Mihail Sturdza agent al modernizății sau domn

„iubitor de arginţi”?

Prisecaru Mara- Gabriela

Grupa H214
 Mihail Sturdza s-a născut în 1794, fiu al lui Grigore Sturdza și al Mariei Calimah,
fiică de domn. Educația pe care a primit-o a fost una aleasă față de domnii cu care era
contemporan , fiind instruit de către abatele Lhommee . Aceste calități sunt surprinse în
„Sturzeștii: cronica unei familii istorici“ „Mihail Vodă vorbea și scria curent cu eleganță și
originalitate, în limbile greacă și franceză. Cunoștea latina, germana și rusa, citea și
înțelegea în limbile italiană și engleză; iubea cultura clasică; avea cunoștințe întinse de
istorie și filosofie, de matematică, poseda spirit juridic, o rară facultate de a asimila, o
memorie promptă și sigură, o rar întâlnită înclinație spre organizare și administrație
modernă, facultăți ce și le va desăvârși în practica domniei de mai târziu. Prin aceste
multiple calități, M. Sturdza apărea ca un adevărat fenix printre contemporanii săi1 .
Totodată ,istoricii consemnează și anumite defecte ale acestuia , numindu-l lacom ,egoist și
încălcând de multe ori legea pentru ași atinge scopurile2.
Precum mulți alți boieri din Moldova și acesta își dorea că țara să scape de dominația
turcească , astfel legăturile lui cu Rusia încep încă din 1816 când consulatul rus îi adresează
vorbe de laudă a împlinit cu cinste funcția de vornic de aprozi și că a stat în bune relații cu
consulatul rusesc. 3 . Ca din 1821 să adere la un partid rusofil. Încă din tinerețe reușind să
dobândească favoarea Petersburgului fără de care orice năzuință la scaun ar fi fost zadarnică.
Un detaliu interesant putem remarca la Mihail Sturdza , acesta reclamând starea socială a
țăranilor și faptul că un număr impresionant de boieri și anume 800 de familii boierești trăiau

din munca a 60.000 de țărani , prin sarcinile și corvezile la care cei din urmă erau supuși. 

Contextul politic în care acesta urcă pe tronul Moldovei este unul dificil , Moldova
situându-se la granița celor trei imperii, între Scylla crucii și Charibda4 semilunii, cu
raporturi de forță într-o continuă schimbare în balcani. Prin Tratatul de la Adrianopol
(1829),se elimină monopolul turcesc , astfel se deschide drumul spre implementarea
Regulamentelor Organice , în Țara Românească din 1831 și în Moldova din 1832 . Acestea
erau acte cu rol de Constituție fiind în vigoare până 1856 . Așadar Mihail Sturdza este primul
domn regulamentar din Moldova . Este numit domn și în aprilie pleacă la Constantinopol
pentru ai confirma domnia Poarta. Acesta deschide seria domniilor regulamentare în Moldova
, alegerea lui Mihail Sturdza s-a făcut pe baza prevederilor din Regulamentul Organic, cu

1
Cristian Popisteanu ,Dorin Matei ,Sturzeștii: cronica unei familii istorici,1995.
2
Gheorghe Platon, O personalitate controversată a istoriei noastre moderne: Domnitorul Mihail
Sturza , Iași , Universitatea ” Al. I. Cuza „ , 1988 , p.196.
3
Filitti. I. C. , Domniile Române sub Regulamentul Organic 1834-1848, București , 1915, p.444.
4
Gheorghe Platon, op.cit. , p.200.
atribuții și prerogative definite constituțional. Acesta se întoarce la Iași pe 15 iulie , unde este
întâmpinat cu triumf de care români . După ungerea sa ca domn , la Biserica Sfântul Nicolae
Domnesc , din 26 august 1834 și ceremoniile de rigoare Mihail Sturdza a luat câteva măsuri
interne urgente , având în vedere foametea ce amenința populația din cauza secetei din cursul
acelei veri5 .

Conflictul cu boierii
Subiectului debutează cu prezentarea cauzelor ce au generat opoziția boierimii, în
rândul căreia existau trei mari categorii de opozanți: boierimea mare, boierii din a doua și a
treia treaptă, și o categorie aparte, cea a tineretului intelectual ce avea în componență membri
din toate treptele, inclusiv fii de boieri mari și mici, care studiaseră în capitalele vest
europene și care, inspirat de ideile liberale ale Apusului, dorea o reorganizare pe baze
moderne a societății românești. Multe din nemulțumirile marii boierimi erau legate de
interese personale, precum accederea la funcții care aduceau cu ele importante privilegii

economice. Pentru a înfrânge aceste tendințe domnitorul a luat de partea sa mica boierime,
căreia îi va spori rândurile. În baza Regulamentului Organic domnul putea acorda rang de
boierie chiar și unui nenobil pentru servicii acordate statului , fără nici un fel de boierie și
numirile lor în dregătorii care nu li s-ar fi cuvenit, sărind chiar peste două sau trei trepte,
încălcând astfel prevederile Regulamentului .
La ultimele două ranguri de boieri se adaugă și intelectualitatea , revendicările ei nu
vizau desființarea privilegiilor boierești ci, dimpotrivă, accesul întregii clase la ele. Tinerii
intelectuali ce studiaseră în străinătate, nutrea aspirații nobile de modernizare a statului, de
așezare a lui pe principii de funcționare moderne, de îmbunătățire a soartei țăranilor și a
celorlalte categorii sociale, conform cu principiile liberale ale Apusului.
Ales de marii boieri pe toată durata vieții, domnitorul putea fi totuși înlăturat, potrivit
Regulamentului Organic în urma unei anchete făcută de cele două Curți, care să dovedească
culpabilitatea domnitorului. Dar declanșarea unei anchete avea nevoie de motive. Astfel
numeroasele memorii acuzatoare la adresa lui M. Sturdza trimise fie la Petersburg , fie la
Istanbul. Opoziția a fost formată din fruntași ai boierimii cum ar fi Iordache Catargi, scos de
Sturdza din minister, Constantin Cantacuzino, socrul lui Nicolae Suțu sau Alexandru
Mavrocordat . Un alt boier nemulțumit cu care Sturdza va avea numeroase conflicte a fost
Alexandru Mavrocordat, boier francofil, exclus de domn din Adunare împreună cu alți cinci
5
Keith Hitchins , Românii 1774- 1866 , București , Editura Humanitas , 2018 , p.209.
boieri după ce împreună făcuseră o petițe pe care o adresaseră consulului general rus,
Rucman. Mihail Sturdza la rându-i va trimite contra-memorii în care răspundea acuzațiilor ce
îi erau aduse.
Acuzațiile s-au repetat la numai 18 luni de la alegerea lui M. Sturdza ca și domnitor.
În noiembrie 1835 boierii mai trimit un rând de memorii prin care se declarau speriați de
faptul că le fuseseră încălcate interesele „cele moralice şi materiale”, „private și publice” de
către domnitorul dornic doar de „a aduna aur”. Alte acuze care i s-au adus au fost
următoarele: cheltuieli mari pentru călătoria la Constantinopol , dregătorii puse la licitație ,
dreptatea vândută aceluia care dă mai mult, ilegalități în arendarea vămilor prin încheierea de
contracte fără consultarea Adunării și multe alte îneregului puse pe seama domnului .
Domnitorul s-a simțit atât de încolțit încât a ordonat Miliției Pământene a bate pe
oricine ar fi îndrăznit a defăima sau a se plânge de Domnie sau Domnitor și a amenințat cu
eliberarea unui firman de pedepsire a boierilor semnatari ai memoriului.

Academia Mihăileană
Prin strădania lui Gheorghe Asachi și alor învățați a luat naștere, la 16 iunie 1835, în
casele lui Petrache Cazimir a fost inaugurată Academia Mihăileană. Instituție cu un rol major
în pregătirea ulterioară a generații de cărturari și funcționari. Profesori de renume români au
predat: Ion Ghica ,Eftemie Murgu  și, pentru scurt timp, Mihail Kogălniceanu , acesta din
urmă a predat istoria națională , fapt ce a intrat în atenția rușilor într-un mod negativ ,
înlăturându-l pe Kogălniceanu.  Cu excepția istoriei, acolo au fost predate matematica,
limbile, economia, agronomia și filozofia. Ea avea inițial două clase gimnaziale, două
umaniste și una de filozofie. Academiei i-a fost donat utilaj științific și o bibliotecă, din care
600 de cărți au fost dăruite de Mihail Sturdza.  Studenții săraci, dar merituoși, au primit
burse. A mai dăruit 2000 de galbeni pentru construirea unei biblioteci naționale .

În mare , Regulamentele însemnau concentrarea puterii în mâinile domnului și

extinderea birocrației centrale în detrimentul celei locale și regionale , dara au asigurat și un
progres economic , o unire instituțională între cele două Principate , reforme necesare
modernizării Principatelor 6. Unul dintre principiile importante ale Regulamentelor a fost
separarea puterilor în stat, puterea executivă aparținând domnului , ce guverna împreună cu

6
Ibidem, p. 208.
Sfatul Administrativ Extraordinar ( un consiliu de miniștri ) , puterea legislativă era împărțită
între domnie și Adunarea Obștească , iar puterea judecătorească de Divanele judecătorești7.
Puterea protectoare a impus celor două Principate un Articol Adițional , prin care
orice modificare trebuia să fie aprobată de către Petersburg și Istanbul , ceea ce diminua
autonomia administrativă a Tratatului de la Adrianopol , la Iași acest articol a fost acceptat cu
ușurință , deoarece domul era o fie maleabilă . Domnul își consolidează puterea față de
Imperiul Țarist, în ciuda rivalității sale cu boierimea .

Reformele lui Mihail Sturdza

Epoca domniei sale a fost în general , de continuă modernizare , cuprinzând sferele
importante ale societății moldovene. A căutat să consolideze securitatea și ordinea publică .
Are loc înființarea unei companii de pompieri, un regulament polițienesc și un regulament
pentru uniforma slujbașilor Statului8. Au fost instituite judecătorii județene, rurale, tribunale
de apel pentru a prigoni mai bine pe făcătorii de rele 9, de comerț la Galați și corecțional la
Iași. A fost adoptat un șir întreg de masuri, menite să lichideze numărul enorm de procese
neterminate. Aceste noi organe ale statului nu satisfăceau nevoile poporului și de multe ori
țăranii veneau la Iași pentru a-și rezolva problemele. În 1835 domul fixează scopul poliției ,
acela fiind de prindere a infractorului , ci nu de judecată a lui .
În ceea ce privește reforma teritorială , Sturdza a desființat trei județe ale Moldovei,
care erau prea mici pentru a suporta cheltuielile unei administrări aparate , acestea fiind Herța
pe care o alipește de Dorohoi , Hârlăul de Botoșani și Cârligătura de Iași10.
Un alt mod prin care acesta a modernizat țara a fost prin construirea de drumuri care
legau punctele importante ale Moldovei între ele , șoseaua Mihăileni – Galați , străbătând
Moldova dealungul ei , cu 32 de poduri de lemn și 4 de piatră , și sosea Târgu Ocna -
Bacău.11. Acordă o importanță lucrărilor publice , Iașul și Botoșaniul se pavează , în Iași se
construiește un pod peste Nicolina Îmbunătățește portul Galați . În timpul domniei sale s-au
construit aproximativ 400km de drumuri moderne , pentru acele vremuri, și numeroase
poduri predominant din piatră , toate aceste facilitând dezvoltarea comerțului și a relațiilor
comerciale dintre diferite zone ale țării.
7
Ibidem, p.204-205.
8
Filitti I. C. , op.cit. , p 455.
9
Filitti I. C. , loc.cit.
10
A. D. Xenopol , Istoria românilor de la Dacia Traiană , volumul XI , București , Editura Cartea
Românească , 1930, p. 172.
11
Filitti I. C. , op.cit. , p.473.
 De la 1834 la 1844 sistemul sanitar în Moldova prinde contur , sunt adăugate locuri
la spitalele din Roman, Bârlad , Bacău , iar acestora li se aloca venituri mai mari . Se
inaugurează spitale la Galați și Focșani , iar Iașul pe lângă spitalul Sfântul Spiridon, se mai
adaugă unul , un lucru de apreciat pentru acele vremuri a fost numărul în creștere al copiilor
vaccinați . Aceste lucruri duce la o ridicare a nivelului de trai a țăranilor .
În septembrie 1834 , Sturdza va înființa dosare pentru fiecare slujbaș , dorind să
controleze cât mai bine aparatul administrativ , rezultând birocrație și asupra funcționarilor.
Prin reforma din 16 martie 1842 , domnul descuraja oamenii care își făceau singuri
dreptate prin practica duelului , pedepsele fiind acordate și participanților dar și martorilor .
Stilul de viață în principate suferă și el o occidentalizare evidentă, elementele
franceze și în acest caz fiind preponderente12.  În perioada domniilor regulamentare relațiile
cu Occidentul, și în primul rând cu civilizația și cultura franceză, a înregistrat performanțe
spectaculoase. Presa, literatura, teatrul francez au devenit elementele omniprezente în
societatea românească. Crește în mod considerabil numărul tinerilor originari din principate
care pleacă la studii în Occident și, în special, în Franța, dar și a călătoriilor de agrement ale
boierilor români în aceeași direcție. A fost un adept fervent al absolutismului luminat și un
adversar intransigent al regimului democratic, parlamentar. Unul din scopurile principale pe
care l-a urmărit cu multă îndârjire a fost instaurarea ordinii și a stabilității sociale.

Dezrobirea romilor
Mihail Sturdza a fost primul care a eliberat romii domniei și pe cei
mănăstirești. Legile din ianuarie 1844 prevedeau dezrobirea țiganilor care aparțineau statului
sau mănăstirilor , o consecință care a pus Moldova într-o lumină mai bună în Europa , dar pe
plan intern a dus la efecte socio-economice și politice. Eliberarea lor se va face treptat , cu
despăgubiri acordate proprietarilor în ideea includerii acestei noi forțe de muncă în societatea
curentă ca lucrători productivi , taxele și impozitele plătite de ei ar fi servit la răscumpărarea
libertății celorlalți țigani rămași în proprietatea privată a familiilor boierești .
Exemplul său a fost urmat, în 1847, de Gheorghe Bibescu în Ţara
Românească. Ulterior, Mihail Kogălniceanu a sărbătorit evenimentul printr-un supliment
tipărit pe hârtie verde, numită „culoarea speranței“, în care dezrobirea țiganilor era socotită ca

un mare act de dreptate și moralitate

12
Constantiniu, Fl. , O istorie sinceră a poporului român. Editura Univers Enciclopedic, ediția a III-a.
București, 2002,p 205.
 Reforma din martie 1844, care limita și punea sub controlul statului veniturile
mitropoliei și episcopiilor . Rusia contesta măsurile întreprinse de domnul moldovean. Cu toate
acestea, în martie 1844, este votată legea privind administrarea averilor bisericești și atribuţile
vornicului bisericesc, prin care se instituie controlul statului asupra veniturilor Mitropoliei și
episcopiilor. A fost finanțatorul principal la ridicarea Catedralei Mitropolitane la Iași. Acest lucru
nu îi îmbunează pe boierii mari , deoarece domul îl determinase pe Marele Mitropolit , Veniamin
Costache , care era apreciat de români, să demisioneze .
Trăsătura de caracter remarcată a lui Mihail Sturdza era lăcomia , în 1835 la Cluj se
publică un document prin care boierii se arată nemulțumiți de caracterul mercantil al domnului
Era lacom de bani , era josnic , mai reiese faptul că acesta urmărea doar interesele personale .
Cei care au avut tupeul de aș spune nemulțumirile față de domn au fost alungați de pe moșiilor
lor.
Printre boierii apropiați lui Sturdza se numără vărul său din Basarabia, Alexandru
Sturdza , Nicolae Canta și Nicolae Șuțu , cu aceștia se sfătuia cu privire la conflictele din țară.
La urcarea sa pe tronul Moldovei domnul se bucura doar de două moșii , restul
averii acumulând-o în timpul domniei prin diverse mârșăvi . Profită de evreii veniți în Moldova și
îi șantajează pentru a scoate bani de la aceștia , în caz contrar acesta apela la pedepse aspre
precum aruncarea evreilor în Dunăre
Încă din 1845 se pune problema înlăturării domului de pe tronul Moldovei , datorită
abuzurilor și corupției din administrație . În contextul mișcărilor revoluționare din 1848 din
Europa , noul suflu a ajuns și pe teritoriul Moldovei , astfel boierii și tinerii liberali s-au strâns pe
data de 27 martie 1848 , la hotelul Petersburg din Iași , pentru a redacta o petiție cu nemulțumirile
statului adresate domului și soluțiilor lor prin diverse reforme . Adunarea era condusă de Vasile
Alecsandri , care a și redactat Petiția proclamațiune a boierilor și nobililor din Moldova . Pe 9
aprilie , Sturdza este de acord cu 33 din 35 de puncte ale petiției , respingând pe cele care priveau
dizolvarea Adunării Obștești și formarea Gărzii Naționale. , având în vedere Regulamentul și
interesele Rusiei . Spre surprinderea domului , liderii mișcării nu acceptă compromisul acestuia ,
cerând acceptare întregii petiții. Domnul ia măsuri pentru înăbușirea revoluției , prin arestare de
persoane , personalitățile care au fugit din calea lui Sturdza la acea vreme fiind Alecsandri și Al. I.
Cuza , care se refugiază în Transilvania. Mihail Sturdza ia aceste măsuri de teama unei invadării
trupelor rusești.
Contrar măsurilor luate , în vara aceluiaș an liberalii români se vor regrupa la
Cernăuți unde vor redacta Dorințele Partidei Naționale din Moldova . Diplomații ruși îl sfătuiesc
pe Sturdza să facă anumite concesii pentru a detensiona situația , acesta nu acceptă. La 7 iulie ,
trupele rusești trec Prutul pentru a împiedica instalarea unui guvern revoluționar în Moldova .
Începând cu 1848 au existat zvonuri cum că Poarta și Rusia ar dori să îl înlocuiască pe Mihail
Sturdza. Acesta nici nu agrea o domnie conform prevederilor Convenției de la Balta- Liman.13 Va
părăsi Moldova înainte de sosirea actului împărătesc de la 13 mai 1849. Sub pretext că merge la
Focșani în revizie, de acolo în iunie după sosirea firmanului va pleca la Viena. De la Viena va
ajunge la Paris de unde va continua să cumpere moșii și proprietăți în Moldova, Muntenia dar și
în țări străine.  În locul lui Mihail Sturza fiind numit Grigore Alexandru Chica .
Așadar puteam afirma că Mihail Sturdza a fost un domn iubitor de arginți , acesta
știind că averea este un lucru indispensabil pentru acapararea și menținerea puterii timp de 15 ani,
dar a fost și un agent al modernizării , prin schimbările necesare implementate și prin stabilitatea
pe care a promovat-o. Acesta a încercat să modernizeze Moldova în limita în care Regulamentele
Organice i-au permis , iar dacă acest lucru nu a fost de ajuns , a pus bazele unui viitor stat
modern, prin reformele sale care au atins domenii care nu erau în atenția oricărui domn.

13
Dumitru Ciurea , Moldova sub domnia lui Mihail Sturdza, Iași , 1947 , p. 97.
Bibliografie
 Ciurea, Dumitru , Moldova sub domnia lui Mihail Sturdza, Iași
, 1947.
 Constantiniu, Florin , O istorie sinceră a poporului român.
Editura Univers Enciclopedic, ediția a III-a. București, 2002.
 Filitti I. C. , Domniile Române sub Regulamentul Organic
1834-1848, București , 1915.
 Hitchins, Keith , Românii 1774- 1866 , București , Editura
Humanitas , 2018.
 Platon ,Gheorghe , O personalitate controversată a istoriei
noastre moderne: Domnitorul Mihail Sturza , Iași ,
Universitatea ” Al. I. Cuza „ , 1988.
 Popisteanu ,Cristian ,Dorin Matei ,Sturzeștii: cronica unei
familii istorici,1995.
 Xenopol ,A.D., Istoria românilor de la Dacia Traiană , volumul
XI , București , Editura Cartea Românească , 1930.