1.

1 DEFINITII
MUZEU
= (DEX) Institutie care se ocupa cu strangerea, pastrarea si expunerea obiectelor care prezinta interes
istoric, stiintific, artistic, etc; cladire in care sunt pastrate si expuse astfel de obiecte.
= (ICOM) Institutie permanenta, fara scop lucrative, aflata in serviciul societatii si al dezvoltarii acesteia,
deschisa publicului si care efectueaza cercetari asupra marturiilor materiale ale omului si ale mediului
sau, le dobandeste, le conserva, le comunica si in special le expune in scopul cercetarii, educarii si
delectarii.
= (L311/2003) Institutia de cultura, de drept public sau de drept privat, fara scop lucrativ, aflata in
serviciul societatii, care colectioneaza, conserva, cerceteaza, restaureaza, comunica si expune, in scopul
cunoasterii, educarii si recreerii, marturii materiale si spirituale ale existentei si evolutiei comunitatilor
umane, precum si ale mediului inconjurator. Pot face obiectul unui patrimoniu muzeal: bunuri imobile
de valoare exceptionala, arheologica, istorica, etnografica, artistic, documentara, memorialistica,
stiintifica si tehnica; situri si rezervatii cu caracter arheologic, istoric, artistic, etnografic, tehnic si
architectural, constituite din terenuri, parcuri natural, gradini botanice si zoologice, precum si
constructiile aferente; bunurile clasate in patrimonial cultural national mobil; alte bunuri care au rol
documentar, educative, recreativ, ilustrativ si care pot fi folosite in cadrul expozitiilor si al altor
manifestari muzeale.
GALERIE
= (DEX) muzeu, sectie a unui muzeu sau sala intr-o expozitie ori intr-un muzeu, in care sunt expuse mai
ales opera de pictura si de sculptura; magazine in care se vand opera de arta.
= (MERRIAM-WEBSTER ON-LINE DICTIONARY) institutie sau organizatie privata care expune sau face
comert cu opere de arta.
EXPOZITIE
= (DEX) prezentare organizata, publica a unor obiecte selectionate pentru a pune in lumina specificul
unei activitati, realizarile unui artist etc. sau in scop instructiv; loc sau cladire special amenajate unde
sunt expuse aceste obiecte.
COLECTIE
= (L311/2003) ansamblu de bunuri culturale si naturale, constituit in mod sistematic si coerent de catre
personae fizice sau personae juridice de drept public ori de drept privat. Colectiile publice sunt colectiile
accesibile publicului si specialistilor indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri
semnificative prin valoarea lor artistica, documentara, istorica, stiintifica, culturala si memorialistica.
Colectiile private accesibile publicului sunt colectiile aflate in proprietatea private a persoanelor fizice
sau juridice de drept privat, la care publicul si specialistii au acces numai cu acordul detinatorilor.
1.2 ETIMOLOGIE
< museion (grec) = templu al muzelor, loc consacrat muzelor; prin extensie, termenul a fost folosit pana
in sec al XVIII-lea pentru a desemna un edificiu sau niste incaperi consacrate stiintei sau artelor; capata
intelesul actual catre sfarsitul sec al XVIII-lea - se mentioneaza institutionalizarea si deschiderea catre
public a colectiilor de arta sau de stiinta naturala, desemnand locul in care acestea sunt conservate si
expuse.
1.3 CLASIFICARI
IN FUNCTIE DE FORMA DE PROPRIETATE / CONSTITUIRE / ADMINISTRARE A PATRIMONIULUI:
-publice
-private (ale unor persoane fizice sau juridice)

IN FUNCTIE DE FORMA DE ORGANIZARE

-cu personalitate juridica
-fara personalitate juridica (sub forma de filiale sau sectii)
IN FUNCTIE DE ARIA DE ACOPERIRE TERITORIALA, DE MARIMEA SI DE IMPORTANTA PATRIMONIULUI:
-de importanta nationala
-de importanta regionala
-de importanta locala
IN FUNCTIE DE TIPUL PATRIMONIULUI DETINUT:
-muzee de arta
-muzee de istorie
-muzee de stiinta
-muzee de tehnica
-muzee de etnologie
IN FUNCTIE DE MODUL DE EXPUNERE:
-in aer liber
-la interior
-mixte
IN FUNCTIE DE PREZENTAREA FIZICA
-muzee traditionale
-muzee virtuale
IN FUNCTIE DE NATURA COLECTIILOR
-generaliste
-specializate
2. ISTORIC, EVOLUTIE PROGRAM
Putem distinge trei faze in istoria muzeelor:
2.1
faza pregatitoare
2.2
faza de institutionalizare
2.3
faza contemporana
2.1

FAZA PREGATITOARE
Prima faza a debutat in Quattrocento, in Italia, cand era practicata colectionarea unor obiecte
pentru valoarea lor artistica sau istorica. Activitatea colectionarilor sustinea si era in stransa legatura cu
lucrarile umanistilor despre istoria greco-romana, colectionandu-se obiecte antice (sculpturi, mozaicuri,
medalii, etc) si opere ale artistilor contemporani, obiectele medievale fiind excluse.
Primii colectionari care si-au deschis colectiile spre a fi vazute de public au fost papii si printii
italieni si cativa artisti, urmati apoi si de alti suverani europeni.
In paralel cu aceste colectii au rezistat si cabinetele de curiozitati medievale, pana in sec. al XVIIIlea.
Prima colectie deschisa in permanenta catre a fi vizitata, in 1683, (de catre studentii de la
Oxford) s-a numit Ashmolean Museum si era un cabinet de curiozitati in care fusesera stranse obiecte
etnografice si obiecte antice din marmura.

In spatiul arhitectural si urbanistic, colectia private era adapostita:

in palatul sau resedinta posesorului sau
1.
asa-numitele studiolo (cabinete) ale principilor italieni
2.
gradinile amenajate special pentru sculpturi (Cortile di Belvedere, proiectata de Bramante)
3.
galerii (cea a Palatului Fontainbleau, a palatului de la Mantova, de la Sabionetta, cele ale
Vaticanului, cea a palatului Pitti, Marea Galerie de la Louvre, cea a palatului Pamphili, galeriile palatului
Ermitage)
intr-o vila conceputa special in acest scop (vila Mantegna la Mantova, vilele Madama, Giulia,
Borghese, Albani, etc la Roma)
2.2

FAZA DE INSTITUTIONALIZARE
Situata in epoca Luminilor, a fost etapa in care:
au fost separate obiectele de stinta naturala de cele artistice, fiind prezentate in spatii separate;
majoritatea marilor colectii regale sau princiare au fost nationalizate, alimentand
nationalismele, si au fost dechise catre vizionare publicului larg, in mod regulat, in scopuri in primul rand
pedagogice si in al doilea rand pentru delectare;
s-au deschis primele mari muzee europene: Muzeul Capitoliului, Palazzo Pitti, Muzeul Pio
Clementino la Vatican (1763), British Museum (1759), Muzeul Louvre (1793);
administratia napoleoniana a raspandit acest tip de institutie in intrega Europa, creand Prado,
Brera, Mauritshuis, si inspirand crearea altora;
In Statele Unite primele muzee au aparut in 1870 Metropolitan Museum in New York si
Musem of Fine Arts in Boston.
In spatiul arhitectural si urbanistic, noul program a provocat aparitia unor noi tipologii arhitecturale:
in sec. al XIX-lea:
edificii neoclasice, proiectate de cele mai mari nume ale arhitecturii, in orasele importante
(Schinkel la Berlin, von Klenze la Munchen si Sankt Petersburg, Semper la Viena), au imprumutat
cateodata aparenta unor edificii renascentiste sau, mai adesea, a unor temple antice, pentru ca muzeul
este templul ridicat in numele gloriei nationale, pentru celebrarea cultului artei si stiintei (Altes Museum
din Berlin, Glyptothek din Munchen, British Museum si National Gallery la Londra, Metropolitan
Museum la New York); simbolistica exterioara era sustinuta in interior de pompa holului de primire si a
scarii monumentale care conduceau la etaj, de decoratia foarte incarcata, de utilizarea culorilor
impunatoare rosu pompeian pentru salile de arheologie; tablourile erau agatate in tapiserie.
vechile spatii ale colectiilor din palate au fost reamenajate, tinandu-se cont in primul rand de
exigentele unui bun iluminat.
la inceputul sec. al XX-lea:
cadrul construit a fost pus in serviciul operei expuse, a devenit sobru, s-a realizat acordul cu
arhitectura miscarii moderne (Muzeul Kroller-Muller);
muzeul a devenit un program care solicita arhitectura avangardei, mergand pana la sacrificarea
functionalitatii in favoarea originalitatii spatiilor interioare (Muzeul Guggenheim proiectat de Frank
Lloyd Wright); s-au utilizat din ce in ce mai mult metalul si betonul aparent in cheie monumentala
(Muzeul National al Mexicului, Muzeul de Etnologie de la Osaka) sau brutalista (muzeul proiectat la Yale
de Louis Kahn).
2.3
FAZA CONTEMPORANA
Situata in sec. al XX-lea, a fost caracterizata de o multiplicare in avalansa a obiectele muzeale,
institutiile de acest tip proliferand inclusiv in zone geografice pana acum mai putin dotate din acest
punct de vedere.

Muzeul nu s-a mai limitat la conservarea si restaurarea colectiilor, expunerea si utilizarea lor in
cercetare, ci a devenit un centru cultural, gazduind conferinte, spectacole, proiectii, biblioteci, servicii
pedagogice, restaurante, puncte de vanzare pentru carti, cataloage, albume si suveniruri.
In spatiul arhitectural si urbanistic:
muzeele au devenit masinarii din ce in ce mai complexe, atat din punctul de vedere al exigentelor
tehnice privind iluminatul, asigurarea microclimatului higrotermic, flexibilitatea spatiilor de expunere,
cat si din punctul de vedere al articularii spatiale a diferitelor functiuni; vechile muzee au fost extinse (la
Washington, New York, Londra, Berlin, Paris), iar cele noi tind catre gigantism (Centrul Pompidou).
daca pana in aceasta etapa muzeele ocupau cele mai prestigioase zone ale centrelor urbane, in urma
inflatiei muzeale au inceput sa ocupe si amplasamente in zone rurale sau naturale, unde exercita un
dublu rol, social si economic, stimuland viata locala si afluxul de turisti; in mediul urban amplasarea
noilor muzee nu s-a mai realizat neaparat in zona centrala; politica in privinta patrimoniulu a incurajat
utlizarea ca muzee a cladirilor vechi; muzeul a fost ridicat la rangul de dotare majora.
3.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Blaser, Werner - Tadao Ando : Architektur der Stille - Tadao Ando : Architecture of Silence / Naoshima
Contemporary Art Museum [Text] Birkhauser; Basel; Boston; Berlin, 2001
Drew, Philip - Twentieth-Century Museums II [Album] Phaidon Press 1999
Henderson, Justin - Museum Architecture [Text] Rockport Publishers 2001
Hourston, Laura - Museum Builders II [Text] Academy Editions 2004
Museum and Art Spaces of the World [Album] Images Publishing Melbourne 2001
Miller, R. Craig - Modern Design in The Metropolitan Museum of Art 1890 - 1990 [Album]
Harry N. Abrams, 1990
MNAC : Muzeul National de Arta Contemporana - The National Museum of Contemporary Art [Text]
2004
Naredi - Rainer, Paul von - Museum Buildings : A Design Manual [Text] Birkhauser Basel, Berlin, Boston
2004
Schwarz, Bertron, Frey - Designing Exhibitions : A Compendium for Architects, Designers and Museum
Professionals - Ausstellungen Entwerfen : Kompendium fur Architekten, Gestalter und Museologen
[Text] Birkhauser Basel, Boston, Berlin 2006
Steele, James - Museum Builders [Album] Academy Group Ltd 1994
Vandenberg, Maritz - Twentieth-Century Museums I [Album] Phaidon Press 1999
A+U 04/2008 (The Cistercian Abbey of Le Thoronet, Reconsidering the Museum)
A+U 09/2006 (Exhibition Space)
Architecture interieure Cree 326/2006 (Maisons darchitecte Musee Branly)
Detail 9/2006 (Konzept Museums)
Techniques & Architecture 469/2004 (Museums collection / culture)
The Plan 035/2009
The Plan 025/2008
www.archdaily.com
www.cimec.ro
www.guggenheim.org
www.louvre.fr

4.LEGISLATIE SPECIFICA
LEGEA nr. 311 din 8 iulie 2003 a muzeelor si a colectiilor publice.
LEGEA nr. 12 din 11 ianuarie 2006 pentru modificarea si completarea Legii muzeelor si a colectiilor
publice nr. 311/2003.
ORDINUL ministrului culturii si cultelor nr. 2185/2007 pentru aprobarea Normelor de clasificare a
muzeelor si a colectiilor private.
ORDINUL ministrului culturii nr. 2035/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidenta,
gestiunea si inventarierea bunurilor culturale detinute de muzee, colectii publice, case memoriale,
centre de cultura si alte unitati de profil.
ORDIN nr.2297/2006 pentru aprobarea Criteriilor de acordare a avizului in vederea infiintarii muzeelor si
colectilor publice.
HOTARAREA nr.1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare si restaurare a bunurilor culturale
mobile clasate.
HOTARAREA DE GUVERN nr.216/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea laboratoarelor si
atelierelor de conservare si restaurare.
5.DESCRIERE
FUNCTIILE MUZEULUI:
Constituirea stiintifica, administrarea, conservarea si restaurarea patrimoniului muzeal;
Cercetarea stiintifica, evidenta, documentarea, protejarea si dezvoltarea patrimoniului muzeal;
Punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul cunoasterii, educarii si recreerii.
FUNCTIILE COLECTIILOR PUBLICE:
Constituirea, administrarea, conservarea si restaurarea patrimoniului propriu;
Cercetarea, evidenta, documentarea, protejarea si dezvoltarea patrimoniului propriu;
Punerea in valoare a patrimoniului propriu.
SCHEMA FUNCTIONALA
(dupa Neufert, Ernst and Peter Architects Data, Blackwell Science, 3rd edition)

ACTIVITATI SI SPATII AFERENTE

Zona de acces
- realizeaza accesul si orientarea publicului catre spatiile de expunere permanenta si temporara, catre
auditoriu sau salile multifunctionale;
- este in legatura directa cu spatiul comercial al muzeului, cu cafeneaua (sau bar sau restaurant, in
functie de dimensiunea muzeului), eventual cu parcajul subteran;
- este dotata cu receptive, spatiu pentru vanzarea de bilete, spatiu informatii, garderoba si grup sanitar
pentru public;
- poate functiona ca foyer pentru auditoriu.
Expozitia permanenta
- permite organizarea traseului de vizitare astfel incat publicul sa poata viziona colectia expusa in conditii
optime se vor asigura varietate in prezentare, ordine, o repartizare judicioasa a spatiului in functie de
exponat;
(in galeriile de arta este posibil sa nu existe un traseu circular, ci doar sali separate)
- modalitatile de expunere a colectiei vor asigura o buna punere in valoare a patrimoniului muzeului
(prin mobilierul utilizat, iluminat natural si /sau artificial, dupa caz) si protejarea exponatelor impotriva
distrugerilor, furturilor, incendiilor, umiditatii sau uscaciunii excesive, insoririi excesive, prafului;
- exponatele din hartie sau cele textile sunt extrem de sensibile la lumina si la conditiile higrotermice,
salile dedicate lor vor fi proiectate tinand cont de acest lucru;
- poate fi situata in spatiul interior si /sau la exterior.
Expozitia temporara
- poate fi situata in spatiul interior si/sau la exterior;
- va asigura o buna punere in valoare si protectia exponatelor si se va putea adapta diferitelor exponate;
- va putea fi vizitata si independent de expozitia permanenta.
Auditoriu / auditorii
- va fi prevazuta posibilitatea asigurarii unui acces independent, care sa permita functionarea acestuia
cand muzeul este inchis;
- va fi dotat cu camera pentru conferentiar, echipamente de proiectie, cabine de traducere simultana.
Sala / sali multifunctionale
- va fi utilizata pentru organizarea activitatilor cu publicul;
- va fi prevazuta posibilitatea asigurarii unui acces independent, care sa permita functionarea acestuia
cand muzeul este inchis.
Mic spatiu commercial
- va fi destinat vanzarii de cataloage, carti, lucrari pe alte suporturi, suveniruri, etc;
- va fi dotat cu mic depozit.
Cafenea / bar / restaurant
- va avea posibilitatea extinderii cu terasa;
- e bine sa existe posibilitatea asigurarii unui acces independent, care sa-i permita functionarea cand
muzeul este inchis;
- va avea dotarile specifice tipului de alimentatie publica propus, spatiu preparare, depozitare, camera
personal, grup sanitar.

Birouri
- pentru administrarea muzeului;
- vor fi accesibile personalului si, ocazional, publicului;
- zona birourilor se va compune din secretariat, asteptare, birouri, sala consiliu, grup sanitar.
Spatii destinate activitatilor profesionale
- pentru studiu si cercetare specifica, pentru lucrari in vederea amenajarii expozitiilor, pentru
intretinerea, conservarea si restaurarea obiectelor din patrimonial muzeului;
- vor avea acces controlat, doar pentru personal.
Spatii de depozitare pentru obiectele din patrimoniul muzeului
-vor respecta cerintele specifice pentru conservarea obiectelor depozitate;
- vor avea un grad ridicat de control si securitate.
Camera securitate si control
Spatii tehnice si de intretinere
Parcaje pentru personal si vizitatori la suprafata si/sau subterane, cu o zona de incarcare-descarcare
pentru exponate si alte necesitati
Intocmit,
Asist. Arh. Ioana Craiovan