Catavel Lilia

Facultatea de Drep ,, USCH ‘’B.P.Hasdeu’’

( D21.01)

ESEU

Subiectul : ,, Noțiuni generale despre evoluția, structura și funcționarea sistemelor de calcul. “

1
 I. Direcțiile de utilizare a sistemelor de calcul ;

“Modul cum culegi, administrezi şi foloseşti informaţia fac din tine un câştigător sau un
înfrânt în viaţă”.

În această manieră dramatică sintetizează Bill Gates rolul tehnologiei şi informaţiei. Apariţia
şi dezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentat o adevărată revoluţie în societatea umană,
având ca principală consecinţă tranziţia de la societatea industrială la societatea informaţională.
Calculatorul a devenit o componentă normală a activităţii noastre zilnice, iar tehnologia
comunicaţiilor şi posibilităţile oferite de Internet au produs transformări în întreaga societate,
pătrunzând în toate aspectele vieţii economice, sociale şi culturale. Datorită potenţialului mare de
eficientizare a muncii, calculatorul a fost introdus pe scară largă în toate domeniile activităţii
productive, începând de la munca de birou şi până la activităţile din halele de producţie.

In general, calculatoarele sunt mai eficiente decat oamenii in domenii care necesita un
volum mare de calcule, efectuarea unor calcule complexe sau prelucrarea unui volum mare de
date. Calculatoarele sunt folosite in toate domeniile: la nivel guvernamental, medicina, afaceri,
invatamant birotică , logistică, administrarea depozitelor, producţie , planificare, activităţi de
creaţie, circulaţia banilor, comerţ electronic, dispozitive comandate de calculator etc. De
asemenea calculatorul este un important mijloc de divertisment.

Calculatorul are în prezent un rol esenţial în munca de birou, permiţând rezolvarea mai
eficientă a unor probleme de zi-cu-zi, cum ar fi:întocmirea corespondenţei ,întocmirea
formularelor de lucru ,întocmirea prezentărilor ,contabilitatea ,calculul costurilor ,statistica şi
verificarea ,administrarea clienţilor, adreselor ,urmărirea termenelor, corespondenţa electronică
(e-mail) şi multe altele. După cum reiese şi din această listă, calculatorul îşi găseşte utilitatea în
fiecare domeniu al muncii de birou, de la secretariat şi personal, până la relaţii publice. Deoarece
sistemele informatice moderne oferă toate datele şi informaţiile relevante din cadrul unei
instituţii, folosirea lor nu este limitată numai la sarcinile de rutină. Există programe utilizate în
realizarea de prezentări sau în procesul de predare, dar există şi programe utilizate în procesele
de decizie (management information systems), de exemplu în domeniul financiar sau al
planificării proiectelor.

În afară de acestea, în domeniul muncii de birou calculatoarele oferă posibilitatea unei

colaborări mai uşoare între angajaţi. Datele pot fi vehiculate prin reţeaua de calculatoare în
câteva secunde, chiar şi atunci când colaboratorii sunt împrăştiaţi în toată ţara.
2
 Învăţarea fără frecventarea unui locaţii de învăţământ este azi o realitate comună. Tot mai
mult, instituţiile de învăţământ oferă cursuri la distanţă prin Internet. Studentul îndeplineşte cea
mai mare parte din muncă (instruire) la el acasă şi este în legătură cu instructorul şi colegii săi
numai prin intermediul calculatorului. Numeroase astfel de cursuri sunt oferite în prezent de
către diverse instituţii româneşti, acoperind cele mai diverse domenii (management, strategie,
comunicare, creativitate, utilizarea calculatorului, limbi străine etc.).

Ne îndreptăm spre societatea complet informatizată prin introducerea tehnicii de calcul

precum şi a tuturor mijloacelor de comunicare de care este nevoie: telefonul, radioul,
televiziunea, informatica în general. Comunicaţiile globale prin satelit sunt de acum o realitate,
ocolul Pământului într-un satelit artificial se face în 90 de minute, iar mesajele de
telecomunicaţii, transmise prin echipamentele existente, fac acest ocol în câteva secunde
indiferent că este vorba de mesaje scrise, de imagini sau de alte forme de semnale reductibile la
semnale electrice.

II. Etapele de evoluție ;

Cel mai vechi mecanism cunoscut care se pare ca putea functiona ca o masina de calculat se
considera a fi "Ceasul" din Antikythira, datand din anul 87 i.Hr. si folosit aparent pentru
calcularea miscarilor planetelor.Tehnologia care a stat la baza acestui mecanism este inca o
necunoscuta pentru cercetatori. Mecanism unic, "Ceasul din Antikythira" este o celebră "maşină
modernă" construită şi folosită în Grecia antică. Descoperit în mâlul care înecase o epavă
scufundată în secolul I e.n., în apropierea ţărmurilor insulei egeene Antikythira, acest aparat
metalic este deosebit de complex. Dispunând de angrenaje (deşi se susţinea căgrecii vechi nu au
cunoscut principiul angrenajului), are pe feţele opuse câte un cadran prevăzut cu scări riguros
gradate. Unul dintre cadrane, ajustat, este axat pe roata principală a mecanismului interior, care,
prin intermediul unor tamburi excentrici, roteşte un ac indicator.

In anul 1946 John von Neumann introduce conceptul programarii calculatoarelor prin
stocarea in memorie a datelor si programelor. Acest concept sta la baza calculatoarelor moderne
utilizarea sistemului binar in locul celui zecimal. Calculatorul este o masina virtuala care executa
programe stocate in memorie scrise in limbaj de masina. Calculatorul se afla in interactiune cu
utilizatorul. Calculatorul este de fapt o cutie neagra (black box) care inglobeaza o functionalitate
expusa utilizatorului sau sistemului extern. Expunerea functionalitatii catre utilizator se face intr-

3
un mod foarte sugestiv, grafic printr-o interfata de utilizare GUI (graphic User Interface).
Crestere accentuata in ultimele doua decenii dupa1989 exploziva apar concepte noi, domenii noi.

Din punct de vedere al utilizatorului obisnuit progresul a fost realizat datorita: accesabilitatii,
disponibilitatea calculatoarelor prin pretul mic al acestora ,usurinta in utilizare - interfata grafica
prietenoasa, sugestiva, functionalitatii crescute, prin cresterea resurselor de calcul si memorare
(viteza de executie si memorie), inglobarea a mai multor functii complexe, suportului de
comunicare oferit,  prin folosirea infrastructurii existente de comunicatie,  posibilitatea de
comunica diferite tipuri de informatii: posta, multimedia, etc.

III. Generațiile de calculatoare ;

Din punct de vedere al tehnologiei de realizare a calculatoarelor, acestea se impart in

generatii de calculatoare.

Generatia 0 - reprezentata de calculatoarele mecanice

Blaise Pascal a realizat prima masina de calcul functionala, complet mecanica, din roti
dintate si actionata de manivela in 1942. Urmatoarea masina, realizata in secolul al XIX-lea de
Charles Babbage, s-a numit masina de calcul a diferentelor difference engine) si era specializata
pentru un singur tip de calcule pentru navigatia marina. Ea efectua numai adunari si scaderi. Tot
Babbage a realizat si masina analitica analitical engine) cu functionalitate mai mare ca cea
precedenta, programabila intr-un limbaj simplu de programare de Ada Aususta Lovelace, fiica
lordului Byron. In 1930 germanul Konrad Zuse realizeaza o serie de masini de calcul folosind
releele eletromagnetice. In SUA in anii celui de-al doilea razboi mondial, John Atanasoff si
George Stibbitz proiecteaza masini de calcul automate, iar Aiken a realizat masina Mark I din
relee electromagnetice, avind o banda de hirtie perforata la intrare, 72 de cuvinte si 6 secunde pe
instructiune.

Generatia 1 de calculatoare - avind la baza tehnologia tuburilor electronice

Primul calculator numeric electronic din lume a fost considerat COLOSSEUM, 1943,
construit de guvernul britanic pentru decodificarea (prin dispozitive ENIGMA) mesajelor
germane in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Alan Turing a contribuit la proiectarea
acestuia.

4
 Celebrul calculator ENIAC Electronic Numerical Integrator And Computer) a fost realizat de
John Mauchley si J. Presper Eckert. El avea 18 000 de tuburi electronice, 1500 de relee, 20 de
registre a cite 10 digiti si cintarea 30 de tone. Din pacate nu a fost functional. EDSAC s-a numit
primul calculator numeric functional si a fost realizat la Universitatea Cambridge de Maurice
Wilkes, iar alt reprezentant demn de specificare este EDVAC (Electronic Discrete Variable
Automatic Computer). Bazele aritecturii calculatoarelor de astazi au fost puse de John von
Neumann care a realizat masina IAS. El a propus inlocuirea aritmeticii zecimale seriale cu
aritmetica binara paralela. Masina von Neumann a fost realizata de Wikes si s-a numit EDSAC
avind integrat un program memorat. IMB produce masinile 701, apoi 704 si 709 intre anii 1953-
1958.

Generatia 2 de calculatoare - avind la baza tehnologia tranzistoarelor

Tranzistorul a fost inventat in 1948 la Bell Laboratories, iar printre inventatori a fost William
Shockley. Ozten CHELAI Primul calculator cu tranzistoare s-a realizat la MIT si s-a numit TX-0
(Transistorized eXperimental computer).In 1961 a aparut calculatorul PDP-1, realizat de firma
DEC (Digital Equipment Corporation) cu 4K cuvinte pe 18 biti si cu timpul ciclului masina de
5 msec. Calculatorul PDP8 care a urmat a adus nou magistrala comuna plimbata pe la toate
componentele, numita omnibus. Magistrala=colectie de fire paralele folosite pentru conectarea
componentelor unui calculator. In 1964, CDC (Control Data Corporation) a realizat masina ,
mult mai rapida decat celelalte existente la ora respectiva, avand UCP (Unitatea Centrala de
Procesare) masiv paralela. Seymour Cray fiind unul dintre proiectanti care trebuie mentionat.
Firma IBM a realizat in aceasta perioada calculatoarele 7094 si 1401, unul pentru calculi
stiintifice, altul pentru gestiunea afacerilor.

Generatia 3 - avand la baza tehnologia circuitelor integrate

Circuitul integrat a fost inventat de Robert Noyce in 1958 si a dus la miniaturizarea

echipamentelor prin integrarea a zeci de tranzistoare pe un cip. Firma IBM a realizat System/360
atat pentru calcule stiintifice cat si comerciale. In plus acest calculator aduce
noua multiprogramarea multiprogramming). Aceasta tehnica permite existenta in memorie a mai
multor programe, cele care realizeaza transferuri I/E (intrare/iesire) lasand UCP-ul celor care
realizeaza calcule. Firma DEC realizeaza in aceasta perioada foarte popularele calculatoare
PDP8 si PDP11.

Generatia 4 - avand la baza tehnologia circuitelor integrate pe scara foarte larga

5
 Acesta generatie este cea a calculatoarelor personale. Primele calculatoare au la baza
microprocesorul I8080 si sistemul de operare CP/M (scris de Gary Kildall) si sunt realizate din
componente asamblate la cerere. Calculatorul Apple realizat de Steve Jobs si Steve Wozniac
apare la inceputul perioadei devenind foarte popular. IMB lanseaza in 1981 primul calculator
personal din componente comerciale, numit IBM PC, cu sistemul de operare MS-DOS, realizat
de firma Microsoft Corporation. Structurile RISC apar la mijlocul anilor 1980 cu performante
crescute fata de cele oferite de directia CISC.

Generatia 5 - (actual-viitor)

Dispozitivele a cincea generație se bazează pe inteligența artificială. Majoritatea acestor

mașini sunt încă în curs de dezvoltare, dar există unele aplicații care utilizează instrumentul de
inteligență artificială. Un exemplu este recunoașterea vocii. Utilizarea procesării paralele și a
supraconductorilor face ca inteligența artificială să devină realitate. În cea de-a cincea generație,
tehnologia a dus la producerea de cipuri de microprocesor care au 10 milioane de componente
electronice. Această generație se bazează pe procesarea paralelă a software-ului hardware și
inteligenței artificiale. Inteligența artificială este un domeniu în devenire în domeniul
informaticii, care interpretează metodele necesare pentru a face computerele să se gândească la
ființele umane Se estimează că calculul cuantic și nanotehnologia vor schimba în mod radical
fața computerelor în viitor.

Scopul calculului de generația a cincea este de a dezvolta dispozitive care să răspundă intrării
în limbajul natural și care sunt capabile să învețe și să se organizeze. Ideea este că computerele
de a cincea generație ale viitorului pot înțelege cuvintele rostite și că pot imita raționamentul
uman. În mod ideal, aceste mașini vor putea răspunde la mediul lor folosind diferite tipuri de
senzori. Oamenii de știință lucrează pentru a face această realitate; Ei încearcă să creeze un
computer cu un IQ real, cu ajutorul tehnologiilor și programelor avansate. Acest progres în
tehnologiile moderne va revoluționa computerele viitorului.

IV. Calculatoarele viitorului ;

,,A calcula’’ inseamna a rezolva probleme care implica numere sau cantitati. Calculatoarele
moderne fac mult mai mult decat simple calcule. Ele pot sa instruiasca si sa distreze, sau sa ne
ajute in multe sarcini zilnice.

6
 Computerele pe bază de lumină sau fotonice au potențialul de a rula informații de cel puțin 20
de ori mai repede decât laptopul. Asta pentru că ele, teoretic, ar procesa date sub formă de fotoni
în loc de electroni. Însă găsirea unei modalități pentru ca un cip de computer să poată prelua și
procesa informațiile stocate în fotoni este destul de complicată. Acesta este motivul pentru care
informațiile bazate pe lumină, care zboară prin cablurile de internet, sunt, în prezent,
transformate în electroni lenți. Dar o alternativă mai bună ar fi încetinirea luminii și
transformarea acesteia în sunet.

Exact asta au făcut cercetătorii de la Universitatea din Sydney. Asta înseamnă că noile

calculatoare ar putea avea avantajele datelor furnizate de lumină – viteze mari, căldură cauzată
de rezistența electronică și nicio interferență de la radiațiile.

„Ca noile calculatoare bazate pe lumină să devină o realitate comercială, datele fotonice ale
cipului trebuie să fie încetinite, astfel încât acestea să poată fi procesate, dirijate, stocate și
accesate”, spune Moritz Merklein, unul dintre cercetătorii echipei.

„Este un pas important în domeniul prelucrării informației optice. Acest concept îndeplinește
toate cerințele pentru sistemele de comunicații optice de generație curentă și viitoare”, notează
echipa.

Cercetătorii au făcut acest lucru dezvoltând un sistem de memorie care transferă cu acuratețe
undele sonore și cele luminoase pe un microcip fotonic – tipul de cip care va fi utilizat în
calculatoarele bazate pe lumină. Prima dată, informațiile fotonice intră în cip ca un puls de
lumină (galbenă), unde interacționează cu un impuls „de scriere” (albastru), producând un val
acustic care stochează datele.

Un alt puls de lumină, numit pulsul „citit” (albastru), accesează apoi date de sunet și transmite
încă o dată lumină (galben).

În timp ce lumina neschimbată va trece prin cip în 2 până la 3 nanosecunde, o dată stocată ca
undă sonoră, informațiile pot rămâne pe cip timp de până la 10 nanosecunde. Faptul că echipa a
reușit să transforme lumina în unde de sunet nu numai că a încetinit, dar a făcut și recuperarea
datelor mai exactă. Și, spre deosebire de încercările anterioare, sistemul funcționa pe o lățime de
bandă largă.

7
Concluzie :

In final concluzionez ca , calculatoarele sau sistemul de calcul inca din timpuri vechi,
reprezinta o metoda eficienta si mai usoara de informatizare,documentare, solutionara pentru
rezolvarea mai multor probleme, etc.Este o masinarie care calculeaza. O masinarie care
manipuleaza numere cu o viteza extrem de mare. Si cand zic extrem de mare, imagineaza-ti cum
ar fi sa clipesti de trei miliarde de ori pe secunda.
O viteza cu care omului ii este imposibil sa calculeze in timp real (in mod constient).
De aceea s-a inventat, de fapt, primul calculator, ca sa faca niste calcule pe care omul nu le poate
face . Calculatorul pe care il stim azi nu a fost inventat dintr-o data, intr-o singura zi, de un
singur om (de Bill Gates... dupa cum multa lume crede in mod hilar). Pentru a se ajunge la un
astfel de aparat, oameni de stiinta, matematicieni, electronisti si chiar fizicieni au contribuit cu
idei de-a lungul timpului. Si astfel a evoulat, din ceva simplu si gigantic de prin 1940, in ceva
extrem de complex si miniaturizat care exista acum, pentru ca ideile au fost puse cap la cap de-a
lungul timpului. Teoretic, posibilităţile de dezvoltare a calculatoarelor sunt nelimitate, dar în
realitate există piedici concrete. Viteză şi capacitatea unui calculator este dată de numărul şi
dimensiunea tranzistorilor. Prin urmare, este imposibil să mai reducem foarte mult dimensiunea
acestor minuscule legături electronice. Este deci posibil că în curând să nu mai putem realiza
calculatoare mult mai performente decât cele care există acum? Deci să încetinească evoluţia
acestei industrii? Hazari spune că soluţia este altă: să înlocuim curentul electric care trece prin
tranzistori cu unde luminoase, adică fotoni. În acest fel, tranzistorii nu vor deveni neapărat mai
mici, dar vor comunica mult mai rapid între ei, deci calculatoarele vor fi mult mai performanţe.
Fotonii sunt de 20 de ori mai rapizi că electronii din curentul electric, deci şi calculatoarele care
vor folosi unde de lumina în loc de curent electric vor fi de 20 de ori mai rapide.

8
 Bibliografie :

www.creeaza.com/referate/informatica/Utilizarea-calculatorului993.php

https://www.competentedigitale.ro/it/it13.php

https://www.scritub.com/stiinta/informatica/SISTEME-DE-CALCUL84866.php\

https://ro.thpanorama.com/blog/tecnologia/las-5-generaciones-del-computador-y-sus-
caractersticas.html

https://playtech.ro/2018/calculatoare-lumina-sunet/

https://www.publika.md/calculatoarele-viitorului-vor-fi-de-20-de-ori-mai-rapide-nu-vor-
mai-functiona-cu-electricitate-_2906491.html

https://cadredidactice.ub.ro//ionelolaru/files/2013/10/curs-utilizarea-calculatorului.pdf