Sunteți pe pagina 1din 24

iN ACEST NUMAR:

Generator
de semnale
sinusoidale

electronici
Pream pl ificator
cu masl de mixaj
prin
de iluminat
Amplificator
de
Releu cu bimetal
Luxmetru
Fotomat aparat
pentru expunere
developare

Dispozitive pentru
punere la punct
cadrare
Aeromodel
telecomandat
A.B.C.-ul
metaloplastiei
Decuparea orificiilor
In panouri
Depanarea
auto de la A la Z
Aprinderea
.
Aparat pentru

Nou I "design"
confortul
Tehnium

pentru
24 PAGINI 1 LEI
-
F'g.1
o I
U
Intrare
c
Fig 2

R
R
I I
C
-1-, 220v
10W
R
Te
C
R C
OK
22n

u
Ies i re

F'g.1 b
+ 280'1
22
K
EL8lt
Rect' e pozitiv6 a I

.
< A=3
Amplificator
Uosc,
Iesire

Fig.3a
U intrare. 1 v

aparate universale simple pentru depa-
nare, cum sint numite multivibratoarele astabile, gene:
ratoare de unde dreptunghiulare cu armonici multiple,
au avantajele lor, dar o serie de dezavantaje, care
fac se accentueze necesitatea construirii unor
aparate mai perfectionate.
I n mod normal, ar trebui construit un generator
de semnale sinusoidale pentru altul
pentru
Venind In Intimpinarea cerintei amatorilor, descriem
mai jos trei scheme de generatoare sinusoidale, din
care au performante ridicate care pot fi folosite
atit In cit In
In cele trei scheme se folosesc oscilatoare RC In
punte Wieml. Analizind fig. 1 a, unde se sche-
matic elementele componente ale
o de o punte Wheatstone,
elementele reprezentind mai mult un cuadripol de
trecere compus din elemente RC.
are parametrii de

Acest montaj de filtru trece permite exe-
cutarea unui oscilator cu performante deosebite.
Folosind puntea Wieml, se pot construi oscilatoare
sinusoidale RC de la 0,1 Hz la 5 MHz. In schema din
fig. 1 b, pentru explicitarea denumirii oscilatorului,
elementele RC sint aranjate in punte. Tn vederea obti-
nerii unor semnale Intretinute, trebuie
atenuarea In filtru trece cu ajutorul
unui amplificator; se o reactie
Tn fig. 2 "e schema de principiu a oscila-
torului. Atenuarea de filtru este de trei ori,
se cum spuneam, prin amplifi-
cator. Acest coeficient se exact cu o
obtinind in acest fel O stabilitate
a montajulUi. In caz de tensiunea
este iar defazarea este zero (vezi fig. 3 a 3 b).
In vederea obtinerii unei mai ridicate,
in schemele care se va observa In circuitul
reactiei negative se folosesc elemente neliniare
(becuri incandescente sau In scopul
circuitului obtinerii unui semnal de
amplitudine intr-o de frecvente.
Pentru unii amatori ar putea bizar in
epoca semiconductoarelor din cele trei scheme
sint cu tuburi. Acest lucru l-am intentionat din
motive:
1. Este incomparabil mai de pus la punct un
oscilator stabil cu tuburi decit unul cu tranzistoare.
Montajul cu tranzistoare are o serie de avantaje,
de folosirea unor elemente compo-
nente de cea mai In special tranzistoarele
trebuie fie cu siliciu, cu parametri
cerintelor.
2. Piesele necesare pentru cele scheme cu
tuburi se mai majoritatea amatorilor
chiar un mare de piese indicate In
scheme. In vederea folosirii resurselor existente,
in cele scheme sInt date citeva variante de tuburi.
In situatie cheltuielile pentru construirea
aparatului sint minime. De remarcat In oricare
din cele trei scheme elementele componente ale
puntii Wienll trebuie respectate riguros piesele tre-
buie fie de calitate De asemenea, asigurarea
KI a-b 1- 30 Hz - 300llz





p



N. PORUM BARU
unei stabile foarte bine este o
conditie pentru obtinerea unor semnale
stabile curate.
Schema din fig. 4 este cu triode. Celor
care tuburi noi le
a treia, respectiv duble triode
ECC 82.
Tuburile VI V. un amplificator in casca-
Reactia se intoarce pe grila tubului V"
iar reactia pe catoda tub. Stabili -
zarea amplitudinii semnalelor este de becu-
letele montate In circuitul catodei lui VI' Tuburile VI
V
2
(cele ale primei duble triode)
defazorul de zero. Tubul V J este folosit tampon In vede-
rea oscilatorului de Se obtine astfel
o stabilitate mare, de Pe anoda
tubului este pentru cu impe-
mare de intrare, iar de pe se poate culege
semnalul pentru sarcini cu o de intrare.
Amplitudinea semnalelor de se cu po-
tentiometrul de 500 K, care se In circuitul
grilei tubului V J'
Se filtrarea in cir-
cuitul anodic, precum o perma-
pe acest circuit, in vederea obtinerii unei ali-
stabile. Se de asemenea, ca in
primarul transformatorului de retea, folosit la alimen-
tare, se filtrul clasic de
(folosit la aparatele de radio televizoare),
care din cite un condensator de 10 nF, legat
Intre capetele primare Conden-
satoarele sInt cu dielectric hIrtie trebuie suporte
de trei ori tensiunea retelei.
A doua de generator RC cu tuburi este
In fig. 5-6-7. Acest montaj este o
cu unele remarcabile. Se folosesc in
acest montaj unele aduse aparatelor
profesionale, s-au adaptat unele solutii ori-
ginale specifice conditiilor nevoilor
Astfel, montajul are unele tuburile
V V. folosite In etajul oscilator sInt pentode. Coefi-
cikntul de amplificare mare, obtinut cu aceste tu-
buri, permite folosirea unei reactii negative mari,
astfel stabilitatea montajului. Circuitul de
reactie este stabilizat cu rezistenta
a becului L montat In circuitul catodic al tubului
V . Se astfel amplitudinea a semna-
lelor. Reglajul fin al frecventei In s-a rezolvat
cu un condensator variabil 2 x 500 pF. Condensatorul
folosit trebuie fie de calitate !ntr-o stare
jocuri sau contacte imperfecte), Regla-
jul fin de este bine fie gradat etalonat pentru
fiecare Etalonarea se face un alt generator,
de preferat profesional, folosind un osciloscop
metoda figurilor Lissajou. La nevoie se poate folosi
metoda interferentei zero).
Necesitatea unor repere distincte, reproductibile,
pOSibilitatea fine impun folosirea unui
sistem de demultiplicare.
SInt putini amatori care dispun de mecanisme
cadrane de demultiplicare folosite la aparate profesio-
nale, aparate de radio care nu
fie reparate. Din acest motiv folosi-
rea scalei de la un aparat de radio cu mecanismul de
2- 300 Hz - 3000 Hz
3-3000 Hz - 30000 Hz
/ - VI - V, - V, = 6 C 5
IN Fig.4

50
50K
K
log.
/-V, =ECC 82/
V, = E CC82/1
V, = 6 C4
sau:
1/1 - VI = ECC 82 /
V, = ECC 82"
+

IeSire
Q2JVF
,
2
I esire:
1 Impedahtll mare
2. lmp. micif -250 =
Maslf
V, = ECC 82 / + 1/ para!e!
-
-
o
I


lopare: se b
2
trecerea
timpului de developare, buzerul;
la lui h. buzerul
mai sune, dar se aprinde lampa
- DEVELOPAREA S-A TERMI-
NAT.
Prin schimbarea valorii
Rs se intensitatea sunetului
emis de buzer.
Aprinderea becului aparatu-
lui de se poate face manual
cu ajutorul comutatorului K .
Comanda se face
cu ajutorul comutatoarelor K.,
cum reiese din fig. 1.
ce se aprind h
l
h
3
,
se va timp de 10 ... 15 se-
cunde inainte de a butonul b
1
,
respectiv b. pentru a fi siguri con-
densatorul C
4
, respectiv C
s
' este com-
plet
Caracteristici tehnice:
- Alimentare: 120 V sau 220 V c.a.
- Domeniul de reglare a timpului de
RS
82K ...... !lw
X (..1. .... 2.)"
" 2
FI REGlAJ FIN
I
SKn 00 Ka.
R H R,S R,S
9K... K... 2Ka. 1.2KA
1
4 O
60sec .
x 150 ..... F
PORNIRE
T,=6H11C
;:=dl
1
4
60
sec.
9
20Kn
R
tt
150Kn
+

"
=====t"



din P, timpul, care
aparatul, la 2 minute. Se
trece apoi P
2
la se
p., astfel ca aparatul
semnalizeze 1 minut. Se
reglajul de cteva ori, ce timpul
de lucru al blocului de developare
este de 1...2 minute.
expunere: 0,5 ... 120 secunde brut, n
4 trepte, fin, pe fiecare
- Domeniul de reglare a timpului de
developare: 1 ... 2 minute, reglabil fin.
- Precizia de realizare a timpului
prescris: 5% pentru uti-
lizare in tehnica
5. BLOC EXPUNERE
- Blocul de expunere un
reglaj similar dar mai complicat. Re-
glajul se ncepe clapa 60
reglnd timpul de lucru din R , la
secunde, cu potentiometrul la
minim; din R - la 1
120
,-, ..... ReglDj de etalonDre la 2. min.
P3
-LJ100 Kn
p REGlAJ SCALA 1...2 mi.,.
2
P"
SKA
Regloj de etolonare 10 1 min.
1
R'9
12Kn.
2",
PORNIRE
T
2
=6H1TC
d2.
t,8K
lW
Rzo
1 Mn.
d2

6. BLOC DEVELOPARE
- auxiliare: semnalizarea ter
timpului de expunere deve
lopare; aprinderea a becului
de la aparatul de de la lanterna
pentru ne-
cesare iluminatului in laborator.
- Utilizare de tuburi electronice

finale
S-a prezentarea schemei pe
blocuri spre a da posibilitatea celor
care sub
aparatul este prea complicat pentru ca
unele cum

- Prin conectarea intre ele numai
a BLOCULUI DE ALIMENTARE cu
BLOCUL DE EXPUNERE cel de
SEMNA LlZARE (simplificat corespun-
se un ceas de expunere,
cu semnalizare.
7.
DETALII
ALE ACCESORIILOR
L
!lO
50
.
ll.fHJf.i,.

RUt.
'"
o
,. '::c
ca ...

a
DEv6l,O ....
- Prin conectarea ele numai
a blocului de ALIMENT ARE cu cel
de EXPUNERE, se un ceas
simplu de expunere, cu timp de lucru
reglabil intre 0,5 ... 120 sec., ce utili-
numai un releu un tub elec-
tronic.
Schemele prezentate cmp liber
de a fanteziei
amator, spre alege acea
care l salisface mai bine. Sugerez
chiar amatorilor ca in caseta apara-
tului monteze la nceput doar ceasul
de expunere, urmind ca, rezul-
tatele i multumesc, completeze
aparatul cu restul blocurilor.
aici butoanele b
l
, b
2
b;\ pot fi butoane de sonerie,
b. Tiind modificat prin legarea ron-
delei metalice a butonului la borna 7,
cu ajutorul unui fir flexibil (celelalte
contacte se vor lega in
lANTER,IIA
lLUfv,\tN.
Dt: .
rv 'B3
NorA : a = copoc demontobil pentru
schimbarea filtrelor
o
a
a
Tu\ifmT
-
F,ltru ORWO 113 D sau
OR \",,0 107
FQrmat 9/12 cm
LANtERNA PENTR li
ILi,JM\NAT
tOCUL 01: LUCAU
'" a
(,elu" de
prlndtrP
,...", 245
ca n fig. 4.
Claviatura Ks este o
cu 4 clape, din care se
va lega ca n fig. 5.
d t
12
secun e, cu po entlOmet rul P, la
maxim. La fel se pe
15, 4 1 ale clavia-
turii Ks. aici trebuie revenit de
cteva ori asupra reglajului, ce se
exact timpii indicati la Mo-
dul de lucru. rezisten-
tele Rg ... R'6 au in valori
aproximative, ele urmind a fi defini-
tivate cu ocazi03 reglajului.
Citeva cuvinte privind reglarea apa-
ratului:
- Blocul de developare un
reglaj mai simplu: se un ceas
cu secundar central, se P
2
la
pozitia se b
2
; se
200
v
Ua,
I
300 r-
, ,
lO 0-
-
,
,
timp
o
20 - Ug,
,
O
------
tim
o
u!l:. t.:.. _ _ -20
------ - -----
I
-20
-40
- 60
8.
,
I
I
-40
I
I ,
Uc ,
1 min
1 I
FORMELE TENSIUNILOR 1 min _
LA UNUL DIN TUBURI

obiectelor emailate este mai
atunci cnd luciul emailului ne n mod spe-
cial. in afara industriali, mai poate fi uti-
cu succes o din carbonat de mag-
neziu amestecat cu caolin n
se face prin cu
Un paravan, mal Cu n laboratoare sau ateliere,
la care constructiv gpamul (elementele trans-
parente) se impune de multe ori a il acoperit cu un ma-
terial translucid (mat). Coti mai simplu ar fi
si n felul n
kilogram de bere 100 g sulfat de magneziu (sare
este pe geam cu un tampon de
evaporarea berii, pe geam vor de-
puse frumoase cristale de sulfat de magneziu. Geamul
poate reveni la situatia este cu

tim
11
Din articolul precedent am inteles de corecta pu-
nere la punct a aparatului fotografic depinde posibilita-
tea de utilizare a unor profunzimi, relativ limitate, deci
posibilitatea de a fotografia in conditii de iluminare mai
slabe. De felul In care se face punerea la punct depind
anumite de redare
o serie de procedee instrumente care permit
rarea mai sau mai putin a distantei
de la subiect la aparatul de fotografiat. Aparatele
fotografice moderne au aceste dispozitive Incorpo-
,
..... 'R

S
.
.J\ ./
H
+'" .
t-'/
I

./
I
./
I
./ I

I
p
FIG.t
"-
I
,
,
"-
..
!2
"- 1
"'O
" "-
I
,

"
-,
'. "

FIG.2

,.... PATA GALBENA
a
FG.3

Ing. D. PETROPOL
rate, cu ajutorul lor realizindu-se de obicei Inca-
drarea subiectului se de o-
rientare a aparatului subiect de apropiere
sau de acesta, pentru ca pe fie
numai partea din subiect care ne intere-

Dispozitivele de a se numesc
telemetre, iar cele de Incadrare vizoare. Acest
articol este consacrat descrierii modului de utilizare
avantajelor sau dezavantajelor principalelor va-
riante constructive de telemetre vizoare.
cel ma! simplu mod de a
este aprecierea din ochi, avind toate
dezavantajele un singur avantaj, anume acela
este un procedeu foarte rapid, ceea ce In anumite
poate avea o
Se uneori de amatorul fotograf, dar
mai ales la aparatele cinematografice de luat vederi,
o de telemetru care misoari
pni la subiect prin vizarea. acestuia
de pe planul orizontal ,i misurarea unghiului
pe care l face axa de vlzar. eu orizontala. O re-
permite evaluarea
cu conditia ca aparatului fotografic fie
Intotdeauna terenul fie orizontal. Tn
fig. 1 este descris modul de Acest tele-
metru are diferite constructive, bazate de
obicei pe unghiulUi pe care il face firul de
plumb (sau o cu proprietatea de a verti-
cu piesa care axa de vizare.
Pentru o etalonarea instrumentului se
face de obicei direct In metri. Precizia acestui instru-
ment nu este mare nici nu este comod In intrebuin-
Are un avantaj constructiv important: ope-
de se poate mecaniza A fost
unul dintre primele telemetre pentru
punerea la punct Operatorul cinematogra-

-
FERE!-ST FI 1-
a EVI
-
- _.-
-
-
- -
a

FIG.4
.
-- UNGHIUL Df VEDERE AL
- _ _ ViZOR ULui
-- - --1 - ........
_=C
a
.:::-
-- -
- -
_ - -UNGHiUL DE
----VEDERE AL APARATULUi
b
f,c vizeaza picioarele persoanei pe care urma o
filmeze, iar un sistem mecanic punerea la
punct. aceea intreg :;istemul se
aparatul se aduce in pozitia se trece la
filmarea
Telemetre eu sau eu de difrac-
Aceste telemetre se atit independent
(cind sint incomode), cit incorporate in aparatul
fotografic. Principiul de a telemetrului
cu este descris In fig. 2, unde se dau rela-
de calcul care fie retinute, deoarece
in cazul unor accidente, uneori, amatorul este nevoit
repare telemetrul singur deci trebuie cu-
principiile reglajului.
Razele de 1 2 care de la
punct al subiectului drumuri diferite,
anume: raze 1 vine direct spre vizor oglinda
iar raza 2 se In oglinda O
2
,
apoi in oglinda O" de unde ajunge la vizor. Pentru
un anumit unghi, cele imagini coincid (teleme-
trul se mai de Acest
unghi este utilizat pentru distantei d.
Lungimea a este o a aparatului pre-
cizia de este cu atit mai mare cu cit a
este mai mare. cum am mai spus, telemetrele
de acest tip se in aparatul fotografic,
Iar rotirea oglinzii O
2
este direct de obiectiv
prin intermediul unei rame astfel incit se
realizeze conditia de punere la punct in momentul
cind cele Imagini care se In vizor coincid.
Utilizarea este rotim de inelul de
cind aducem In imaginile subiec-
tului. Bineinteles, celelalte obiecte din cadru vor
avea o imagine ceea ce pu-
nerea la punct nu s-a pentru ele. De cele mai
multe ori, pentru ca imaginea din cadru
se recurge la Ingustarea unghiulUi
In care vin razele de la oglinda O
2
prin inter-
punerea unui filtru galben pe directia 1, astfel Incit
In cadrul vizorului apar imaginea pe
2 o pe care este dese-
partea din subiect care trebuie in coinci-
(veZi fig. 3).
de telemetru este una dintre cele
mai precise care se in fotografie.
Dezavantajele sint:
- punerea la punct destul de mult;
- subiectul nu are contururi precise, coinci-
denta nu poate fi intotdeauna corect;
- nu nici o indicatie asupra profunzimii pe care
o aparatul foto;
- nu poate fi Intrebuintat pentru distante mai mici
F'G.5
. .
OBIECTIVUL
Vi20RULUi

081ECTIV
'PARAVANE
OE UM8RiRE
PUNERE LA PUNCT

MATA

OGLINDA

decit minima pe scara de distante a tele-
metrului sau a aparatului fotografic;
- nu permite utilizarea obiectivelor
- nu poate fi Intrebuintat In fotografia
lista de dezavantaje pare
este foalte deoarece nu pune
probleme de iluminare a cadrului in momentul
permite utilizarea obturatoarelor centrale.
Telemebele cu prisme de difrac1ie se
pe folosirea principiu, cu singura
devierea razei 1 se face cu ajutorul unei prisme de
difractle, a se tot prin interme-
diul unei came care o cu obiectivul.
aceasta este mai dar uneori avan-
taje In ceea ce precizia. Pentru anumite
aparate fotografice, formula im-
pune adaptarea telemetrelor cu de difractie
pentru eliminarea mecanismelor care transmit
carea pe distante de ordinul a 10 la 20 cm eli-
minarea camelor al profil este uneori dificil
de realizat.
lnainte de a trece la sistemele mai complexe de
punere la punct este necesar citeva
vizoare mai des Intilnite.
Cel mai simplu vizor cunoscut este vizorul cadru
sau sport care de obicei dintr-un cadru me-
talic o de vizare prin care se face ochi-
rea subiectului.
Principiul constructiv este in fig. 4. Vizorul
este astfel construit incit unghiul de vedere al vizo-
rului este egal cu unghiul de vedere al aparatului
fotografic. cum se vede din figura 4 b,
faptului o Intre obiectiv vizor,
partea din subiect pe care o vede vizorul nu este
cu partea din subiect pe care o vede apara-
tul. Se spune vizorul are P<i,alaxa apare
la toate aparatele de fotografiat a vizare nu se
face prin obiectiv.
Vizorul universal. Este un dispozitiv optic deF.tul
de simplu (format doar din care mali-
o precizie de vizare Incadrare mai mari decit
vizorul sport, ale dimensiuni sint mai mici
decit ale acestuia, permitind astfel amplasarea sa
mai aproape de axa a obiectivului, ceea ce
reduce eroarea de Atunci cind aparatul
de fotografiat are obiective (de distante
foca le diferite) este necesar se adopte cite un
vizor universal pentru fiecare
Atunci cind telemetrul este incorporat in aparatul
de fotografiat vizorul telemetrului este vizorul de
incadrare, astfel incit punerea la punct se face in timpul
posibilitate unul din prin
cipalele avantaje atit ale telemetru lui cit ale vizoru-
lui universal. se mai pot Intilni aparate de
fotografiat In care vizoare, unul pentru
,
telemetru, altul pentru incadrare.
Aparatul de fotografiat reflex cu obiec-
tive. Din punctul de vedere al punerii
la punct, acest aparat o
care are avantaje numai deza-
vantaje partiale: paralaxa un volum ceva )TIai
mare dect ar fi strict necesar pentru un aparat cu
telemetru. Aparatele de acest tip au adoptat formatul
de 6 x 6 cm, aducind un nou avantaj de toate
celelalte formate la care este nevoie ca in momentul
fotografierii in picioare sau pe lahl.
Divizorul aparatului reflex, cu obiective re-
constructia camerei negre a aparatului, dar
imaginea, in loc fie pe este
o reflexie intr-o
pe o sau un microraster Fresnel.
Acest sistem impune deci adoptarea unui al doilea
obiectiv, cu cu cea a obiecti-
vului principal, amplasat pe
cu aceasta, punerea la punct prin avan-
sarea sau retragerea frontale de planul
peliculei. pe care o parcurge lumina de la
vizorul obiectiv la planul mate este
cu distanta de la obiectivul principal la planul
peliculei.
Reflexia prin oglinda face ca imaginea
nu fie doar stinga cu dreapta,
ceea ce In cazul fotografierii unor subiecte In
poate reprezenta un dezavantaj.
Punerea la punct se face pe placa prin obti-
nerea maxime pentru zona din cadrul care
fie Este de mentionat
la acest tip de aparate de fotografiat vizarea se face
tinind aparatul In regiunea pieptului pentru ima-
ginea de pe placa trebuie de sus in jos.
apare pericolul ca sursele exterioare de
care se de obicei amplasate la
mai mari decit fotografului, lumineze
placa dinspre partea din care este ceea
ce reduce contrastul imaginii obtinute. Pentru .pro-
tejare, partea de sus a aparatului de fotografiat este
cu paravane din subtire care se de-
numai in momentul fotografierii.
Acest tip de aparate fotografice s-au dovedit ca-
pabile Vom enumera 'ci-
teva dintre ele. Luminozitatea obiectivului vizorului
se mai mare decit luminozitatea obiectivului
propriu-zis. Acest lucru este posibil faptului
formula obiectivului vizorului este intotdeauna
mai Lui nu i se impun conditii prea preten-
t
ioase in ceea ce calitatea imaginii
n schimb, prin se obtine a-
vantajul unei profunzimi mai mici, ceea ce duce la o
punere la punct mai avantajul
pe placa a unei imagini mai lumi-
noase.
Deoarece uneori imaOinea pe placa nu are
contururi suficient de precise, la aparat se
(Continuare in pag. 15)


Realizat relativ recent, noul minipolaroid
Sx-70 pentru fotografii color este conside-
rat de marea a a-
nului. cum creatorul aparatului
(Dr. land, Florida), Sx-70 a necesitat
ani de neintrerupte
plus de ordinul milioanelor de dolari.
Prezentind aparatul, revista
Hobby inaltul grad de automati-
zare al noului polaroid.
Astfel, un circuit integrat cu 250 de tran-
zistoare intregul proces, inclusiv de-
veloparea filmului, reducind foto-
grafului la simpla introducere a filmului n
aparat. Dimensiunile foarte reduse ale apa-
ratului,2,5 x 10 x 18, au ntrecut orice
in raport cu dimensiunile relativ clasice
ale altor aparate polaroid. Dar nu numai di-
mensiunile tehnica aparatului constituie
o ci materialul fotografic utilizat.
Sx-70, cum realizatorii eli-
din proces fixarea imaginii pe negativ,
prin film pur simplu hrtia


implicit, imaginea De-
veloparea se tace n aparat, intregul proces
durnd 10 minute. Filmul, format 8 x 8 cm,
realizarea a zece fotografii.
cu pe se au-
tomat diafragma. lumina nu este cea
aparatul auto-
mat la o de jnre-
gistrarea imaginii, filmul trece automat in
dispozitivul de developare, unde in 10 minute
fotog rafia va fi in intreg ime gata. De observat
filmul cuprinde in pelicula sa
toate cele 15 su necesare pentru fo-
tografia color, ne-
citeva miimi de mm fiind
pe hirtie cu o folie din plastic. Acest strat
protector fotografiei in final un su-
pliment de luciu in timp
fotografia. Tn timpul aparatul poate
fi fie la lumina zilei fie n buzunar,
se prin aceasta calitatea foto-
grafiei.
Date tehnice:
Obiectivul: 4 lentile, dimensiuni probabile:
1 :3,5/105 mm;
Exponometru: integrat cu blitz automat;
Caseta cuprinzind filmul bateriile: 106
x 86 mm 10 fotogriifii a 80 x 80 mm)j
Greutatea (inclusiv filmul): 600 g;
Dimensiunea aparatului de fotografiat: 2,5
x 10 x 18 cm.
Blitzul electronic se in mod
pentru executarea fotografii lor in locuri cu un slab
nivel de iluminare. duratei foarte scurte de
iluminare, intre 1/500 1/50000 dintr-o se-
el poate fi folosit pentru surprinderea unor
procese ce se cu mare.
Fotografia constituie un asemenea exem-
plu. Ea momentul imediat
unei de lapte intr;o
Date tehnice:
Blitz Electron - durata 1/750 sec.;
Energia blitzului - 16 jouli director 10 pen-
tru 20' DI N);
Aparat EXA I A cu inele intermediare 15 mm;
Film NP 20;
blitz-subiect: 50 cm;
Diafragma: 16.
re'''.
___ ..... OgHnft rizor

,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
\
"

1. Deve/oparea a fi/mulUi este efec-
la lumina zilei. O folie din p!astic prote-
fotografia de zglrieturi,
II. Procesul de functionare a aparatului SX -70
este controlat electronic. n ilustratia -
circuitul integrat cu cele 250 de trazistoare pe
care le tehnica filmelor Inguste color,

13
-
Pentru de a' unui aeromodel
se impun unele suplimentare, cum ar fi:
n consum minim de
curent, greutate gabarit reduse, deter-
minate de constructia a acestor modele
reduse.
rn cele ce ne propunem prezen-
o astfel de de
dintr-un un radioreceptor ce
pe de 27,120 MHz un servo -

mecanism.
(fig. 1) este dintr-un etaj
oscilator de (P 403), pilotat cu cristal
de (f = 27,120 MHz), cuplat inductiv cu un
1 L2 2 N1613
C
1

iOt
C5
t
b
R2
L3
1R"-
R3
C+
66 ...
tI
1) = 1 pentru semnal O;
t.
t)
2) > 1 pentru semnal pozitiv;
t.
t)
3) < 1 pentru sem nal negativ.
t.
a) = a. se cu un
voltmetru amplitudinea impulsurilor in B de
polul +); apoi, n punctul A, se
amplitudinea a, cu P
o
' la sa-
tisfacerea de mai sus.
LI
l2
20
12V.
01rf'
j-:+-II--
Cs :;:
tI tz
1---
()
,
I
,
I
I
I
,
I I
f---
e
Fig_ 2
1- -
ts
etaj amplificator de (2N 1613), mo-
dulat pe colector cu tranzistorul EFT 124 (B>5O).
Bobina L. 12 spire cu qJ 0,3 mm Cu-Em,
peste care se L.. (3 spire de
10xO,04 mm, duolu cu
Bobina L. se din de
Cu-Ag cu diametrul de 1,2 mm are 12 spire (dia-
metrul bobinei: 12, lungimea: 20 mm), cu o
(punctul 2) la 2)/0 spire de la punctul 3 (fig. 1).
mai un multivibrator a
se cu Pa'
iar amplitudinea semnalelor se cu poten-
P (4,7 kQ).
In punctu1 A (fig- 2) se vor impulsuri drept-
unghiulare de amplitudine a). Aceste impulsuri de-
un releu de timp cu
P,), ale semnale apar n punc-
tul B - tot de dar de sens
negativ. rn punctul C cele semnale se vor
nsuma vectorial, creind cele trei posibile
reprezentate in fig. 3 (cu ca a) = a.):
A
B
2)
C
A
c
611
R13
e
+
Fig. 1

t3
__ __________
--
EE)

I
e
,
I
I
f---
(.lli
I
I
11
t1

I
8
t3

I
1
- I
I
'T
'+ '-!.
()

I
I
e
I
I
I
e
I
I
tii
-)
t3
Fig. 3
t1 (1
t3
T
Ing. SERGIU
_. _ _____ _______ __i..,
R6
Fig. 4
Oscilatorul se prin mo-
dificarea miezului bobinei L, ce pe L..
se un maxim de curent (pe ... se monteaz!
un bec de 3,8 V/O,07 A).
Montind bec ntre punctele b c, se re
etajul final al introducnd
n timp in punctul C un semnal de audio-
de 1 kHz (deconectind din C diodele D)
Acordul perfect se obtine la luminozitatea
a becului la un consum minim de curent
(1 = 50 mA). Se desface becul din punctele c d,
montindu-se bobina de Lc; cu un
de Cmp (<<Tehnium 1/1972) se miezul bo-
binei Lc se obtine un maximum de putere ra-
in (1 = 1,20 m).
se pe cu
circuit imprimat care se intre ele prin
4 de de Cu qJ = 2 mm cositorite pe
(fig. 5).
Radloreceptorul (fig. 6) este o de
de un amplificator di-
ferential (tranzistoarele GC 521 GC 511 snt uti-
lizate la l'1agnetofoane) care un micro-
electromoh'r (3V/2000 rot/minut).
La un sen nal pozitiv, o a amplificatorului
ce. 'lduce, rotind axul microelectromoto-
rului, intr-un sens, iar la semnalul negativ, condu-
Cnd a amplificatorului, schimbnd
sensul de rotire al axului. Aducerea la O a axului
microelectromotorului se face automat, prin modi-
ficarea valorii divizorului - 4700,
de 1 kQ al ax este rotit de microelectromotor.
Microe!ectromotorul 1 se printr-un co-
lier 2 pe o 3. Pe axul 4 se un pi-
nion 5, care o 6, pe al
ax 7 este montat un levier 8. Tot cu roata 6
se un pin ion 9, solidar cu axul 10, al
potenti 'Jmetrului de 1 kU (fig. 7). Bobina L se exe-
pe o qJ = 8 mm 12 spire
qJ = 0,3 Cu-Em, iar droselul Dr se
pe o de de la transformatoarele de medie
avind 1 500 spire cu 0,09 Cu-Em.
de are 00 de spire cu
0,1 r'lm Cu-Em, bobinate pe corpul unei
de 1 MO (qJ 4 mm). Tranzistoarele din amplificato-
rul vor fi cu radiatoare.
rn fig. 8 este indicat schematic modul de
nare al cirmei planorului amplasarea pieselor in
fuselajul aeromodelului.
If)
+1
R
'3
-
,cRISTAL ,RADIATOR . ,
L3
I I
I I r
-<-1
.-
,
-I. ( ( "-
10
'"
a.
,..
'-
\ CQSITORIRE l
CU JD2
n:
Fig. 5
Fig. 6
P403 3X OC817 EFT. 32" GCS2" GC5H
5,6RJI.
SRF
-
Dr
31lFI

9
I
I
50llF

8
'1


I
I
Fig. 7

6
8
GC
521
1b.
1
-
1
-
3V
+
A


8
I'USELAil

tNTlNZATOR
1---<'- CR
Fig. 8

<
v
RADIORECEPTOR
28ATERII
COMANDA PRIN DE ILUMINAT siune de 6-7 V. Dioda la bor-
nele bobinei releului are rolul de a
elimina eventualele tensiuni de comu-
care ar la decuplarea releu-
lui.
acordul perfect intre recep-
tor, se montarea, la bornele
bob inei LI' a receptorului (un conden-
sator variabil de 250 pF, desenat punctat
In cu ajutorul se va regla
circuitul oscilant al receptorului). Nu
se montarea receptorului
la o mai mare de 50 m de emi-
deoarece puterea
este (pentru a nu produce per-
'radiofonice pe armonici), iar
la o mai mare va
fi este necesar,
se poate de
prin introducerea, in receptor, a
unui etaj de amplificare. In forma pre-
schema a fost
pentru deschiderea garajului din
interiorul
(Urmare din pag. 7)
toare de cuplaj, acestea trebuind
o tensiune de lucru de mini-
mum 500 V. De asemenea, condensa-
torul de 1 nF, de la bornele bobi-
nei LI + L" trebuie fie de
calitate (cu sau stiroflex). Bo-
binele LI' L, Ll se pe
un miez de reglabil, cu diametrul
de 10 mm. Pentru bobinele LI L, se
vor bobina 105 spire cu la spira 45,
iar bobina Ll va avea 24 de spire, toate
cu conductor de cupru-emailat de dia-
metru mm
receptor radio un dispozitiv de exe-
(releu). Redresorul este identic
cu redresorul Filtrajul ten-
siunii redresate se numai prin
condensatorul de 500"", F.
Receptorul radio este format dintr-un
circuit oscilant acordat pe
o de (cu o
de tip AA 121, EFO 103, AA 117)
un etaj amplificator realizat cu un
singur tranzistor de tip 2N 698 (BC 108,
BF 173, BF 183).
Bobinele LI L, se ca in
cazul cu conductor de cu-
pru-emailat de diametru mm,
pe o cu miez reglabil de dia-
metru 10 mm. Bobina LI va avea 115
spire iar L, 24 de spire. Condensatorul
de 1 'nF de la bornele bobinei LI va fi
cu sau stiroflex.
Receptorul de
este constituit dintr-un redresor, un
Dispozitivul (Rei) este
format din rei eul electromagnetic de
200--3000capabil cupleze la o ten-
Punerea in a este
foarte constind doar In acorda-
rea receptorului pe de emisie.
Aceasta se face regl1nt! miezul bobinei
receptorului ce releul
fiind, in
ne). in acest fel nu se poate face
PUNERE LA PUNCT SI CADRARE

(Urmare din pag. 13)
o (ca in fig. 5) care de 2 la 3 ori,
care permite fotografului analizeze imaginea
care se pe placa
cum aparatul
Abaterile pentru de fotografiere mari sint
mai mici decit abaterile pentru de fotogra-
fiere mici. Pentru compensarea paralaxei la
mici se recurge la Inclinarea a oglinzii
aparatului printr-un sistem cu cuplat la meca-
nismul care depl'lsarea obiectivelor pentru
punerea la punct.
in la cele mai moderne aparate reflex, -cu
obiective a posibilitatea
obiectivelor. Setul este format din-
tr-un obiectiv un obiectiv de vizare, fixate solidar,
care se prin intermediul unei glisiere
pe placa a aparatului. Inlocuirea acestui
set este de obicei mai decit inlocuirea unui
obiectiv cu filet. Pentru In continuare a lu-
imaginii din vizor s-a Inlocuit placa
cu un raster Fresnel care are un randament luminos
foarte mare.
Principiul de a rasterului Fresnel va
fi prezentat cu aparatul reflex monoobiectiv.
(Deoarece aparatul reflex monoobiectiv constituie
o el nu face obiectul
articolului acesta.)
O este Ce prin
cum am intre
diferitele dispozitive organele unui aparat de fo-
tografiat apar De exemplu, vizorul sport
nu poate fi combinat cu tele metrul cu Cele
dispozitive pot fi unui aparat
fotografic, dar lor duce la
unor in manevrarea aparatului fo-
tografic. In schimb, vizorul universal se poate combina
cu telemetrul, iar manevrarea aparatului se
Tn spunem s-a o
gradul de inte-
grare poate varia de la o la alta. De exemplu,
aparatul reflex cu obiective are un grad de in-
tegrare mare, intr-un singur dispozitiv
vizorul cu telemetrul; comple-
teze paralaxa prin cuplarea oglinzii la mecanismul
de punere la punct, care devine o parte a sistemului
de viza re, permite amplasarea c91ulei fotoelectrice
in spatele obiectivului de vizare. Acest ultim element
constituie un avantaj, In felul acesta celula
va strict numai lumina care vine de la subiect,
adaptind perfect unghiul de vizare al celulei cu unghiul
de vizare al vizorului cu unghiul de vizare al apara-
tului. Spunem deci formula este
aparatul fotografic ca
un singur tot. S-ar din motive de manevrare
am dori realizarea unor formule cit mai integrate. Ne
vom servi de un exemplu: aparatul reflex, monoobiec-
tiv, integrarea obturatorului, in sensul
pentru a anumite avantaje pentru vizare im-
pune tipul de obturator perdea. De data aceasta
unor avantaje duce la de dezavan-
taje. Deci se pare este Intotdeauna o
dar de la un grad de
integrare trebuie seama de celui
care aparatul fotografic. De aceea o
parte dintre fotografi aparatul reflex
cu obiective.
1.5






Pentru nceput, bine materia-
lul, care poate fi o de fier, aluminiu,
cupru sau aur, I supunem unei -
ardem tabla la o de gaz metan
sau lemn aprins la ei.
o se care o
bine cu folosind o perie de
efectuarea primei -
pentru vor mai fi altele trecem la
fasonarea foliei de metal.
se folosind un teu un triunghi,
cu care dimensiunile pe care
ne-am propus-o. Cu ajutorul unor foarfeci
de considerate a fi
n plus. decupare, cu ajutorul unei
pile mijlocii, netezim de pe
marginile foliei de metal.
5
4
6-.,
7-
8
16

\
I
-
-
-
-
-
-
-
-
I
MATEI PAUL
Metaloplastia basorelief sau metaloplastia
la mai multe nivele de lucru se
n ordinea celor 22 de prezentate
de revista n trecut.
crearea (desenarea) modelului
- n cazul nostru, o -
trecem la realizarea sa
(de fasonare
a materialului brut) trecem la tratarea chi-
a postamentului de lemn pe care vom
fixa lucrarea Tratarea a
postamentului de lucru se prin
introducerea postamentului de lemn ntr-o
baie de n stare
la un foc mic circa 15 minute. Scos din baie,
lemnul va fi n continuare ntr-un vas

cu In momentul n care parafina a n-
ceput se (devenind
postamentul cu ajutorul unui

In continuare, vom trece acum la
a 4-a: copierea modelului creat (imaginat
de noi) astfel ncit nu fie prea complicat
(evitnd deci liniile care se ntretaie la prea
una de Nu trebuie
metaloplastia nu este
fotografie nici vom putea
reinterpreta chiar unor ast-
fel de deziderate atunci cind vom ajunge la
explicarea tehnicii de lucru a metaloplas-
tiei pictate sau a emailului popular. a-
tunci vom la unui
model foarte inteligent stilizat.
Se folia de cupru
pe nicovalei cu lemn
de brad cu ajutorul creionului amplifica-
tor de contururi, se modelul cu
mna creionul oblic pe folia
1. cromatic; 2. Detaliu (gradatie); 3. Florar;
4. Combinor nuante; 5. Detaliu &.. Discul a;
7. Discul b; 8. Discul c; 9. de control supra-
punere a culorilor.
de cupru, uniform cursiv. Acest lucru ne
va fi facilitat de faptul, dealtfel de la
metaloplastia am uns n prealabil
folia de cupru. de trebuie
fie terminarea modelului
1
2
<el>
- <

,
pe A de h,/Cru A fiind
pe care modelul apare n adncime,
iar B n care modelul
apare n relief), trecem la efectuarea opera-
a S-a, care n amplificarea dese-
nului trasat pe folia de cupru. ope-
se prin scoaterea foliei de
pe nicovala cu blatul de lemn de brad
montarea ei pe partea nicovalei cu blatul
de sau alezat, treCndu-se tot
cu creionul amplificator de contur peste
model, dar de data aceasta pe ambele supra-
de lucru, respectiv A B. Pe B
.... v
se va trece numai In partea exterioara a
desenului (a conturului). Trecem apoi folia
de cupru pe nicovalei
cu cauciuc. Acest cauciuc; trebu ie
cel grosimea de 10 mm, pre-
zinte sau din val-
lui. Cu ajutorul securii vom amplifica
,
desenul pe A circa S mm, uniform,
care vom trece la a 6-a de
consolidare a conturului pe A
Bale foliei.
A. cromatic destinat
celor mai diferite detalii pe suprafata o
executie foarte
B. Florar destinat diferitelor
modele decorative,
C. Combinor nuante destinat deprinderii
de a combina culorile Intre ele a nuantelor), lucru ce
se prin suprapunerea a 2 sau 3 culori, res-
pectiv a 2 sau 3 ferestre transparente, diferit colorate,
aprecierea lor - ca efect - cu ajutorul unei surse
luminoase. Fiecare disc este cu o
in
D. Calibror-inele destinat unor diametre
de diferite dimensiuni, necesare lanturi/or
pentru sau de podoabe.
E. pentru confectionat diverse tipuri de cuie
din necesare pentru efectuarea diverselor ope-
ratii pe care le realizarea metodelor plastiei mo-
derne.
F. Calibror gradat destinat de verigi de
diferite diametre.
[]
o
o
3
D

Volumul de efort constructivo-mecanic pe care-I


definitivarea construirii unui aparat elec-
tronic oricit de paradoxal ar
circa 60-70 la din volumul de total
necesar. Din acest motiv de aparate
electronice executate de amatori au un aspect
Intrucit sint amatori elec-
care calificarea utilajul necesar
unei executii mecanice
Una dintre problemele dificile, de me-
de care se lovesc amatorii o
constituie executarea In panoul de
aparatului, necesare pentru
fixarea diverselor piese. Astfel, potentiometrele,
soclurile, transformatoarele etc. nece-
pentru fixare
In de alte scule, amatorul
conturul apoi, pilind
nile, o cu un volum mare de
In ultimul timp piesele folosite mai
des in au Inceput fie tipizate Intr-o
din ce in ce mai mare din punct de ve-
dere mecanic. Astfel, amatorul dispune de
4-5 tipuri de stante pentru standardi-
zate folosite cel mai des, volumul de se
reduce considerabil, iar aparatul va avea un aspect
apropiat de cele industriale.
In fig. 1 sint citeva exemple de folosite
in dar se pot executa alte profile.
Stanta este un exemplu con-
structiv fiind in fig. 2 3. Stanta se
astfel:
1. Se centrul orificiilor. 2. Cu un bur-
ghiu se orificii de diametrul de
ghidare a ului stantei (acest este re-
folosit la diferite profile). 3. Se introduce
in stanta de profilul necesar, se introduce apoi
piesa in orificiu. 4. Se pune poansonul
pe apoi piulita. 5. Folosind
chei fixe, se piulita la decuparea
profilului din
Matrita este destul de dar pentru exe-
cutarea ei, electronistul amator va trebui
apeleze la un speCialist, prelucrarea tra-
tamentul termic al pieselor necesitnd o
in acest domeniu. Matritele sint con-
cepute cu piese refolosite. Astfel,
piulita pot fi folosite la citeva tipuri de matrite
diferite. Din aceste piese se vor executa
dimensiuni: una mal pentru
mai mari una pentru mai mici. Ma-
se sub de prelucrarea
profilelor interioare fiind mult In acest
fel. la opus buzei de se va executa
o degajare de centrare
a Nu s-au dat dimensiuni in fig. 2-3,
acestea fiind In functie de profilele de decupat
4a
PORTCUTIT
,
ORIFICIU FILETAT
PENTRU
DE FIXARE
---- -----... i---
CUTIT
>
--re-i--
I I I
1
N. GALA"MBOS
necesare. la proiectarea matritei se va tine cont
de grosimea tablei de decupat de obligativi-
tatea poansonului In timpul
In functie de acest factor se lungimea
de ghidare a poanson ului la proiectarea

Stanta este are, Intre
altele, avantajul deosebit de a putea fi
la decuparea orificiilor In panouri, cutii sau
uri gata confectionate sau chiar cu unele piese
asamblate pe ele.
Pentru executarea unor circulare, ne-
standardizate, pentru care nu executarea
unor stante, se poate folosi dispozitivul din fig.
4a-4b.
B
FIG. 3)
OLC42
SAU 60 RE COPT)

GHIDAJUL
POANSONULlJI
(DIA! OLC 42
SAU 60 RECOPr)
DE6AJARE PENTRU CEHTRARE
J POANSON
---.--
CORESP. PIULITEI
CU CAP PATRAT
MATERIAL aL 80
,
4b
I
ORIFICIU FILETAT PENTRU
FIXARE
POR -=-_
CUTIT
REGLAREA DIAMETRULUI
,
0/-- -
------------

FIXARE
PENTRU CUTIT
,
:




rn general, rateurile (sau intoarcerile) in carbu-
rator sint datorate aprinderii sau dis-
fiind prin explozii slabe sau
violente.
Aprinderea la motoarele auto a ajuns la
virste respectabile - aprinderea de la baterie -
58 de ani, iar aprinderea cu magnetou - 73 de ani.
Ambele variante ale sistem s-au perfec-
continuu, in principiu neschim-
bate. Ele o energie pentru a
punge Intre electrozii bUjiilor, pentru a pro-
voca aprinderea amestecului carburant, chiar In con-
In care bujla este relativ au loc pier-
deri considerabile de energie prin scurgeri de supra-
maxim de scIntei oferit de cele mai per-
fectionate sisteme clasice de aprindere este de
circa 18000 de scintei pe minut, ce cores-
punde unui motor In patru timpi cu 6 cilindri o tu-
ratie de cca 6000 rotlmin. Energia
scinteii la bujie este scurt timp Inainte
de producerea ei intr-un acumulator care poate fi
inductiv sau capacitiv, respectiv o de inductie
sau un condensator, energiei Inmagazi-
nate fiind in primul caz W L = 1/2 LI', iar in cel de al
doilea Wc = 1/, CU' (L = inductanta bob inei, C = ca-
K
__ ,
- 4
-
Fig. 1
./
5

Bujie cu semiconductoare (tip Lodge Plugs Ltd)
1. Corpul bujiei; 2. Izolator; 3. Electrod central; 4. Inel
semiconductor. .
Fig. 2
-,
18
I
I
I I
L ___ ..J
6

8
1. EXPLOZIILE SLABE APAR
IN
Amestec prea Un amestec este denumit
prea atunci cind o cantitate de aer
mai mare decit cea unei bune
rn acest caz, arderea se face prea lent. Ameste-
cul nu complet la
venind in contact cu amestecul
care incepe in cilindru, avansu-
lui la admisie (creindu-se un moment cind avem
evacuare admisie) il aprinde, dind rateuri.
Presiunea la timpului de evacuare
poate impinge amestecul in
a-I aprinde, caz in care motorul
Dintre cauzele care amestecul prea
a. Lipsa de ce se
poate datora: unui jiclor infundat (se deci
Ing. V. LAURIC
pacitatea condensatorului, I = curentul U = ten-
siunea).
Sistemele clasice folosesc In exclusivitate Inma-
gazinajul inductiv, respectiv bobina de inductie, sis-
temele de aprindere cu tranzistoare putind utiliza
atit bobine cIt condensatoare.
Tntreruperea curentului care aprinderea
poate fi atit mecanic, cu ruptoare
plati ne, cit cu generatoare de Im-
pulsuri magnetice de
Tn fig. 1 este o de principiu a
celui mai simplu dintre sistemele electronice de a-
prindere.
Cind ruptorul este deschis, baza tranzistorului nu
este In circuit jonctiunea emitor-colector
este La Inchiderea contactelor, jonctiunea
E-C se prin trecind un curent de
0,4+1 A, bobina fiind de curentul de co-
lector le = 8+10 A. deci un prim efect: contactele
ruptorului sInt degrevate de curentul de alimentare
al primare a bobinei; lucrind cu un curent
mai mic, dispar le cauzate de . dere-
ale intre contacte etc., rolul conden-
satorului (4) reducindu-se la eliminarea parazitilor
radiofonici.
In fig. 2 este o a primei scheme.
In circuitul de alimentare a fost reiistenta
R s ce poate fi pentru
compensarea de tensiune la actionarea dema-
rorului. Dioda O are rolul de a proteja tranzistorul 2
de eventuale rezistentele R, R.
avnd de asemenea rol de protectie.
K
-
- 4
3
-
-
--
- -
5
-
-
Ing. S. IONESCU
carburatorul jicloarele, prin acestea din su-
fiindu-se aer cu pompa de umflat pneuri sau de la
un compresor); conducta de (se
cu pompa de umflat pneurile); nivelul de
prea mic (se va regla conform descrierii
din articolul din Tehnium precedent).
b. Motorul prea rece (iarna); vaporii de se
pe colectorului de admisie,
amestecul carburant in cilindri devenind
prea defectul dispare motoru-
lui. Deci, la motorului!
c. sau de aer fals prin locu-
rile ale sistemului de admisie;
nea se zgomotul caracteristic.
Cauzele sint fie deteriorarea garniturilor de etan-
fie lor sau ce fi-
carburatorul pe galeria de Zgomo-
tul caracteristic, despre care am amintit mai inainte,
este un fluierat. ce ne-am convins in preala-
In ambele scheme, in special in cazul tran-
zistoarelor cu germaniu, in circuitul bazei se recoman-
introducerea unei re,zistente de limitare a curentului
Ib pentru a evita tranzistorului.
In fig. 3 se o ceva mai
cu tranzistoare montate in serie. Tensiunea de
blocare este cu suma ten.-iunilor de blocare
ale celor tranzistoare (2, 2
2
),
Comanda este de ruptorul 3 de cama
5, prin care trece suma de ai celor
tranzistoare. deschiderea contactelor, dioda D
A

A

07- ------'--_
OI.!.... ____ .......JL-_
Timp
10
5
l(v
30
20
10
RS
......, --'-L., .,JL -1i-L..L.-, O -IL,.I.L.L ......
8 16 24 32 (ms) 8 16 24 (ms)
Curentul n prim ar.tI bobi nei
Tranzistorizat
Fig. 4
------ ....
-
(
Tensiunea
secundar-O
* e,
--
f
I
I
I I
L_
..J
6
- ___ Buj;i curate
- - - - - Bujii murdare
Fig. 3

8


5
-
- -
3
bil nu provine de la un rulment de
sau generator electric), treptat motorul,
de fluieratul va deveni mai Aerul
fals, de face aproape
unei a mersului in gol la motor. De
exemplu, acest defect apare destul de frecvent la
un motor de o foarte dealtfel,
la motorul Sierra ce Dacia 1100, Re-
naul! 6 M, 8 M, 10 M n zona paie calde
din galeria de admisie. regularitate poate fi
printr-o din de moale,
ntre cele galerii, ce sint piese
turnate separat. Cu se
ansamblul se inlocuiesc cele garnituri (nu
vom uita le ungem cu lac de
d. Un jiclor de aer cu orificiu prea mare (decali-
brat) sau un jiclor de cu orificiul obtu-
rat de depuneri solide (in primul caz se va
inlocui jiclorul cu unul nou; in al doilea o
intr-un solvent organic este
Bujia prea Se poate intimpla ca, intr-o anu-
imprejurare, fi schimbat o bujie
cont de cifra alta nu am avut
in acel moment) am uitat s-o inlocuim. un
parcurs de ordinul sutelor de kilometri apar pre-
aprinderi puternice a motorului.
Se va inlocui bujia cu una rece corespun-
din cartea
puteau infunda conductele le cu un
aspirator.
apei in rezervor nefiind
va trebui defectul la de e-
al rezervorului, pentru a nu avea
in viitor. Poate aici este cazul amintim
o de impurificare a benzinei. Apa
corpurile pot foarte in
la frecvente dintr-un vas in altul.
Cu ocazie vom controla ca filtrul de ben-
al pompei de fie curat bine mon-
tat, de asemenea intreaga
2. EXPLOZII VIOLENTE IN CARBURATOR:
v
APA SAU MATERII STRAI NE IN BENZINA
in va fi mai pul ln la
indemina intrucit pericolul de incendiu
este destul de mare; in majoritatea cazurilor este
bine ne unui mecanic mai experimen-
tat. Cu toate acestea cauzele ce produc
acest defect, in ordinea le de bujii
montate, lucru ce se poate verifica rapid,
ordinea de aprindere nu,
cartea supapa de admisie nu inchide bine,
neavind joc la se va controla jocul cu spinul.
Controlul se va face ce motorul se
dimensiunea jocului se va lua din cartea
aprinderea nu este
corecte a contactelor, a ruptorului sau a capacului
distribuitorului. in majoritatea - cazurilor,
se
de fixare a ruptorului (deplasindu-se in
desfacerii unei c1eme de fixare, capacului
distribuitorului din de asemenea,
in in timpul unei alte
a capacului sau ruptorului pe o
etc.; supapa de admisie nu inchide bine,
fiind sau arcul supapei fiind
sau rupt etc.
1
Am carburatorul, am inlocuit bujia
ce am pornit motorul se
pornim. primii 20--30 km apar rateuri din nou.
Tn nu ne decit inlocuim
benzina din rezervor, are
Vom extrage benzina din rezervor
se bine (evaporarea peliculei de
Eventualele corpuri aflate in rezervor ce
6
12
2
--- -----1
7
19. F' 5
Ig.
13 15 r-.
chiar in unui amestec carburant extrem de
nefavorabil, deoarece la Inalte ionizarea
Intre electrozi se
tensiunea fiind mai decit la
sistemele clasice de aprindere.
Sistemul de aprindere din fig. 5 cuprinde un circuit
4
magnetic de (1) cu rotor din magnet perma-
nent (6), bateria de acumulatoare (S), cheia de con-
tact (3), bobina de (2) limita-
toare a curentului (4). Rotorul (6), cu un de
egal cu cel al cilindrilor motorului, este montat
in locul camei ruptorului clasic, arborele distribuito-
+ .. 3 r\Jlui rotindu-I In circuitului magnetic (1), produ-
1
1
Fig. 6
.JlfllmI1ll,tJ, cind in bobina de impulsuri electromagne-
tice colectabile la bornele limitatoare (4).
Se astfel un generator de impulsuri cu o frec-
cu de aprinderi necesare moto-
rului.
--1-
Impulsurile (de tipul 17), colectate la bornele rezis-
(4), sint filtrate prin condensatorul (8) trans-
mise oscilatorului cu tranzistoare (9). Acest gene-
rator de cu de cca 50 kHz este co-
mandat periodiC de impulsurile electromagnetice pri-
mite de la circuitul magnetic de (1), rezul-
tind impulsuri de de (tip 18)
cu o cu durata comenzii. In serie
un circuit de defazare (10), care reglarea
avansului la producerea scinteii In de cei doi
parametri Amplitudinea oscila-
de este Intr-un ampli-
ficator tranzistorizat (11), astfel de
tip 19 care, la rindul lor, sint aplicate pri-
mare (12) a unui transformator de tensiune,
tensiunea Inapoi
prin ruptor, repartizlnd-o egal pe Rs
R6 pe condensatoarele CI C
2
.
Protectia celor tranzistoare la suprasarcini
este de diodele Zen ner ZI Z . In
condensatorul 4 are rol de
zitare.
similar cu bobina de Inalta tensiune
in (13) este
prin luleaua distribuitorului (14) ploturile capacu-
lui (IS) la bUjii (16). Acestui sistem li sint necesare
bujii speCiale (fig. 6) cu semiconductoare, bujii la
care scInteia de aprindere apare sub forma unei
pe lor cu aspectul unei

Principalul avantaj al acestui sistem il va constitui
deci posibilitatea aprinderii sigure a unor amestecuri
carburante deci economice foarte
poluante.
Avantaiele sistemelor de aprindere tranzistorizate
Tronsformdtor d e
;../ tensiune ( T('3)
'" - .,/' ( T)
-
-
-
Fig. 9
o
*c
La distri-
buitor
Fig. 8
cu acumulator inductiv ar fi deci, In rezumat.

- durata de variatie a cimpului electromagnetic
este extrem de perioadele de aprindere pot fi
si ele reduse, deci un sistem avantajos pentru motoare
de turatii Inalte cu mare de cilindri (8, 12, 16);
- aprinderea este cu scintei puternice,
chiar In unei baterii de acumulatoare
slabe;
- raportul de comprimare al motorului poate fi
majorat, fiind In producerea scinteii,
evident cu o bujie
- ruptorul este mult mai putin solicitat, putind
eventual lipsi, astfel fenomenele nedorite
ce apar la de scintei In unitatea
de timp (SCintei conexiuni parazite, de con-
tacte etc.};
- tranzistoarele practic nu se deci durata
de functionare devine cu cea a automobilului;
-Intretinerea se foarte mult;
- se poate considera o oarecare a puterii
reducerea consumului de combustibil la
cca 5%) prin mentinerea reglajelor ce nu se
aproape deloc In exploatare posibilitatea de a
lucra cu bujii murdare. La sistemele clasice uzura
contactelor ruptorului Intre reglaje
reglajul optim, conducind la pierderile de putere
la ale consumului de combustibil.
Sistemele de aprindere tranzistorizate, cu acumu-
lator capacitiv de energie sint ceva mai rar utilizate
din cauza complicatiilor constructive. Teoretic, ener-
gia In condensator sau In bateria de
condensatoare este direct la electrozi,
a se mai prod uce o transformare In
de energie. In figura 6 se schema de prinCipiu
a unui astfel de sistem.
sisteme de aprindere cu tensiune de
10-30 kV cu tensiune de 1-3 kV, In cel de al
doilea caz utilizindu-se bUjii cu semiconductoare
(fig. 5). Utilizarea unui In circuitul de
tensiune este o solutie extrem de greoaie, pre-
ferlndu-se intercalarea unui transformator de aprin-
dere Inhe condensator bUjii, solutie ce permite
utilizarea unor condensatoare de tensiune mai
(SOO-1 000 V), deci cu o izolatie gabarite con-
venabiie (fig. 7).
Sistemele de aprindere de tensiune (fig. 8)
se compun dintr-un transformator ce cea
1000 V In secundar, un un condensator
(similare cu cele utilizate In sistemele de aprindere
clasice, cu o un condensator de in-
magazinare a energiei (cea 1 jlF/1 000 V). In acest
sistem viteza de a tensiunii la bornele con-
densatorului este de cca 50 V/sec.
mecanice fac cu greu solici-
electrice mari din momentul mo-
ment In care amperajele de virf ating valori la
100 A. Cu toate schema se destul de
mult, se utilizarea electro-
nice (tiratroane cu catod rece sau semiconductoare-
tiristoare).
in fig. 9 se o astfel de
HKZ, pentru aprinderea amestecului carbu-
(Continuare n pag. 20)
i----ntrerupOtor d. ncllrc"re (T,.,)
de coma ndll (To,)
Rezistenta
( Rs)
In fig. 4 sint prezentate comparativ caracteristicile
de pentru sistemul clasic de aprindere
de la baterie pentru cel tranzistorizat.
Sistemul de aprindere cu tranzistoare cu genera-
tor de impuls magnetic nu mai cuprinde ruptor me-
canic. impulsurile de tensiune
obtinlndu-se cu ajutorul unei scheme tranzistorizate.
CI eme de cuploj
L
-
Schema-bloc a unui astfel de sistem este prezen-
In fig. 5.
Generatorul de tensiune este independent
de turatie este capabil o scinteie
FiC] 10
19

I
Masa este din de lemn
nuit, care marmura, de
aluminiu metalice. Dar se poate confec-
din lemn tare, prefmisat, din din
orice alt material.
n linii mari, masa se astfel:
Fiecare suport este compus din.
care snt prinse ncleiate cap la cap. Att su-
ct interioare exterioare ale
laterali ai bufetului snt
din -scnduri de lemn gata finisate. Placa supe-
raftul snt dintr-o de ma-
terial care marmura. Placa de sus
cu 15 mm marginile; pentru a permite
ftxarea mnerelor. Totul trebuie fie cu un
cu fm Tiparul se tra-
pe dosul panelului, care apoi se ntoarce cu
n jos, pentru a fi

y
APRINDEREA ELECTRONICA
(Urmare din pag. 19)
rant la motoarele cu piston rotativ (tip Wankel),
cu care este echipat autoturismul NSU-
R080-Spider (fig. 10).
La motoarele cu piston rotativ bujia n
extrem de dure, nefiind In contact nici-
cu amestecul carburant Nu astfel
pOSibilitatea bujiei prin baleiaj cu
amestec de gaze proaspete, ca la motoarele cu pis-
toane In A fost deci
punerea la punct a unei de aprindere care
livreze energie (Ia o tensiune de cca
30 kV) pentru realizarea aprinderii cu o bujie perma-
nent cu electrozii la temperaturi foarte ri-
d icate.
La inchiderea contactului K (cheia de contact),
ambele - cel de (Ir
1
),
cel de (lr
2
) - sint inchise; In acest caz
sint puse sub tensiune primare ale trans-
formatoarelor de (Tr l) de
(Tr 2) care tiratronul (T) blocaT.
La rotirea motorului de I
este mecanic printr-o La deschiderea
contactului Ir 2' impulsul se induce in secundarul
transformatorului de tensiunea in secun-
dar incepe prin diodele redresoare D
1
se cele condensatoare (C
1
, C
2
), ten-
siunea la bornele lor ajungind in final la cca 7000 V.
Tiatronul blocat, iar circuit,ul format din conden-
satorul (C
3
) diodele Zenner (Z1 Z2)
valoarea' tensiunii autoinduse in primarul transfor-
matorului de
rn momentul necesar producerii scinteii este
nat mecanic de (lr
2
). Tn se-
cundarul transformatorului (Tr
2
) se induce un impuls
care grilei tiratronului (T)
produce deblocarea acestuia. Condensatoarele (CI'
C ) se prin transformatorul de ten-
sitne (T r::l.) , circuitul inchizindu-se prin tiratron. in
secundarrn (Tr 3) tensiunea care ia atinge
30 kV, valoare pentru
intre electrozii bujiei. Contactele Ir
1
Ir
2
se inchid,
tiratronul se din nou ciclul reincepe.
20
-
lui este foarte fm, se poate direct linia
n caz contrar se taie cam la 1 2 an n afara
liniei, apoi se o sau un
pentru a ajunge prin pe linia
Bordurile de aluminiu pot fi la lungimea
din de aluminiu n unghi
drept, folosindu-se o un
pentru metal. Se n prealabil
asamblarea a se ncleia. totul se po-
se pe componente un ade-
ziv, apoi se defmitiv. Trebuie avut
nu se partea ext a
ncleiere masa se pe cu
partea n JOs, se taie bordurile in-
terioare ale picioarelor. la bordura
se face ct mai adnc posibil, folosin-
du-se bordura drept opritor. Bordura
cu este n jurul mufei
cu ajutorul unor pentru ndoit
Mnerele din lemn de nuc snt tot
cu LA
VRFUL PICIORULUI
PENTRU PANEL DE 6 MM
DIMENSIUNILE
60 -
6 MM
- if'tlTND MARMURA MiNER DE
-
--
=---'- -
.....
.....
.....
.....
.....
.....
.....
PANEL DE PERETE
FINISAT DE 6 MM


II


Ing. D. GALATEANU
Indiferent de de profesiune, gimnas-
tica se
Unii pot motiva nu dispun de timpul necesar
pentru a se deplasa la un teren sau la o de
sport. Dar toate acestea se pot rezolva foarte
simplu, la domiciliu, cu ne
singuri un aparat de la care
putem efectua de mers pe
de extensie a arcului, cum se vede
In fig. 1.
Gabaritul aparatului il putem limita la 15(}-160 cm
........ NUC 1 x 4
....
PERETE
INTERIOR--t
RAFT 41 x 64
DE ALUMINIU
DE 58 CM
'"
"'0
...1-
"''''
......
......
111:)(
......
D. _
:::)...1

......
z ...
... <
D....1
DE ALUMINIU
DE 61 CM
lungime (putind fi astfel folosit de persoane de
foarte la de 0,50-0,60 m,
aceasta constituind de asemenea o medie foarte

Cele rame-cadru care scheletul
metalic se pot din de fier, de
sau aluminiu, cu diametrul de 12-15 mm,
care se curent In De asemenea,
se mai poate din fier cornier, cu
laturile de 15 x 15, grosimea de 3 mm, vrem
mai ieftin.
In cazul din pentru a putea rea-
liza toate indoiturile necesare Ia rece,
zirea materialului, se tehnolo-
gIe:
- ce au fost croite la lungimea ne-
se umplu cu niSip fin (eventual cernut),
bine tasat astupat la capete cu cite un dop din
lemn;
- se alege raza de a Indoiturii pe care
o dorim, care ne un
de lemn tare), pe care vom realiza manual
Indoiturile respective;
- la rama-cadru din care este mai compli-
se vor executa lndoiturile incepind de la
mijloc capete, ceea ce foarte mult

rn aceste se indoaie foarte frumos,
cute sau
I
I
I
I
I
::r
In
...
2X5DI? pF
3 4 5

3
-+ 250v
K, a-b
, -10
2-100
50 ..... F
A
Intrare
SM
B
-
-
INTRAR&' DE
LA
ALTER-
NANTA
,
6CS
5 ----
SOCLU - K8A
6 XS1t (6F 36,GAH6)
5
2
----
6
----
1 ----
7
3 4
sncw 816
Hz .500 Hz
Hz 5 kHz
J- 1 AHz . 50 kHz
4- 10 hHz
. 500 kHz
5-100 AHz .
5 MHz.
1
y...f
,
L
500
'.
\
K
p
220/2.5W
5,6k
V
3
ELB4
(61t14)
0,2.,... "
10H
6C4
1 5
6 -----
7
1
6
4
5
61t9(6AG7)
8
---
---
- --
2 7
F
i Oan
!II) n
iOan
1,2K
60
0,1p.F
5001<
10 H
ECC82
1 6
1 IL
.2. ----
3
t- 250v cFig.
S
Iesire

A
15 Veff .
v, = 6J1C5"
(6 F 36. 6 A H 6)
V, = 6 719 (6 A G7)
K , a-b.
1 - 20 Hz . . . 200 Hz
2- 200 Hz . .. 2 AHz
3- 2 kHz . .. 20 f< Hz
4- 20 kHz . . . 200 kHz
5- 200 kHz... 2 MHz
100nF
=*
O,2.,u. F
7
Fig.&
1
1
2-
gOk
4
9K
5
900 6
90

10 1 = tensiune
2 = 1 V
3 = 100 mV
4 = 10 mV
5 = 1 mV
6 = 100)40 V
56K
C
+250v
B
g.7
-
--
Fig.8
Filament:
4 -5 = 12,6V
g-4,S=6,3Y
so
-89A
9
2
3
El 84 (61t i4)
7
----
----
-- --
4
EM80
9
-----
-2
5
.sOCLU OCTAL-t<8A SOCLU NOVAL-B9A SOCLU NOVAa.-BSA
1
p
><10
lin .
IOD
560
In
IOn
=*=
BC107
T
2 Fig.9
5'!i'- F
BC107
BC1D7
10
A 35 Iesire n

Re lK
50 IV.
"
n
5K ,M.F
ma"
O

demultiplicare aferent. Pentru marcarea reperelor


se va proceda astfel: In locul geamului pe care sint
I n scrise posturile se taie un geam de dimensiuni
identice. Se geamul la loc, i n fel incit
nu se in timpul folosi rii aparatului, avInd posi-
bi litatea de demontare remontare. Se
acul indicator nu se sau se de
ceva i n timpul cursei. Trasarea reperelor la etalonare
se face pe partea spre exterior a geamului. Se demon-
apoi geamul se transpun reperele in curat I'e
partea spre Interi or a geamul ul, care se mon-
la loc. Pentru a avea posibilitatea unui control,
atit la asamblare cit In vi itor, inainte de Inceperea
se capetele de respectiv
cu variabilul complet Inchis deschis. Reperul cu
variabilul complet Inchis este cel mai important.
Reperele se cu creion special de marcare
tip Carioca sau cu o de marcat
pe In lipsa acestora, marcajele se pot face cu
creionul sau cu geamul este acope-
rit cu un strat subtire de colofoniu (saclz).
Se o solutie de colofoniu in spirt.
Se geamul cu o in solu-
lutie; uscare se stratul freclnd
geamul cu palma cu rapide energice.
transpunerea a reperelor pe spatele geamu-
lui, fata se cu spirt.
De remarcat o serie de piese, eventual chiar cutia
unui receptor vechi, se pot folosi la realizarea genera-
toarelor cu tuburi deschise In prezentul articol. Co-
mutatorul Kia. b trebuie asigure contacte perfecte
de ori cinci pozitii. Se folosirea
claviaturii de la receptoarele Albatrossau Mamaia.
Potentiometrul P la ajustarea reactiei nega-
tive.
Se gama de oscilator (de la
20 Hz la 2 MHz), care permite o folosire
In diferite domenii. Este recomandabil ca etajul oscila-
tor (fig. 5) fie ecranat de restul subansamblelor din
generator. Etajul separator tampon (fig. 6) este reali-
zat cu un tub EL 84, legat ca In acest caz
pe anod (1) este pentru sarcini cu
mare de intrare, amplitudinea regllndu-se cu potentio-
metrul din circuitul de al tubului V,. De pe catoda
tubului se culege tensiunea pentru sarcini cu impe-
dante mici la intrare. Cu ajutorul unul divizor se pot
semnale avind tensiuni foarte mici. Acest lucru
este necesar In punerea la punct sau verificarea unor
amplificatoare. Pentru etalonarea tensiunilor s-a pre-
un de 500 11 In circuitul catodic
al tubului, care se pe o medie. Se
apoi potentiometrul de SOO K la obtine-
rea unui semnal de 1 V la borna 2. Regllnd din nou
de SOO 11, se un reglaj precis,
exact,de lV. Tensiunile divizate de la bornele 3,4,5,6
depind de precizia acestui reglaj de
precizia din divizor. Intrucit erorile se
se ca erorile rezistentelor din
divizor fie cit mal mici. etalonare se fac mar-
caje la butoanele
de SOO 11 poate fi montat In interiorul cutiei, fiind nece-
sar numai la etalonare. In vederea unui precum
a de a avea atit tensiuni variabile cit
fixe, In locul unui instrument indicator folo-
la aparate profeSionale) se tubul V+,
care este un ochi magic. Trefla ochiului magic se
cu trlmer de 500 K, atunci cind
la 2 s-a etalonat tensiunea de de 1 V.
In acest fel tensiunea este
existind pOSibilitatea unei tensiuni reglabile. Solu-
este dar satisface perfect
cu mijloace Simple. Se impune la
necesitatea unui filtraj Ingrijit al tensiunii anodice.
Fig. 7 o In In
rest aici sint valabile cele la comentarea
schemei din fig. 4.
n fig. 8 sint date la soclu ale tuburilor
analizate in cele scheme.
Un generator de semnale sinusoidale, de la 10 Hz
la S MHz, realizat cu tranzistoare, este reprezentat in
schema din fig. 9. Acest aparat cu oscilator RC in
punte Wien are performante deosebit de bune.
Coeficientul de distorsiuni ale semnalului de
In armonici este mai mic de 0,2%.
I nt rucit pe oscilator nu se admite o
tranzistoarele T
,
T. sint legate in sistem Darlington.
astfel o mare de intrare.
respectiv amplificarea
se cu Re din circuitul
pe emitor cu termistorul, care
amplitudinea semnalelor.
Rb polarizarea a tranzis-
torului TI"
p) fin in
iar cu potent iometrul p. se amplitudi nea
semnalul ui de Potentl ometrul P, t rebuie
asigure un regla] foarte fin, gamele de avind
domenii foarte largi. arfl folosirea unor
metre elicoldale (sirma este pe un
suport elicoidal), la care cursorul face intreaga
prin invirtlrea de 10 ori a axei sal e. Aceste poten-
tlometre sint greu de procurat, mal ales In constructie
Pentru obti nerea unui reglaj fi n se va fol osi
un demultlpli cat or. Scala se va grada la
etalonare sau, este cu ci f re, se vor folosi
tabele sau di agrame de
Condensatoarele folosite in circuitul osci lator tre-
buie fie cit mai preci se cu (polistiren
etc.).
Tranzistoarele vor fi cu siliciu (cele indicate.)
Tranzistoarele cu germaniu nu stabilitatea

Sursa de alimentare trebuie fie
foarte bine
-
3


De remarcat dimensional, Intre cele
rame-cadru In o cu
, grosimea asamblTndu-se una In interiorul
celeilalte prin- intermediul unor cu
crelndu-se astfel posibilitatea de articulare a
acestora ajutorul balamalelor.
In acest fel Intregul ansamblu devine pllabil,
reduclndu-se suprafata Intrebuin-
tare.
la corpului se un material
textil. doc sau in, care se poate coase de rame

sau se cu inele metalice.


Pentru de mers cu bicicleta se poate
folosi un angrenaj de la o veche sali, in
lipsa acesteia, se poate procura din A-
cesta se pe cadru prin intermediul unui
suport din teavA cu iungimea de 40-50 cm (In
functie de pe care o dorim) cu ajutorul
a bride prinse In cu piulite atit In
rama cit In teava de rigidizare a
cadrului.
Arcul extensibil se poate executa din slrmii de
otel cu dimensiunile orientative de 15-20 mm dia-
metru 1,5-2 mm grosime. De retinu1 prin
diametrului scade efortul necesar des-
tinderii invers, deci fiecare poate alege di-
mensiunile In functie de efortul dorit.
Dealtfel, arcurile extensibile se In co-
mert la magazinele de sport, de unde se pot pro-
cura.
cum se vede In fixarea arcului se
face la un de piciorul cadrului din spate cu
ajutorul unui cu iar glisarea
este de o cu canal de 30-40 mm
diametru, la piciorul cadrului din fatli
prin intermediul unei furci, de aseme-
nea cu In flo. 2 se sche-
ma aparatului cu cotele principale.
Intreaga constructie se poate realiza astfel
ceea ce foarte mult

<<DESIGN


ONFOR'I'UI J
intentie:
un minibirou. In fapt
- un colt intim, In
care rleCare element
constitutw al acestui
original dulap devine
un element functional.
laterale
astfel izo-
lare, In timp ce partea
ne un
veritabil pupitru-birou.
In plus: mult bun gust
... culoare.
vase din plastic, inspirat pot constitui
ele - cum ne revista Selbst -
agreabile piese de interior functionale sau, pur simplu,
decorative .
1
I

,

1
I a1:
I
,
Z1.

-

A
B
1 2-'---
3 4
5

6

7


(Urmare din pag. 5)
il or, late de 1-4 mm, au rolul de a permite
prin elasticitatea proprie a materialului, realizeze
o presiune a contactelor casetei pe bor-
nele elementelor galvanice. Pentru a i mpi edi ca scurt-
circuitele accidentale, elementul central se va intro-
duce fie in izolat pe care il fie intr-o
folie de de 32-34 mm, care
cu un unghi de circa 27r1' .
Pentru cei ce vor amplificatorul
pentru In fig. 7 un mod
de realizare a traductorului electromagnetic.
traduclorului, din de la vechi,
la dimensiunile eventual prin p<,li-
zare cu se Iipindu-Ie cu
orice fel de clei in grupp de cite 2 sau 3.
22


Ing. N.G. BIALOKUR
corpului este pe piciorul din
spate. intre picioare este cu
dublul umeri lor. Bustul este in pos-
sau in profil.
4. Kiba-dachi (fig. 4). Este o de
pentru executarea tehnicilor
laterale (ofensive sau defensive). Greutatea
(DACHI). Un element compo-
nent de al tehnicilor de karate, la fel
de important ca tehnicile propriu-zise, il
constituie in care se aceste
tehnici. adoptate in karate contri-
buie, prin soliditatea lor, la utilizarea
de reactie, coborirea centrului
de greutate al corpului, asigurind astfel
echilibru stabilitate, permit o
rtiare mobilitate in Nu o po-
zifie in karate
sint numeroase variate - fiecare dintre
ele fiind unei anumite
Descriem in continuare patru folo-
site in mod curent in karate Sho-
tokan).
1. Hachiji-dachi (Voi). Este o
de care se ina-
inte de executarea unei tehnici. Corpul este
drept, cu bustul n Picioa-
rele snt pe linie, cu virfu-
rile indreptate spre exterior. dintre
picioare este cu umeri lor
(fig. 1). sint cu excep-
celor abdominali, lejer
. corpului este in pe
ambele picioare, care sint flexate puternic,
in mod egal, cu gambele aproape verticale.
Genunchii sint spre inainte exte-
rior. O prin ei cade in in-
teriorul degetelor mari. Labele picioarelor
sint dirijate spre inainte lejer spre inte-
rior. Intreaga a lor este in
contact cu solul. intre picioare este
cu dublul umeri lor. Bustul
este vertical in profil de adversar.
Fesele sint impinse spre inainte; umerii-
abdomenul (hara) - incordat. .
2. Zen-kutsu-dachi (fig. 2). Este o pozi-
de in care se in
tehnicile ofensive defensive. Cen-
trul de greutate al corpului este deplasat
spre inainte. Piciorul din este flexat,
cu gamba pe sol, cu laba
lejer spre interior cu genunchiul
deasupra degetelor. Pe acest picior este
60% din greutatea corpului. Pi-
ciorul din spate este intins, avind laba di-
spre inainte (2Q"-45j. intre
picioare (A) este cu dublul
umeri lor; iar deschiderea (B) este cu
umeri lor. Bustul este perpendicu-
lar pe sol in sau semi-

3. Ko-kutsu-dachi (fig. 3). Este o pozi-
de in special
tehnicilor defensive. Centrul de greutate al
corpului este deplasat spre inapoi. Picio-
rul din este lejer flexat indreptat
inainte. Piciorul din spate este puternic
f lexat dirijat spre exterior, formind un
unghi de 90 cu piciorul din
genunchiul piciorul din spate sint
pe 70-80% din greutatea
DEPLASARI (TAt-NO-SHINTAI). De-
corpului - inaintarea, retragerea,
pivotarea, trecerea dintr-o in alta -
trebuie fie executate suplu rapid,
intr-o Tn timpul lor
bustul trebuie vertiCal
rile la nivel, astfel incit centrul de
greutate al corpului nu fie ridicat. Impulsul
intr-o deplasare din hara; se
mai inti abdomenul apoi
restul corpului.
Tn timpul unei picioarele
pe sol; nu se nici nu
solul. Picioarele sint in contact cu solul cu
intreaga a lor; degetele nu se
iar se puternic
pe sol.
Tn de de adversar,
se pot executa in mai multe ma-
niere: pas normal, glisare, deplasare prin
pivotare etc. Exemple:
- inaintare in Zen-kutsu-dachi, cu pas nor-
mal (fig. 5); piciorul din spate se depla-
pe o traiectorie
- retragere in Ko-kutsu-dachi, cu pas
normal (fig. 6); piciorul din este
retras in linie
- deplasare in Kiba-dachi , prin
pivotare (fig. 7); privirea in sensul de-

"
In nu I vi itor: Tsu ki - W aza
uscarea se (de
obicei manual, un bobinaj neregulat) de cupru-
emailat de 0,1 mm diametru, la umplerea
a golulUi intre polii magnetului (circa 1 000 de spire).
Pent ru chitara cu 6 strune se vor realiza doi
de 36 mm l ungime, iar pentru chitara cu 7 strune se
vor real iza 3 (doi de 24 mm unul de 36 mm).
Bobinele astfel realizate se cu o de PVC
cu care se sub strune la
de 2-3 mm de acestea, prinzindu-Ie de corpul chi-
tarei ca in fig. 8 9. montare bobinele se co-
Intre ele, In serie, capetele extreme se
conduc printr-un cablu ecranat, lung de 1,5-3
mm, terminal cu o dE' spre jacul 1
al amplificalorului.
Cei ce nu vor amplificatorul pentru
sau nu-i in special calitatea me-
lodiei, pot simplifica schema muzicutei eliminind
generatorul vibrato tranzistorul T . Schema sim-
este In fig. 11. extrem
de simplu, poate fi realizat chiar de cineva care face
primii in domeniul montaje lor tranzistorizate;
el permite reducerea dimensiunilor cutiei
alimenlarea di ntr-o baterie de de 4,5 V
(ti p 3R 12). Montajul simplifi cat se tot pe
de textolit gros de 1,5-2 mm. conform
fig. 12 si 13.
de asemenea se din
benzi din de de 0,3-{),5 mm
grosime, fixate cu nituri de cupru, groase de 1,5 mm
de placa de textolit din fig. 12. Butonul de
din material plastic sau lemn tare (fig. 14),
liber in deschiderea in peretele la-
teral al cutiei (fig 15). in rest. pIesele montajul nu
cu nimic de schema an-
terior.
_ _ __ ii _ .. - __
== -- ---- - - - ..... --
ii __ _ __ _ _ _ _ _
--- -- - - - --
- --- - - - ---
- - -- - -- -- -- -- - .
--- -- - -- -- -- --
-
-
-:;::-''= - -- - - - -
. .. - --
----- -----
:;;
;:::: -- --
- -!!!!!!!!! -- -- -- --
-
- - -- -
- - --
- - -- -- - -- --
- - -- - - -- -- - --
--- -- -- - ---
--- -- -- - ---
--::::15=]: -- --
- --
._. ----
- ---
- ---
- -
Centrul al din
(CNES) a contractat cu compania REOSC procurarea
oglinzi lor necesare telescopului Wynne care .va fi
folosit pentru experi mente in privind
astronomice in ultraviolet, incluse in pro-
gramul FAUST. Aceste interesante studii
privesc observarea unor in ultra-
violet ale unor mai studiate din con-
Norii lui Magellan ele a fi efectuate
la anului 1973, folosind n acest scop,
mai nti, rachete cu combustibili solizi ERIDAN.
zece similare vor fi efectuate
in doi ani, utilizind de rache-
tele cu combustibili lichizi de tip VERONIQUE 61 M.

Edgard D. Mitchell, al care a
pe a NASA. a format societatea
pe Ed. Mitchell companie des-
se ocupe cu studii asupra posi-
pSihice ale omului ...

Un satelit de destinat special ma-
rinel va fi plasat pe in anul 1975; el se va chema
Fleet Sat va fi plasat pe o
cu ajutorul unei rachete Atlas-Centaur, a
drept combustibil
oxigenul hidrogenul, ambele lichefiate.

Cunoscutul al din cadrul
programul'ui Apollo, Chuck Berry, actualmente
medicale de la NASA.,a declarat
la recentui Congres internaflonal de aero-
de la Nisa nu s-au nregistrat
la nici un fel de fiziologice, deci
zborurile de nu pun probleme
din acest punct de -vedere. In schimb, el a
precizeze pentru zborurile cu echipaj de
spre Marte de exemplu, nu sint indicate echi-
pajele mixte, fiind de ... pro-
blemele sexuale!

la 4 aprilie va fi sonda Pioneer
-11 cu Saturn! In rezultatele
nute acum asupra felului cum a evoluat spre
Jupiter sonda Pioneer-10, care a in decem-
brie 1972 drumului spre Jupiter, fac se
la inceputul lui 1975, Saturn va primi vizita
primului emisar cosmic terestru. Astfel, asaltul as-
trelor din sistemul nostru solar se iar in
decembrie anul acesta vom primi, probabil, primele
fotografii, luate din apropiere, ale gigantului Jupiter.
De remarcat In perioada iulie 1972-februarie 1973,
Pioneer-10 a parcurs centura asteroizilor de
cea 175 de milioane de mile! Ca urmare a unei
a traiectoriei efectuate anul precedent, sonda Pio-
ORIZONTAL: 1) Fixarea prin procedee o
imaginii unui obiect pe o hirtie 2)
dintr-un de 7-8
de otel, foarte care se
obiectivului - Una din cele culori in cari
fotografiile - Serie. 3) Scli
Apar pe unele fotografii in timpul din
revelatorului. 4) Teze! - Imaginea foto
la care distribuirea luminii a umbrei este invers
raport cu cea 5) Una din culorile hirtiei foto-
grafice - pe margini! - In - Xenia
6) Revelatori atit pentru revelarea
negativelor cit pentru revelarea pozitivelor. 7) Ma-
terial din care este aparatul fotografie
Optior - de copiere in scopul
obtineni unor fotografii mai mari decit negative le
Dr. ing. FL
neer-10, aparatul spatial care a atins pentru prima
50000 viteza cu cca 15 cmls,
ceea ce-i va permite la momentul potrivit
in regiunea satelitului jupiterian Jo, pe care l va
survola la aproximativ 500 000 km. Semnalele transmi-
siilor radio vor trece la suprafata acestui
satelit, al diametru de aproape 3700 km il apro-
pie de dimensiunile unei planete! totul se va
conform planurilor, atunci la 4 decembrie
a.c. sonda Pioneer-10 va trece prin cel mai apropiat
punct de Jupiter ...

In actuala NASA. va face contractul
pentru o vehicul cosmic de
trilctare n spatiu, destinat pe orbitele inalte,
chiar de satelit geostationar, a unor utile
orbitalizate de navetele cosmice. Noua va fi
cu motoare criogenice, va avea in
trepte reactive de tip A gena sau
Centaur va putea ti tiind pe
Terra cu ajutorul navetelor spatiale, fiecare mi-
siune, pentru reumplerea rezervoarelor cu combusti-
bil i.

Tn 1974 va putea plasa pe cu o
proprie de tip Super-Diamant un satelit deosebit
Starlette! Este vorba de o de 25,4 cm in dia-
metru 55 kg In greutate, de catafote re-
flectante pentru emisiile laser. Deci un reflector
de tip pasiv, proiectat de Grupul de pentru
geodezia al CNES, autoritatea in
acest domeniu in Franta.
copiate (part.). 8) Arin - 1822 este cel In care NICE-
PHORE NIEPCE fixeze imagini cu ajutorul
camerei obscure, fapt pentru care este considerat in-
ventatorul fotografiei (pl.). 9) Tn valoare! - Articol
(presc.) - Ziarist romn (Sergiu). 10) Hidroxidul de
amoniu folosit de fotografi la revelatorii pentru emul-
siile reversibile pentru revelarea dispozitive-
lor In - 11) Nume feminin -
A pune un material fotografic Intr-o revela-
toare. 12) a aparatulUi fotografic - Marca unui
cunoscut aparat fotografic.
VERTICAL: 1) Accesoriu aparatului de
fotografiat pentru a corecta unele de re-
dare a culorilor - A expune accidental un material
fotografic la 2) Primul aparat fotografic rom-
nesc de formatul 24 x 36 - . Numele unei de
metalele de fotograf in pentru
negativelor. 3) O
fotografii cotidiene - Si
pentru carbon de
- Victor Bunea -
6) Soare

bine - An In
perit
nere
or
2)
lucioase.
aco-
ere un mp de expu-
realizarea
10) foto-
obiecte albe sau
ra a un fel de nimb.
de argint in exclu-
rea copiilor prin contact -
Iti mele la portrete! - Hirtii foto-
ctionar: ANDON, lOlA, OlC.
Gheorghe BRASOVEANU - Urlati
1 - stabilizator; 2 - comutator - po; 3 - u - pn - cal - set;
4 - relee - camera; 5 - tai - lea - inat; 6 - cifric - vesti;
7 - j - i-o - gaz - ov; 8 - racitor - ura; 9 - ceas - m _
orare; 10 - u - tip -Idem; 11 - izolalie - i - m; 12 - tara _
explOda.

.. '" .... ' ...
... ' ..
" '"




'.' ....
.' .. " ..

. :.:, ... : ..

. " .


INVENTII
ROMNESTI
Constantin Soare Ion
un procedeu de a fotografiilor ste-
reoscopice.
Procedeul in executarea mai multor
ale subiectului fotografiat,
toare de planuri pe care dorim le
astfel, in cazul a 3 planuri, separarea
primului plan se face pe primul acope-
rind prin innegrire al doilea al treilea plan;
separarea celui de al doilea plan se face aco-
perind prin tnnegrire primul al treilea plan;
separarea celui de al treilea plan se face aco-
perind prin nnegrire primul al doilea plan.
Un 1 astfel se pe un
suport 2 se printr-un obiectiv 3
pe o 4, cu
un ecran 5 lenticular, transparent, pe
un cadru 6, care se poate roti de o
pe planul cadrului 6,
care se schimbind 1
inclinind cadrul 6 cu un unghi prestabilit
pentru fiecare dintre celelalte inclinate
de asemenea cu o valoare dina-
inte pentru eliminarea distorsiunii.

. ;.:.::::.:.:.
:::::: . :::::::
" "
" "

" "

. :.:, .....
. , .
" '"
. -' .
/1
/ ,
Brevetul un dispOZitiv de reglare a
semnalului electric cu posibilita-
tea de inversare a acestuia: (autori
ing. Alexandru Albu ing. Gheorghe Mi-
trofan).
Dispozitivul este constituit din tuburi
electronice TI T, care primul
ea amplificator, cu catodul la iar al doilea
ca amplificator cu grila la Catozii celor
tuburi au o R., iar
intre anozi este o R. Re-
R, R. polarizarea grilei
tubului T" iar R., R,
Rg polarizarea grilei tubului
T2 Grila tubului T
2
este la
printr-un condensator e" astfel ea etajul
ea amplificator cu grila la
Semnalul de intrare este aplicat grilei tubu-
lui T" prin intermediul unui condensator CI'
amplificat tn acest etaj pe anozii
celor tuburi. Tn anodul tubului T 2 vom
culege suma a semnale care, Tn functie
de polarizarea grilei tubului T
2
, va fi de o pola-
ritate sau cu trecere prin
zero.
+
u
CI
23
OCROTIREA
NATURII
Prima emisiune
apArutA In anul a-
cesta cuprinde 6 va-
lori (3 valori avind
ea temI' Fauna
3 valori Fior ... ). Emi-
siunea este imprima-
ti in 2 c:oli, una pen-
tru faunA ,1 una pen-
tru fiorI. Fiec:are din-
tre ele eu prinde c:ele
3 valori din tema res-
pec:tlvl, repetati in
5 ,iruri. Valorile sint:
1,40; 1,85; 2,75 Iei. Emi-
siunea mai c:uprinde
2 plic:uri prima zi".


a intra n detiliii constructive, schema a radio-
receptorului Darclee, produs al Uzinei Electronica, astfel
exprimate de mai cititori ai revistei Tehnium.
echipat cu tuburi electronice moderne, radio-
receptorul Darclee este apt programele radiodifuzate MA
(n unde lungi, medii scurte) MF in UUS.
rn schema sint indicate principalele puncte de
pentru verificarea regimurilor de a diverselor etaje.
vor fi efectuate cu un voltmetru (indicat in cu un
cerc n care este nscrisa o conectat cu firul minus la iar
cu firul plus la punctul de
Ordinea cifrelor indica ordinea atit la reglare ct la de-
panarea radioreceptorului, ordine a fiind
pentru orice radioreceptor, fiind totodata valoarea tensiunii ce
trebuie

VIN VASILE -
Moldovenesc
folosi un tranzistor P 401.
C.ondensatorul CI este de tip semi-
reglabil 5-50 pF, C. = 0,1 jJF, iar
C",= 10 pF.
Prin piese radio
de la magazinul Oioda,
LUPU DAN - Badu
trans-
formatorul de cu care este echi-
pat radioreceptorul {(Fantezia 5604 A>\
MIHllLESCU ADRIAN - Ca-
racal
Nu posibilitatile de re-
in Caracal.
---.--------- ---
1
I
ws
I
"'
I
u.
I
..
I o
__ ..l-.+ ___ -

, 1 J. J' 1 J I tlJlI'UHIJ*" 11 /1 71 IJ 1106",]1./1 Jt.MJ'JlJI


----

Cititorii din pot face abonamente adre-
sindu-se intreprinderii ROMPRESFILA TELIA-
Serviciul import-export - Calea
nr. 64-66, P.O. Box 2001.
La realizarea acestui au colaborat:
ing. R. COMAN, ing. V. ing.
C. COTERBIC, ing. SERGIU N. GA-
LAMBOS, ing. M. ing. V.
ing. 1. MIHAESCU, lOg. D. PETROPOL, flz.
M. SCHMOL
Prezentarea ADRIAN MATEESCU
Prezentarea ARCADIE DANELIUC


(cu circa 20%), neajuns compensat pe deplin de sensi-
bilitatea mare la intrarea amplificatorului de audio-

Transformatoarele Tr" Tr
2
difuzorul sint de la ra-
dioreceptorul mai sus.
Oscilatorul vibrato, redus la cea mai expresie,
dintr-un amplificator realizat cu tranzistoarele
T
6
T
7
, la intrarea se .introduce reac-
pozitive culese de C
05
din emitorul lUI T
7
montat
ca repetor.
pe care este de
constanta de timp a filtre lor celulare RC, prin care se
cuplajul intre cele etaje ale oscila-
torului vibrato. Parametrii de ai acestui
filtru pot fi modificati in limite largi cu potentiometrul
R - vibrato. Rezistenta R., are rolul
a limita frecventa vibrato sub limita
acustice (in domeniul infraacustic). Montajul, reali-
zat corect alimentatcu o tensiune de 4,5 V,
imediat In regim normal de Pentru ame-
liorarea tonului redat in difuzor se poate monta intre
colectoarele tranzistoarelor T. un condensator
de 1G-50 nF la tensiune de lucru de 25-50 V. Mon-
tajul se pe de textolit gros de
1 5-2 mm. Pe o (fig. 2), care se va monta spre
cutiei, se montajul amplificatorului
de generatorul vibrato. Din
este extirpat dreptunghiul de 66/38 mm pentru
caseta baterii lor de alimentare. Pe a doua care
se va monta spre panoul frontal al aparatului, se rea-
oscilatorul de frecvente muzicale (fig. 3).
Tot pe se cele 3 potenlio-
metre astfel ca butoanele lor
fi actionate din exteriorul cutiei. Pe laturile lungi ale
se fac scobituri dreptunghiulare de 13 mf!1
adincime de 85 96,5 mm lungime. Aceste scobl-
turi se pe o parte cu cite o de
subtire sau chiar din fier, de la CUtII de conser-
ve care constituie conturul comun al butoanelor
K ' (se la a II-a a
'-'L
lui 1 r,). .
Tn dreptul acestor in placa de textoht se. fac
7, respectiv 8, perechi de de. 1,5 mm grosime,
la distanta de 11,5 mm ntre ele. Prm aceste se
vor fixa cu nituri de cupru de partea
7 sau 8 contacte realizate din de
groasA de 0,4 0,5 mm. Contactele au forma unor
dreptunghiuri de 25 x 8 mm. De spre nltun
al acestor contacte se vor cositori condensatoarele
C de tip Tot montajul se introduce in-
din material plastiC procu-
de la magaZinele specializate In articole de mena).
8
- _.
Fig. 10
J
12
TIE
cv
...
20



Fig. 7
- -

'--- 38 li I
19,75 -""")0+1'''''' ------96,5
,;.. .. ;.------ 11,5x7=80,5

o
, o .....
;1 -== ,..-_-': '--Hi-
o O
O O

-
- . ,-
-
11
/
5"1,
O O
_+-__ ____________ of-.....,
o
o
-
Fig. 3
o
10c2
- -r-
-
Iad
o
6x 11,5=69
14-- 2 2,,5 .... ,..___------ 85

136
n fllndul cutiei se fac in dreptul membranei
difuzorUlui de 6,5 mm n care se vor introduce
butoanele K, realizate din textolit sau lemn tare,
conform fig. Prin fetele laterale, scurte, ale cutiei
se scot potentiometrelor opus lor, se
iacurile 1 2. Aspectul general al apara-
tului se vede in fig. 4.
Pentru reducerea dimensiunilor aparatului, acesta
va fi alimentat din 3 elemente de cite 1,5 V
fiecare, din bateria 2RIO.Tn acest scop se va confec-
tiona o din PVC sau plexiglas, conform fig. 5.
1ndoirea se la cald apoi se
contactele din subtire de de 0,1-4>,2 mm
(ca in fig. 6). In se introduc mai Intii elementele
extreme, conform apoi elementul central.
Virfurile polul pozitiv al elementu-
lui. le realizate In carcasei bateri-
( Continuare in pag. 22)

GAURi;i3mm
Fig. 5
12
36
12

5


O
Fig. 4


,
I
,
j 1
, ,
, ,
\
,

Fig. 6
Fig. 12
'.
.
MI\SCA DIN PVC

MAGNET
:--36

B081NA

Of Fig. 9
Fig. 8
T1
EfT 351
Ca
Fig. 11
(7j
- - -- -1-

.....
Fig. 14

., )
I
,
\ ,
<
,


1
Fig. 15

E!J
1
ID
r-.

lac
,
,
.,.,

'k
jIJ 1,5
I
O
O

__ ':":;--__ 1--_---" .,.1,--.
-1
-
1
6x8mA
r"2
C1710'lf6V

T3-'tt--EfT 23
O
o
O
r------
O O
I[;J -111,5 t-
O
I
Iii'

60
O
O O O O
96,5L
-
113,5
Fig. 13
0.0
f
C')
(O
-
O
O
co
CT)
5
-
-


6
Montaj ul descri s mai jos face parte din clasa de
f ideli tate (pr in parametrii tehnici), apro-
pii ndu-se n ti mp de masa de mi xaj profesio-
(prin sal e practice).
lui se avan-
pe de o parte, iar pe de alta tuturor celor care,
prin natura de
studiouri de amatori etc.),
problema mal multor surse sonore de prove-
ceea ce este dificil de realizat In con-
d uzuale.
Aparatul este construit cu tranzistoare cu siliciu,
ceea ce a dus la unor parametri de
ridicati zgomot de fond mi nim. Semnalul provenit
de la poate ataca di rect un etaj amplificator
de putere cu o sensibilitate de intrare mai mare de
1 V.
ReglaJul de ton este foarte eficient, aparatul fiind
cu fil tre de fixe.
Aparat ul se compune din 3 distincte:
t. Alimentatorul (redresor stabillzat),asigurlnd ten-
siunea de 32 V.
2. Mixerul, care amestecul diferitelor sem-
nale electrice preamplificarea reglarea volu-
mului.
3. Preamplificatorul corectorul de ton, care rea-
corectia de joase Inalte, filtrele fixe ampli-
ficarea
Aparatul poate fi construit In variante deosebite,
In de specifice, prin multiplicarea
unuia dintre modulii de ai mixerului.
montajul descris cerintele
celor mai exigenti amatori de fidelitate.
ALIMENTATORUL
Tensiunea de alimentare a montajului este de 32 V,
curent continuu redresat stabilizat la un consum
de 150 mA. Pentru acestei valori se
de la o tensiune de 30 V, din se-
cundarul unui transformator de In
cazul de un miez de 4-5 clll'-este suficient. Pen-
tru 4 cm' datele sInt (tole Fe-Si):
- primar: 2640 de spire cu 0,1 Cu-Em.
- secundar: 390 de spire cu 0,35 Cu-Em, pentru
7 V/O,l A bec control 91 spire f> 025.
Tensiunea de 30 Veste cu o
punte de diode, orice tip pentru datele folosite (con-
sum 0,2 A U inv = 50 V).
n cazul de s-au folosit diodele de tip DZ 308
care se In Filtrarea se cu
condensatoare electrolitice de SOO.uF/35 V.
Pentru stabilizarea tensiunii s-a folosit un montaj
clasic: tranzistorul de putere OC 30 este atacat de
tranzistoare AC 180 polarizate la o tensiune de
(16 V) prin diodele DZ 308 In serie.
//L / MENTA TOR JT//8/LIZ,1TlJR
"" 1'2Q
2
Ing. GRiN EA
Alte diode DZ 308, In serie, un fel
de polarizind baza primului AC 180,
de tensi unea de de pe emitorul tranzis-
torului de putere.
Reamintim deoarece restul montajului
cu tranzistoare n-p-n (cu minusul la am avut
in vedere acest lucru la conectarea polilor siguran-
de la stabilizator.
Montajul cu rezultate foarte bune
pentru un consum in 300 mA.
el! tensiunea de este
la valoarea din insumarea tensi-
unilor date de diodele Zenner, In cazul de de
4 ori 8 V = 32 V. Pentru alte modificind tipul
diodelor Zenner, se pot alte valori, do-
avind in vedere ca tensiunea
la stabilizare fie cu 5+- 10 V mai mare ca cea
!"tJTENT/tJME TRI
,
n
1\-- -
,,-----
-- ----
SUPORT

PLACVTE CU
MONTAJELE PE CABUloI
,.."L-, FILTRtI
LJ VOL. GeN. LJ
"tufe O iNAL.TE
0<>00<><> <>
IIYTRI4R/ / II III /V V Y/ I.D/RE
,
2. Mixerul preamplificator totalizator
5 moduli de - fiecare pentru
de intrare precise - pentru o adaptare per-
la de intrare tensiunea semnalului
de intrare. Este evident el! multiplicarea unuia din ei
este la libera alegere a constructorului, de

Modulul I este pentru adaptarea la surse
cu mare In 50 kO) nivel mic de
intrare - maxim 50 mV.
2XDZ30B
RX
AMPL/r/CATOR-CtJReCTOR OE TON
S9K
IH
k
331(
101(
F
2QQnr
151(
821(
....
- -

f,., -1-24 V ..i-
1K
+261/ I
>-- -------.... ------------- C
In amplificarea pentru
cu transformator. de 100 kfi.hn-P
1
reglarea volumului. Grupul de egalizare RC,
in paralel serie, o trecere In banda
lor.
Modulul II este un montaj cascod clasic, pentru
sursa cu in 5000) nivel foarte
mic 'de Intrare - maxim 5 mV.
I
MICRO
,...
10tt

}---I
fU/(
81:'1098
5toJl, Pt
1---1"
I I
1n.F
18/JK
8/}10'J8
2(J(Jnr
Amplificarea este de circa 40 dB. Cu aju-
torul semireglabilului de 100 kD se o con-
In curent continuu care punctul
de lucru al celor tranzistoare re-
nivelul de amplificare.


P - de grupul RC asi-
guri trecerea spre tranzistorul totalizator.
Modulul III mixarea unei surse de curent
alternativ cu mare nivel mare (maxim
100 kt.lla 300 mV); In amplificare de la
a unui magnetofon sau picup ceramic.
Modulul IVeste conceput pentru amplificarea
a semnalului electric provenit de la doza
chitarei electrice, cu un atac eficace.
Modulul V semnalele de la magne-
tofon, PU ceramic.
III
t..-J1f&lK
.Jl. __ _


f80K

Particularitatea montajului In faptul s-a


avut in vedere amplificarea a sunetelor
fundamentale a armonicilor acestora, provenite
din traductorul magnetic al chitarei sau orgii elec-
tronice. Dozarea a prin poten-
semireglabile P
5
P 6' un timbru
foarte curat (mai metalic sau mai dulce,
..
1---1,
primul etaj de amplificare reglare de volum,
semnalul se divide prin de 10 K
cele 2
Calea cu de ordinul nano-
farazilor fundamentala sunetului.
In care se fac prin condensa-
Ioa re electrolitice, amplificarea armonicilor.
Sistemul este extrem de eficient, reglarea lui P 5
P 6 se poate face chiar auditiv, Evident,
aici poate intra un microfon cu transformator (ca-
racteristicile lui apropiindu-se de 'cele ale dozei mag-
netoelectrice), realizlndu-se o fidelitate In curba
de
Semireglabilul P de 100K asupra nive-
l ului de amplificatorul corector de ton.
Punctul de control cu de 2 kOeste situat la
3. TOTALIZATORUL - preamplificator co-
rector de ton - o amplificare a semnalului
mi xat. cu o adaptare la de a
mixerului. de ton - tip Baxandall -
separat, cu prin
Pg, P10, la frecventele joase inalte.
Ultimele tranzistoare realizeaza o liniaritate
a tensiunii de functie de frecventa de
cele filtre (joase le sub 100 Hz, Inaltele peste
10 kHz). Filtrele sint actionate de comutatoare
duble K
1
K
2
- pozitia din fiind
Semireglabilul P
11
punctul de functionare
evident, nivelul de amplificare, pragul de distor-
slune al tranzistorului final.
Cu de 100 k-lin-P
12
se nive-
lul de - maxim fiind de 4 V.
Observatie. Pentru parametrilor
este nevoie de o a tranzistoarelor cu
siliciu pentru un 200.
Reglarea semireglabililor se va face pe bancul de
probe, cu voltmetru electronic, osciloscop la
CHlrA

..... fO/<:
147K ,.
22/' .. '1-
....
r--+
If8K
f5K
v
generator A.F. cuplat prin rezistentele i ndicate la
pentru optim (in domeniul de liniar!-
tate distorsiune - banda de frecvente fiind foarte
nu probleme speCiale).
Date generale:
- Tensiunea de alimentare: 220, 110 V; -
- Tensiunea de lucru: 32 V stabilizati;
- Consum general: 150 mA;
- Tranzistoare folosite pentru varianta in
scheme:
2 x AC 180;1 x OC30;3 x BC 109 B;4 x BC 107 A:
2 x BC 107 B; 4 x BO 508; 4 x DZ 308.
1-10 mV/10 kfl;
11-0,5 mV/200D;
111-200 mV/100 kD;
IV-10 mV/10
V -100 mV/10
0,1"1
4X
t
Schema se compune dintr-un
tor (fig. 1) un receptor radio (fig. 2) ,
ambele cuplate prin de alimen-
tare. este format dintr-un
alimentator, o de filtraj un
oscilator de Etajul de
alimentare contine transformatorul de
sonerie Tr (sau alt transformator de
retea apt tensiunea la 6 8 V)
puntea redresoare cu patru
diode de tip 1 N645, DR 300, DR 302.
DGT 24, D7J etc.
1r.
tN45
Ing. STAN PAVEL
Pentru unor aparate
dispozitive aflate intr-o sau
chiar In alt corp de propunem
o care, realizlndu-se cu un
minim de piese, are avantajul
de a nu necesita o cale de
transmitere a semnalului, aceasta fiind
chiar de reteaua de curent
electric alternativ. Se poate actiona in
felul acesta o sonerie in
se poate comanda un robot de
cafeaua
a ne ridica din pat, se poate deschi-
de o a din intr-un
cuvint, o serie de care
depind numai de ingeniozitatea con-
structorului.
Celula de filtraj se compune din con-
densatorul de 100JlF, tranzistoare
SFT 584 (AC 180, AD 155) condensa-
torul de 500 JJF. Prin acesta se reali-
atit filtrajul tensiunii pulsatoril
obtinute redresare cit o stabili-
zare a tensiunii de alimentare a etajului
oscllator.
Etajul oscilator constituie, de fapt,
cheia montajului de realizarea co-
a acestui etaj depind performan-
Oscilatorul, echipat
cu tranzistorul 2 N 698 (BC 108, BF 173,
BF 183), este dimensionat pentru a
oscila pe o mai decit
frecventa spectrului radio, dar suficient
de mare pentru a transmite semnalul
pe o de 50-100 m de la locul de
emisie. Tranzistorul In mon-
taj clasic, din cir-
cuitul acordat LC. produse
sint transmise L3, de unde,
prin intermediul celor condensa-
toare de cuplaj de 10 nF, acestea se
transmit direct in Trebuie acorda-
o mare celor con densa-
(Continuare n pag. 15)
1(J(J
4X
:flVl-5
MIXER
- uzual - 2 V/l0 kQ pentru distorsiune de
0,1 % la1 kHz
maxim - 4 V pentru 0,5%;
- de 15 Hz+60 kHz;
- liniar: 20 Hz+20 kHz;
- Corectie ton: 20 dB pentru 1 kHz de la 20 Hz =
20 kHz;
- Filtre: taie joase: 100 Hz
taie inalte: 10 kHz;
- de
- atac amplificator de putere (direct etaj
defazor)
- control - 2 k n
- magnetofon prin 2,2 m
DA TE CONSTRUCTIVE
Varianta este In de ingeniozi-
tatea constructorului de specifice.
(CONTINUARE P"G. 9)

2N698
L1
L2
-
1U
2X

"r
SI'T
((Jllr
584-
IK
+
1(J,,;:
-
-
EMITA TOtYUL
,
1(Jnr
Rei
AA12f
47n
-
RECEPTORUL
!



Pentru realizarea unui astfel de amplificator,
ideea de a transforma un bloc PTK este cea mai
deoarece acest bloc dispune de toate
elementele de montaj necesare. Pe de parte,
pieselor dintre ele. alese de
proiectant, par a fi cele mai bune. Acest amplifi-
cator de se poate folosi n zonele unde
cmpul de al de televiziune este
slab o amrlificare foarte mare a sem-
nalului. Cel mai indkat ar fi ca amplificatorul
fie montat chiar la bornele antenei. deoarece
acolo semnalul are valoare Dar consi-
derente de ordin constructiv, gabarit volum,
ct considerente impuse de modul de alimen-
tare a tuburilor din amplificator fac ca aparatul
se monteze la intrarea televizorului
nu la bornele antenei.
La amplificatorului trebuie se
seama cum se tuburile cu
mare de amplificare zgomot redus. de
exemplu, tubul amplificator nu fie n nici un
15
fg/JV
,
caz inferior. ca paramE!..tri, primj4lui tub din in-

trarea televizorului. In pentru a
aco peri mai multe canale. nu e bine se folo-
amplificatoare de ci un ampli-
fi cator tip comutator-canale, care se poate co-

muta pe canalul In cazul cnd se
unui singur canal de televi-
ziune. atunci amplificatorul s-ar putea plasa chiar
si sus la Cnd comutatorul este folosit

la mai multor canale. atunci trebuie
plasat televizor pentru a se putea
face comutarea .

In cazul blocu lui PTK, trioda tu-
bului 6 4>l1r devine repetor catodic. La bornele
sarcinii se cablul coaxial. Partea pen-
a tubului 6 4>111' La par-
tea se fac
1, Contactul 1 se pune la printr-un con-
densator ceramic de 1 000 pF/ Soo V tensiune
de lucru;
II
1. MUNTEANU
2. Bobina oscilatorului se scoate din circuit
se
3. Alimentarea anodu lui triodei 6 se face
direct de la rezistenta 1-10 de 11 k n din

montaj;
4. Firul de dintre bobina de cuplaj cu
cascodei grila de a pentodei
(picior 2) se desface de la piciorul 7 se co-
la piciorul 9 (n prealabil s-a
de 'Ia piciorul 9 grupul C1 8 C1-11
C1-13).
S. n paralel cu condensatorul ajustabil C1-10
se un condensator fix de 2.7 pF.
6. Catodul triodei. piciorul 8, se de
la se printr-o
la 100 n.
7. Cablul coaxial se la piciorul 8
(iar ecranul se la n
apropiere), aceasta constituind ampli -
ficatorului care se va cupla la intrarea televi-
zorului.
L-___ -. __
8. Restul pieselor se desfac de la
6 4>111' (conform schemei de montaj).
La contactele tubului 6 H 1411" se fac
toarele R, se
pune la iar n catod se o re-
de 100n de un condensator
de 6800 pF. Restul pieselor neschim-
bate.
AcordMea amplificatorului se reduce la ajus-
tarea condensatorului C1-10 n vederea adu-
cerii la a circuitului secundar al filtru-
lui de Acordarea se cnd se
caracteristica de (imagine
.sunet de calitate).
In mod se poate face transformarea unui
bloc PTP ntr-un amplificator de dar
ce intervin snt mai multe, deoarece
dubla 6H 3T are zgomot de fond ridicat
amplificare mai
.-.... -.. ." ., - .. ' .
:.-. --'" . -.... --.
. ' -.. ' , -. ...... ..
- .... _. .,
... .; ... .....
... . .;
1 .... _ _
. " ".. .. -,
.0.=.' : . .......
-. - .-, r.- ._.-........ .
. " .....
... ..,-
- -
... --.. .. _. .. ..
_':. _,!,c
........ .,.. -. ..... ... .. .....
, .... -. ... .. ... "
_. -. .' -... - .-.... .-.
...... '..,.' .:.:-................
_. _-4 ' ... ,._ ,:., ;'.'
. 0.- ._ .. _ " ..... lre ....
& ..... - ....... ,-.... " ... _ ........ " ..
.- .......... -..-' ........ --... -
.. '1:-. ,-;., .. .
. ' ......... .. ,- .-..... -
-. ..... .. ...... ... .. ._. .. ..
..... ..... f -" -.......... ___
...... .. ... -f_- .. ......... '-,p .. '# . .;!".:
.....,.... .... ...... ..-. - .- .- ,_ .. "_u _. r_ ... -:, ._._._ : ....
-- .. ...., '-- -.; . '!. .. ::.. !.-:.-.. .-.

-- ....
-. _o.
.-.
.-

. -- -_.
.. -.,
.-.
. '.
.-.
-'



-.
. "':.'
Ing. AUREL C. IONESCU
Snt cazuri cnd este necesar ca o ten-
siune cu n mod au-
tomat, spre exemplu la emiterea unui semnal oare-
care de un bec electric. care se aprinde se
stinge succesiv.
n cele ce ne propunem
un releu simplu, cu un bimetal pe care
noi, avnd ca materie o
de de 0,2-0,3 mm de cupru o
de de fier dintr-o cutie de conserve.

cu acesta se pot efecte remar-
cabile. Deci de la nceput ne procu o de
de clJpru o de de fier, ale di-
mensiuni aproximative pot fi n mm: 0,3 x 4 x 85.
ce-se cte o a cu CIO-
canul de lipit, se ntinde pe intreaga Cte o
de aliaj de COSITor. Se suprapun
apoi celor cositor la cositor, se
cu ciocanul de lipit. de la un cap la altul,
ce se lipesc bine ntre ele. Am astfel
un bimetal. Pentru a un clipitor, se mon-
bimetalul cum se vede n figura
-
In primul rnd, se bimetalul cu un mate-
rial izolant. sau cu hrtie cu lac
de Peste acest strat izolant se
o de n stare dezvolte o
putere de de 10--15 W. Aceasta poate
fie un fir de crom-nichel, constantan, sau
izolat, ce se de-a lungul bi-
metalului. Puterea de poate
fie mai mare sau mai cum dorim
mai rapide sau mai lente.
electrice depinde de tensiunea elec-
pe care voim o se cal-
cu formula:
y>
R =-.
W
Spre exemplu. vom folosi tensiunea de 12 V
la o putere de 15 W,
1?
R = 15 = 9,6 . .f\.
figura avem:
A - bimetalul cu 'de
B - suportul fix al bimetalului;
C - contact de argint fixat pe bimetal;
O - contact de de (de la o baterie
;
E - rub de reglaj;
F - bec electric care
G - placa suport. din pertinax sau textolit.
Dispozitivul reprezentat n
cu circa 60 de clipiri pe minut .
SECTIUNf,l1 a-IJ
t-ol E'f------- 90 ' f-15"";
I
I
I
I
I
I
I
I
,

-
Tn principiu, aparatul este format din-
tr-o un amplificator
cu tranzistoare un instru-
ment indicator. Celula are
rolul de a transforma energia luminii
care cade pe ea In curent electric. La
mari, luminoase so-
acest curent este suficient de
mare pentru a produce acului
unui instrument de sensibil
(principiul exponometrelor).
luminoase care se Intil-
nesc In atelierul unui fotoamator, In
special la copierea filmelor, sint
mult mai mici. Din acest motiv Intre
instrument s-a intercalat un
,j, P.j
-
9'v
Rjl RS
RS R8
,...t..,
,.f
.atA
P",
""'\
+o J; p
J
'% R
1 A2

,01
C
R, = R, = 75Q
R, = R. = 4 kQ
Rs = Rf, = " nOkO
R, = R, 2.7/(Q

P, = 10GkD
P, = Ikn
P, = IkQ >in;ar
+
911
C =
amplificator cu tranzistoare. Schema
amplificatoru lui este In fig. 1.
Tranzistoarele T, T. trebuie
p cit mai mare (peste 100). O con-
de pentru buna functionare
a montajului este aceea ca factorul de
amplificare al celor tranzistoare
fie egal. Amatorul va trebui deci
Incerce mai multe perechi de tranzis-
toare va la fel.
P, este de tip minia-
la echilibrarea
a montajului. In mod
normal el se pe pozitia de mijloc,
o reglare a lui nefiind
decit foarte rar.
Potentiometrul p. este tot de tip
servind pentru ajustarea po-
de maxim a instrumentului indica-
tor. P, este un potentiometru linear, cu
el regllndu-se fin zeroul instrumentului.
Rezistentele sint de O, W. Celula
se poate procura de la un
exponometru stricat sau de la unul vechi
a a indi-
eronate.
In locul ei se poate folosi o fotorezis-
ce trebuie la amplifi-
cator prin intermediul unei surse de
curent (fig. 2). Ca de curent pentru
se poate folosi un acu-
mulator Cd -Ni (de la pro-
tezele auditive). Un asemenea acumula-
tor are o de functionare de peste
un an.
Fotorezistenta are de
avantajul de a fi mai putin du-se .
iluminarea pe zone foarte mici,
dar fotocelula are o sensibilitate cro-
mai Ca instrument indi-
cator se un microampermetru
de sensibilitate 50-250 mA.
E normal cu sensi-
instrumentului va sen-
sibilitatea luxmetrului.
Tn cazurile curente un instru-
,
Ing. C. COTERBIC
ment de 250 mA este foarte bun. AIi-
mentarea se face de la un mic redresor
ce se in cutie cu apa-
ratul. Schema redresorului este repre-
In fig. 3. Se poate folosi orice
punte redresoare la
10 mA). Autorul a folosit ti pul B30C10.
Condensatorul C este de 100 J.I F/35 V.
Dz este o Zenner (DZ 309), iar
R - rezistenta Intre 50 400 Q .
Tntregul montaj a fost realizat pe o
de circuit imprimat (fig. 4).
Montajul se poate fixa cu
instrumentul Intr-o cutie mai mare sau
se poate realiza separat. Singurul buton
de reglaj exterior va fi cel al potentio-
metrului P, de aducere la zero.
Tn Incheierea elec-
trice a luxmetrului trebuie se
poate Intimpla ca de
punerea In functiune/aparatul prezin-
te sau de punctul
zero. Acestea se perioadei
de stabilizare a tranzistoarelor
nu valorii
rate. Singurul inconvenient este acela
aparatul trebuie reglat la zero inainte de
fiecare in timpul acestor
30 de minute. Diferite trepte de sensi-
bilitate se pot obtine fie prin montarea
unor pe instrument fie mai
practic prin acoperirea celulei cu o
de film, mai mult sau mai
voalat. in toate lu xme-
trului se cu valori relative, ama-
torul poate incerca calibreze instru-
mentul. Aceasta se poate face fie
un luxmetru de fie, mai putin
precis, un exponometru care are
o de in (Lunasix,
Lunex etc.).
acum, partea
Deoarece autorul a construit apara-
tul pentru a-I ajuta la obtinerea pozitive-
lor color, va fi prezentat mai intii acest
aspect.
cum se expunerea
de un material fotografic este de
produsul iluminare-timp:
H=Ext; unde H=expunerea
E=iluminarea t=timpul (se-
cunde).
Legea spune pentru
un material fotografic mai multe expu-
neri care au E t diferite, dar la care
produsul lor constant, dau pe
acel material fotografic de
innegrire egale. In
lege este destul de rar. Astfel,
o expunere cu o intensitate
un timp lung va da aproape{mereu alt
rezultat decit o expunere cu
o intensitate mare cu un timp scurt.
La materialele color abaterile de la
legea sint mai mari decit
la materialele alb-negru, aceste abateri
manifestindu-se atit sub forma
cit sub forma unei domi-
nante de culoare.
Or, in cazul copierii negativelor color
intilnim atit o variatie a
luminoase, de introduce-
rea sau scoaterea din calea razelor
luminoase a filtrelor corectoare, cit
o variatie a timpului de expunere, aceas-
ta fiind pentru a compensa
Cu ajutorul instru-
mentului descris se aceste va-
riatii, de la prima la copia
lucrlndu-se cu intensitate
timp de expunere
pentru copierea unui negativ color.
Se astfel calculele, uneori
destul de lungi, care se fac pentru a
corecta expunerea In de
rul de suprafete de de densi-
tatea filtrelor corectoare folosite la co-
piere.
R
-
Alt avantaj, deloc neglijabil, este acela
nu mai trebuie tinem cont de
raportul de al negativului, putind
probele la un format mic,
In care cuprindem imaginea
(apreciere la filtraj mal iar copia
s-o la ce vrem,
un calcul de expunere. acum
modul de lucru:
Se aparatul la do-
(indiferent de formatul final) . Se
LI1 AMf'LlF/CATOR
I
..
Fig. 2
,J
ReTEA
,
temperatura timpul de prelucrare ale
solutiilor respective, mai ales in reve-
latorul cromogen. Acesta permite
abateri foarte mici, la temperatura de
O,5C, iar la timp de +5 secunde.
Aparatul poate fi folosit in
mod la fotografiilor alb-negru,
eliminlndu-se probele, atunci cind
executarea unei fotografii aceasta ne-a
vrem o facem la un format
superior.
In cazul cind amatorul are un obiectiv
Janpol-Color, variatia lumi-
noase nu se va mai putea face prin
manevrarea diafragmei, aceasta tre-
buind fie la maximum In
cazul copierii color. Tn
iluminarea se poate regla fie prin intro-
ducerea unor filtre gri In calea razelor
de (deasupra condensatorului),
T
Oz 9V
Fig. 3

Inchide diafragma obiectivului cu 2-3
trepte; se introduc In aparat filtrele
corectoare (filtrajul hirtiei sau un filtraj
apropiat).
FArA negativ in aparat se
in planul intensitatea lumi-
Aparatul va indica o valoare
oarecare, zicem 28. Introducem ne-
gativul facem citeva copii cu
timpi de expunere.
developare, una din probe va
prezenta expunerea chiar
mai o de culoare.
Timpul folosit pentru expunerea aces-
tei probe va fi fi xat pe ceasul de expu-
nere nu se mai la copia

Tn functie de dominanta probei se
scot sau se filtre corectoare.
Se scoate negativul se din
nou intensitatea luminii. Tn functie de
noul filtraj va rezulta o valoare mai mare
sau mai Se Inchide sau se deschi-
de diafragma cind instrumentul
va indica prima valoare (deCi 28). Se
introduce negativul se expune. Se
la fel la copia
La schimbarea raportului de
tot cu ajutorul diafragmei se
intensitatea la prima valoare.
Pentru obtinerea uno?' l'ezultate bune
este necesar ca celelalte faze ale
procesului de obtinere a pozitivului In
culori fie respectate. Este vorba de
fie prin montarea In corpul aparatului,
in fata becului, a unei diafragme. Prin
manevrarea acesteia se canti-
tatea de ce cade pe negativ, deci
cea care ajunge pe
ce i se pot da luxme-
trului sint multiple printre ele
- centrarea luminii la aparatul de
(se iluminarea In centrul
In formatului luminos se
becului cind se
obtin valori apropiate);
- reglarea la fotorepro-
duceri sau fotografii in interior.
La fotoreproduceri trebuie
o iluminare cit mai pe
documentului de reprodus.
Lucrlndu-se cu luminoase
mai mari, celula va fi de un
filtru gri. Se vor regla cind
se vor obtine egale In centru
la margini. La fotografiile de interior
executate cu ajutorul becuri lor se poate
regla iluminarea In diferite puncte la
valorile dorite.
Desigur lista aplicatiilor nu se
aici, iar autorul even-
tualele sugestii. Tn incheiere, cu titlu
informativ, trebuie avind o
cu seleniu cu o de
400 mrn' un instrument Indicator cu
o sensibilitate de 50jl.A, autorul a putut
pe scala o iluminare de
2 cu o precizie de 0,01
PREAMPLJFICATOR
CU

DE
Personal. am construit o cu 6 module
(dublarea modulului II), deci potentiometre de
volum individual, de ton unul
de volum general.
MIXAJ
(URMARE DIN PAG. 7)
Montajul se face pe cablaj imprimat, obtinerea
cutelor prin metodele uzuale (folosirea
clorurii ferice) descrise in Tehnium.
Trafo de retea - cit mai departe de ecra-
nat cu de fier
Toate potentiometrele comutatoarele de filtre
se pe un panou In de U, in interiorul
se cu montajele pe cele 3
constitutive, conform schemei.
Conexiunea intre mufele de intrare se
face prin cablu ecranat.
9

...
Il:
<t
l-
Z
w

:J
<t
1
Aparatul descris mai jos, destinat
in principal fotografilor amatori, poate
fi utilizat ca ceas de expunere de-
velopare la de sau
copiere. Apar'ltul permite o
automatizare a procesului de prelu-
crare a imaginilor fotografi ce,
prin faptul
- timpului de expunere
expunerea a hirtiei foto-
grafice pe o de timp
manual;
- timpului prescris de
developare a hirtiei fotografice intro-
duse in baia de developare;
- semnalizarea
a timpului de expunere sau
de developare a hirtiei fotografice;
- alimentarea comanda aprin-
derii lanternelor de iluminare din la-
boratorul fotografului amator, cu lu-
sau nece-

S-a optat pentru utilizarea de tuburi
electronice, intrucit permit realizarea
de timpi mari (2 minute), folosind
condensatoare de valori
accesibile amatorilor, in timp ce tran-
zistoarele (cu germaniu),
pe mai mari de 100-
200 kn, pentru realizarea
acestor timpi condensatoare mai di-
ficile. In plus, timpul cu o
care tuburi electro-
nice nu e de temperatura
mediului ambiant.
aparatului din
figurile
Citeva cuvinte privind modul defunc-
a aparatului. De exemplu, pen-
tru blocul de expunere: In stare nor-
tubul 2/2 TI (fig. 5) conduce,
releul d,." este atras, tubul 1/2 T\ este
blocat. C. este
cat la tensiunea de alimen-
tare. La butonului b
"
tubul

.-
2/2 TI se inchide, releul d
1
se deschide
contactul d
"
normal Inchis, al re-
leului d
,
(in paralel cu b,) se inchide,
iar condensatorul C. incepe se
descarce prin grupul de R"
R. etc. In tot acest ti mp, becul apara-
tului de e alimentat de la priza
Pr 1 prin contactul dl.:. In momentul n
care condensatorul + s-a
suficient incit tensiunea grilei tubului
2/2 TI tensiunea de
blocare, tubul se deschide releul
d, este din nou atras. Condensa-
torul C+ se prin
R1' fiind la
prin contactul d
j
Rolul acestui
contact normal deschis este de a
timpul de al con-
densatorului C ... iar rolul contactului
normal inchis d, este de a intrerupe
dintre tuburile 1/2 T 2/2 T
spre a asigura stabilitatea 'schemei'.
Analog blocul de de-
velopare.
Functionarea restului schemei re-
,
iese din desene din
date mai jos privind modul de lucru
cu aparatul.
Transformatorul de alimentare de la
se astfel: pe un miez
de circa 7 cm
2
, din tole tip E, se
in primar 840 de spire (/)
0,35 mm Cu-Em (pentru 120 V)
700 de spire Cu-Em (/) 0,25 mm (total
1 540 de spire). in secundar se bobi-
50 de spire Cu-Em (/) 1,0 mm
pentru de 6,3 V 1 240
de spire (/) 0,20 mm Cu-Em pentru
redresorului de alimen-
tare (180 V). Tensiunea de de
120 V se pe
de 840 de spire, iar tensiunea de 220 V
se pe intreaga pri-
de 1 540 de spire.
Releele d" da' d. sint relee cu
4 contacte e tipul 2 CND - 2 CNI,
0<
'"
.-
"'.
o
a:
I LUM INAT :;A-:;:--+ ..... -_ .... 4
CAMERA
S i.g. 2A
Pornit
t
O
3
O O
Manua
dl
pentru apa- 6
ratul de mOri t
>
..
'"

J
'"
o
v
Ov
R, 3w
1,2 K"'/3w
C
l
R3
R
4
16,""
33Kn
C
3
3 v
2,.,
-
120/220 v
3.BLOC ALIMENTARE


h2
h3 d4
Bz.
RS
47 n.1 f W
10
5 6+
BLOC
4.SEMNALlZARE
1
(L....;
I
I
-7
Ing. CALIN VICTOR

"
""S
1(4
..

P,
O
1
Alim. iluminat
0.0
CI
4J,:-
BLOC
220v ALIMENTARE
rv 6.31/
St-
sau
120V
6..;1-
:f
!>OU.
R

m e.1'"! e
ee semnal
BLOC
sEMNALIZARE Alim.
2 semnale
-
- optic. semnal
-
acustl C
ce se pot realiza din relee tele-
fonice vechi, bobinindu-Ie astfel ca
la un curent de circa
10 mA, avind bobinajului
10-12 k Q tensiunea de lucru de
cca 200 V c.c. (Puterea de alimentare
pentru - maxim
2 W.c.c.) releele au tensiune
mai se pot monta in serie

Buzerul Bz este de 5 1/ c.a.
Rf' R+ nu sint indispen-
sabile; au rolu de a asigura un con-
sum permanent pe redresor, astfel ca
tensiunea intre bornele 6 7 fie
mai de sar-
cinii (relee, tuburi etc.) Utilizarea unui
stabil izator este
Caseta de semnalizare se
dintr-o cutie cu
pentru becurile h
1
, h., ha - de 6,3
V/O,3A; in casetei se
un filtru ORWO 113 D sau 108, in
spatele pe hirtie de calc, se
scrie cu negru de
fig. 7. Caseta de semnalizare se mon-
in interiorul aparatului,
printr-o
n caseta aparatului, doar decuparea
pe care este scris textul.
Piesele din montaj se
pe un intr-o de
lemn sau alt material adecvat, de di-
mensiunile in fig. 1. Din ace-
reiese pieselor
ce se chiar pe ca
vederea a aparatului.
Aparatul se a se mon-
ta pe peretele din mesei de lucru;
la se va face
cu o cu contact de nul, prin care
se lege la nulul de pro-
al prizei aparatului
toate metalice.
Modul de lucru:
Se trece comutatorul K, pe
PORNIT; se va aprinde lampa h
2
-

c.,'-
,,"
BLOC
0.'"
Ali m.
aE
hlam.
EXPUNERE
I:

0,5 sec ........... 120 sec
Alimentare
. ,
onodicO
Alim."tare
a"odicO
AI i m .
BLOC

filam.
DEVELOPARE
1 min ........ 2 min
2. SCHEMA-BLOC
RETEA tuburllor
elettronice, - EXPUNE-
REA S-A TERMINA I DEVELO-
PAREA S-A TERMINAT - ha'
se butonul ba; h
1
ha
se aprind; se 15 minute pen-
tru ap!\,ratului.
Se aparatul de la
Pr 1, lanterna pentru iluminarea inac-
de fond a laboratorului la Pr 3
eventual, la Pr 2 printr-o cu
contact de nul (spre a putea lega trei
fire), o pentru iluminarea lo-
cului de lucru cu lumina sau
inactin Aceasta e o cu
becuri, in unul
dind lumina iar avind
un filtru sau galben-verzui.
Se trece K,. pe APRINS,
K,. pe (sau galben-
verzui), K... pe AUTOMAT.
Se timpul de expunere brut
- una din clapele claviaturii
K
5
- fin, rotind Pl'
Timpul de expunere se inmu -
cifra de pe clapa cu
coeficientul la care s-a rotit in-
dicatorul de pe butonul
trului. Timpii de expunere ce se pot
realiza pe fiecare sint:
- clapa 1: 0,5. . . 1. .. 2 sec.
- clapa 4: 2... 4 . . . 8 sec.
-clapa 15: 7,5 ... 15 ... 30 sec.
- clapa 60: 30. . . 60 . . .120 sec.
Se timpul de developare ro-
tind P
2
la do-
intre 1 ... 2 minute.
Se expune (numai pentru
un moment) butonul b
j
Expunerea se
face automat pe durata de timp pre-
care expunerea incetea-
buzerul; se butonul
b.; buzerul mai sune
se aprinde lampa care a provocat
semnalizarea, h
1
- EXPUNE-
REA S-A TERMINAT.
Analog se petrec lucrurile la deve-