Test 1

1.1 Enumerati clasele sociale din Dacia Romana- Cetatenii romani, latinii, peregrinii, colonii,
sclavii.
1.2 Comparati statutul juridic a cetatenilor romini si peregrini-Cetatenii romani aveau
situatie juridical asemanatoare cu a cetatenilor din Roma si beneficiau de drepturi politice si
civile-ius comercium, aveau drept de a incheia casatorii valabile dupa legile romane, si dreptul
de a testa in forma romana.Spre deosebire de romani peregrinii erau mai lezati in drepturi,
situatia lor juridica era reglementata de legea de organizare a provinciei si de edictele
guvernatorilor. Ei nu beneficiau de legi politice, iar de cele civiledoar cu particularitati
specifice.
1.3 Argumentati aplicarea mai multor sisteme de drept referitor la statutul juridic a
claselor sociale. Odata ce Dacia a fost transformata in provincie romana pe teritoriul ei a inceput
aplicarea dreptului roman, si conform acestei conceptii fiecarei categorii de persoane ii
corespundeau anumite norme juridice. Drepturi depline aveau cetatenii romani, in relatiile dintre
cetateni de aplica dreptul civil. De ex latinii si peregrinii aveau statut juridic inferior neavind
drepturi depline. In 212 en a fost adoptat un edict prin care se acorda cetatenie tuturor
locuitorilor provinciilor cu exceptia peregrinilor deditici. Insa acest lucru na lichidat diferenta
dintre categoriile sociale si dupa aceasta era prezenta diferenta dintre izvoarele dreptului aplicat
in provincii.
2. 2.1 Identif ce acte normative se considerau legi locale ale Basarabiei si explicati in
calitate de izvoare ale
carei ramura de drept urmau sa fie folosite actele normative considerate legi locale au fost
Manualul de legi a
lui Donici, Hexabiblul lui Armenopol, Sobornicescul hrisov si regulamentul privind infiintarea
Basarabiei din 1818.
Aplicarea acestor legi au fost ca izvor pentru dreptul civil.
2.2 Stabiliti si clasificati modificarile ce au intervenit in cadrul izvoarelor de drept din Basarabia
in prima
jumat a sec. 19- In sfera dr penal au fost aplicate legile Imperiului rus, si a intrat in vigoare codul
general Svod
zaconov. Sa adoptat un nou cod penal care pune accent mai mult pe cele mai grave infractiuni
contra statului si se
observa o restrictie pentru populatie. Daca e sa comparam din perioada principatului Moldova si
in prima jum a sec
19 observam ca in ambele legislatii sunt prezente pedepsele discriminatorii. Aici are schimarea
rolului privind legisl
penala, care in Modova cele mai grave infractiuni erau contra persoanei, iar in legislatia rusa era
contra statului.
2.3 Evaluati pozitia tarului rus fata de incercarile de codificare a legilor locale- dat fiind faptul ca
functiile de
instanta de recurs pentru cauzele civile au fost remise senatului acesta trebuia sa se calauzeasca
de legile locale.
Toate izvoarele au fost prezentate consiliului suprem si au cerut traducerea in rusa a Manualului
lui Donici si a
Hexabibului. Acestea se aplicau pe larg insa nu erau aplicate normele cu caracter penal. Toate
acestea au dus la
necesitatea de a codifica legile locale. A fost formata o comisie de codificare ce aveau menirea
de a sistematiza
toate legile principatelor moldova si valahia. Tarul rus sustinea mult codificarea legilor locale
deoarece se temea de
influenta franceza.
Test 2

1.1 Descrieti reformele fiscale ale lui C. Mavrocordat Prin reforma sa fiscala s-a introdus o dare
fixa, pe cap de
locuitor, perceputa in patru sferturi anuale si s-au desfiintat darile multiple. Sau elab prevederi
mai riguroase in
materie fiscala ca sa asigure obligatiile fatsa de poarta si sa consolodeze pozitia claselor
privilegiate. Prin reforma
administrativa a incercat lichidarea abuzurilor de putere din partea reprezentantilor
administratiei. Functionarii de
stat au primit leafa, iar la conducerea judetelor au fost numiti ispravnici. S-au redus dregatoriile,
iar cele mai multe
titluri boieresti au ramas onorifice. Boierii au fost impartiti in mari (veliti) si de clasa a doua
(mazili). Prin reforma
fiscala desfiineaz unele impozite indirecte i introduce o tax general. i elibereaz pe rani
dndu-le dreptul
s se mute de pe o moie pe alta. Pe boieri i recompenseaz printr-un anumit numr de
scutelnici, care nu plteau
bir dect boierului i de scutirea de orice bir pentru visterie.
1.2 Explicati si argum scopurile urmarite de C,Mavroc prin introducerea postului de ispravnic. n
judee a
numit ispravnici cu un rol judectoresc i administrativ foarte ntins. Ei erau numiti la
inscaunarea domnitorului
din fostii mari dregatori odata cu numirea marilor dregatori. Scopul reformei a fost intarirea
autoritatii ispravnicului
si intensificarea fata de puterea centrala. Ei aveau obligatia de a explica locuitorilor masurile
luate de domn, sa
prezinte sistematic darile de seama domnitorului in ceea ce priveste situatia in tinuturi.
Deasemenea ispravnicilor li
sa incredintat atributia de a stringe darile pentru domnitor si constringerea populatiei la munci si
slujbe datorate
domnitorului sau feudalilor.
1.3 Pripuneti propria evaluare a elementelor pozitive si negative a reformei adm si fiscale a lui
Mavrocordat- Reformele lui Mavr au avut tendinta pozitiva in toate sferele vietii. Anume prin
aceste reforme pune
inceputurile de modernizare in domeniul administratiei locale. Incepe o noua organizare
administrative, apar noi
functii care aveau de indepliniti scopuri in interesul tarii acestia fiind salarizati. In materie fiscala
a elaborat unele
prevederi mai riguroase care care pentru unele categorii a influentat cam negativ de exemplu
introducerea
impozitelor pentru tarani, si sa consolidat doar pozitia claselor privilagiate. In general C,Mavr a
fost un erudit si un