O istorie a Rusiei- N. Riasanovsky pag.

257-467 Istoria Rusă de la Petru cel Mare la Ecaterina cea Mare După moartea lui Petru cel Mare a urmat o perioada de 37 de ani în care Rusia a avut parte de autocraţi cu domnii scurte: 3 femei, un baiat de 12 ani, un bebeluş şi un debil mintal. Ecaterina I a creat Consiliul Secret Suprem, al cărui membri deveneau sfetnici ai monarhului. După moartea soţiei lui Petru cel mare, a umat la tron nepotul acestuia, Petru al II care nu a domni decât 3 ani.În 1730 a fost numită împărăteasă, Ana, fiica lui Ivan al V, fratele vitreg a lui Petru cel Mare. La începutul domniei sale a acceptat condiţiile impuse de Consiliul Secret Suprem, inaugurându-se astfel domnia constituţională. Constituţionalismul a fost de scurtă durată, Ana a desfiiţat Consiliul (manipulau hotărârile în interes propriu) iar autocraţia şi-a reintrat în drepturi. Ana acorda pământuri susţinătorilor ei din rândul micilor prorpietari, ţăranii de pe terenuri devenind şerbipractică continuată de succesori. În 1740 Ana moare şi numeşte drept succesor pe fiul surorii mai mari, Ivan, care era doar un bebeluş. Are loc însă o lovitură de stat orchestrată de fiica lui Petru cel Mare şi gărzile curţii. În timpul Elisabetei izbucneşte o criză financiară, datorită politicilor financiare dezastruoase. În 1762 împărăteasa îl numeşte drept succesor pe Petru al III , un limitat mental, crud şi violent, care se temea şi dispreţuia propria ţară. Acesta a desfiinţat serviciul obligatoriu pentru micii proprietari în 1762, anulându-se astfel structura socială veche: şerbii munceau pentru proprietar iar aceştia serveau ţara. Reforma nu a fost dusă până la capăt de către Petru, aceste neglijând situaţia ţăranilor, care îşi pierdeau tot mai multe drepturi. În plan extern, la aceea perioadă, se aplica sistemul tablei de şah: Rusia era în mare parte adversară a vecinilor eu şi prietena vecinilor vecinilor ei; dacă o ţară se alia cu un duşman devenea şi ea automat unul iar dacă lupta împotriva unui duşman comun devenea aliat. Prietenii naturali ai Rusiei erau consideraţi Austria (ambele ostile Franţei) şi Marea Britanie (legături comerciale strânse). Duşmanii naturali erau Franţa şi Prusia (revizionst). Războaie purtate de Rusia în timpul lui Petru al III au fost: 1733-1735 cel de succesiune la tronul polonez; 1736-1739 Rusia şi Austria luptă împotria Imperiului Otoman şi Franţa; ruşii având de câştigat de pe urma tratatului de la Belgrad; 1741-1743

Rusia şi Austria împotriva Suediei; 1746-1748 Rusia şi Austria împotriva Prusiei şi Franţei în cadrul războiului de succesiune austriac; cel mai important Războiul de 7 ani pentru regiunea Silezia, ce avea Franţa, Saxonia, Rusia, Austria şi Suedia pe de o parte şi Prusia, Marea Britanie şi Hanovra pe cealaltă. Petru s-a retras din război deşi avea şanse mari de câştig, din respect si admiraţie pentru împăratul Prusiei, salvând-o astfel de la distrugere. Ecaterina cea Mare (1762-1796) a preluat tronul în urma unei lovituri de stat, pe care a orchestrat-o împreună cu gărzile palatului. Rămasă în istorie drept un despot iluminat, adoptând o serie de reforme cu caracter liberal (secularizarea domeniilor bisericii, in domeniul administrativ, juridic), a dezvoltat industria, învăţământul, educaţia, a întocmit un document cu influenţe liberale, Nacazul. Totuşi considera în continuare autocraţia ca singura formă de guvernământ capabilă să menţină unitatea în Rusia, a acordat alte privilegii proprietarilor (Epoca de aur a acestora), a influenţat extinderea şerbiei. În timpul domniei sale Rusia a purtat 2 războaie cu turcii şi unul cu suedezii, a participat la împărţirile Poloniei. Primul conflict cu turcii, între 1768-1774, s-a încheiat cu semnarea tratatului de la Kuciuk-Kainargi, în urma căruia ruşii au obţinut puncte strategice la Kinburn, Enikale, Keri din Crimeea, porţiuni de coastă ai Mării Negre, dreptul de liber navigaţie în apele turcilor, Moldova şi Valahia sunt returnate turcilor, Rusia rezervându-şi dreptul de a interveni în favoarea lor, turcii promit protejarea bisericii ortodoxe. Tratatul de la Iaşi a fost semnat în urma celui de-al doilea război cu turcii (1787-1795) ce prevedea ca Rusia să obţină fortăreaţa Oceakov, ţărmul nordic al Mării Negre până la Nistru, anexarea Crimeii. În 1772 are loc prima împărţire a Poloniei ( favorizată de războaiele civile, problemele religioase), Rusia primeşte Rusia albă, Lituania Letonă, până la Nipru, Austria primeşte Galiţia, Podolia de Vest, Mica Polonie din Sud iar Prusia Prusia regală. În 1793 are loc cea de-a 2 împârţire ruşii anexează Lituania, Ucraina de Vest iar pruşii Danyig, Torun şi Mica polonie. Polonezii se revoltă, dar în zadar căci în 1795 are loc cea de-a 3 împărţire Rusia primind Lituania, Ucraina, Prusia Mazovia şi Varşovia iar Austria Mica Polonie şi Cracovia. Ecaterina cea Mare ar fi dorit să materializeze un aşa numit proiect grecesc, ce presupunea cucerirea teritoriilor otomane din Europa şi înfiinţarea unui imperiu creştin cu

a anulat majoritatea măsurilor luate în timpul mamei sale. Astfel o serie de reforme au fost facute in prima perioada de domnie a lui Alexandru I: cenzura a fost limitata.centrul la Constantinopol-proiect rămas la stadiul de năzuinţă. avand parte de o educatie mult mai liberala. tarul rus fiind un diplomat maret. unii cercetatori considerand ca si-a inscenat moartea pentru a pleca in Siberia sau ca s-a sinucis. s-a retras din coaliţie şi s-a apropiat de Franţa. Domnia lui Alexandru I (1801-1825) Odata cu asasinarea lui Pavel la tronul Rusiei a veniut fiul acestuia. Ecaterina cea Mare. Acesta moare la 45 de ani. fiind numit « Hamlet incoronat » sau « inger ». Domnia lui Alexandru I a fost marcata de personalitatea tulburatoare a acestuia. ambele fiind urmate de razboaie cu Franta. Elveţia. interzicerea torturii. tarul devenind din ce in ce mai suspicios. abrogarea restrictiilor de a calatori in strainatate. dreptul primului născut la tron pe linie bărbătescă a înlocuit prevederile lui Petru cel mare de liberă alegere a monarhului aflat la conducere. Alexandru I. Ruşii au luptat în Ţările de Jos. Insa Alexandru I era foarte diferit de tatal sau. Aceste schimbari au fost benefice. Tarul dorea sa desfiinteze serbia si autocratia. care i-a oferit o educatie in spirit iluminist. insa societatea ruseasca din acea vreme nu era pregatita pentru reforme atata de radicale. alături de Austria. Exista anumite suspiciuni in legatura cu moartea lui Alexandru I. Unii cercetatori considera ca Alexandru I l-a intrecut pe Napoleon. În plus a modificat legea succesiunii la tron. autocratia si sistemul corupt. la baza carora se afla demnitatea si libertatea umana. pentru a proteja comerţul ţărilor necombatante împotriva acţiunilor arbitrare ale britanicilor. iar din cauza lipsei unui sprijin din partea aliaşilor. Pavel 1796-1801. Perioada din 1801 – 1805 a fost cea mai indrazneata. Marea Britanie. insa principala problema era serbia. Desi proiectul de reforma nu a . Domnia lui Alexandru I s-a caracterizat prin liberalism si reforma. Împărăteasa a propus doctrina neutralităţii pe mare în 1780. Caracterul sau a fost influentat de bunica sa. Perioadele liberale din timpul lui Alexandru I se impart in doua etape: 1801 – 1805. mai iritabil. tarul dorind sa schimbe radical Rusia. tarul aducand in viata politica ruseasca idei umaniste. nordul Italiei. Neapole. care erau angajaţi în lupta cu coloniile americane. Pe plan extern luptă împotriva Franţei în cadrul celei de-a doua coaliţii. 1807 – 1812. Portugalia şi Turcia.

Congresul de . cat si poetice. Rusia nu a putut sa isi pastreze pentru mult timp neutralitatea. acesta dorind sa creeze din Rusia o monarhie puternica. Alexandru I i-a cerut acestuia sa realizeze un proiect constitutional. Desi la inceputul domniei Alexandru I a adoptat o atitudine pasnica. Acest eveniment a devenit subiectul multor lucrari istorice. Unul dintre acestia a fost Mihail Speranski. Racirea relatiilor cu Franta a dus la izbucnirea razboiului ruso – francez in 1812. insa tarul nu a reusit sa implementeze proiectul lui Speranski. care dorea crearea unei Rusii federale. asigurandu-le pamant celor eliberati. la sfatul lui Speranski. mai ales ca tarul il considera pe Napoleon un adevarat pericol. s-a pus accentul pe educatie: infiintarea de universitati. Ideile lui Speranski au fost liberale. Desi planul lui Novosiltiv a fost acceptat de tar. 1807 – 1812. datorita mortii acestuia . Politica externa in ce-a de-a doua perioada de domnie (1812 – 1825) a coincis cu infrangerea lui Napoleon in 1814 si cu reconfigurarea noii ordini europene. Marea Britanie. dupa modelul francez. reforme sociale prin “legea privind agricultorii liberi” – eliberarea voluntara a serbilor de catre stapanii lor. De asemenea in urma razboaielor ruso-turce. totusi in 1810. insa nu limita cu nimic principiul autocratiei.fost pus in aplicare s-au luat unele masuri importante: reinfiintarea Senatului. Rusia anexeaza Basarabia. Insa in confruntare Franta a iesit invingatoare. cea mai puternica la acea vreme. datorita fortei cu care rusii au reusit sa combata armata franceza. Rusia devine astfel singura putere care reuseste sa contrabalanseze puterea Frantei. planul nu a mai putut fi dus la indeplinire. care a activat in ce-a de-a doua perioada de reforme. In prima parte a domniei lui Alexandru I (1801 – 1812) politica externa s-a aflat pe primul loc. anexand Georgia. coasta estica a Marii Negre si Finlanda. preferand sa ramana neutru in problemele celorlalte mari puteri. Alexandru I a creat Consiliul de Stat. Desi nici in ce-a de-a doua perioada nu s-au produs schimbari majore. Treptat. Rusia fiind nevoita sa accepte conditiile Frantei: acceptarea unei noi harti trasate de catre Napoleon si sprijinirea Frantei impotriva Angliei. Rusia incepe sa-si extinda dominatia si dincolo de Muntii Caucaz. Un alt colaborator a fost Novosiltiv. De-a lungul domniei Alexandru I a beneficiat si de colaboratori.impotriva Frantei. Suedia. desfiintat de catre Pavel. scoli secundare. in care era eradicata coruptia. care a corespuns aliantei cu Franta. Rusia a semnat aliante cu Austria.

controland minutios tot ce aparea pe piata in materie de carti. Alexandru I chiar dorind realizarea unei armate internationale permanente. care s-a afirmat in decembrie 1825 in timpul investiturii lui Nicolae I. Nemultumirea fata de politica dusa de Alexandru I a fus la aparitia primului grup revolutionar rus. Alexandru I nu a reusit sa rezolve problema serbiei. articole. avand un rol esential in cadrul Congresului. dorind sa fie un adevarat parinte pentru poporul sau. Desi Nicolae I nu era de acord cu serbia. ramanand la fel de asupritoare. Nicolae I devenind imparat al Rusiei. insusi Nicolae I implicandu-se personal in acest aspect. iar Alexandru I a reprezentat personal Rusia. fiind supuse la un despotism minutios. Acesta spre deosebire de Alexandru I era hotarat. Alexandru I trebuia sa fie urmat de catre Constantin.la Viena(1815) avea ca scop trasarea liniilor ordinii europene. Alexandru I devenind pe langa imparat rus si mare duce finlandez si rege constitutional polonez. Domnia lui Nicolae I (1825 -1855) Nicolae I se deosebea de fratele sau Alexandru I. . ea a fost un prim pas in punerea bazelor dreptului international. fiind principalul mijloc de control al supusilor. Desi Alexandru I dorea crearea unui mare regat al Poloniei sub protectorat tarist. in principal datorita temerilor lui de a initia reforme. in politica interna lucrurile stateau diferit. insa a renuntat la drepturile sale la tron. acesta nu a reusit sa rezolve problema. idee respinsa de Marea Britanie si Austria. Alexandru I fiind considerat “imparatul Europei”. care sa reuneasca marile puteri si sa mentina pacea europeana. care asigura pacea in stat. in cadrul carora traiau familiile de militari. au avut loc numeroase revolte ale militarilor datorita proiectului imparatului de a crea “colonii militare”. Rusia a obtinut in cele din urma doar o parte din regatul polonez. celelalte puteri europene nu au fost de acord cu prevederea lui Alexandru I. Desi Sfanta Alianta nu a avut merite deosebite. Simbolul domniei lui Nicolae I a fost politia politica. Alexandru I a venit cu initiativa formarii Sfintei Aliante. Pasiunea sa pentru armata a dus la transformarea Rusiei intr-o fortareata de nepatruns. pasionat de tot ce tinea de armament si armata. Intreaga domnie a lui Alexandru a fost caracterizata de dorinta imparatului de a apara tara. Politia politica avea dreptul sa intervina in toate aspectele vietii. In timp ce politica externa a Rusiei era infloritoare. Moartea subita a lui Alexandru I a dus la o criza dinastica. succesorul lui Alexandru I.

De acelasi tratament au avut parte si revolutiile din 1848. Rusia iese invingatoare din razboi. Rusia intervenind impotriva revolutiilor din Moldova. Prusia si Austria. Toate acestea pentru a impiedica patrunderea valului revolutionar in Rusia. Marea Britanie. Revolutiile din 1830 au apropiat Austria.In ultima parte a domniei Nicolae I a luat masui drastice in ceea ce priveste libertatile indivizilor. al XIX-lea. acestea luand amploare din ce in ce mai mult in statele europene. Prima criza internationala caruia a trebuit sa-i faca fata a fost razboiul de independenta a Greciei din 1821. care au semnat Acordurile din 1833 in care se stipula pastrarea ordinii conservatoare in Europa. Sardinia si Franta. DEZVOLTAREA ECONOMICA SI SOCIALA A RUSIEI IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIX-LEA In ceea ce priveste contextul economic rusesc. Insa Nicolae I nu avea nici o intentie in a distruge Poarta. un teritoriu din Caucaz. mosiile rusesti trimitand din ce in ce mai multe . Valahia si Ungaria. atunci cand s-a vazut ca Rusia. el fiind adeptul vechiului sistem. Infrangerea revolutiei poloneze din 1815 de catre rusi a dus la schimbarea statutului Poloniei. incepand un proces de rusificare a Poloniei. fiind inspaimantat de valul revolutionar ce s-a abatut asupra Europei in 1848. universitatile au fost la un punct de a fi desfiintate. prin care Rusia ceda Portii gurile Dunarii. Istoricii sustin ca Nicoale I nu a trasat o noua directie tarii sale. fiind numit “jandarmul Europei”. era mult mai slab dezvoltata din cauza impotrivirii lui Nicolae I de a infaptui unele reforme la nivelul societatii rusesti. Rusia a fost infranta in urma razboiului de catre Poarta si aliatii acesteia. rusii nu mai aveau voie sa calatoreasca in strainatate. s-au inregistrat schimbari semnificative in primele decade ale sec. fata de celelalte puteri europene. Insa esecul revolutiilor nu a dus la disparitia ideilor nationaliste si liberale. garanta independenta Greciei si libera navigatie in stramtorile Bosfor si Dardanele. Poarta cedandu-i gurile Dunarii. deoarece dorea mentinerea echilibrului de putere din 1815. Au fost schimbate programele scolare. Pe plan extern Nicolae I era hotarat sa mentina si sa apere ordinea europeana. accepta neutralitatea Marii Negre si renunta la pretentiile sale cu privire la ortodocsii din Imperiul Otoman. aceasta devenind “parte indivizibila” a Imperiului Rus. Rusia a avut de suferit pe plan international dupa razboiul Crimeii(1853 – 1856). Razboiul a fost precedat de Congresul de la Paris. care a dus la un razboi intre Rusia si Poarta.

iar Rusia sudica incepu-se sa exporte cereale pe Marea Neagra. iar targurile s-au extins. cum e exemplul regiunii nord-vestice ce furniza in pentru intreaga Rusie. iar mai tarziu aceasta s-a extins si pe alte rauri si lacuri importante. Au crescut ca numar asezamintele manufacturiere rusesti. in 1820 a inceput navigarea exclusiva pe baza de aburi pe Volga. Capitalul comercial a crescut. deoarece era obstructionata de structura sociala si de institutiile tarii. Total nepregatiti pentru aceasta sarcina din cauza educatiei si a conceptiilor lor. cifra totala a comertului intern rus a fost estimata la suma considerabila de 900 de milioane de ruble. ei incepand chiar sa-si construiasca propriile utilaje.000 in ajunul "marilor reforme". agricultura rusa putea evolua in directia capitalista doar intr-o mica masura si cu mari cheltuieli economice si umane. Priml vapor cu aburi a aparut in Rusia in 1815. al carnii si al untului. productia crescand de 16 ori de-a lungul unei jumatati de secol. unele zone chiar specializandu-se treptat. Insa. comertul reflecta si el ritmul rapid al vietii economice rusesti. Nordul si centrul isi trimiteau materiile prime industriilor si atelierelor din sud in schimbul granelor.000-200. cu toate ca se iveau noi posibilitati. in vastul sud rusesc neaparand inca nici o industrie. Cel mai repede s-a dezvoltat industria bumbacului. mai ales dupa primul sfert de secol. de la aproximativ 1200 (la inceputul secolului).000 in 1800. pana la 2818 (in 1860). fiind relativ noua. Comertul intern a inregistrat o dezvoltare impotanta. folosirea utilajelor si a puterii aburilor . Rusia detinand la sfarsitul perioadei aproximativ un milion de filaturi de bumbac. Industria rusa ramanea totusi limitata. Pentru anul 1825. Aceste noi posibilitati de comert si cresterea continua a populatiei au dus la o crestere puternica si sistematica a pretului pamantului. In prima jumatate a sec al XIX-lea. A devenit tot mai pronuntata diferenta dintre sudul producator de grane si nordul si centrul ca mari consumatori. pana la 500. raurile si lacurile continuand sa joace un rol extrem de important. Industria a fost si ea afectata destul de mult de aparitia economiei de piata.produse pe piata interna si externa. In 1837 a intrat in functiune prima cale ferata publica . majoritatea proprietarilor nu au reusit sa se adapteze in mod real competitiei si sa obtina productii eficiente pe mosiile lor. S-au dezvoltat si transporturile. in cadrul lor si al comertului. In industria ruseasca a mai crescut treptat. astfel furnizandu-se o baza tot mai puternica pentru schimburile pe scara larga. Forta de munca a crescut si mai mult: de la 100.000-900. pe Neva.

si anume: remarcabila literatura si cultura a perioadei si reforma lui Kiselev cu privire la conditia taranilor de stat. Comertul exterior a inflorit repede in prima jumatate a sec al XIX-lea. problemele lor cresteau. o pozitie sociala si doaminanta au detinut. clasele superioare. in comparatie cu numai 75 si respectiv 52 de milioane la inceputul secolului. Progrese remarcabile au inregistrat si stiinta si invatamantul rus. sunt principalele caracteristici ale vietii rusesti din perioada premergatoare "marilor reforme". dezvoltarea clasei de mijloc si extinderea comertului. calea ferata. Inapoierea. desi nu a evoluat in acelasi ritm cu literatura rusa. Populatia Rusiei a continuat sa creasca rapid de-a lungul intregii perioade: de la 36 milioane in 1796. mai ales cherestea si produse lemnoase. valoarea anuala a exporturilor rusesti a fost estimata la 230 de milioane de ruble. cel din urma capatand treptat un caracter mai larg si mai durabil. in cultura. "Epoca de aur a literaturii ruse" a fost datata intre 1820-1880. canepa. s-au inregistrat progrese si in arta. Rusia continua sa exporte materii prime. stagnarea si opresiunea. seu si cantitati tot mai mari de cereale. industria bumbacului. chiar si dectrinele filosofice. avand propriile sale scoli de gandire. . la 45 milioane in 1815 si la 67 milioane in 1851. cateva progrese tehnologice ale rusilor.rusa. In ciuda autocratiei si a strictei cenzuri. In ajunul "marilor reforme". proprietarii. cei mai multi dintre proprietarii de pamanturi nereusind sa se adapteze intr-un mod eficient noilor conditii economice. o perioada de asimilare a tendintelor occidentale. cea mai mare parte a acesteia incadrandu-se in perioada de dinainte de "marile reforme". unii istorici marxisti mai in varsta si cativa alti critici. In majoritatea fazelor vietii sociale rusesti. imperiul tarist nu a reusit sa tina pasul cu celelalte tari europene. desi economia si societatea rusa s-au dezvoltat oarecum in prima jumatate a sec al XIX-lea. cu siguranta. a devenit tot mai extinsa si mai profunda. de fapt. aceasta continuand si in sec al XIX-lea cand. Sec al XVIII-lea reprezentase. traditii si contributii la efortul intelectual general al civilizatiei vestice. patrunderea timpurie a capitalismului in tara. iar in 1851 a intrat in functiune prima cale ferata rusa majora. multi istorici au evidentiat realizarile rusilor din aceasta perioada dificila. adancindu-se in datorii si adesea saracind. Totusi. de aceasta parere fiind multi observatori straini. in. iar a importurilor la 200 de milioane. Cu toate acestea. Tot in prima jumatate a sec XIX. Ca o reactie la aceasta opinie extrema.

Limba rusa a evoluat in continuare. dupa crearea Ministerului Educatiei. apoi urma astronomia ce a inregistrat progrese exceptionale. ca si studiile literare si lingvistice.politice. a unei scoli secundare in fiecare centru provincial si a unei scoli primare imbunatatite in fiecare district. dar mai ales ceo sovietici. Prima jumatate a secolului al XIX-lea s-a dovedit prolifica si in gandirea politica si sociala si in construirea de ideologii in general. gandirea rusa in timpul domniilor lui Alexandru I si Nicolae I. ei considerand ca prin realism. si in mod special "emanciparea intelectuala" din renumitii ani 1840. l-au reliefat cu insistenta. Controlul minutios al statului s-a extins si asupra scolilor particulare si chiar asupra educatiei in familie. educatia universitara si cea secundara din scolile de stat au devenit mai accesibile. in timpul domniei lui Alexandru I si a lui Nicolae I s-au dezvoltat si fizica si chimia. literatura a constituit gloria principala a culturii rusesti din prima jumatate a sec al XIX-lea. Dupa reformele lui Alexandru I. cu toata reactiunea din ultima parte a domniei lui Alexandru I si cu toata represiunea permanenta din timpul domniei lui Nicolae I. imperiul a fost impartit in 6 regiuni educatioanle. Datorita geniului catorva scriitori. Matematica era in frunte. independenta si originalitatea si a pus bazele maretiei sale. in primele decenii ale secolului s-au dezvoltat intr-un mod asemanator stiintele umaniste si cele sociale si nu in ultimul rand. Masurile restrictive impuse de Ministerul Educatiei decurgeau logic din intentiile si ideile sociale ale regimului. In 1802. cea din urma fiind influentata de stat printr-un control guvernamental rigid al profesorilor. Nicolae I si colaboratorii sai au facut tot ce le-a stat in putere pentru a introduce o noua ordine si o uniformitate absolute in sistemul educational din Rusia. Stiinta si eruditia din Rusia au luat avant odata cu dezvoltarea invatamantului superior. avea sa exercite o mare influenta asupra evolutiei intelectuale a Rusiei si a istoriei rusesti pana tarziu. stiintele naturale s-au dezvoltat si ele odata cu cele fizice. scrierele istorice care s-au dezvoltat si au castigat numerosi adepti. in sfarsit. Planul prevedea infiintarea unei universitati in fiecare regiune. categoriile sociale inferioare fiind mai dezavantajate in comparatie cu membrii clasei superioare. In general. sociale si economice au aparut si s-au dezvoltat intr-un mod remarcabil. spre 1917 . In privinta centralizarii si standardizarii. fiecare condusa de un director. fapt pe care multi critici din sec XX. literatura rusa si-a obtinut. Realismul a fost mai bine reprezentat in Rusia decat romantismul.

Pictura. Odată cu dezvoltarea concurenţei pentru pieţe. Alexandru al II-lea la aproape un an de la preluarea puterii a afirmat cae mai bine ca serbia sa fie desfiintata de sus decat sa se astepte sa se desfiinteze singura de jos si a cerut nobililor sa mediteze asupra problemei. Se infiinteaza in 1858 comitete de nobili in toate provinciile pentru a se analiza problema emanciparii.si in continuare. Alexandru al II-lea a semnat manifestul de emancipare pe 3 martie 1861. nobilii din sudul si centrul Rusiei detineau sol fertil si doreau sa pastreze pentru ei pamantul. stilul neoclasic a atins apogeul in Rusia. aceştia se răsculau mereu împotriva stăpânilor. Si artele frumoase au continuat sa se dezvolte in timpul domniilor lui Alexandru I si Nicolae I. stilul neoclasic a fost inlocuit cu un amestec eclectic de stiluri. de o amploare cum numai Petru cel Mare mai facuse. In timpul lui Alexandru. oprimaţi. Sub Nicolae I. neajunsurile muncii necalificate ale şerbilor deveneau tot mai clare. melodiile si motivele populare. Începe să apară un sentiment tot mai putenic în favoarea eliberării pe măsură ce educaţia lua ampoare in Rusia. Creatiile muzicale au luat avant din punctul de vedere al calitatii. baletul si opera. proclamarea publica avand loc 12 zile mai tarziu. indrumata de Academia de Arte. cantitatii si popularitatii. Nicolae I la tronul Rusiei la varsta de 30 de ani şi cu toate că a pastrat o atitudine conservatoare toată viaţa a dus la îndeplinire reforme fundamentale. . De sprijin din partea statului si a publicului s-au bucurat din ce in ce mai mult teatrul. a evoluat treptat de la neoclasicism la romantism. sentimentul s-a propagat cu repeziciune. Opera ruseasca si scoala de muzica au fost mult influentate de cantecele. Domnia lui Alexandru al II-lea 1855-1881 A urmat tatalui sau. dorind sume foarte mari de bani in schimbul lui iar cei din nord ar fi renuntat la panmant dar voiau o mare suma de bani in schimbul mainii de lucru a serbilor. aparand si cativa pictori realisti. Dupa analizarea propunerilor comisiilor. Emanciparea şerbilor După terminarea războiului din Crimeea a luat măsuri de ridicare a restricţiilor draconice ale lui Nicolae I privind calatoriile în străinatate şi numarul de studenţi din universităţi dar problema pincipală era şerbia.

Rusia introducand astfel un sistem de asistenta medicala sociala mult inaintea altor tari. Procedurile judecatoresti au devenit publice. reforma referitoare la emancipare i-a dezamagit pe radicalii rusi care au considerat-o inadecvata si nu a reusit sa ii multumeasca pe multi dintre tarani. reprezentarea proportionala cu proprietatea. Valoarea morala a emanciparii a fost extraordinara. chiar incalculabila. s-au creat comitete zemstvo ( . inspirata din Franta dar adaptata realitatilor rusesti. s-a creat o noua clasa a juristilor care a capatat importanta publica. • reforma sistemului juridic care era anarhic.pamantul distribuit a fost insuficient.. Este considerata cea mai importanta dintre reforme. sistemul a fost utilizat pana in 1917.pamant”-opus administratiei locale). • reforma serviciului militar in 1874 astfel obligativitatea a fost extinsa asupra tuturor rusilor.Aceasta reforma a intampinat ostilitatea conservatorilor din guvern si din cadrul societatii. Sistemul zemstvo a avut contributii valoroase pentru sanatate si educatie care intrau in atributia lor. Alte mari reforme • reforma administratiei locale care isi avea originea in legislatia Ecaterinei cea Mare (adiminstratie birocratica si participarea nobililor locali) iar legea aplicata din 1864 a reprezentat o puternica modernizare si democratizare a administratiei locale.urmata fiind de tulburari iar saracia si ura de la tara au continuat sa reprezinte amenintari serioase pentru Rusia Imperiala. corupt. alegeri directe. liberalii fiind motivati de ideea ca interesele statului necesitau o reforma completa. Cu toate astea. justitia devenea independenta fata de guvern. bazat pe sistemul de clase si nu pe egalitatea in fata legii iar prin reformare se separa puterea judecatoreasca de cea adiministrativa. care era la inceputul domniei sale de 25 de ani. reforma fiind sustinuta de liberali – conservatorii aparau interesele nobililor. fiind redus stagiul la 6 ani • reforma financiara a reprezentat-o infiintarea unei trezorerii de stat .

hotarare. Reformele au avut opozanti.dezvoltarea capitalismului. cresterea clasei mijlocii si aparitia proletariatului deci TRANSFORMAREA INTR_O NATIUNE MODERNA. evolutia taranimii. s-au creat conspiratii iar . s-a infiintat o banca agricola pentru tarani. s-a retrasat harta Balcanilor imperiul Romanovilor a reusit o mare expansiune in Caucaz. Fiind o persoana simpla.Legislatia lui Alexandru al II-lea a contribuit mult la schimbarea Rusiei. au avut loc pogromuri pana la sfarsitul Rusiei Imperiale. armenilor din Transcaucazia si treptat loialilor finlandezi iar evreilor li s-a impus sa locuiasca in . s-a desfiintat impozitul pe cap de locuitor. economie. 1894-1905 Alexandru al II-lea a fost . Dar cum nu se putea reduce la limitarea reformelor. declinul nobilimii... extinsa nu numai asupra polonezilor dar si asupra georgienilor. . Extremul Orient • imperiul a continuat sa se extinda puternic in Asia Domnia lui Alexandru al III-lea si prima parte a domniei lui Nicolae I. Asia Centrala. iar pe 13 martie 1881 e asasinat.limitele zonelor evreiesti’’in V Rusiei. devotata familiei nu era compatibil cu situatiile existente care necesitau forta..tarul liberator’’ dar Alexandru al III-lea si Nicolae I erau reactionari convinsi si nu numai ca au respins orice reforma dar s-au straduit sa reduca eficienta multor schimari care avusesera loc. Decis sa suprime revolutiile si sa mentina autocratia pe 11 mai 1881 a subliniat importanta statului. Politica externa • • a dus un razboi victorios impotriva turcilor. modesta. incurajate de autoritati. a autocratiei si ortodoxismului ceea ce a dus la cresterea presiunilor asupra confesiunilor neortodoxe si o intarire a politicii de rusificare. Nicolae al II-lea A urcat la tron dupa moartea tatalui sau in 1894. s-au luat si masuri mai constructive in finante.Vointa poporului” a organizat asasinat dupa asasinat impotriva regelui. vizionarism. initiind contrareforme.

fiind perceputa de clasa celor instariti cu frica si ura si venerata de cei care visau la libertate. New Hampshire in 1905.Reactiunea a continuat fara piedici persecutiile religioase s-au inasprit iar cazul Finlandei ilustreaza absurdiatatea rusificarii deoarece cu toate ca ramasese loiala. comportarea ruseasca in Extremul Orient la inceputul secolului a fost caracterizata de agresivitate. . culminand cu razboiul ruso-japonez din 1904-1905. japonezii au folosit aceeasi tactica precum in cazul Pearl Harbour. totusi noul nationalism cere ca si ei sa fie rusificati. era prospera.. rusii sufera multe infrangeri. Roosevelt a organizat o Conferinta de pace la Postmouth. Politica externa • aproba in intregime politica externa a lui Alexandru la II-lea si dorea sa o continue dar personalitatea sa nehotarata l-a impiedicat • s-a evidentiat pentru prima data pe scena internationala in 1899 cand a convocat prima conferinta pentru solutionarea pasnica a conflictelor de la Haga la care au participat reprezentanti din 26 de state. fiind adoptate .legi ale razboiului” • dar politica sa nu a contribuit intodeauna la mentinerea pacii. Guvernul rus a incheiat razboiul impotriva japonezilor exact la timp caci atunci cand luptele au incetat tara era deja cuprinsa de evenimentele Revolutiei din 1905 Ultima parte a domniei lui Nicolae al 2-lea : Secolul xx poate fi caracterizat de cuvantul “revolutie” . Principala slabiciune care a dus la esecul monarhiei ruse din peritada antebelica a fost faptul ca nu reprezenta interesele nimanui iar regele a facut prea putin pentru a consolida noul sistem. finalandezii au participat activ in toate domeniile imperiului. japonezii isi epuizeaza resursele iar Th. Guvernul a refuzat sa-si modifice orientarea si astfel a izbucnit Revolutia din 1905. soldatii finlandezi au supus polonezii. Asta atrage antipatie fata de Rusiei care contribuie la revolutia din 1905. In timpul domniei sale a fost construita imensa linie transsiberiana intre 1891-1903.

Manifestu a avut efectul de a scinda opozitia. a ramas cunoscuta ca cea mai mare .democrati. Radicalii considerau consecintele tarului inadecvate si doreau o adunare constitutioanla . Liberalismul a gasit un mediu propice de reprezentare printre reprezentantii grupurilor profesionale.Revolutia din 1905 a fost posibila datotita transformarilor sociale si a crestereii concomitente a opozitiei fata de regim.. Astfel divizata. Uniunea domonstrantilor era in mare parte formata din politisti. Nicolae al-II-lea si guvernul sau in urma numeroaselor greve au capitulat la sf lunii oct. iar radicalii au format doua partide importante: Partidul Social Democrat si Partidul Socialist Revolucionar. insa miscarile revolutionare continuand sa se extinda. Capitalismul a luat amploarea ceea ce a produs schimbari si tensiuni sociale. grevele s-au extins in toata tara. in vara anului 1905 avand loc noi greve si revolte ale taranilor. Revolutia din 1905 Ziua de 22 ianuarie 1905 a fost cunoscuta sub numele de “duminica sangeroasa”. Inceputul de sec xx era cuprins de dezordine. cea mai bine organizata si ramand in istorie ca cea mai reusita miscare. Manifestul din oct. studentii protestau iar tulburarile deveneau tot mai frecvente. Legile fundamentale Anul 1905 s-a incheiat cu lupte sangeroase. social-democratii s-au separat in bolsevici (condusi de Lenin) si mensevici ( care doareau o organizatie mai larga si mai destinsa). . emitand Manifestul prin care garanta libertati civile rusilor. Dezvoltarea capitalismului a dus la aparitia a doua grupuri sociale: burghezia si proletariatul. oferind ocazii tot mai mari socialistilor revolutionari. asa cum cresterea miscarilor muncitoresti i-a incurajat pe social. La conventia de la Bruxelles si Londra din 1903. revolutia sfarsind cu ultimul effort din 20-30 oct. . tansforma imperial intr-o monarhie constitutionala. politia capitalei deschizand focul asupra unei demonstratii a muncitorilor. conform unui plan de a infiltra miscarea muncitorasca si de a o conduce prin canalele oficiale. opozitia a pierdut mult din puterea ei initala. Greva dintre 20-30 oct. Supus presiunilor Nicolae al-II-lea si-a anuntat intentia de a convoca o adunare “consultativa”. Liberalii au organizat in 1905 Partidul Constitucional Democrat.

Stolipin intelegea ca ‘pacificarea” sa constituie un preludiu al unor schimbari imp. Duma si guvernul nu au putut lucra impreuna. Politica lui Stolîpin Stolipin a fost considerat ultimul ministru cu adevarat eficient si imp. cursa care a constituit unaspect important al PRM. A III-a duma(1907-1912). insa aceste legi erau limitate. A IIa duma s-a intrunit pe 5 martie 1907si a rezistat putin mai mult de 3 luni. In mod deosebit al unor reforme agrare profunde Politica externa a Rusiei 1905-1914 Rusia un a contribuit la cursa pentru ocuparea coloniilor. Modificarea legii electorale a fost facuta in scoput de a se putea obtine o duma care sa coopereze cu guvernul. . Tarul urma sa convoace duma in sesiune anuala si tot el putea sa o dizolve. Duma primea prin Legile Fundamentale drepturi si functii legislative precum si bugetare. Prin “pacificare” el intelegea o lupta totala impotriva revolutionarilor. Perioada imediat urmatoare razboiul ruso-japonez a adus o indepartare a Rusiei fata de Germania si o ruptura cu Austro-Ungaria. asfel dupa doua luni Nicolae al-II-la a desfiintat prima duma. al Rusiei imperiale. alegerea celei de a doua duma a fost lipsita de o mare parte din conducerea potentiala. Conform Legilor Fundamentale tarul isi pastra controlul deplin asupra executivului precum si uriasele sale puteri. dar in acelas timp a adus si o apropriere mai mare a Rusiei de Franta. Modificarile legii electorale a oferit guvernului o duma cu care sa poata colabora. Duma s-a dovedit destul de nesupusa. Membri primei dume fiind inchisi. Nr reprezentantilor pentru taranisi muncitori a fost redes in timp ce nobililor le revenea o reprezentare disproportionata. Neintelegerile cele mai serioase au avut loc in legatura cu pamantul: duma dorea sa redistribuie taranilor pamanturile statului.La data de 6 mai 1906 guvernul a promulgat Legile Fundamentale care prevedeau cadrul de baza al noului sistem politic schitat de Manifestul din oct. tarul justificand dorinta lui de a raspunde de destinele statului. a-IV-a duma(1912-1917) In ultima duma a existat un echilibru intre reprezentantii de stanga si cei de drapta. si ea intrand in conflict cu guvernul. tarul dorind ca duma sa acopere o pozitie subordonata. Telul lui Stolipin era ‘pacificarea” si reforma.

a desfasurat si o politica activa in Balcani si Oriental Apropriat. Primal Razboi Mundial . Ministru de externe rus dintre 1906si 1910. Succesurul sau (19101914) a reprezentat o noua generatie de diplomati rusi dornici sa promovaze interesele Rusiei impotriva Turciei si Austro-Ungaria. In 1908 a avut loc o intelegere intre Rusia si Austria prin care Rusia va fi de acord ca Austria sa anexeze Bosnia si Herzegovina iar in schimb Austria nn va obiecta ca stramtorile Bosfor si Dardanele sa fie deschise navelor de razboi ruse. Intelegerea semnata cu cele doua state marca o reorientare majora a politicii externe rusesti. Anii care au urmat anexarii Bosniei si Hertegovinei au adus tensiuni. iar marea Britanie una mai mica in sud-est. iar atacul german asupra Belgiei i-a adus pe britanici de partea Frantesi si a Rusiei. Acordul face referile la interesele celor doua puteri care se ciocneau. Asasinarea arhiducelui Frant Ferdinand la 28 iunie 1914 a determinat declansarea PRM. Deoarece Marea Britanie au avut un acord semnat in 1904. indreptata impotriva triplei aliante intre Germania. crize si confliste in Balcani si Orientu Apropriat. pe langa acordul semnat cu Marea Britanie. Rusia si Marea Britanie. Marea Britanie un a fost de acord ca navele rusesti sa navigheze in acele spatii maritime asfel ca Rusia a putut folosii stramtorile. noul acord a marcat aparitia unei triple Antante intre Franta. Germania a deschis conflictul cu Rusia pe 1 august. Ex: In Persia Rusia a primit o larga sfera de influenza in nord. Rusia decizand sa sprijine Sarbia. aceasta in schimb a promis ca un va intervenii in problemele interne. De asemenea.Acordul cu Marea Britanie semnat la31 august 1907 a constituit un moment important in politica externa rusa. Ambele tari au recunoscut suzeranitatea Chinei asupra Tibetului. Austro-Ungaria si Italia. in timp ce zona centrala a fost declarata neutra. Pentru Rusia alianta a reprezentat o alianta politica si militara efectiva doat cu Franta si doar o intelegere vaga cu Marea Britanie. Rusia a fost de acord sa considere Afganistanul in afara sferei sale de influenza si sa trateze cu seful afgan doar prin intermediul Marii Britanii.

Contrareforma Zemstva a intarit si mai mult rolul autoguvernarii locale. Pe plan diplomatic.Rusia a mai capatat o sursa de a-I control ape tarani.Au aparut noi intelectuali ce au creat idei revolutionare spre organizatii conspirative.Acestea au contribuit la schimbari economice si la deplasarile sociale care au caracterizat imperiul Romanovilor in ultimele sase decenii ce au culminat cu prabusirea lui. Marile reforme si-au pus amprenta asupra tuturor claselor sociale:propietarii au ramas grupul dominant in tara. “ Marile reforme” ale Rusiei au avut un impact important in dezvoltarea economica si sociala. guvernul rus a obtinut un vantaj deosebit in 1915.ce trebuiau numiti din randul nobililor locali. unde preocuparile acelui timp erau derularea razboiului si formularea scopurilor sale.Guvernul sprijinea agricultura mosiereasca prin masuri cu infiintarea in 1885 a Bancii Agricole de Stat pentru Nobili. Birocratia este forta prin care societatea intelectualii preiau puterea. stramtorile si litoralul apropiat.Birocratia avea legaturi cu nivelurile superioare ale clasei nobiliare.Din vara anului 1914 si pana in 1917 infrangerile suferite de Rusia (amintim infrangerea din luptele de la Tannengerg si Lacurile Mazuriene) au costat pierderi semnificative de vieti omenesti.masele sarace au devenit si mai sarace. atunci cand Marea Britanie si franta au acceptat ca Rusia sa primeasca la incheierea pacii Constantinopolul.fiind sprijiniti de Alexandru al ІІІ-lea si de Nicolae al ІІlea.Dar sic and aceasta dispare apare anarhia.S-au produs schimbari datorita acestei intarzieri ce trebuia recuperate in cativa ani:populatia a devenit mai mare decat productia.nu trebuie de uitat faptul ca o mare parte din mentine puterea.moment in care . In 1889 apar caputanii politisti de la tara. Dezvoltarea Economica si Sociala a Rusiei de la “Marile Reforme” pana la revolutiile din 1917 Influenta Vestului in secolul al XІX-lea si al XX-lea si-a pus amprenta nu numai in Rusia si Europa producand distorsiuni si dezlantuind forte revolutionare.reformele premise.Pana in 1917 importanta marilor reforme trebuia evidentiata. armata rusa ramanand pentru o periodada de timp fara rezerve de arme si munitii.Dupa eliberarea serbilor a fost avantajoasa pentru nobili.mijloacele de represiune.

Regiunea Sankt-Petersburg s-a specializat in metalurgie.cuprinzand sase provincii.de prelucrare a metalelor si uzinelor chimice.Poporul rus s-a orientat si catre export. Capitalismul competitive pe prinde piata contur in 1902 cand orientat s-a organizat un sindicat asiatice metalurgic.Imediat dupa razboi industria a devenit tot mai diversificata. Dupa ce marile reforme au coborat nobilii pe o panta abrupta.chimice.Mongolia si China. Proletariatul a capatat o pondere semnificativa la sfarsitul sec.minereu de fier si produse chimice de baza.industrie de masini si textile.au aparut industriasii. al XІX-lea.industria externa fiind dependent de capitalul strain.Afganistan.Industriasii rusi se putea baza in sfarsit pe un system mai bun de transport cu o retea de cale ferata marita.si-a extins piata interna aducand mai multe beneficii muncitorilor si consumatorilor. Ministrul de Finante Witte in afara de construirea cailor ferate si atragerea capitalului strain a facut tot posibilul sa dezvolte industria grea.Spre sfarsitul secolului Rusia avea opt zone industrializate:Regiunea industrial Moscova.foarte putin fiind investit in dezvoltare si modernizare.Regiunea poloneza.tehnicienii.Putini dintre nobili s-au adaptat conditiilor Rusiei dar declinul clasei dominante ramane imaginea fundamentala.cu centre precum Lodz si Varsovia dispunea de industrii textile metalurgice.Epuizarea taranimii a dus la depresiunea din 1900. Nobilii nefiind obisnuiti cu noile conditii din Rusia au preferat sa traiasca la Paris cheltuind ce le-a mai ramas.continea industrii textile de tot felul.muncitorii formnad grupuri mai strans unite in centre precum Sankt-Petersburg si Moscova.fiind mai dens decat in alte tari.Taranii rusi nu erau de acord cu capitalismul.de prelucrare a carbunelui si fierului.s-au catre tarile vecine:Turcia.dar cum produsele rusesti nu erau vestica.Cu toate acestea industria rusa a luat amploare in anii 1890 ajungand la uimitoarea rata de 8% in medie pe an dupa aprecierile lui Gerschekron.oamenii de afacere.a durat cativa ani si a fost accentuate de revolutia din 1905.averile lor au fost ipotecate statului inainte de 1861.Persia.Regiunea ucraineana din S Rusiei furniza carbine.Sectorul Baku aducea petrol.Grevele au devenit frecvente dupa masacrarea muncitorilor .Analistii marxisti pretend ca guvernul rus se baza pe imprumuturile externe.ei sustinand ca isi pot produce singuri hrana si imbracamintea.

Robinson.Rusia a avut atat suisuri cat si coborasuri dar ea a ramas totusi destul de grea pentru majoritatea populatiei dupa primul razboi mondial.Unii specialist precum Gerschenkrom.1910.Forinski.In 1919 .725 000 au facut greve. al XX-lea.Rusia a suferit ameliorari si sperante mari frante de o oranduire oficiala .1911 a avut drept scop desfiintarea comunei taranesti si crearea unei clase puternice de tarani propietari.asupra dezvoltarii agriculturii si asupra intregii economii a tarii.Karpovici si altii au ajuns la cifra de aproximativ 24% din fascistii gospodari comunali au optat legal pentru retragerea din comuna.Cifrele arata ca din 2.470 000 de gospodari din comuna nu practicau redistribuirea au avut timp sa primeasca confirmarea leagala a noului lor statut independent. oferind estului cat si vestului si nu numai importante repere culturare si mari nume.Witte promova exportul de alimente mai ales grau pentru a obtine balanta favorabila a comertului si pentru a finanta industrializarea Rusiei. In ultimii ani ai imperiului s-au facut evaluari diferite asupra dezvoltarii industriei rusesti.Totusi.Dupa valoroasa lucrare a lui Robinson despre viata rurala rusa. In timp ce presiunile financiare ii obligau pe tarani sa vanda tot ce puteau.Atat in problemele economice sociale cat si politice.ultimii ani ai Rusiei Imperiale din perioada Revolutiei din 1905 pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial au adus multe sperante si unele imbunatatiri in viata taranilor rusi.de la Lena 1912.Pamantul pe care il detineau taranii era tot mai putin pe langa care intervin si seceta si foamea din 1891. Oganovski.arhaica si rigida la inceputul sec. .Reforma agrara a lui Stolipun din 1906. Cultura de la “Marile Reforme” pana la revolutiile din 1917 O perioada fructuasa din punct de vedere cultural in istoria Rusiei a constitit-o cea de la emanciparea serbilor si pana la revolutiile din 1917 in care cultura de origine rusa a depasit obstacolele regimului.Krapovici.de la minele de aur .cererile lor fiind atat politice cat si economice.5 milioane de gospodari care au parasit comunele mai mult de jumate au primit terenuri compcate pana in 1916.Populatia Rusiei a crescut dupa eliberare la peste 170 de milioane 1917.Pavlovski au remarcat progrese si motive de optimism dar alti specialist vestici ca Von Laue au criticat evolutia Rusiei in comparatie cu alte tari.

Educatia Desi Rusia se remarca pe plan culturar atat intern cat si extern. scolile din Rusia au beneficiat de o politica mai liberala. O a doua perioada ar fi „epoca de argint” a culturii. urmarindu-se reintoarcerea spre metafizica si spre religie. daca nu a putut fi oprita. vorbim de doua perioade: din anii 1860 pana la inceputul secolului al XX-lea. carecterizata prin crezul radicalismului. fara posibilitatea de a frecventa o scoala de stat. perioada ce a sfarsit datorita inceperii Primului Razboi Mondial ce a lovit Rusia in plina ascensiune culturala. influentand asadar toate formele de manifestare artistica. In afara gimnaziilor clasice existau acele „realschule”. dar. Reforma zemstvo din 1864 a oferit mari posibilitati de a se infiinta scoli la tara. aceasta din urma epoca extinzandu-se si asupra teatrului. cresterea nivelului de instruire in Rusia. adevarul era ca jumatate din populatia tarii era analfabeta. al utilitarismului si al materialismului ce a fost proclamat de catre occidentalistii de stanga si care a dominat cercurile intelectualilor gasindu-si cea mai buna exprimare in nihilism si in marxism. urmatii fiind de ceea ce istoricii numesc „epoca de argint” cu autori precum Cehov si Gorki. a fost ingreunata prin actiuni guvernamentale. Daca ar fi sa punem accentul pe reforme ale ideilor. in timpul lui Alexandru al III-lea. Cei ce absolveau ciclul primar se trezeau izbindu-se de un gimnaziu axat pe predarea limbilor latina si greaca. Tolstoi sau Dostoievski. in consecinta. O importanta deosebita a fost indreptata asupra scolilor bisericesti. muzicii. baletului. atat din partea guvernului cat si . acestea fiind relativ inferioare calitativ erau totusi considerate „sigure”. Cresterea dorintei de cunoastere a rusilor a fost un semn bun pentru invatamantul unei epoci liberale. O data cu declansarea „marilor reforme” s-a liberalizat si educatia. Dupa Revolutia din 1905. domenii ce nu reusisera a se remarca in perioada realismului arid. in care se predau limbi moderne si stiinte in locul limbilor clasice si care ofereau un invatamant secndar ce pregatea intrarea in institutiile de invatamant superior tehnic. cerinte exigente si o promovabilitate de sub 30%. precum si de un interes crescut pentru educatie. remascandu-se relizarile a mari personalitati precum Turgheniev. picturii si sculpturii.Literatura isi continua epoca ei de aur.

cercetatorii rusi angajandu-se cu succes in toate domeniile. Si stiintele sociale au cunoscut mari contributii. Daca situatia scolilor elementare era una precara. Universitatea din Tomsk. Universitatea din Perm. imunitatea si procesul de imbatranire. cat si din cauza tehnologiei rudimentare rusesti. Astefel. Universitatea in Rostov) Stiinta Oamenii de stiinta si inventatorii rusi au primit putina recunoastere mondiala decat s-ar fi cuvenit. al zoologiei si embriologiei. (Universitatea Novorossiiskii din Odesa. Domeniul stiintei insa a avut de gastigat de pe urma a numeroase descoperiri ce au propulsat faima Rusiei dincolo de hotare. ce este adevarat. Universitatea din Saratov. Au fost intocmite planuri pentru a cuprinde in sistemul de invatamant toti copiii rusi pana in 1922. inventatorul Pavel Iablocikov. Putem lu ca exemplu pe renumitul embriolog si bacteriolog Ilia Mecinikov. la celalalt capat al sistemului educational.din partea publicului. si Aleksander Popov. atat din cauza necunoasterii limbii ruse si a Rusiei in strainatate. numarul universitatilor a crescut. contribuind major la conturarea de teorii si practici experimentale in aceste doua domenii. inventatorul radioului in 1895. Au existat si descoperiri in domeniul biologiei. Literatura . specialisti in magnetism si electricitate. Amintim nume precum Dimitri Mendeleev cu al sau tabel al elementelor. care si-a desfasurat o mare parte din ctivitate la Institutul Pasteur din Paris studiind functiile globulelor albe. Contributiile rusesti in fiziologie au fost uimitoare si s-au combinat cu cele din domeniul psihologiei. populatia rusa avand nevoie disperata de alfabetizare. care si-a adus contributia la descoperirea lampii elecrice inainte de Edison. de la drept pana la studii orientaliste si de la economie pana la folclor. Aleksandr Stoletov si Piotr Lebedev. perspectivele educationale nu au parut niciodata mai luminoase decat au fost in ajunul revolutiilor din 1917. putin mai tarziu. care nu gasea intrebuintare pentru inventiile si descoperirile acestora.

Feodor Dostoievski si Lev Tolstoi. aparitia realismului poate fi datata cu precizie: in 1863 un grup de tineri pictori au refuzat sa picteze tema de examen insistand sa picteze tablouri realiste. Dostoievski a devenit si el cunoscut inainte de „marile reforme”. romane ce descriu exceptional mediul aristrocratic in care a fost crescut. daca nu unicul mijloc de influenta rusa asupra vestului si a lumii intregi. In pictura. Contele Lev Tolstoi si-a adus si el contributia literaturii ruse prin trilogia „Copilaria. iar realismul s-a extins si asupra portretelor. Turgheniev se remarca prin romane precum „Rudin”. Tineretea”. Dostoievski si-a asigurat locul in randul marilor clasici cu patru romane ce sunt cansiderate a fi cele mai bune romane scrise vreodata: Crima si pedeapsa. Publicase deja romanul „Oamenii sarmani”. peisajelor si temelor istorice. Demonii. Fratii Karamazov. „realismul” a dominat in a doua jumatate a secolului ai XIX-lea. ca si in literatura. pana la revenirea reactiunii la sfarsitul anilor 1860 si in anii 1870.Dupa marile reforme. cel din urma suferind de o complexitate enorma (aproximativ 68 de eroi. El a fost adesea prezentat ca cel mai rus dintre toti scriitorii rusi si a fost apreciat ca un eliberator al sufletului rusesc. Idiotul. „O confesiune” si „Razboi si pace”. Scriitorul a facut doi ani de munca silnica si alti doi ca soldat in Siberia. „Un cuib de nobili”. scenelor de gen. razboiul din 1812 fiind prezentat aproape la toate nivelurile). peste 200 de personaje. Rusia oferind lumii pe cei trei mari giganti ai epocii: Ivan Turgheniev. „In ajun”. Acesta este raspunztor pentru romane precum „Anna Karenina”. Artele In arta. literatura a continuat sa fie madria culturii rusesti si principalul. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul noului secol isi fac aparitia alti scriitori ce continua traditia prozei rusesti. Dar pictura nu s-a limitat doar la protest social. imbunatatit si chiar inlocuit in mare parte de diferitele curente noi ale „epocii de argint”. „Parinti si copii”. Adolescenta. . al „marilor reforme”. „Fum” si „Pamant virgin” in care a prezentat Rusia incepand din timpul regimului dur al lui Nicolae I. experianta relatata in „Amintiri din casa mortilor”.

La inceputul secolului al XX-lea. s-a dezvoltat mult in acea epoca. dupa cum putem observa efectele climatului cultural asupra publicului instruit care se indeparta de convingerile materialiste. dar majoritatea populatiei era analfabeta. Rusia prezenta o bogata varietate de universitati si cel mai bun balet din lume. De atunci. au beneficiat enorm de pe urma curentelor literare din Franta sau a gandirii germane si au fost la randul lor creatoare. . ceea ce sugereaza dispareitatea socanta dintre cei putini si cei multi. Teatru. cele particulare au devenit si ele remarcabile.Si muzica a raspuns cerintelor vremii. In afara de frumoasele teatre imperiale. baletul rus a exercitat o influenta fundamentale asupra baletului din alte tari. dar care nu erau legate de bolsevism. de asemenea. utilitariste si activiste sustinute de Lenin si de adeptii sai. o combinatie de arte. dar muzica prin natura ei nu se putea limita la cadrul realismului critic si a atras multe talente originale in Rusia acelui timp. Epoca de argint a adus o renastere a artelor frumoase si a literaturii. Rusia se bucura de progres si de o activitate intelectuala viguroasa si in alte domenii. Baletul rus fiind coplesit cu aplauze cand Deaghilev l-a dus la Paris. Arta si literatura rusa din „epoca de argint” au constituit o parte inseparabila din arta si literatura Vestului.