Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

MTC
-REFERAT-
-Informatica economica-
1
Evolutia calculatoarelor
Calculatoarele electronice sunt urmasele unor dispozitive de calcul mai rudimentare
dar foarte inenioase! n"scute din pasiunea si am#itia oamenilor de a efectua calcule
din ce $n ce mai precise% &arado'al $ns"! at(t cei pasionati de calcule! $ntre care
amintim ilustrele nume ale lui Ampere si )auss! c(t si cei c"rora le displ"ceau
calculele *francezul de Condorcet! de e'emplu! a $mp"rtit un premiu al Academiei din
+erlin $n ,--. cu astronomul Tempel/off fiindc" avea oroare de calcule0 erau
interesati de dezvoltarea dispozitivelor de calcul automate% &rimele pro#leme de
calcul erau e'clusiv numerice! dar calculatoarele de ast"zi pot solutiona pro#leme
complicate! prelucr(nd informatii comple'e! de tipuri diverse%
1om enumera $n continuare etapele evolutiei dispozitivelor de calcul p(n" la aparitia
calculatoarelor moderne! enumer(nd! cu titlu informativ! si mai ales pentru
ineniozitatea lor! c(teva dintre acestea%
,0 Dispozitive de calcul simple
2o/n 3apier *,445-,6,-0 a inventat un dispozitiv cu #astonase prismatice pe care
erau $nscrise produsele cu ,!7!%%%!8 ale cifrelor de la , la 8 pentru simplificarea
$nmultirii%
E% )unter *,49,-,6760 a construit scara loaritmic"! reduc(nd $nmultirea a dou"
numere la operatia de adunare a dou" semente prin folosirea formulei lo*a '
#0:lo*a0;lo*#0%
E% <inate *,48=-,6460 a perfectionat scara loaritmic" cu dou" rile radate care
pot aluneca una de-a lunul celeilalte! cre(nd rila loaritmic" ce se mai foloseste si
ast"zi%
De remarcat c" dispozitivele amintite mai sus nu efectueaz" adun"ri si necesit"
operare e'clusiv manual"%
>n ,6.7! +laise &ascal *,67=-,6670 a inventat o masin" de adunat mecanic" pentru
a-si a?uta tat"l! care era administrator financiar% Masina consta din sase cilindri ce
aveau reprezentate cifrele 5!,!%%%!8 pe c(te o #and"% @a fiecare rotatie cu ,A,5 din
lunimea cercului corespunz"tor! se sc/im#a cifra iar fiecare ,5 atins de un cilindru
determina trecerea automat"! pe cilindrul urm"tor! a unei unit"ti de ordin superior%
Astfel! suma a dou" numere rezulta $n urma rotatiilor succesive f"cute pentru primul
2
si al doilea num"r% Masina lui &ascal a fost simplificat" de @epine *,-740 iar $n ,94,!
1% Bc/ilt a prezentat la @ondra o masin" de adunat $n care cifrele se $nscriau pe
clape%
)ottfried von @ei#niz *,6.6-,-,60 a construit masini de adunat si $nmultit *,68.!
,-5.0 invent(nd un cilindru suplimentar care permitea repetarea adun"rilor $n
vederea efectu"rii unei $nmultiri *antrenorul0% Dispozitivele de calcul descrise de el
pentru efectuarea celor patru operatii aritmetice au aplicatii si ast"zi%
T/omas de Colmar a creat $n ,975 prima masin" de adunat si $nmultit care a intrat
$n viata economic"%
C/arles +a##ae a proiectat! $ntre ,9=. si ,94.! o masin" care! folosind rotite de
calcul zecimal! urma s" e'ecute o adunare $ntr-o secund" dar care n-a fost! din
p"cate! complet realizat"% Munca lui +a##ae a fost $ncura?at" de ideile inovatoare
ale Adei +Cron! numele celor doi r"m(n(nd de referint" $n pionieratul informaticii
prin intuirea unor principii eneral vala#ile $n informatic"! cum ar fi separarea
memoriei si unit"tii de e'ecutie $n construirea unui calculator sau posi#ilitatea
utiliz"rii acestuia pentru rezolvarea unor pro#leme comple'e%
&% @% Ce#$sev *,97,-,98.0 a construit o masin" de adunat si $nmultit cu miscare
continu"! care semnala sonor momentul de stopare a manivelei%
1iteza de lucru a acestor masini va creste p(n" la c(teva zeci de operatii pe secund"
prin $nlocuirea $nv(rtirii manuale a manivelei cu operatii electrice%
@a e'pozitia de la &aris din anul ,875! Torres C Duevedo a prezentat o masin" care
efectua $nmultiri si $mp"rtiri! numerele fiind introduse prin ap"sarea pe clape%
70 >n prima ?um"tate a secolului al EE-lea au fost inventate masini analoice care
transformau o pro#lem" matematic" *teoretic" sau practic"0 $ntr-una #azat" pe
m"rimi fizice *semente! un/iuri! intensitatea curentului electric! variatii de
potential0 pe #aza unei analoii% >n final se o#tinea un rezultat apro'imativ dar
convena#il din punct de vedere practic% Un e'emplu de transpunere a unei pro#leme
numerice $n termeni analoici este reducerea $nmultirii a dou" numere la adunarea a
dou" semente folosind scara loaritmic"%
=0 C"tre mi?locul secolului al EE-lea apar calculatoarele electronice *care pot fi si
ele numerice sau analoice0! capa#ile s" rezolve pro#leme comple'e% Btructura
acestora este prezentat" $n Ar/itectura eneral" a sistemelor de calcul
3
&e scurt! orice calculator tre#uie s" fie capa#il s" memoreze informatii *date si
prorame0! deci contine un dispozitiv de memorie! s" comande e'ecutia operatiilor!
deci contine un dispozitiv de comand" si s" le e'ecute *dispozitiv aritmetico-
loic0%Aceste componente sunt interconectate pentru #una functionare a
calculatorului% >n scopul realiz"rii le"turilor dintre calculator si e'terior! apar
dispozitive de introducere a datelor! respectiv e'traere a rezultatelor%
)riore Moisil spuneaF GCalculatorul nu rezolv" pro#leme! cum se spune% &ro#lemele le
rezolv" omul! dar $n rezolvarea lor omul se serveste nu numai de toc si /(rtie! ci si
de calculatorG! su#liniind faptul c" un calculator este un instrument de lucru! nu o
Gintelient"G de sine st"t"toare% De altfel! acest principiu nu s-a sc/im#at nici c/iar
$n noul domeniu al intelientei artificiale! unde calculatorul poate fi f"cut s" G$nveteG
lucruri noi pe #aza anumitor informatii furnizate! $mpreun" cu niste reuli de
deductie! dar $n ultim" instant" omul este cel care a implementat aceste mecanisme%
Asadar! un calculator este *deocamdat"0 at(t de GintelientG c(t $l facem noi s" fie%
Dup" cum pro#a#il s-a dedus de?a! dispozitivul fizic */ardHare! din lim#a enlez"0
reprezentat de calculator nu este suficient pentru e'ploatarea sa eficient"I mai este
nevoie de un sistem de prorame *softHare0 care ne permite s" folosim resursele
fizice pentru rezolvarea pro#lemelor dorite% >n a#senta acestora! calculatorul ar fi!
dac" nu inutil! $n orice caz foarte dificil de folosit *e'clusiv $n lim#a? masin"! precum
primele calculatoare ap"rute0% &"rtile /ard si soft ale unui calculator alc"tuiesc
$mpreun" sistemul de calcul%
&rimul calculator electronic a fost construit $n ,8.= $n Btatele Unite *&/iladelp/ia0 si
s-a numit E3IAC% Acesta folosea procedeele de calcul aplicate la calculatoarele
mecanice dar! datorit" pieselor electronice! avea o vitez" mai mareF =7%555 de
operatii aritmetice pe secund"% Era de dimensiuni mari! componentele sale principale
fiind o memorie pentru date! una pentru instructiuni si o unitate de comand" pentru
e'ecutia instructiunilor%
>n ,8.-! 2o/n von 3eumann sta#ileste principiile de #az" pentru calculatoarele
clasice *ar/itectur" von 3eumann0! vala#ile p(n" ast"ziF la un moment dat! unitatea
central" a calculatorului e'ecut" o sinur" instructiune! instructiunile proramului
fiind retinute $n memoria intern" calculatorului%
Evolutia cronoloic" a calculatoarelor electronice este descris" $n continuare su#
forma eneratiilor de calculatoare J)E34K% Be poate remarca faptul c" dezvoltarea
caracteristicilor fizice si performantelor calculatoarelor a fost e'traordinar de
dinamic"I de fapt domeniul calculatoarelor! privit at(t din punctul de vedere /ard!
4
c(t si soft! a avut cea mai rapid" evolutie dintre industriile si te/noloiile secolul
nostru% &rimele sisteme electronice de calcul! de dimensiuni considera#ile! erau
departe de performantele calculatoarelor moderne si e'ist" toate motivele s" credem
c" aceast" evolutie va continua%
)eneratia , *,8.=-,8460% &rincipalele componente fizice ale acestor calculatoare
erau tu#urile electronice pentru circuitele loice si tam#urul manetic rotativ pentru
memorie% 1iteza de lucru era mic"F 45-=5%555 operatii pe secund" iar memoria
intern" - 7LM% Aceste calculatoare aveau dimensiuni foarte mari si dea?au o
cantitate de c"ldur" destul de mare! deci nu ofereau siurant" perfect" $n utilizare%
&roramarea acestor calculatoare era dificil"! folosindu-se lim#a?ul masin" si ulterior
lim#a?ul de asam#lare% Reprezentantul cel mai cunoscut al acestei eneratii este
calculatorul E3IAC% Enumerarea caracteristicilor sale fizice este foarte suestiv"
pentru a crea o imaine asupra primelor tipuri de calculatoareF el continea ,9%555 de
tu#uri electronice! -%455 de relee! -%555%555 de rezistente si ocupa ,.4m
7
!
c(nt"rind =5t%
Este de remarcat faptul c" informatica rom(neasc" a demarat cu c(teva realiz"ri
nota#ile! inclusiv din punct de vedere te/nic% Dintre primele calculatoare rom(nesti
amintimF Calculatorul Institutului de Fizic" Atomic" din +ucuresti *CIFA0! Masina
Electronic" de Calcul a Institutului &olite/nic Timisoara *MECI&T0! Dispozitivul
Automatic de Calcul al Institutului de Calcul din Clu? *DACICC-,0%
)eneratia 7 *,84--,86=0 &rincipalele te/noloii /ard erau reprezentate de
tranzistori *diode semiconductoare0 si memorii din ferite! viteza de lucru atins" fiind
de 755%555 de operatii pe secund" iar memoria intern" - de apro'imativ =7LM%
Ec/ipamentele periferice de introducereAe'traere de date au evoluat si eleI de
e'emplu! de la masini de scris cu ,5 caractere pe secund" s-a trecut la imprimante
rapide *pentru acea perioad"0 cu sute de linii pe minut% &roramarea acestor
calculatoare se putea face si $n lim#a?e de nivel $nalt *Fortran! Co#ol0 prin
e'istenta unor prorame care le traduc $n lim#a? masin" *compilatoare0% Apare un
paralelism $ntre activitatea unit"tii de comand" si operatiile de intrare-iesire *dup"
ce unitatea de comand" initiaz" o operatie de intrare-iesire! controlul acesteia va fi
preluat de un procesor specializat! ceea ce creste eficienta unit"tii de comand"0% >n
memoria calculatorului se pot afla mai multe prorame - multiproramare - desi la un
moment dat se e'ecut" o sinur" instructiune%
Dintre calculatoarele rom(nesti ale eneratiei a doua! amintim DACICC-755! CIFA
,5, si ,57%
5
)eneratia = *,86.-,8-,0 &rincipala te/noloie /ard era reprezentat" de circuitele
interate *circuite miniaturizate cu functii comple'e0! memoriile interne ale
calculatoarelor fiind alc"tuite din semiconductoare% Apar discurile manetice ca
suporturi de memorie e'tern" iar viteza de lucru creste la 4 milioane de operatii pe
secund"% Cel mai cunoscut reprezentant al eneratiei este I+M =65 iar dintre
calculatoarele rom(nesti - familia FE@IE! calculatoare universale realizate su#
licent" francez"%
)eneratia =%4*,8-,-,89,0 Cresc performantele circuitelor interate si se
standardizeaz"% Apar circuitele cu interare sla#" *BBI N Bimple Bcale of
Interation0 si medie *MBI N Medium Bcale of Interation0! ec/ivalentul a ,55 de
tranzistoare pe c/ip% 1iteza de lucru este de ,4%555%555 de operatii pe secund" iar
memoria intern" a?une la 7MM% Be folosesc lim#a?e de nivel $nalt *&ascal! @isp0%
)eneratia . *,897-,8980 Be folosesc circuite interate pe scar" lar" *@BI N @are
Bcale of Interation0 si foarte lar" *1@BI N 1erC @are scale of Interation0
*ec/ivalentul a 45%555 de tranzistoare pe c/ip0! memoria intern" creste la 9MM iar
viteza de lucru - la =5%555%555 de operatii pe secund"% Apar discurile optice si o
nou" directie $n proramareF proramarea orientat" pe o#iecte J&ar87K%
Calculatoarele eneratiilor I-I1 respect" principiile ar/itecturii clasice *von
3eumann0 si au fost construite pentru a realiza $n eneral operatii numerice%
Calculele matematice complicate! dup" aloritmi complecsi care s" furnizeze rezultate
e'acte *de e'emplu interare! limite! descompuneri de polinoame! serii0! numite
calcule sim#olice! au ap"rut doar $n ultimele decenii si nu au fost favorizate de
constructia calculatoarelor! ci de un soft puternic! #azat pe aloritmi performanti
JAnd8-K%
&(n" $n ?urul anilor O95! evolutia calculatoarelor a fost preponderent #azat" pe
salturi te/noloice% Constat(ndu-se $ns" c" ma?oritatea proramelor nu folosesc $n
$ntreime posi#ilit"tile calculatoarelor dintr-o eneratie! s-a $ncercat cresterea
performantelor activit"tii de creare a soft-ului! urm"rind principiul evident c"
activitatea uman" nu se #azeaz" pe prelucr"ri de date! ci de cunostinte $ntre care
apar operatii loice de deductie% Ulterior! se va pune c/iar pro#lema "sirii unor
ar/itecturi performante care s" sustin" noile concepte si cerinte de prelucrare a
cunostintelor% Ar/itectura urm"toarei eneratii de calculatoare nu va mai respecta $n
mod necesar principiile von 3eumann%
)eneratia 4 *,885-0 este eneratia intelientei artificiale! fiind $n mare parte
rezultatul proiectului ?aponez de cercetare pentru noua eneratie de calculatoare%
6
&rincipalele preocup"ri ale cercet"torilor din domeniul intelientei artificiale se
suprapun $n cea mai mare parte cu functiile noii eneratii de calculatoare! care sunt
prezentate mai ?os% Aceste calculatoare sunt #azate pe prelucrarea cunostintelor
*LnoHlede Information &rocessin BCstem - LI&B0! $n conditiile $n care aceste
prelucr"ri devin preponderente $n ma?oritatea domeniilor stiintifice% Din punct de
vedere te/nic! se folosesc circuite 1@BI *ec/ivalentul a peste , milion de
tranzistoare pe c/ip0! atin(ndu-se o vitez" de lucru foarte mare! pentru care apare
o nou" unitate de m"sur"F ,@I&B *@oical Inferences &er Becond0 : ,555 de operatii
pe secund"0% Astfel! viteza noilor calculatoare se estimeaz" la ,55 M @I&B p(n" la ,
) @I&B% Apare proramarea loic"! #azat" pe implementarea unor mecanisme de
deductie pornind de la anumite Ga'iomeG cunoscute! al c"rei reprezentant este
lim#a?ul &rolo%
Functiile de #az" ale noii eneratii de calculatoare suntF
interfata intelient" $ntre om si calculatorF Be urm"reste implementarea
unor functii similare celor umane *auz! v"z! folosirea lim#a?ului0 prin mecanisme de
recunoasterea formelor! e'primare prin imaini si studiul lim#a?ului natural *directie
important" a intelientei artificiale0% Astfel! utilizatorii calculatoarelor! mai ales
nespecialisti! vor avea la dispozitie un instrument de lucru mult mai area#il%
estiunea cunostintelorF Cunostintele tre#uie s" poat" fi memorate su#
forme care s" permit" un acces optim la #azele de cunostinte *asociativ0 si
$ntretinerea #azei de cunostinte prin introducerea de cunostinte noi! eliminarea
inconsistentelor! c/iar $nv"tare de cunostinte *caracteristic" intelientei artificiale0%
realizarea de inferente *deductii0 si predictiiF Acestor actiuni! similare
(ndirii umane! li se poate asocia $n mod cert atri#utul de PintelientQ% &ro#lemele
de intelient" artificial" se vor rezolva uzual folosind #azele de cunostinte asupra
c"rora se aplic" reulile de deductie% Be folosesc metode si te/nici care permit
enerarea automat" a unor prorame si testarea corectitudinii proramelor% Mmul va
fi asistat $n o#tinerea de cunostinte noi prin simularea unor situatii concrete!
necunoscute $nc"% Aceste tipuri de pro#leme sunt foarte comple'e si necesit"
instrumente de a#ordare adecvateF proramare loic"! metode de proramare
euristice care s" furnizeze solutii #une *c/iar dac" nu optime0 $ntr-un timp scurtI
te/nicile enumerate! care permit "sirea solutiei $ntr-un spatiu de c"utare de
dimensiuni foarte mari! sunt dezvoltate tot $n cadrul intelientei artificiale J@u8-K%
Un caz special de deductie este predictia *prevederea unor evolutii pe #aza anumitor
cunostinte date0! care se implementeaz" folosind mecanisme ce $ncearc" s" simuleze
functionarea creierului uman prin intermediul retelelor neuronale% M alt" te/nic"
inspirat" din lumea #ioloicului $n intelienta artificial" o constituie aloritmii
7
enetici! care au caracteristici de adapta#ilitate la conte't! similar cu adaptarea la
mediu a populatiilor #ioloice%
Hardware
,%Ce este /ardHare-ul
RardHare-ul reprezinta totalitatea componentelor fizice ale unui calculator%
Comunicarea perfecta dintre ele duce si mentine #una functionare a calculatorului%
7%&rocesoare A Memorii
&rocesorul poate fi considerat creierul unui calculator! deoarece el e'ecuta
andirea% De fapt! el nu face altceva decat sa proceseze #itii de , si 5 primiti
de la memoria RAM a sistemului% El contine 7 componenteF A@U *Arit/metic-@oical
Unit0 si F&U *Floatin-&oint Unit0% A@U se ocupa cu calculele numerelor intrei! adica
cu calculele in virula fi'a ! iar F&U se ocupa cu asa zisele calcule in virula mo#ila!
adica de fapt numerele rationale% Initial! F&U-ul era un procesor separat numit Co-
&rocesor sau Mat/*ematical0 Co-&rocessor%
Deci sa o luam cu inceputul%
Dupa ce Intel *I3TErated E@ectronics0 si-a dat seama de potentialul calculatoarelor
personale pe piata mondiala *ele fiind inventate de fapt de Apple0! a inceput sa
produca procesoare! denumite 9596%
In acest timp! concurenta nu s-a lasat asteptata! si a luat numele de AMD
*Advanced Micro-Devices0% Mai apoi a aparut si TI *Te'as Instruments0 si CCri'%
&uterea relativa a unui procesor este masurata in MRz *Mea Rerti N Milioane de
Rerti0! desi la inceput acestea aveau ,55 LRzS
Intel a urmat denumirile de T96 cu 95796! cu viteza de . MRz! =96 cu viteza de ,4
MRz% De cand cu .96 *DE0! coprocesorul matematic a fost inclus in procesorul A@U
*adica cel al sistemului0%
.96-ele avea viteza ma'ima de ,75 MRz si era produs atat de Intel cat si de
concurentii lui%
@a urmatorul pas facut de Intel in productia de procesoare! acesta si-a standardizat
si si-a luat drepturi de copCri/t asupra ar/itecturii noului procesor! denumit
8
&entium% Acesta era deose#it de puternic pentru acele vremuri *un &entium la 66
MRz era la fel de puternic *daca nu si mai puternic0 decat un .96 la ,55 MRz0%
Amd-ul si CCri' au produs atunci un alt procesor! denumit 496! dar acesta era
deose#it de sla# *un 496 la ,== MRz facea cat un &--40%De fapt! AMD-ul si-a
denumit si el acest procesor su# numele de L4%
Mai tarziu! Intel produce un nou procesor! in care inlo#eaza si niste instructiuni ce
vor fi denumite MME *de la Multi Media eEtensions0% Acest set de 7, de instructiuni
avea pretentia de accelerare a ?ocurilor si aplicatiilor multimedia% De fapt! ele aveau
efect numai in cazul aplicatiilor concepute special pentru ele si care suportau aceste
instructiuni% Desiur! Intel a convins multi dezvoltatori de ?ocuriAaplicatii sa le
optimizeze pentru aceste instructiuni%
3oul &entium MME pornea de la ,66 MRz si avea ca limita frecventa de 7== MRz%
Desiur! conceptul de overclocUin permitea o frecventa mai mare! prin modificarea
factorului de multiplicare prin intermediul unor ?umperi%
AMD construieste si el un procesor pe care il denumeste L6 si care avea frecvente
cuprinse intre ,66 si =55 MRz% Desiur! in performanta unui procesor intra si
frecventa maistralei cu memoria! care in cazul lui L6 N =55 era de ,55 MRz%
Intel dezvolta apoi ar/itectura unui procesor de server! care avea sa se denumeasca
&entium &ro% El va fi cu adevarat puternic si va constitui #aza unor proiecte viitoare%
Tot Intel ela#oreaza un nou procesor ieftin! care insa in stadiile preliminare nu
dispunea de memorie cac/e de nivel 7 si care merea e'ecra#il *maistrala fiind tot
de 66 MRz0% In nici un fel Celeronul *Codnamed Covinton0! pentru ca despre el
este vor#a! nu putea pune in pericol pozitia de lider a lui L6%
Intel atunci construieste un procesor #azat pe ar/itectura lui &entium &ro! pe care-l
denumeste &entium II% El va avea frecventa maistralei tot de 66 MRz! insa il va
do#ori pe L6%
&entium II era un procesor pe B@MT *,0 si avea 4,7 L+ de cac/e de nivel 7
incorporati! care functiona la ?umatate din viteza procesorului% Totusi! e'istau doua
variante de &entium II% Una era denumita Llamat/ iar cealalta Desc/utes%
Llamat/ era fa#ricat in te/noloie de 5%=4 microni si din aceasta cauza el se
incinea foarte tare! fiind nefia#il% Deci solutia era Desc/utes! care era fa#ricat in
te/noloie de 5%74 microni si dea?a mai putina caldura% Inca un plus pentru &entium
IIF de la =45 MRz si pana la .45 M/z el va avea maistrala la ,55 MRz%
CCri' va construi si el un procesor cu frecventa ma'ima de === MRz! numit CCri'
MII% El va avea insa performate foarte sla#e *si totusi mai ridicate decat Celeronul
Covinton de la Intel0 si va fi foarte ieftin! si va constitui un esec%
Intre timp AMD va lansa procesorul AMD L6-7 *Codnamed C/omper0% Acesta avea
incluse atat instructiunile MME cat si mai noile =D3oHS *proiectate de data asta
c/iar de AMD pentru accelerarea ?ocurilor si aplicatiilor multimedia in domeniul =D0%
9
Desi AMD L6-7 este un procesor destul de #un! cu performante ridicate in A@U!
unitatea de virula mo#ila de care dispune *F&U0 este sla#a *in special in a#senta
optimizarii aplicatiilor pentru folosirea instructiunilor =D3oHS0% Deci un L6-7 poate sa
invina un & II la aceeasi frecventa la partea de A@U! insa este depasit in mod clar
la partea de F&U! in principal datorita faptului ca desi detine 4,7 L+ *sau c/iar
,57.S0 cac/e level 7 *cel de nivel , fiind de 6. L+0! memoria cac/e de nivel 7 se
afla pe placa de #aza si functioneaza la frecventa placii de #aza *adica 66A,55
MRz0! pe cand la & II cac/eul de nivel 7 functiona la ?umatate din viteza
procesorului si se afla mult mai aproape de acesta *fiind inclus in cartusul
procesorului0%
L6-7-ului i-a fost ridicata frecventa pana la 445 MRz in final%
AMD produce apoi un alt procesor ce se dorea a fi mai puternic! si anume L6-=
*Codnamed B/arptoot/0% El avea 746 L+ de cac/e de nivel 7 care functiona la viteza
procesorului% Be pare insa ca din cauza pretului sau *ridicat0 si a calitatii in
continuare sla#e a unitatii de F&U! cat si datorita unor erori de fa#ricatie *destul de
frecvente la L6-=0! el nu a avut viata luna% Ca fapt divers! L6-= este sinurul
procesor cu = nivele de cac/e *pentru ca cac/eul de pe placa de #aza era folosit si
el0%
Intel dezvolta intre timp o noua varianta a lui Celeron! su# numele de Celeron A%
Acesta va avea ,79 L+ cac/e de nivel 7! fiind su#stantial mai rapid decat vec/iul
Celeron% Maistrala va ramane insa la aceeasi frecventa *66 MRz0! si acest lucru
deoarece Intel nu dorea ca noul Celeron sa intre in concurenta c/iar cu & II% C/iar si
asa! se pare ca Celeronul A a fost asa de #ine conceput! incat el c/iar a reusit sa
fie un concurent reduta#il al lui & II% Un Celeron A la =66 MRz este putin mai sla#
decat un AMD L6-7 la .45 MRz la MeaF@M&IAs *Mea-Floatin Mperations As N
Miloane de Mperatii in 1irula Mo#ilaAs0%Celeronul A va fi denumit de oameni
procesorul overclocUerilor! deoarece el era foarte overclocU-a#il si suporta caldurile
mari! frecventa putandui-se ridica c/iar cu =55 MRzS
Intel va construi mai apoi un nou procesor! su# numele de &entium III! cu numele de
cod Latmai! care va avea 4,7 L+ cac/e level 7 pe procesor ce va functiona la V din
viteza procesorului% 3oul &III va porni de la .45 MRz si va avea! pe lana
instructiunile MME! inca 6- de instructiuni denumite Latmai! de unde si codenameul%
&entiumul III Latmai *fa#ricat in 5%74 microni0 va avea frecventa ma'ima de 645
MRz! el urmand sa fie inlocuit de un alt procesor! denumit & III Coppermine
*fa#ricat in 5%,9 microni0 ! la frecvente mai mari! procesor ce va inlo#a alte
instructiuni! denumite BIMD BBE%
Ei #ine cu Coppermine este o mare #ataie de cap% Teoretic! denumirea ii vine de la
faptul ca intercone'iunile dintre tranzistorii cipului sunt din cupru% De fapt! se pare
10
ca ele sunt tot din aluminiuS N este o adevarata pleiada de discutii in leatura cu
acest su#iect! destul de infantil in sine%
Am#ele versiuni de &entium III vor avea maistrala de ,55 MRz! iar variantele cu
A in coada vor avea ,== MRz%
Concurentul lui &entium III! lansat de AMD! va fi L--At/lon% Fa#ricat in te/noloie
de 5%,9 microni! el va avea 4,7 L+ level 7 care vor funciona la V din frecventa
procesorului%
Acest procesor va constitui si relansarea cu un produs cu adevarat de valoare a
firmei AMD%
Intre timp! proiectantii de procesoare realizeaza faptul ca viteza cac/eului conteaza
mai mult decat cantitatea lui! si astfel apare o noua clasa de L-! si anume L- N
At/lon BocUet A *Codnamed T/under#ird0% Acest procesor va avea 746 L+ cac/e
level 7 care vor functiona la viteza procesorului *la fel ca si la rivalul Coppermine0!
insa va avea o maistrala de 755 MRz si c/iar 766 MRz! prin folosirea memoriilor
DDR *Dou#le Data Rate0! maistrala net superioara lui Coppermine% T/under#ird va fi
deci mai puternic decat Coppermine! insa datorita prestiiului firmei Intel!
ma?oritatea cumparatorilor din tarile mai dezvoltate *si c/iar de la noi0 vor cumpara
in continuare Coppermine *desi acesta era si mai sla#! si mai scump decat
T/under#ird0%
CCri' produce si el un nou cip *procesor0! pe care il #oteaza M III! care insa va
avea aceleasi performante nedemne de invidiat ca si M II%
Intel! #azat pe ar/itectura lui Coppermine! va construi a II-a *daca nu cumva a III-
a! tinand cont de Covinton0 varianta a lui Celeron! care va fi #otezata Celeron II%
Bi de aceasta data maistrala va fi de 66 MRz! insa de la modelul de 955 MRz!
maistrala va urca la ,55 MRz *era si timpulS0% Astfel! un Celeron II la 655 MRz
era mai puternic decat un CCri' M III la -== MRzS
AMD-ul lanseaza un concurent *ce se va dovedi a fi de temut0 al lui Celeron II! su#
numele de L- N Duron *Codenamed Bpitfire0% Acesta are 6. L+ cac/e level , si ,79
L+ cac/e level 7! ce functioneaza la viteza procesorului% Duronul va avea nucleu de
T/uder#ird%
In cele din urma! Intel lanseaza a - I1 - a varinta de &entium! si anume &entium .
*Codnamed <illamette0% Acesta are ca frecventa de pornire ,.55 MRz *,%. )Rz0!
maistrala de date avand .55 MRz si utilizeaza memorii RDRAM *in principal memorii
RDRAM &c-9550% Desi maistrala de date este la nu mai putin de .55 MRz!
memoriile RDRAM! spre deose#ire de cele BDRAM! sunt pe interfete seriale *BDRAM
sunt pe interfete paralele0% De fapt! cresterea in latimea de #anda la RDRAM nu
este cu mult mai mare decat la DDR-BDRAM%
&entiumul . are si el doua varinteF cea pe socUet .-9 *cea vec/e0 si cea pe socUet
.7= *cea noua0I cifrele suereaza numarul pinilor procesorului% &rocesorul &entium .
11
este inca in dezvoltare si se pare ca plauzi#ila o crestere semnificativa a vitezei
procesorului *in ziua de azi cel mai rapid *spre vanzare0 este cel de 7%7 )Rz0% &. va
inlo#a a doua versiune de instructiuni BBE! si anume BBE7%
Replica lui AMD *pentru ca doar el a mai ramas un concurent pe masura lui Intel0! a
fost At/lon E& *Codnamed &alomino0% Ei #ine! At/lon E&! daca vreti! L9! este un
procesor foarte puternic% De fapt! el este mult mai puternic decat un &entium . la
aceeasi frecventa% Cumparatorii totusi nu tin cont de asta! /otarator pentru ei *in
domeniul performantei0! fiind numarul mea*ia0/ertilor inscrisi pe procesor% De
aceea! AMD a adauat fiecarui procesor At/lon E& terminatia &R *&erformance
Ratin0! care dadea denumirea procesorului in ec/ivalenta cu performanta fata de
procesorul similar Intel *in speta &entium .0! ceea ce inseamna ca un procesor At/lon
E& la ,%4== )Rz va avea denumirea de At/lon E& ,955;! adica este la fel de #un
sau c/iar depaseste performanta unui &entium . la ,955 MRz% E&-ul va functiona cu
memorii DDR-BDRAM%
&rocesorul pe 6. de #iti de la Intel va purta numele de Itanium si se doreste a fi un
procesor destinat serverelor! insa el va tre#ui sa mai astepte pana ce proramatorii
vor compila proramele pentru 6. de #iti%
In domeniul memoriilor pentru &C! nu sunt prea multe noutati *vor#ind de cele RAM0%
&rintre primele tipuri de memorii aparute au fost cele BIMM *Binle Inline MemorC
Module0% Ele tre#uiau montate in perec/i si faceau parte din clasa de procesoare de
la 95796 pana la &4 *adica & MME N AMD L6! L6-7! L6-=0% Desiur! viteza lor este
foarte mica data fiind vec/imea lor% Timpii de acces sunt intre -5 si 65 de ns *nano-
secunde0 iar numarul pinilor este de -7%
Un nou tip de memorie! de data aceasta mult mai performanta! si care e'ista in
folosinta si azi *si in productie0! si este tipul principal de memorie in calculatoarele
de azi! este memoria DIMM *Dual Inline MemorC Module0 sau BDRAM! ce are viteza
de 66! ,55 sau ,== MRz si ,69 de pini%
Ea poate fi instalata in orice slot de memorie! fara a tine seama de perec/i sau
orice altceva% Memoria BDRAM este pe interfata paralela si are timpi de acces intre
,5 si 9 ns%
Memoria DDR-BDRAM *Dou#le Data Rate N BCnc/ronous DCnamic Random Access
MemorC0 este o memorie rapida! folosita in calculatoarele moderne! avand o
ar/itectrua FU@@-DU&@EE% Memoria DDR are viteze la fel ca si cele ale memoriei
BDRAM! insa inmultite cu 7 *Dou#le DR0%
Deci vitezele sunt F ,55 T 7 : 755 MRz si ,== T 7 : 766 MRz% Mai de curand au
aparut si memoriile DDR la === MRz%
12
In final! memoria specifica procesoarelor &entium . este cea RDRAM *Ram#us
DCnamic Random Access MemorC0! si se monteaza in sloturi RIMM%
Ea a fost inventata de firma Ram#us si este o memorie pe interfata seriala! ce are
o latenta mai mare decat cea a memoriei DDR-BDRAM! insa o latime de #anda mai
mare% Ea este instalata pe principiul perec/ilor! la fel ca si in cazul memoriilor
BIMM%
=%&laci de #aza
&lacile de #aza reprezinta elementul de leatura dintre toate componentele
sistemului% &e o placa de #aza e'ista 7 c/ipset-uri *un nort/#ride si un
sout/#ride0% 3ort/#ride-ul se ocupa cu comunicatiile dintre procesor! maistrala de
date si memoria sistemului iar sout/#ride-ul se ocupa cu manaementul controllerilor
IDE! BCBI si cu perifericele *placa video! placa de sunet etc%0
&lacile de #aza contin mai multe tipuri de conectori si interfete% Interfetele cele mai
cunoscute suntF
IBA *IndustrC Btandard Ar/itecture0N &e cale de disparitie! ce functioneaza la ,6
MRz si este folosita de placi rafice! placi de sunet si modemuri mai vec/iI
&CI *&erip/eral Connection Interface0 N Interfata cea mai cunoscuta! functioneaza la
== MRz si este folosita de placi rafice! placi de sunet! modemuri! convertoare!
controllere etc% relativ noiI
A)& *Accelerated )rap/ics &ort0 ,'A7'A.'A9' N Interfata pentru placi rafice
moderne! functioneaza la 66 MRz in mod ,'! ,== MRz in mod 7'! 766 MRz in mod
.' si 4== MRz in mod 9' *faza de proiect0I
C3R N Interfata pentru realizarea de retele de tip @A3I
AMR *Audio N Modem Riser0 N pentru conectarea de modemuri specialeI
De asemenea! fiecare placa de #aza are conectori IDE! la care se conecteaza /ard-
disUuri! CD-RMM-uriA CD-<ritere etc%
&laca de #aza mai contine si interfete pentru memoria RAM *tip BIMM! DIMM! sau
RIMM0 si de asemenea memoria nevolatila de tip RMM *Read-MnlC MemorC0 ce
contine informatiile elementare ale sistemului numita +IMB *+asic Input-Mutput
BCstem0% Memoria +IMB conetine la randul ei memoria CMMB care este modifica#ila%
Incorporate pe placa de #aza mai sunt si porturile seriale *denumite CMM *de la
communication0 , *cu 8 pini0 si 7 *cu 7. de pini00 N pentru mouseAfa' modem e'tern!
portul @&T *line printer0 N pentru imprimanteAscannereAplottere! porturile UB+
*Universal Berial +us0 ,%5 sau 7%5 pentru camere videoA scannereA aparate foto
13
diitale! porturile Fire-<ire! pentru conectarea de dispozitive prin infrarosu
*denumite de IEEE *Institute of Electrical and Electronics Enineers0 IEEE ,=8.0%
De asemenea porturile CMM! @&T! UB+ si Fire-<ire permit realizarea de retele prin
intermediul lor%
In fine! placa de #aza azduieste procesorul pe ceea ce se c/eama ori B@MT! ori
BocUet% E'ista o multitudine de B@MT-uriABocUet-e in functie de procesorul dorit!
dupa cum urmeazaF
AMD L6A& MMEACCri' M II N BocUet -I
AMD L6-7AL6-= N BocUet Buper -I
Intel Celeron A N BocUet =-5 &&)A *&lastic &in )rid ArraC0I
Intel &entium II Llamat/ N BocUet -I
Intel &entium II Desc/utes N B@MT ,I
Intel &entium III Latmai N B@MT ,I
Intel &entium III Coppermine N BocUet =-5 FC&)A *Flip C/ip &in )rid ArraC0I
Intel Celeron II N BocUet =-5 FC&)AI
AMD At/lon N B@MT AI
AMD At/lon *T/under#ird0 N BocUet AI
AMD Duron N BocUet AI
AMD Duron *Moran0 N BocUet AI
AMD At/lon E& *&alomino0 N BocUet AI
Intel &entium . N BocUet .-9A BocUet .7=%
.%&laci 1ideo
&lacile video sunt *foarte pe scurt0! perifericele ce afiseaza imainile pe monitor%
Desiur! acestea au evoluat foarte mult si sunt printre perifericele ce afecteaza cel
mai mult performantele unui calculator%
E'ista . tipuri de placi raficeF
- 7DI
- Acceleratoare =DI
- 7DA=DI
- &rofesionale%
Despre cele profesionale nu vom discuta in acest referat%
&lacile 7D
&lacile 7D sunt placile inferioare sau cele vec/i% In eneral ele se conecteaza pe
interfete &CI sau c/iar IBA si au performante sla#e in domeniul =D% Au insa in
eneral o accelerare Direct-DraH *7D0 destul de #una *depinde si de placa0% E'emple
de placi 7DFBIB 67,4! BIB 6=76! B= 1ire 6. 17! Trident 8555i%
14
&lacile =D
&lacile =D sunt placile care au incorporate in procesorul rafic instructiuni Direct =D!
Mpen)@ sau pe amandoua%
&lacile ce au doar Direct =D nu depasesc cantitatea de memorie de 9 M+! iar cele ce
au doar Mpen)@ sunt cele profesionale% Cel mai adesea asim placi video cu am#ele
seturi de instructiuni% Acestea au cantitati de memorie cuprinse intre . *in cazul lui
1oodoo Rus/0 si 6. *in cazul mai multor placi0%Cipurile placilor =D sunt produse in
prezent de n1IDIA si ATi *si va asiur ca sunt corect scrise0! cipuri ce sunt
furnizate *in cazul n1IDIA0 diferitilor producatori de placi video% ATi isi produce
sinura atat cipurile! cat si placile *ea tinde totusi sa ofere licenta si altor
producatori0%
E'emple de placi ce au doar Direct =DF B= Trio =D! ATi Rae II C! B= 1ire%
E'emple de placi ce au doar Mpen)@ *profesionale si foarte scumpe0F &oHer1R! =D
@a#s M'Cene%
E'emple de placi cu am#ele seturi de instructiuniFDin partea n1IDIAF )eForce=ATi
455ATi 755! )eForce 7 UltraA&roA)TBAM'AM' 755AM' .55ATi! )eForce BDRADDR!
T3T 7AUltraA&roAM 6.AM 6. &ro! T3TI
Din partea =df'-InteractiveF 1oodoo!1oodoo Rus/!1oodoo7!1oodoo=
7555A7455A=555!1oodoo . .455!1oodoo 4 4555A4455A6555 *intre timp =df' a fost
cumparata de n1IDIA0%
Din partea ATiF Rae FurC! eEpert 7555! eEpert 7555 pro! Rae FurC MAEE!
RadeonA1EABDRADDRA-455A9455%
Cea mai puternica placa video actualaF n1IDIA )eForce. Ti.655 F ,5!9 )+As latimea
de #anda! 645 MRz DDR-RAM *,79 M+0! clocU speed =55 MRz! 7.55 Mte'eliAs! 66
de milioane de tranzistori%
&lacile =D mai noi au incorporate niste te/nici de calcul =D denumite
TransformW@i/tin in RardHare! ce eli#ereaza procesorul sistemului de calcule
deose#it de comple'e%Aceste te/nici erau pana nu demult incorporate doar in placile
rafice profesionale foarte scumpe! dar s-au inclus in procesoarele rafice n1IDIA
incepand de la primul )eForce%
4%Rard-DisUuri
15
Rard discurile sunt unitati de stocare manetice% Ele au capacitati varia#ile de la .5
M+ *unitatile foarte vec/i! fara sa pomenim de cele de muzeu0 si pana la ,65 )+!
mai nou! un /ard disU I+M% De fapt! factorul determinant in realizarea unei
capacitati cat mai mare este si factorul de adresare! pe ,6 sau =7 de #iti! denumit
FAT *File Allocation Ta#les0% @a FAT ,6! capacitatea ma'ima posi#ila la un /ard disU
este de 7!, )+ *solutia N trecerea la FAT =70% M alta piedica! de aceasta data
tinand de +IMB! este de 9!. )+% Aici intervine I3T ,= din +IMB! un parametru ce
nu permite dimensiuni mai mari de 9!. )+ *solutia N modificarea parametrului sau
update de +IMB0% @a FAT =7! capacitatea ma'ima este de cativa tera#Ctes! deci
indea?uns *si inca destul0 de mare%
De fapt! la FAT ,6 dimensiunea clusterelor /ard disUului este de =7 L+! iar la FAT
=7 este de . L+% Astfel se pierde mai putin spatiu la formatul FAT =7% Ba ma
e'plicF sa zicem ca avem un fisier de %%% == L+% @a o partitie FAT ,6 se ocupa doua
clustere a cate =7 de L+! adica unul cu =7 de L+ si altul cu , L+ *in total cei == L+
ai fisierului0%Totul e ML! dar se pierd astfel =, de L+ din clusterul 7% @a FAT =7!
fisierul nostru de == L+ va ocupa == F . : 9 rest ,! deci se vor folosi 8 clustere a
cate . L+ :X 8 T . : =6 de L+ ocupati% Deci un fisier de == de L+ va ocupa 6. de
L+ pe o partitie FAT ,6 si =6 de L+ pe o partitie FAT =7 :X 6. N =6 : 79 de L+
castiati prin trecerea de la FAT =7 la FAT ,6% Cum intr-un /ard disU nu sunt doar
cateva fisiere de acest en! ci o multime! va dati seama de spatiul castiat *in ?ur a
vreo 755 M+ la un /ard-disU de 7!, )+0 prin trecerea la FAT =7%
E'ista! de asemenea! mai multe moduri de transfer%
Astfel! la /ard - disUurile conectate pe portul IDEF
- &IM . F 77 M+AsI
- UDMA ==F == M+AsI
- UDMA 66 *UDMA 70 F 66 M+AsI
- UDMA ,55 F ,55 M+AsI
- UDMA ,66 F ,66 M+As%
Mai e'ista pe unele placi de #aza mai noi si controlleri RAID sau interfete BCBI
*Bcazi0% Bi acestea sunt folosite pentru conectarea /ard-disUurilor! dar in principal
la 3et<orU Bervere *servere de retea0%
Un factor determinant in performanta unui RDD este si viteza de rotatie a
platanelor sale% Ea variaza de la ..55 rpm *la unele unitati Duantum! destul de rare0
si pana la ,4555 de rpm*la unele Rard - DisUuri Ma'tor pt% servere0%
1itezele uzuale sunt de fapt 4.55 si -755 rpm! mai rar ,5555 de rpm la /ard-
disUurile Duantum Atlas ,5 L II destinate serverelor%
&rincipalii producatori de /ard disUuri in ziua de azi sunt Ma'tor! <estern Diital!
Beaate! Duantum *pana nu demult! pentru ca a fost cumparat de Ma'tor0! si I+M
16
*ultimul fiind Fu?itsu! care insa a renuntat acum putin timp la a mai produce /ard N
disUuri0%
6%CD-RMMACD-R<
Cd-rom-ul este o unitate optica de stocare a datelor% Ea foloseste laserul pentru a
citi mediile CD% Un CD poate avea capacitatea de 645 sau -55 M+ *in format muzical
-. sau 95 de minute0% De curand au fost inventate si CD-urile de 955 N 855 M+! si
c/iar cele de ,!= )+ *BonC0% Acestea necesita insa unitati speciale de citire A
scriere%
Ca tot vor#isem de scriere! unitatile CD-RMM nu pot scrie CD-uri *tocmai de aceea
se numesc CD-RMM-uri *Compact DisU N Read MnlC MemorC0! pentru ca ele nu pot
scrie CD-uri0% Rolul scrierii de CD-uri ii revine unei alte unitati! denumite CD-RAR<
*CD-<riterARe<riter0! care poate atat scrie! cat si citi CD-uri% Unele CD-<ritere
mai vec/i puteau doar scrie CD-uri ! si nu rescrie sau citi%
Fiecare CD-RMMAR< are un #uffer pentru acces rapid la date% Dupa ce datele sunt
citite de pe CD! cele mai des utilizate sunt stocate in #uffer! care poate varia *in
eneral este de ,79 L+0% @a CD-RAR<! #ufferul se foloseste si la scriere *mai ales
la scriere0% El variaza de la 7 M+ la c/iar 9 M+ la unitatile scumpe% In eneral!
unitatile cu #uffer de 9 M+ sunt cele produse de &le'torAABUBAYama/a! cele cu
#uffer de . M+ de TEACA@) si cele cu 7 M+ de BonCA&/ilipsA@)ATEAC%
In leatura cu vitezele unitatilor CD-RMMACD-R<! acestea sunt cuprinse intre , si
-7S *da! c/iar e'ista o unitate CD-RMM cu -7 de viteze0% M viteza este considerata
a fi un transfer de ,45 L+ de date% In ziua de astazi se vand unitati CD-RMM cu
viteze cuprinse intre .5 *&/ilips!TEAC0 si 4. de viteze *Artec0%
Cele mai #une unitati de CD-RMM sunt considerate a fi unitatile de la ABUB *45 E0
si TEAC *.5 E0%
Unitatile CD-R< au viteze intre , si =7 *mai de curand ABUB a lansat o unitate
CD-R< cu =7 de viteze0%
Toate unitatile de la ,6 E in sus au incorporate te/noloia +uffer Underrun
&revention *+UR3-&roof0 sau o ec/ivalenta*Beamless @inU! <rite &roof0% Aceasta
impiedica olirea #ufferului unitatii si! implicit! distruerea CD-ului de inscriptionat%
D1D-urile sunt unitati de mare capacitate! *uzual .!- )+0! ce sunt construite pentru
a stoca filme de luna durata la o calitate deose#ita%Unitatile D1D-RMM! ca si in
cazul celor CD-RMM! pot doar sa citeasca mediile D1D! iar cele D1D-RAM sunt
ec/ivalente omoloaelor lor de la CD-uri! si anume CD-R<-lor%
-%Monitoare
17
Monitoarele sunt parti deose#it de importante in componenta unui calculator! dar si
deose#it de comple'e%
Monitoarele o#isnuite sunt in eneral cele de tip CRT *Cat/ode RaC Tu#e0% Mai e'ista
in sc/im# si monitoare @CD *@iZuid CrCstal DisplaC0 si monitoarele cu ecran de
plasma! foarte mari si scumpe%
Ele au diaonala de la 8-,, inc/i *TFT N @CD0! ,.-7. de inc/i *CRT0 si .7 de inc/i
cele cu plasma%
&rinciplaii producatori sunt @)! BonC! ADi! MA) Innovision! RelisCs! EI[M! CTE!
&/ilips si altii%
9%&laci de sunet
&lacile de sunet sunt cele care enereaza si redau sunetul catre #o'e% Ele sunt in
eneral pe ,6A=7 de #iti si au accelerare direct sound% Ele mai pot sa ai#a efecte
speciale de tipul Do#lC BCstem! Dol#C Borround! Aureal =D etc% Cea mai prolifica
placa de sunet la acest moment este Creative @a#s AudiC &@ATI3UM! cu procesor
de sunet deose#it de comple' si un numar mare de voci%
&rincipalii producatori de placi de sunetF)uillemot! Rercules! )enius! Yama/a!
Creative @a#s etc%
8%Fa'-Modemuri
Fa' N Modemurile sunt perifericele ce ne permit accesul la retele de tip <A3 *<ide
Area 3etHorU0! in speta ne permit accesul la internet% Denumirea lor provine de la
faptul ca pot trimite fa'uri si din cauza ca pentru propaarea semnalului prin mediul
de transport folosesc o metoda de MMdulareADEModulare%
E'ista mai multe tipuri de modemuri! la care difera in principal rata de transfer%
Astfel! un modem de ca#lu are o rata de transfer varia#ila! de la ,79 L+itAs pana la
7-. M+itAs! un modem DB@ABDB@AADB@ *Diital Bu#scri#er @ineABCmetric Diital
Bu#scri#er @ineAAsCmetric Diital Bu#scri#er @ine0 are 7 N 9 M+itAs *doHnload0 si 7
N . M+itAs *upload0! un modem radio are = M+itAs ma'im iar un modem dial-up are
c/iar si 7=5 L+itAs rata de transfer ma'ima *de fapt e in ?urul valorii de 46
L+itAs0%
Rata de transfer ma'ima la transmiterea de fa'uri este de ,..55 #ps *uzual este
8655 #ps0%
Cei mai importanti producatori de fa' modemuri sunt UB Ro#otics *=Com0 si
RocUHellACone'ant%
18
,5%Bcannere A Imprimante
Bcannerele sunt niste dispozitive ce permit scanarea documentelor si salvarea lor in
format diital in calculator! su# diferite e'tensii *2&)!)IF!+M&!&DF etc%0%
Ele au diferite rezolutii de scanare *ce afecteaza calitatea imainii scanate0 si pot
include adaptoare de transparenta *pentru scanarea filmelor de aparat foto
developate si diapozitivelor0% Ele pot si conectate atat pe interfata @&T *,0 a
calculatorului! e'istand posi#ilitatea conectarii in cascada a unei imprimante0! cat si
pe porturile UB+%
Imprimantele sunt dispozitivele opuse scannerelor! care pot tipari imainileAte'tul din
formatul diital al calculatorului pe /artie% E'ista mai multe tipuri de imprimante! in
functie de metoda de tiparireF
- Imprimantele cu ?et de cerneala! ce au un cartus *sau c/iar mai multe de
diferite culori0 cu cerneala cu care improsca /artia si realizeaza imprimareaIAcestea
pot fi atat color! cat si al#-neruI
- Imprimantele cu laser! care folosesc laserul pentru a imprima cu
a?utorul unui cartus de praf special! numt tonerI
- Imprimantele matriceale! cu ace si panlica! ce sunt folosite
pentru imprimareI
- Imprimantele termice! ce folosesc o /artie speciala sensi#ila la
caldura pentru a realiza imprimarea%
Directii in dezvoltarea de software pe plan mondial
Calculatorul devine pe zi ce trece un un instrument din ce in ce mai folosit in viata
de zi cu zi% Internetul! serviciile telefonice! rezervarile de #ilete! accesul la diverse
informatii%Toata aceasta ama noua de domenii de utilizare a calculatorului inseamna
pentru dezvoltarea de o piata de zeci de miliarde de dolari% Daca luam in considerare
si pro#lemele imense ridicate de actiunea Anul 7555 putem avea o imaine asupra
fenomenului de criza cu care se confrunta dezvoltarea de soft actuala% Ar fi de
asteptat ca aceasta noua foame de noi aplicatii soft sa maturizeze industria softului%
19
Insa rezultatele nu sunt prea incura?atoare F ma?oritatea proiectelor soft importante
sufera intarzieri sufera intarzieri! isi depasesc #uetul! produc soft de sla#a
calitate sau! nu de putine ori esueaza lamenta#il% Be estimeaza ca peste 95\ din
toate investitiile facute in soft se folosesc pentru intretinerea proramelor vec/i si
nu pentru dezvoltarea unor prorame noi%
E'istenta unei crize soft a fost pentru prima data recunoscuta e'plicit in ,869! la o
conferinta sponsorizata de 3ATM% Ca o prima concluzie a aparut ideea ca si
dezvoltarea de soft tre#uie realizata intr-o maniera ininereasca! idee ce a nascut
sintamele cunoscute BoftHare Enineerin sau mai nou Information Tec/noloC%
Rezultatele concrete ale acestei conferinte sau materializat in deplasarea centrului
de reutate dinspre lim#a?ele de proramare catre ela#orarea de metodoloii si
standarde de dezvoltare a softului%
Cu toate acestea! daca privim acum! dupa =5 de ani! rezultatele o#tinute in
dezvoltarea softului in maniera industriala sunt inca departe de proresele realizate
in alte ramuri inineresti precum microelectronica sau productia de automo#ile!
ramuri industriale orientate pe productia de componente si asam#larea acestora in
produse finite% In eneral! componentele considerate #locuri de constructie
prefa#ricate si testate! produse si comercializate de cateva firme specializate! cu
respectarea normelor si standardelor recunoscute *IBM!DI30! sunt asam#late de alte
firme in produse finite*aparatura electrocasnica! audio-video! calculatoare!
automo#ile! etc0 care a?un pe piata la consumator%
Be pune pro#lema transformari productie soft intr-un astfel de tipar al productiei si
asam#larii componentelor standardizate% &roresele facute pana la mi?locul anilor ]85
sunt putin relevanteF #i#lioteci de su#prorame stintifice din Fortrand si C! serviciile
oferite de sistemele de operare moderne! #i#lioteci de su#prorame rafice sau
pac/ete de comunicatii sunt e'emple primare de astfel de astfel de componente soft
reutiliza#ile! c/iar daca ele sunt destul de departe de definita actuala a termenului%
20
&e la mi?locul anilor ]95! inineria soft si-a pus mari sperante in proramrea
orientata pe o#iecte *&MM0!considerata solutia ideala pentru rezolvarea crizei soft%
Din pacate! asteptarile n-au fost confiramateF din ce in ce mai multi specialisti
considera azi ca sperantele puse in &MM nu s-au implinit! in special cand e vor#a de
dezvoltare proramelor foarte mari! intretinerii lor dar mai ales in privinta reutilizari
codului% @im#a?ele de proramare orientate pe o#iecte sunt comple'e prin urmare
cur#a de invantare este lunaI pe lana invantarea lim#a?ului este necesara si
familiarizarea cu ierar/iile de o#iecte! proprii fiecarui mediu de dezvoltare! care
cere un timp mult mai mare c/iar si decat invatarea lim#a?ului% Intr-o aplicatie
orientata pe o#iecte *vazuta ca o colectie structurata de o#iecte ce comunica intre
ele0 o#iectele sunt dependente de implementare altor o#iecte ! asadar se pot conecta
doar la o#iectele prevazute in etapa de proiectare a aplicatiei%
Incercare de a rezolva toate aceste pro#leme a dus la aparitia conceptului
proramarii orintate pe component*&MC0% Boftul #azat pe componente inseaman o
compunere*asam#lare0 a componentelor! unele dintre ele componente standard! iar
altele componente specializate% Componentele sunt o#iecte de sine statatoare care se
pot intera si functiona intre-aplicatii! inter-retele si inter-sisteme de operare%
M componenta are o interfata #ine precizata prin care isi e'pune functionalitatea!
este independenta de sistemul care o foloseste! serviciile ei putand fi apelate intro
maniera transparenta si independenta de sistemul de operare sau mediu de
proramare%
Buccesul industriei componentelor nu poate fi sta#ilit decat de piata% &iata sta#ileste
succesul sau falimentul unei firme ce produce componente soft! in functie de
calitatea serviciilor oferite de aceasta si de usurinta cu care componentele se
asam#leaza in aplicatii%
Bituatia industrie de softHare in Romania
21
In Romania se c/eltuie aproape de trei ori mai putin decat in +ularia pentru
softHare si servicii IT% &rima carenta a pietei de te/noloia informatiei romanesti
este lipsa datelor statistice oficiale% IDC *International Data Corporation0! unul
dintre cele mai prestiioase institute americane de masurare a pietei! a realizat in
ultimii ani cateva evaluari ale pietei Romanesti% De asemenea! specialistii care
lucreaza in domeniu au incercat sa culeaa date despre piata IT romaneasca%
Aceste date! insa nu sunt foarte precise% In ,88-! odata cu conceperea
Btrateiei 3ationale pentru Bocietatea Informationala a revenit in Comisiei
3ationale de Btatistica demararea unui proiect de masurare a pietei de Te/noloia
Informatiei% Din pacate! acest proiect a avut o soarta similara cu Btrateia *care!
desi a fost adoptata de uvern in fe#ruarie ,889! a ramas litera moarta0! adica nu
s-a demarat culeerea de date in acest sens% Conform datelor IDC! in ,886! volumul
c/eltuielilor de TI era mult mai mic! comparativ cu alte tari foste socialiste
*denumite pe scurt Europa Centrala si de Est%
Dupa cum se vede! in ,886! in Comunitatea Europeana! volumul
c/eltuielilor softHare si servicii reprezenta in medie 4=%4\! iar estimarile pentru
,889 indica depasirea praului de 44\% E un semn deose#it al imaturitatii
pietei TI romanesti! in care c/eltuielile softHare si servicii reprezinta doar
,7!4\ din totalul c/eltuielilor TI! aproape ?umatate fata de +ularia%
Bi asta in conditiile in care ma?oritatea studiilor realizate de e'pertii occidentali
indica de cativa ani conducatorilor Romaniei ca unul dintre putinele domenii in care
tara ar putea avea sanse reale de succes este cel al softHare-ului% &iata
romaneasca este! inca! imatura% Ea este dominata! ca si volum al vanzarilor! de
administratia pu#lica% Aceasta *in special! prin proiecte de finantare straina! fie ca
e vor#a de +anca Mondiala sau Comunitatea Europeana sau altele0 este principalul
22
client al pietei! cu peste 45\ din ac/izitiile softHare% Asadar! nu numai piata de
softHare! ci in eneral de te/noloia informatiei este una din cele mai
scazute printre tarile foste comuniste%
&rin urmare! in Romania nu se c/eltuie nici macar un dolar pe cap de locuitor
pentru softHare si servicii! adica de trei ori mai putin decat in +ularia si
aproape de .5 de ori mai putin decat in alta tara vecina noua!Unaria%
Ritmul de crestere in Romania al pietei de &C-uri! de e'emplu! este mai mic decat
cel al reiunii% rata de crestere medie a tarilor din Europa! Mrientul Apropiat si
Africa in ,889 este de 76\ in timp ce in Romania a fost de ,4\ in ,88- si a mai
scazut in ,889% Aceasta in conditiile in care Romania are una dintre cele mai sla#e
dotari cu &C-uri din Europa% Daca ritmul de instalari de &C-uri este de circa
65%555Aan! iar #aza instalata era cam de =55%555 in ,886! putem estima ca numarul
total a a?uns la 455%555%
In ,889! cam 74\ din volumul &C-urilor vandute a fost catre persoane
particulare! in ciuda saraciei din ce in ce mai accentuate! o foarte #una dovada ca
tinerii! copii! in eneral! sunt un factor de presiune puternic asupra celor care iau
decizii% De asemenea! 75-74\ dintre noile accese la Internet! apartin tot
persoanelor fizice% 3u acelasi lucru se poate spune despre ac/izitiile de softHare
23
0
20
40
60
80
100
Software Servicii Total
Volumul cheltuielilor pe cap de locuitor
Romania
Polonia
Ungaria
ulgaria
U!
utilizate ileal pe calculatoarele de acasa fiind mult mai mare decat pe cele de
la #irou% &ro#a#il rata pirateriei pe calculatoarele personale se apropie de ,55\%
&e de alta parte! aceasta diferenta nu este specifica Roamaniei% Ea se reaseste in
toate tarile dezvoltate%
Dupa unele estimari in Romania e'ista peste 755 de intreprinderi care dezvolta
softHare% Toate intra in ama intreprinderilor mici si mi?locii si sunt repartizate in
intreaa tara% Evident! cele mai multe sunt in +ucuresti% Tot aici se asesc
si cele mai numeroase companii puternice in domeniu%Unele dintre aceste societati
au un profil mai divers! de multe ori ele actionand ca un interator pentru clientii
lor! oferindu-le solutia completa /ardHare si softHare% E'ista un numar destul de
scazut de inreprinderi care au ca activitate dominanta *ma?oritara in cifra de
afaceri0 productia si serviciile softHare% Cele mai multe dintre societati au su#
,5 specialisti softHare%
3umarul inteprinderilor care au peste 45 de specialisti softHare este su# ,5 si
cu e'ceptia Alcatel 3etHorU BCstems din Timisoara! toate celelalte sunt in
+ucuresti%
Industria de softHare pare sa fie un domeniu cu un potential deose#it in Romania!
dezvoltarea ei fiind din ce mai accentuata% Evident! industria de softHare aste
una din cele care se lanseaza! pe fondul unei caderi enerale a economiei romanesti%
&entru a-i asiura o dezvoltare accelerata! in decem#rie ,889
&returile produselor softHare sunt compara#ile cu cele de pe pietele
europene% &rodusele romanesti sunt! in eneral! mai ieftine decat cele similare
straine! e'plicatia constand in primul rand in posi#ilitatea mare de a decide pretul
aici% Toate produsele softHare sunt incarcate dintr-un foc cu ta'a de valoare
adauata ed 77\% &rodusele starine *care domina piata0 au inclusa si
suprrata'a vamala de .\% M #una parte din produsele softHare importate sunt
GinreunateG! dintr-o defectuoasa formulare a leii! de ta'a de redeventa care este
24
de 75\% Asadar! in cazul cel mai fericit! din valoarea platita pe un produs
softHare a#solut necesar cum este de e'emplu sistemul de operare! ta'ele
platite statului reprezinta su# =5\% In cazul nefericit! insa! ta'ele catre stat
du#leaza de fapt! preturile produselor softHare%
Bpre deose#ire de Blovenia! de e'emplu! unde suma ta'elor de stat incluse in
pretul unui produs softHare nu depaseste =\%
In eneral! uvernul Romaniei nu a acordat nici o atentie speciala domeniului!
in sensul incura?arii lui prin sc/eme fiscale stimulative%
Dimpotriva! a aplicat si intreprinderilor care actioneaza in domeniu aceeasi retetaF
infranarea dezvoltarii intreprinderilor mici si mi?locii! fara nici o deose#ire%
M foarte #una reprezentare o au antivirusii realizati in Romania *Asp1irin
realizat de Bumi Development din Clu?! A1E realizat de BoftHin din +ucuresti si
RA1 realizat de )eCAD din +ucuresti0% Concurenta puternica in domeniu
demonstreaza ca aceasta este una din caile cele mai siure prin care firmele
romanesti pot a?une se realizeze produse softHare competitive la nivel mondial%
Dar numarul cel mai mare de produse oriinale il reprezinta cele de
estiunea intreprinderilor% In eneral! aceste produse sunt insotite si de servicii
de confiurare! implementare! dezvoltari specifice etc% Acesta este principalul
sement de produse dezvoltate de intreprinderile de softHare romanesti! lucru
normal de altfel! acesta fiind sementul de piata cel mai interesant! cu cererea
cea mai mare% Dintre numeroasele firme care dezvolta asemenea produse
softHareF Advanced Tec/noloC Researc/ din Taroviste! Coltroni' +ucuresti!
E<IR +ucuresti! Ramor Boft din Bf% )/eor/e! Milenium din Bi#iu! RomsCs!
BoftHin! Biveco Romania din +ucuresti%
Domeniul solutiilor din domeniul #ancar este si el populat cu oferte
romanestiF Fi#a BoftHare sau 21MTe/noloic din +ucuresti% Firmele romanesti au
dezvoltat si produse de estiune a unor procese sau ec/ipamente industriale!
25
printre care enumeram companiile AsTec/Bolutions cu solutii de masurare virtuala
sau BIB cu intefete! inclusiv softHare pentru ec/ipamente de proces%
Multe firme de softHare romanesti! specializate in e'port!au fost implicate in
proiecte an 7555 pentru pietele occidentale% De e'empluF Lepler &rodimpe' +ucuresti
si Bim#olic Clu?%
De asemenea! e'ista numeroase produse romanesti multimedia! cum suntF
#i#lioteca culturala nationala virtuala! o linie de produse despre Romania realizate
de ITC +ucuresti! despre Maramures de Multinet din +aia Mare sau sistemul de
orientare eorafica in +ucuresti! realizat de 3euron din +ucuresti%
Ministerul Educatie 3ationale a inceput de curand sa certifice produsele
educationaleF cele de initiere in folosirea calculatorului realizat de BoftHin sau de
utilizare a <indoHs de Autocom din Timisoara% Asadar! si din aceasta sumara
enumerare! reiese ca piata produselor de softHare romanesti creste incompara#il
mai mult in raport cu GcrestereaG volumului pietei TI%

26