Teza de Doctorat Si Anexe

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

ȘCOALA DOCTORALĂ
DOMENIUL DE DOCTORAT MINE, PETROL ŞI GAZE
Radu Sorin Mihai

Aprob acest document
08/09/2017 12:01:50 UTC+02
Drd. ing. LUPULEAC RADU - FĂNEL
TEZĂ DE DOCTORAT
STUDIU PRIVIND CREȘTEREA EFICIENȚEI
METODELOR ȘI TEHNOLOGIILOR DE EXPLOATARE
A STRATELOR GROASE DE HUILĂ
DIN BAZINUL MINIER VALEA JIULUI
A STUDY CONCERNING THE EFFICIENCY INCREASE

OF THICK COAL STRATA EXPLOITATION METHODS
AND TECHNOLOGIES IN THE
JIU VALLEY MINING BASIN
Coordonator de doctorat:
Prof. univ. dr. ing. COZMA EUGEN
Petroşani, 2017
CUVÂNT DE MULŢUMIRE
Această teză este rezultatul unor modeste lucrări de cercetare, realizate de autor cu
sprijinul preţios al cadrelor universitare din cadrul Universităţii Petroşani şi al unor colegi din
cadrul Complexului Energetic Hunedoara S.A.
Doresc să mulţumesc şi să îmi exprim deosebita recunoştinţă faţă de d-nul Prof. univ. dr.
ing. Eugen Cozma, pentru competenţa şi amabilitatea de care a dat dovadă în îndrumarea mea în
această activitate de cercetare ştiinţifică, care m-a coordonat şi sprijinit în realizarea acestei teze
de doctorat.
Mulţumesc de asemenea, d-lui Prof. univ. dr. ing. Ilie Onica, d-lui Prof. univ. dr. ing.
Mircea Georgescu pentru sprijinul acordat în orientarea gândirii mele ca doctorand al
Universităţii Petroşani, pentru care le rămân profund recunoscător.
Totodată, mulţumesc d-lui dr. ing. Viorel Mihăilescu, pentru sprijinul acordat în
concepţia, sistematizarea şi redactarea tezei de doctorat.
Mulţumesc de asemenea, d-lui dr. ing. Constantin Jujan, pentru preţiosul suport moral şi
sprijinul acordat în cariera mea profesională, căruia îi mulţumesc din toată inima.
Lucrarea de faţă nu ar fi avut această consistenţa fără documentele şi informaţiile puse la
dispoziţie cu amabilitate de către d-nul dr. ing. Raul Dioane, d-na ec. Carmen Pălănceanu şi d-na
Ec. Maria Bălan din cadrul Complexului Energetic Hunedoara S.A.
Mulţumesc, d-lui ing. Dumitru Terteci, d-lui ing. Emil Gheţa, d-lui ing. Claudiu Boda,
d-nei ing. Eli Heczei și d-nei ing. Oana Trofin, din cadrul Exploatării Miniere Livezeni pentru
informaţiile şi documentele puse la dispoziţie.
Tuturor celor care direct sau indirect m-au sprijinit în realizarea tezei de doctorat, le
mulţumesc.
Mulţumesc familiei mele pentru sprijinul moral şi îngăduinţa de care au dat dovadă pe
parcursul desfăşurării stagiului de doctorat.
CUPRINS
INTRODUCERE 8
CAPITOLUL I.
CARACTERIZAREA GEOLOGICĂ, GEOMECANICĂ ŞI
TEHNICO-MINIERĂ A BAZINULUI CARBONIFER VALEA JIULUI 9
I.1. Localizarea geografică a bazinului carbonifer Valea Jiului 9
I.2. Împărțirea bazinului în câmpuri miniere 9
I.3. Geologia bazinului carbonifer Valea Jiului 10
I.4. Tectonica 12
I.5. Situaţia geologică şi economică a perimetrelor miniere din bazinul carbonifer
Valea Jiului 13
I.5.1. Perimetrul minier Lonea 13
I.5.2. Perimetrul minier Livezeni 14
I.5.3. Perimetrul minier Vulcan 14
I.5.4. Perimetrul minier Lupeni 15
I.6. Prezentarea stratelor de cărbuni 16
I.6.1. Descrierea stratelor de cărbuni 16
I.6.2. Caracteristicile cărbunilor 18
I.7. Caracterizarea geomecanică a rocilor din Valea Jiului 20
I.7.1. Proprietăţile fizice ale rocilor 20
I.7.2. Caracteristicile mecanice ale rocilor 21
I.7.3. Caracteristicile elastice 22
I.7.4. Proprietăţile reologice ale rocilor 22
I.7.5. Indicele R.Q.D. 23
I.7.6. Coeficientul de slăbire structurală 23
CAPITOLUL II
METODE ȘI TEHNOLOGII DE EXPLOATARE APLICATE ÎN PREZENT
LA EXTRAGEREA STRATELOR GROASE DE CĂRBUNE 25
II.1 Generalități 25
II.2 Clasificarea metodelor de exploatare aplicate la exploatarea stratelor groase 26
II.3 Metode de exploatare aplicate în prezent la exploatarea stratelor groase pe plan mondial 29
II.3.1. Metode de exploatare în felii pe înclinare 29
II.3.2. Metode de exploatare în felii orizontale 31
II.4. Metode de exploatare aplicate în prezent la exploatarea stratelor groase în Valea Jiului 33
II.4.1. Metode de exploatare a stratelor groase fără împărțirea în felii 34
II.4.2. Metode de exploatare a stratelor groase în felii orizontale 35
II.4.3. Metoda de exploatare a stratelor groase în felii pe înclinare 43
3
CAPITOLUL III
ANALIZA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI REALIZAȚI DE
CNH S.A, S.N.H. S.A ȘI C.E.H. S.A ÎN PERIOADA 2011-2015 45
III.1. Generalități 45
III.2. Analiza indicatorilor tehnico-economici la nivel de subunități miniere 47
III.2.1. Producția fizică extrasă 47
III.2.2. Productivitatea muncii 49
III.2.3. Evoluția numărului de personal 51
III.2.4. Costul de producție unitar 53
III.2.5. Cheltuieli de producție totale 56
III.2.6. Cheltuieli materiale 57
III.3. Analiza indicatorilor tehnico-economici realizați la nivel de Operator 58
III.3.1. Producția fizică 58
III.3.2. Productivitatea muncii 60
III.3.3. Cost de producție unitar 63
III.3.4. Cheltuieli totale 65
III.3.5. Cheltuieli materiale realizate la nivelul Diviziei Miniere 66
III.3.6. Structura costului 68
III.3.7. Indicatori preliminați pentru anul 2016 69
III.3.8. Concluzii 70
CAPITOLUL IV
DETERMINAREA PARAMETRILOR DIMENSIONALI CE
CARACTERIZEAZA METODELE DE EXPLOATARE A STRATELOR
GROASE DIN VALEA JIULUI EXPLOATATE IN FELII INCLINATE 73
IV.1. Determinarea rezervelor de cărbune ale blocului geologic ce urmează a fi exploatat 73
IV.2. Modelarea încărcării pe abataj 74
IV.3. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea utilajelorde săpare
a lucrărilor de pregătire 75
IV.4. Modelarea cheltuielilor pentru realizarea lucrărilor de pregătire 76
IV.5. Modelarea cheltuielilor de întreținere a lucrărilor de pregătire 78
IV.6. Modelarea cheltuielilor de achiziționare a utilajelor de susținere, transport și tăiere 79
IV.7. Modelarea cheltuielilor pentru lucrările de abataj 82
IV.7.1. Cheltuielile cu materiile prime și materialele utilizate în procesul de extracție 82
IV.7.2. Cheltuielile cu lemnul de mină 82
IV.7.3. Cheltuielile cu energia 85
IV.7.4. Modelarea cheltuielilor cu salariile 87
IV.7.5. Stabilirea duratei ciclului de producție și a vitezei de avansare a frontului de abataj 89
IV.8. Elaborarea modelului matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali
ai câmpului de abataj 90
IV.9. Analiza modelului matematic și stabilirea valorilor optime ale parametrilor
dimensionali aferenți câmpului de abataj 92
4
CAPITOLUL V
GROASE DIN VALEA JIULUI EXPLOATATE IN FELII INCLINATE CU
ABATAJE FRONTALE DOTATE CU COMPLEX MECANIZAT 102
V.1. Modelarea cheltuielilor cu achiziționarea complexului mecanizat de abataj 102
V.2. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea transportoarelor
de pe fluxul de transport aferent abatajului 103
V.3. Modelarea cheltuielilor pentru lucrările de abataj în cazul utilizării
tehnologiei de extragere care utilizează complexele mecanizate 104
V.3.1. Cheltuieli cu materiile prime și materialele 104
V.3.2. Cheltuielile cu energia 105
V.3.3. Modelarea cheltuielilor cu salariile 107
V.3.4. Stabilirea duratei ciclului de producție și a vitezei de avansare a frontului de abataj 108
V.3.5. Modelarea cheltuielilor pentru montarea și demontarea complexelor mecanizate 109
V.4. Elaborarea modelului matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali
VI.5. Analiza modelului matematic și stabilirea valorilor optime ale parametrilor
CAPITOLUL VI
GROASE DIN VALEA JIULUI EXPLOATATE IN FELII ORIZONTALE 123
VI.1. Determinarea rezervelor de cărbune ale etajului ce urmează a fi exploatat 123
VI.2. Modelarea încărcării pe abataj 124
VI.3. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea utilajelor de săpare
VI.4. Modelarea cheltuielilor pentru realizarea lucrărilor de pregătire 125
VI.5. Modelarea cheltuielilor de întreținere a lucrărilor de pregătire 128
VI.6. Modelarea cheltuielilor de achiziționare a utilajelor de susținere, transport și tăiere 129
VI.6.1. Modelarea cheltuielilor de achiziționare a utilajelor și echipamentelor de susținere 129
VI.6.2. Modelarea cheltuielilor efectuate cu achiziționarea utilajelor de transport 130
VI.6.3. Modelarea cheltuielilor efectuate cu achiziționarea utilajelor de tăiere 131
VI.7. Modelarea cheltuielilor pentru lucrările de abataj 131
VI.7.1. Modelarea cheltuielilor cu achiziționarea materiilor prime și materialelor 131
VI.7.2. Modelarea cheltuielilor cu energia 133
VI.7.3. Modelarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor din abataj 135
VI.7.4. Stabilirea duratei ciclului de producție și a vitezei de avansare a frontului de abataj 137
VI.8. Elaborarea modelului matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali
5
CAPITOLUL VII
GROASE DIN VALEA JIULUI EXPLOATATE IN FELII ORIZONTALE
CU ABATAJE FRONTALE DOTATE CU COMPLEX MECANIZAT 150
VII.1. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea utilajelor de săpare
VII.2. Modelarea cheltuielilor pentru realizarea lucrărilor de pregătire
și întreținerea acestora 151
VII.3. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea transportoarelor de pe fluxul
de transport aferent abatajului 151
VII.4. Modelarea cheltuielilor efectuate cu achiziționarea complexului mecanizat de abataj 152
VII.5. Modelarea cheltuielilor pentru lucrările de abataj în cazul utilizării tehnologiei
de extragere care utilizează complexele mecanizate 153
VII.5.1. Cheltuieli cu materiile prime și materialele 153
VII.5.2. Cheltuielile cu energia 155
VII.5.3. Modelarea cheltuielilor cu salariile 157
VII.5.4. Stabilirea duratei ciclului de producție și a vitezei de avansare a frontului de abataj 159
VII.6. Modelarea cheltuielilor pentru montarea complexului mecanizat 159
VII.7. Modelarea cheltuielilor pentru rotirea complexelor mecanizate 160
VII.8. Elaborarea modelului matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali
VII.9. Analiza modelului matematic și stabilirea valorilor optime ale parametrilor
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII FINALE, CONTRIBUŢII PROPRII ŞI DIRECŢII VIITOARE
DE CERCETARE 173
VIII.1. Concluzii finale 173
VIII.2. Contribuţii proprii 176
VIII.3. Direcţii viitoare de cercetare 178
BIBLIOGRAFIE 179
ANEXE 186
Anexa nr. IV-1 Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru abatajele frontale
cu susținere individuală și tăiere prin perforare-împușcare 186
Anexa nr. IV-2 Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale cu susținere individuală
extrase în felii pe înclinare pentru m=20m, Nsch= 8 post/sch și hab=2,5m 189
Anexa nr. IV-3 Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale cu susținere individuală,
extrase în felii pe înclinare pentru m=20m , Nsch= 8 post/sch și hab=3,15 m 199
Anexa nr. IV-4 Graficele de variație a costului unitar pentru abatajele frontale cu susținere
individuală extrase în felii pe înclinare, pentru o înălțime a frontului de abataj hab=2,5 m
și m=20m 210
6
Anexa nr.V-1 Fișa pentru stabilirea normei și a tarifului pentru abatajul frontal dotat cu complex
mecanizat de abataj 213
Anexa nr. V-2 Fișa pentru stabilirea normei și a tarifului pentru montarea complexului
Anexa nr. V-3 Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru dezechipare complex
Anexa nr. V-4 Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale dotate cu complex
mecanizat, exploatate în felii pe înclinare pentru Nsch= 8 post/sch 220
Anexa nr. VI-1 Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru abatajele frontale
cu susținere individuală și tavan de rezistență,în felii orizontale 231
Anexa nr. VI-2 Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale cu susținere individuală
și tavan de rezistență, în felii orizontale pentru Nsch=8 post/sch,hab=3,15 m și α=35° 234
Anexa nr. VI-3 Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale cu susținere individuală
și tavan de rezistență, în felii orizontale pentru Nsch=8 post/sch, hab=2,5 m și α=35° 245
Anexa nr. VI-4 Graficele de variație ale costului unitar pentru abatajele frontale cu susținere
individuală și tavan de rezistență, în felii orizontale pentru hab=2,5 m și α=35° 256
Anexa nr. VII-1 Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru abatajul frontal dotat
cu complex mecanizat 258
Anexa nr. VII-2Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru rotirea complexului
mecanizat de abatajla limita de exploatare 260
Anexa nr. VII-3 Valorile costului unitar pentru abatajele frontale dotate cu complex mecanizat,
exploatate în felii orizontale pentru Nsch=8 post/sch și α =35° 263
7
INTRODUCERE
Activitatea de extracție a huilei din bazinul minier Valea Jiului, trece printr-o perioadă
foarte critică din punctul de vedere al viabilității procesului.
Restructurările succesive, începute în anul 1997, au condus la ieșirea din sistemul minier
a unui număr însemnat de lucrători, închideri de câmpuri miniere și restrângerea dimensiunii
altora. Totuși, aplicarea acestor măsuri, nu a avut rezultatul pe care-l așteptau cei care le-au
propus și anume ,,viabilizarea exploatării” și încadrarea acestei activități în mediul economic
concurențial care s-a implementat la noi în țară după revoluția din decembrie 1989.
Lipsa resurselor financiare pentru înnoirea tehnologiilor utilizate în subteran, adoptarea
de către guvern a unor măsuri de susținere a sectorului resurselor regenerabile cu excluderea din
schemă a energiei provenite din cărbune, reprezintă unii din factorii cei mai importanți care au
pus într-o reală dificultate activitatea de extragere a cărbunelui din acest bazin minier.
Trecerea la economia de piață a marcat intrarea industriei miniere, în general și a celei
carbonifere în special, într-o nouă etapă, în care atenția trebuie îndreptată în primul rând spre
rezultatul economic al exploatării și anume ,,cost unitar cât mai redus pentru tona de cărbune
extrasă” comparabil cu cele realizate de exploatările miniere din țările europene și China.
Pentru atingerea acestui deziderat, managementul de cel mai înalt nivel, trebuie să ia
măsuri care să conducă la creșterea productivității muncii, calității cărbunelui extras, reducerea
cheltuielilor și creșterea competitivității.
Realitatea economică actuală confirmă faptul că economiile care nu se adaptează
transformărilor tehnologice, fie datorită resurselor financiare insuficiente, fie datorită unor
politici economice bazate pe proiecții nerealiste, au de suferit, iar în viitor vor plăti scump aceste
ezitări. Acest fapt este cât se poate de evident pentru sectorul minier din România. Lipsa unei
strategii energetice care să definească în mod clar rolul jucat de cărbune în producția de energie
electrică a generat o lipsă de reacție din partea statului în ceea ce privește investițiile în sectorul
minier, rezultatul fiind unul dezastruos, operatori minieri din ce în ce mai neproductivi care nu
pot ține pasul cu concurența, finalul fiind unul previzibil: închiderea exploatărilor miniere
subterane de extragere a huilei și a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de
cărbune.
Astfel ezitările din politica energetică vor fi plătite scump de urmașii noștri, atunci când
contextul extern va impune producerea de energie pe bază de cărbune, resursele subterane
deschise în acest moment nu vor mai fi disponibile, fiind practic considerate rezerve pierdute.
8
CAPITOLUL I.
CARACTERIZAREA GEOLOGICĂ, GEOMECANICĂ ŞI
TEHNICO-MINIERĂ ABAZINULUI CARBONIFER
VALEA JIULUI
I.1. Localizarea geografică a bazinului carbonifer Valea Jiului
Bazinul carbonifer Valea Jiului, se întinde de-a lungul celor două brațe ale râului Jiu, Jiul
de Est și Jiul de Vest, are forma unui triunghi ascuțit cu suprafața de 163,35 km 2, orientat
V.S.V.- E.N.E., cu lungimea de 45 km și lățimea cuprinsă între 9 km (în zona Livezeni –Petrila)
și 1,5 km la vest(în zona Câmpu lui Neag).
Este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara şi în sud - sudvestul Transilvaniei, la
45o25` latitudine nordică şi 23o22` longitudine estică, în depresiunea Carpaţilor Meridionali
denumită depresiunea Petroşani sau depresiunea Văii Jiului. Aceasta cuprinde, de la est la vest,
următoarele oraşe și municipii: Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani.
Depresiunea Petroşani este înconjurată de patru lanţuri muntoase: în nord - nordvest, de
munţii Retezat; în est - nordest, de munţii Șureanu; în est, de munţii Parâng şi în sud, de Munţii
Vâlcan.
Legătura bazinului cu restul ţării este asigurată prin:
- drumul naţional DN 66 (E79) Simeria - Petroşani - Târgu Jiu;
- drumul naţional DN 7A Petroşani - Voineasa - Râmnicu Vâlcea;
- calea ferată Simeria - Petroşani - Târgu Jiu;
- drumul naţional DN 66A Petroşani - Herculane (în construcţie).
I.2. Împărțirea bazinului în câmpuri miniere
În funcţie de geomorfologia regiunii, de tectonica majoră, de rezultatele lucrărilor de

explorare geologică, a căilor de acces precum şi de posibilităţile de execuţie a lucrărilor de
deschidere şi exploatare, bazinul carbonifer Valea Jiului a fost împărţit în 17 perimetre de
exploatare [1],[60].
De la est spre vest, aceste câmpuri miniere sunt: Lonea, Lonea-Pilier, Petrila-Sud,
Petrila, Livezeni, Sălătruc, Dâlja, Iscroni, Aninoasa, Vulcan, Paroşeni, Lupeni, Lupeni-Sud,
Bărbăteni, Uricani, Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag (figura I.1).
9
Figura I.1 Harta perimetrelor miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului
În prezent, se mai află în exploatare următoarele câmpuri miniere: Lonea, Livezeni,

Vulcan, Paroşeni, Lupeni, Uricani (figura I-2).
Figura I.2 Harta cu perimetrele miniere active din bazinul carbonifer Valea Jiului
Limitele dintre câmpurile miniere corespund unor hotare naturale, care delimitează
zonele de exploatare în subteran, cum ar fi pilierii de siguranţă sau faliile de mare amplitudine.
I.3. Geologia bazinului carbonifer Valea Jiului
Bazinul Petroșani face parte din generația bazinelor sedimentare post-laramice din
Carpații Meridionali. Fundamentul bazinului este de tip metamorfic și implică roci afectate de
diferite grade de metamorfism, aparținătoare atât unităților danubiene cât și pânzei getice [60].
10
Metamorfitele getice aflorează în rama de nord-est și parțial în cea de sud, fiind
reprezentate de gnaise, micașisturi, cuarțite și amfibolite, străbătute de filoane pegmatitice,
alcătuind seria de Sebeș-Lotru.
Metamorfitele danubiene s-au dezvoltat în rama sudică a bazinului și parțial în cea
nordică fiind reprezentate prin gnaise amfibolitice și calcare cristaline care alcătuiesc seria de
Lainici-Păiuș și filite cloritoase, clorito-sericitoase, grafitoase, șisturi ardeziene care intră în
componența seriei de Vâlcan.
Complexul sedimentar al bazinului este format din depozite ce aparţin cretacicului
superior, paleogenului, neogenului şi cuaternarului.
Cretacicul superior (Maestricthtian) – formează depozitele sedimentare cele mai vechi
din bazin, acestea au fost întâlnite în extremitatea sudică a bazinului și pe rama nord-estică a
acestuia (între pârâul Taia şi gura Băniţei). Depozitele din cretacic apar în două faciesuri: unul
detritic marnos format din marne, gresii fine sau grosiere microconglomerate și conglomerate cu
resturi de Inoceramus și altul calcaros, recifal cu Nerinea și Actaeonella. Grosimea acestuia este
variabilă de la 250 la 350 m.
Formațiunile sedimentare molasice neozoice de cuvertură, sunt paralele cu marginile
bazinului și sunt încadrate de V. Moisescu (1980) în cinci orizonturi litostratigrafice astfel:
I - formațiunea de Cimpa-Răscoala (Chattian) apare atât pe ramura sudică cât și
pe cea nordică a bazinului, fiind cunoscută ca Orizontul 1 bazal sau inferior. Acest orizont este
separat în două suborizonturi: suborizontul conglomeratic roșu situat la partea inferioară și
suborizontul conglomeratic verzui situat la partea superioară. Orizontul bazal are o grosime
cuprinsă între 300-600m.
II – formațiunea de Dâlja-Uricani (Chaattian-Eggerian inferior) cunoscută ca
Orizontul 2 sau ,,productiv inferior”, urmează în concordanță și continuitate de sedimentare
orizontului 1. Apare la suprafață în zona nord-estică a bazinului (perimetrele Răscoala, Petrila,
Dâlja), în zona centrală (Lupeni) și în zona sudică. Are o grosime care variază între 290 și 350
m, caracterizându-se prin predominanța rocilor psamo-pelitice, cenușiu-negricioase, stratificate,
cu frecvente impresiuni de plante încarbonizate și cu nivele bogat fosilifere în faună de moluște.
Analiza petrografică a acestui orizont a relevant faptul că aleuritele (argile sau marne grezoase
cenușii) reprezintă 12% din depozitele orizontului, pelitele cu 54% predomină în orizontul
productivfiind reprezentate de argile cenușii sau cenușii-negricioase, marne cenușii și
marnocalcare cafeniu-negricioase. Argilele, reprezintă 36% din masa rocilor, marnele ocupă un
procent de 7%, iar marnocalcarele și mai rar calcarele sunt reprezentate sub forma unor pachete
submetrice în acoperișul stratelor de cărbune 5 și 13. Cărbunii reprezintă 5,5% din volumul
orizontului inferior cu valori mai mari în perimetrele miniere din zona estică și mai mici în zona
vestică formând cca 21 de strate cu grosimi și calități variabile.
11
III – formațiunea de Lonea (Chattian), denumită și Orizontul 3 sau, ,mijlociu”
(Aquitanian=Eggerian superior) este în continuitate de sedimentare cu depozitele orizontului2
productiv. Are o grosime care variază între 530m în zona vestică și 250m în partea estică.
Predominante în cadrul acestui orizont sunt rocile psamitice, reprezentate prin gresii cu granulații
variabile, de la fine la grosiere cu liant argilos sau marnos. Rar sunt întâlnite intercalații subțiri
de șisturi cărbunoase sau cărbuni.
IV – formațiunea de Sălătruc cunoscută și ca Orizontul 4sau orizontul productiv
superior (Eggerian superior –Egemburgian) are o arie de sedimentare restrânsă, în zona sud-
estică a bazinului, pe pârâul Sălătruc, grosimea acesteia fiind de cca 450m. Este alcătuit dintr-o
alternanță de roci detritice care include argile, argile grezoase, gresii și conglomerate slab
consolidate, pietrișuri și strate subțiri de cărbune. Cărbunii se prezintă sub forma a 7-9
intercalații subțiri, de 0,05 – 0,7m grosime cu o extindere neuniformă, fără a prezenta interes
economic.
I.4. Tectonica
Bazinul se prezintă ca un sinclinal asimetric cu orientare VSV-ENE [1], [60]. Începând

din zona localității Aninoasa de unde bazinul de sedimentare se lărgește, structura acestuia se
bifurcă în două cute sinclinale:
a - sinclinalul Nordic orientat VSV-ENE afectând perimetrele miniere Dâlja, Petrila,
Lonea, Răscoala;
b - sinclinalul sudic orientat V-E și apoi ESE în perimetrul Iscroni și Sălătruc-Livezeni.
În partea nordică a perimetrului Iscroni și în perimetrul Livezeni se observă o zonă
anticlinală cu direcție aproximativă VSV-ENE.
În partea vestică, bazinul păstrează caracterul de sinclinal asimetric, având flancul sudic
mai dezvoltat şi flancul nordic încălecat de şisturi cristaline.
Faliile întâlnite în lucrările miniere au înclinarea cuprinsă între 40° ÷ 70° şi afectează în
general complexul sedimentar. Faliile predominante sunt cele normale,cele inverse sau de
încălecare se întâlnesc rar în apropierea ramei nordice a bazinului. Elementele disjunctive majore,
care afectează zăcământul, sunt falia marginală nordică şi falia Jiului.
Falia marginală nordică separă domeniul sedimentar al bazinului de cel metamorfic al
ramei nordice şi este o falie de încălecare cu direcţia VSV – ENE, iar înclinarea de aproximativ
70° spre NV.
12
Figura I.3 Harta geotehnică a bazinului carbonifer Valea Jiului [1]
Falia Jiului este o linie de dislocaţie longitudinală care poate fi urmărită de la

extremitatea vestică a bazinului până la pârâul Sălătruc. Amplitudinea ei creştede la est spre vest,
evidenţiindu-se ridicarea flancului sudic cu 200 - 700 m.
Între aceste două elemente tectonice majore, care conturează în parte bazinul,
zăcământul este fragmentat de o mulţime de falii transversale orientate NNV - SSE sau diagonale
orientate NS sau NE - SV, cu amplitudini, în general, cuprinse între 30m şi 250m. Acestea
compartimentează întregul bazin în aproximativ 300 de blocuri tectonice de forme, mărimi şi
orientări destul de diferite.
Evoluţia geologică a structurii depresiunii Petroşani, a început în urma șariajului getic, a
avut loc în mai multe faze tectonice, care au condus la configuraţia actuală a bazinului.
I.5. Situaţia geologică şi economică a perimetrelor miniere

din bazinul carbonifer Valea Jiului
I.5.1.Perimetrul minier Lonea
Este situat în extremitatea nord-estică a bazinului, la est de pârâul Jieţ, care îl separă de
perimetrele Petrila şi Livezeni.
Structura sinclinală a zăcământului se continuă din perimetrele Dâlja şi Petrila. În
flancul sudic stratele îşi menţin, în linii mari, direcţia SV – NE, zăcământul este compartimentat
în blocuri de falii predominant transversale, prezenţa unor falii direcţionale fiind dovedită prin
lucrările de cercetare în zona nordică.
Stratele identificate în special prin lucrările de exploatare, sunt 0 ÷ 19 dintre care, aici,
doar stratele principale 3 şi 5 au importanţă economică, formând obiectul exploatării. Cărbunii
13
din perimetrul minier Lonea sunt încadraţi la categoria huilă energetică, ca în toate perimetrele
din sectorul estic [60].
I.5.2.Perimetrul minier Livezeni
Este cuprins între perimetrele miniere: Petrila (perimetru minier închis) la nord şi Lonea
la nord-est (perimetru minier în exploatare), Sălătruc la sud, Dâlja şi Iscroni la vest (perimetre
miniere închise).
Tectonic, zăcământul este caracterizat printr-o cută anticlinală, cu direcţia SV – NE, cu
închidere periclinală, cu direcţiile NV – SE, N – S şi NE – SV în zona sudică. Zăcământul este
fragmentat în blocuri,iar în extremitatea nord-estică este situat la cotele cele mai ridicate [60].
Stratele de cărbune identificate prin foraje şi din lucrări miniere sunt: 2 ÷ 19, dintre care
cea mai mare importanţă economică o prezintă stratele 13, 3 şi 5.
I.5.3.Perimetrul minier Vulcan
Este încadrat între perimetrele miniere Lupeni şi Paroşeni la vest şi Aninoasa (perimetru
minier închis) la est. Structura sinclinală a zăcământului este mai evidentă, flancul nordic fiind
foarte înclinat spre rama cristalină (30 ÷ 45o), spre zona centrală înclinările scad, iar în flancul
sudic înclinarea este de 15 ÷ 25o. Zăcământul este tectonizat, sistemul de fracturi transversale şi
direcţionale care îl afectează l-au compartimentat în 10 blocuri tectonice care au tendinţa de
coborâre spre est [60].
Lucrările de cercetare prin foraje precum şi lucrările miniere de exploatare au pus în
evidenţă stratele 1 ÷ 19, dintre ele, numai stratele 3, 5, 7, 13, 15 şi 18 prezintă importanţă
economică. În flancul sudic se remarcă tendinţa de efilare a stratelor de culcuş. Stratele 18, 15 şi
13 au făcut obiectul exploatării, între orizonturile 480 – 320 m, pe suprafeţe extinse, iar stratele
inferioare 3, 5, 7, 8/9 au fost exploatate numai la orizonturile superioare.
Stratele 1 şi 2 sunt alcătuite din şisturi cărbunoase şi din cărbuni de grosimi
centimetrice.
Stratul 3 este principalul strat de cărbuni, are grosimi variabile pe direcţie şi înclinare,
de la câţiva metri, până la 35 ÷ 40 m. Descreşterea grosimii se produce de la est spre vest, iar pe
înclinare de la nord spre sud. Morfologic, stratul 3 are un aspect foarte neregulat, acest strat
reprezintă 70 % din rezervele întregului perimetru.
Stratul 4, de obicei, este constituit din 2 bancuri ce însumează 1,4 m. Intercalaţia
grezoasă ce le separă are 0,1 ÷ 0,2 m grosime.
Stratul 5 este al doilea ca importanţă după stratul 3. Cele 2 ÷ 4 bancuri de cărbuni care-l
alcătuiesc însumează 2 ÷ 5 m grosime.
Stratul 6 nu depăşeşte 0,3 ÷ 0,5 m.
Stratul 7, constituit din 2 bancuri de cărbuni, are 1,4 ÷ 1,6 m grosime.
14
Stratele 8/9 se exploatează împreună şi prezintă caractere asemănătoare. Sunt despărţite
de o intercalaţie lumaşeică, de 1 ÷ 3 m. Cele 2 strate gemene însumează 1,5 m grosime. Culcuşul
este format din marne, iar acoperişul este constituit din argile fosilifere şi argile marnoase.
Stratele 10, 11, 12 sunt situate la 20 ÷ 30 m de acoperişul stratului 9. Acest interval este
predominant argilos – marnos, foarte slab grezos. Stratele sunt distanţate la 5 ÷ 10 m, unul de
celălalt şi nu depăşesc 0,5 ÷ 0,6 m grosime.
Stratul reprezintă al treilea moment important de formare a cărbunilor în perimetrul
Vulcan. Prezintă o dezvoltare uniformă pe direcţie, cu o grosime ce rareori depăşeşte 3 m.
Culcuşul este format din gresii compacte, grosiere, iar în acoperiş se dezvoltă marne cafenii, ce
trec în argile cu solzi de peşti şi resturi de lamelibranhiate (acestea reprezintă un reper stratigrafic
uşor de sesizat în foraje şi lucrări miniere).
Stratul 14 este alcătuit din 2 bancuri de cărbuni (de 0,8 ÷ 1 m grosime).
Stratul 15 se situează la 60 ÷ 70 m de acoperişul stratului 14 şi este format din 3 bancuri
de cărbuni, care totalizează 1,2 ÷ 1,6 m. Culcuşul stratului este format din gresii cu impresiuni de
plante, iar acoperişul este alcătuit din argile cafenii cu lamelibranhiate şi ceriţi slab conservaţi.
Stratele 16 şi 17 nu au importanţă economică. Primul este reprezentat prin şisturi
cărbunoase (0,1 ÷ 0,3 m), iar cel de-al doilea este format din cărbuni compacţi de 0,5 ÷ 1 m
grosime.
Stratul 18 reprezintă ultimul strat de importanţă economică. Este alcătuit din 1 – 2
bancuri, ce însumează 1 ÷ 1,2 m grosime. Este situat la 6 m de acoperişul stratului 17. Culcuşul
este format din gresii, iar acoperişul din argile lumaşelice.
Stratul 19 este format din şisturi argiloase cărbunoase, de 0,1 ÷ 0,2 m grosime.
Calitativ, cărbunii din perimetrul minier Vulcan se încadrează la tipul de huile
energetice [60].
I.5.4.Perimetrul minier Lupeni
Este delimitat de perimetrele miniere: Vulcan şi Paroşeni la est, iar la vest de perimetrul
Bărbăteni (închis). Este perimetrul minier cu cea mai mare exploatare din bazin, activitatea de
extracţie a huilei datând din anul 1892.
Zăcământul din acest perimetru minier este mai ridicat decât în zonele adiacente,
datorită morfologiei formaţiunilor de fundament. În general, se menţine structura sinclinală cu
flancul nordic mai dezvoltat. Este compartimentat în blocuri datorită unui sistem de falii
orientate în general nord-sud. Direcţia stratelor este, în general, nord-est – sud-vest.
În perimetrul minier Lupeni au fost întâlnite stratele 3 ÷ 18, dintre care prezintă
importanţă economică stratele: 3, 4, 5, 8/9, 13, 14 şi 15. Lucrările de exploatare se desfăşoară
între orizonturile 800 ÷ 300 m.
15
Stratul 3 este cel mai important şi are 6 ÷ 30 m grosime, în flancul nordic, respectiv 2 ÷
5 m grosime în flancul sudic.
Stratul 5 are până la 8 m grosime în flancul nordic şi până la 5 m în sud. În partea
superioară se dezvoltă stratul 5 „Paprica”, care se caracterizează printr-un grad sporit de
inflamabilitate.
Stratele 6 şi 7 au până la 2 m grosime.
Stratele 8/9 se exploatează simultan, stratul 8 are 1,1 ÷ 1,3 m grosime, iar stratul 9 are
0,7 ÷ 0,9 m grosime. Sunt separate de o intercalaţie de steril de grosimi variabile.
Stratul 13 este un alt strat important al acestui perimetru minier, are 1 ÷ 3 m grosime, iar
în flancul sudic trece în şisturi cărbunoase.
Stratul 14 este alcătuit din 3 bancuri de cărbuni ce însumează 1,4 m grosime.
Stratul 15 are grosimi ceva mai mari decât stratul 14 (1,3 ÷ 1,7 m grosime).
Stratul 17, de 0,6 ÷ 0,8 m grosime şi stratul 18, de 1,2 m grosime, sunt separate de
intercalaţii de argile de cca. 2,5 m grosime.
În acest perimetru minier studiul petrografic al huilelor (stratele 3, 4, 5, 5 „Paprica” 8/9,
13, 15, 16, 17, 18) evidenţiază următoarea participare cantitativă a maceralelor: grupa vitrinit 60
÷ 91 %; grupa exinit 4 ÷34 %; grupa inertinit sub 1 %.
Analizele chimice evidenţiază următoarele valori: umiditatea totală 2,7 ÷ 5,8%; cenuşa,
raportată la cărbunele anhidru 5,5 ÷ 25,6 % (pentru stratul principal s-a calculat o medie de 20,3
%); materii volatile, raportate la cărbunele pur, 37 ÷ 49,3 % (valorile mai mari corespund
cărbunilor bogaţi în exinit); sulful combustibil, raportat la cărbunele pur, 1,5 ÷ 6,1% (valorile
mai mari sunt în legătură directă cu conţinutul în pirită); puterea calorifică inferioară 6200÷7350
kcal/kg.
În general, componenţii minerali au o participare de 5 ÷ 8 %. În cadrul lor se remarcă
pirita, ca foarte frecventă.
Huila din perimetrul minier Lupeni este cocsificabilă. Proprietăţile de aglutinare-
cocsificare sunt, în general, moderate [60].
I.6. Prezentarea stratelor de cărbuni
I.6.1.Descrierea stratelor de cărbuni
Lucrările de prospecțiune, explorare și exploatare au relevat, în bazinul carbonifer Valea

Jiului, un număr de 22 de strate de cărbune caracterizate prin calitate şi grosimi variabile de la un
perimetru la altul și de la un strat la altul, dezvoltate neuniform de la vest la est, localizate în
orizontul 2 productiv [60].
Stratele de cărbune din bazinul carbonifer Valea Jiului se caracterizează prin:
16
- stratele 0 -2, sunt primele strate din bazin, fiind situate la o distanță de 10-50 m,
deasupra depozitelor din Orizontul 1, inferior. Sunt dezvoltate pe suprafețe restrânse, lenticulare.
Sunt cuprinse într-un pachet de roci pelitice, cenușiu negricioase, cu nivele fosilifere cu faună în
acoperișul celor 3 strate.
- stratul 3, cel mai important strat din bazin, prezent în toate perimetrele miniere cu
excepția flancului sudic și unele zone tectonizate din perimetrele Petrila și Câmpu lui Neag unde
efilează. Este format din 5-20 intercalaţii cărbunoase separate prin argile cenuşii - negricioase.
Se remarcă, de asemenea, faptul că partea superioară a stratului este uniformă, cu mai puţine
bancuri sterile, iar spre culcuş bancurile sterile cresc ca număr şi grosime.Acoperişul stratului 3
este alcătuit din gresii argiloase sau calcaroase, bine cimentate cu alternanţe de argile grezoase şi
cu urme de plante. Culcuşul este format din gresii cu frecvente concreţiuni sideritice. Rezervele
acestui strat reprezintă aproximativ 48 % din volumul total de cărbune pe bazin.
- stratul 4, situat la 25-75 m în acoperișul stratului 3 și este compus din 2-3 bancuri de
cărbune ce nu depășesc o grosime de 2m. Acoperișul acestuia este alcătuit din gresii fine
fosilifere cu faună, marne, argile, iar culcușul din argile cenușii și gresii fine cu concrețiuni
feruginoase.
- stratul 5, are o grosime care variază între 2,5 și 7,5m, este format din 2-5 bancuri de
cărbune și este însoțit, la partea superioară, de un banc cu o grosime de 0,8-1m denumit,,paprica”
care prezintă tendințe de autoaprindere. Din rezervele totale de cărbune ale bazinului, acest strat
reprezintă 12 % şi se extinde în aproape toate câmpurile miniere (excepţie fiind Iscroni şi Valea
de Brazi). Acoperișul este alcătuit din marnocalcare, argile, gresii bogat fosilifere cu faună, iar în
culcuș găsim argile grezoase și intercalații de gresii fine.
- stratul 6, are o răspândire neuniformă, fiind dezvoltat insular cu o grosime de 0,2 -
1,3m. Se regăsește în special în perimetrele din estul bazinului. Acoperișul este format din argile,
marne rareori marnocalcare fosilifere, iar culcușul din argile, argile grezoase și marne.
- stratul 7, are o răspândire uniformă în zona de est a bazinului, neuniformă în vest,
având o grosime de până la 1m. În componența acestuia se regăsesc două bancuri cărbunoase.
- stratele 8-9, sunt situate la 3-10 m în acoperișul stratului 7, sunt foarte apropiate, au o
grosime ce nu depășește 1m și sunt răspândite uniform în întreg bazinul.
- stratul 10, are o extindere neuniformă, insulară fiind fără importanță economică.
- stratul 11, este cuprins într-un pachet de roci argilo - grezoase, cu o grosime mică, fără
importanță economică.
- stratul 12, este dezvoltat insular cu o arie de răspândire mică în special în estul
bazinului. Este format dintr-un singur banc de cărbune argilos cu o grosime maximă de 1m. În
acoperiș găsim argile cenușii și marne cafenii, iar în culcuș avem argile, argile grezoase, cenușii
cu urme de plante.
17
- stratul 13, este format din 2-4 bancuri de cărbune cu intercalații de roci sterile
totalizând o grosime maximă de 7m. Este prezent în toate perimetrele miniere. În acoperișul
stratului se regăsesc argile, marne, marnocalcare și argile grezoase bogat fosilifere, iar în culcuș
argile, argile grezoase și gresii fine. Prezintă importanță economică fiind al treilea strat ca
importanță din bazin.
- stratul 14, are o extindere uniformă regăsindu-se în toate perimetrele miniere. În zona
vestică (perimetrele Lupeni, Bărbăteni, Uricani, Valea de Brazi, Câmpu lui Neag) prezintă o
grosime de cca 1,8m, fiind format din 2-3 bancuri de cărbune. În zona estică are grosimi
variabile între 0,5 și 1,5m. Acoperișul stratului este format din argile, marne, gresii fine,
fosilifere, iar culcușul dintr-o alternanță de argile, gresii fine argiloase și marnoase, cu urme de
plante și concrețiuni calcaroase.
- stratul 15, se regăsește la nivelul întregului bazin, este format din 1-3 bancuri de
cărbune și are o grosime de maximum 2m. A făcut obiectul exploatării în perimetrele Aninoasa,
Vulcan, Lupeni și Bărbăteni. Acoperișul este format din argile cu concrețiuni sideritice și argile
grezoase, iar culcușul din argile, argile grezoase și marne de culoare cenușie cu nuanțe verzui.
- stratul 16, are o extindere redusă fiind întâlnit în special în partea vestică a bazinului și
nu prezintă importanță economică.
- stratul 17, este format dintr-un singur banc de cărbune cu o grosime de 0,4-1m.
Acoperișul este format din argile cenușii compacte, iar culcușul din argile grezoase și gresii
argiloase.
- stratul 18, este format din 1-2 bancuri de cărbune cu grosimi de 1,4 -2,5m în zona
vestică și de cca 1m în zona estică. Acoperișul este constituit din argile și marne compacte, iar
culcușul din argile negricioase friabile și gresii argiloase cu urme de plante. A fost exploatat
împreună cu stratul 17 în perimetrele vestice: Aninoasa, Vulcan, Paroșeni, Bărbăteni și Uricani.
- stratele19,20 și 21 apar pe arii restrânse, sub forma unor intercalații cărbunoase cu
grosimi de 0,1-0,5m. Sunt grupate pe un interval de 10-20m la 5-10 m în acoperișul stratului 18.
I.6.2.Caracteristicile cărbunilor
Depozitele sedimentare în care sunt cantonate stratele de cărbuni sunt constituite din
alternanţe de roci cum sunt: argilele, marnele, argilele grezoase, marnele grezoase, gresiile şi mai
puţin microconglomerate. Ponderea acestor roci este diferită, în funcţie de orizontul în care se
află.
a) Caracteristicile petrografice [2], [3]
Macroscopic, huila de Valea Jiului are culoare neagră, luciu de smoală sau semimat, şi
prezintă frecvent stratificaţii datorită alternanţei de benzi lucioase, semilucioase sau intercalaţii
impure.
18
Este compactă, uneori sfărâmicioasă, cu spărtură concoidală, neregulată sau paralelă cu
stratificaţia. La cărbunii din extremitatea estică a bazinului s-a observat că păstrează urme foarte
slabe ale structurii iniţiale ale materialului vegetal din care au provenit, iar la cărbunii din zona
vestică se remarcă o structură oculară cu numeroase suprafeţe de desfacere.
Componenţii petrografici în ordinea predominanţei sunt: claritul, vitritul, fuzitul,
micrinitul şi substanţele minerale.Însuşirile de cocsificare şi aglutinare ale cărbunilor sunt în
mare măsură strâns legate de compoziţia lor petrografică.
Astfel vitritul cocsifică cel mai bine şi aglutinează puternic dând naştere unui cocs
spongios şi lucios.Claritul cocsifică mai slab, iar fuzitul influenţează negativ această proprietate.
Substanţele minerale frecvente în cărbune sunt pirita, carbonatul de calciu, sferosiderita
şi substanţele argiloase.
Analizele spectrale efectuate pe probe de cărbuni recoltate din toate stratele au indicat
prezenţa unor elemente rare cum ar fi: Ti, Ge, Cd, W, Be, dar fără importanţă economică [32].
b) Caracteristici fizico-chimice
Proprietăţile fizico-chimice ale cărbunilor sunt destul de variate, atât de la un strat la
altul cât şi în cadrul aceluiaşi strat.
Umiditatea de inhibiţie are valoarea medie de 3,55%, iar umiditatea higroscopică de
2,47%. Cenuşa reprezintă masa anorganică din cărbune şi anume: substanţe argiloase, carbonaţi,
sulfaţi, cuarţ ş.a.
Valoarea medie a cenuşii argiloase, raportată la proba iniţială, este de 25,80%, iar masa
combustibilă reprezintă 38,02%.
Materiile volatile reprezintă un procent mediu de 34,80%, raportat la proba iniţială, şi
47,03% pentru masa combustibilă, încadrându-se în grupa huilelor cu indice ridicat de materii
volatile. Sulful combustibil, prezent în cărbuni sub formă de pirită, are o valoare medie de 2,83%
raportat la proba iniţială şi de 4,02% raportat la masa combustibilă.
Puterea calorifică inferioară este în funcţie de conţinutul de cenuşă şi de umiditatea
cărbunilor, valoarea medie raportată la masa combustibilă fiind de 7596kcal/kg [32].
c) Caracteristici industriale
Cărbunii din Valea Jiului se utilizează în scopuri energetice şi siderurgice. Gradul de
incarbonizare al cărbunilor, de care sunt legate însuşirile de cocsificare şi aglutinare, creşte de la
est spre vest, remarcându-se o trecere tranşantă de la o huilă energetică în perimetrele miniere
din zona estică, la huila cu cele mai pronunţate însuşiri de cocsificare în zona Lupeni-
Uricani.Proprietăţile huilei din Valea Jiului sunt redate în tabelul 1.1 [73].
19
Tabelul I.1 Proprietăţile huilei din Valea Jiului [73]
Greutate specifică Rezistenţa de rupere la Coeficient de
Roca aparentă, compresiune, tărie,
γa 104 N/m3 σc Mpa F
Huilă cu şist cărbunos 1,37 20,7 – 33,7 2 – 3,37
Huilă compactă 1,36 3,8 – 22,6 0,38 – 2,26
Huilă friabilă 1,33 2,7 – 22,6 0,27 – 2,26
Huilă cu siderite 1,38 8,1 – 15,4 0,81 – 1,54
Huilă fisurată 1,23 – 1,35 8,4 – 10 0,84 – 1
Huilă slab fisurată 1,34 1,7 – 27,5 0,17 – 2,75
I.7. Caracterizarea geomecanică a rocilor din Valea Jiului
Rocile psamitice sunt reprezentate printr-o gamă largă de gresii, în funcţie de cimentul
de legătură care poate fi: calcaros, silicios, argilos, marnos, feruginos, cărbunos, bituminos sau în
funcţie de componenţii mineralogici diferiţi.
În majoritatea gresiilor, cuarţul este predominant cuprins între 45% – 60%, urmat de
monovit şi hidromonovit, feldspaţi şi glauconit. În gresiile argiloase şi marnele-argiloase sunt
frecvente mineralele argiloase, carbonatul de calciu, substanţele cărbunoase şi bituminoase.
În Tabelul 1.2 este redată compoziţia în elemente de bază a celor mai reprezentative roci
psamo-pelitice [73].
Tabelul I.2 Compoziţia în elemente de bază a rocilor psamo-pelitice [73]

Material argilos Material Material grezos
Nr. Denumirea rocii
% carbonatic % %
1 Marnă argilo-grezoasă 23,2 48 28,8
2 Gresie marno-argiloasă 11,7 29 59,3
3 Marnă argilo-grezoasă 33,2 44 22,8
4 Gresie calcaroasă 9,2 31,2 59,6
5 Argilă cu noduli marnoşi 61,4 28,4 10,2
6 Marnă argiloasă slab grezoasă 34,1 46,3 19,6
7 Gresie argilo-feruginoasă 33,6 - 66,4
8 Gresie calcaroasă-argiloasă 14,5 29 56,6
9 Argilă marnoasă slab grezoasă 58,2 30,2 11,6
10 Gresie slab calcaro-argiloasă 12,4 15,6 72
11 Marnă argilo-grezoasă 34,5 42,3 23,2
12 Argilă grezoasă 65,3 - 34,7
I.7.1.Proprietăţile fizice ale rocilor
Proprietăţile fizice ale rocilor sunt variabile, funcţie de calitatea rocilor şi de zona de
situare a acestora: greutatea specifică  are valori, începând de la 2 până la 2,9  10 4 N/m3, cu o
valoare medie de 2,4  2,6  10 4 N/m3, porozitatea n este în general între 0,5% şi 12%, iar
umiditatea naturală a rocilor W, de până la maxim 4-5%, cu o majoritate de 1,5-2% [2], [32], [73].
20
Greutatea specifică aparentă  a , are o creştere cuprinsă între 0,01 şi 0,09  10 4 N/m3, la
creşterea adâncimii cu 100 m[1].
I.7.2.Caracteristicile mecanice ale rocilor
Rezistenţa de rupere la compresiune şi tracţiune

Funcţie de tipul, compoziţia mineralogică a rocii şi locul de prelevare a probelor,
rezistenţa la compresiune  c are următoarele valori: 18-100 MPa, pentru gresii; 35-52 MPa,
pentru marne; 8,5-30 MPa, pentru argile şi 2,5-5 MPa, pentru şisturi; iar rezistenţa la tracţiune
 t : 1,8-10 MPa, pentru gresii; 7-15, MPa, pentru marne; 2,5-4 MPa, pentru argile; 2,5-5MPa,
pentru şisturi [32].
Valorile medii ale rezistenţei la compresiune şi tracţiune cresc odată cu adâncimea,
indicând creşteri mai pronunţate până la adâncimea de 400-600 m, după care, în profunzime,
rămân aproximativ constante [32].
Rezistenţa de rupere la compresiune prezintă o creştere cuprinsă între 1,2 şi 8,6 MPa la
100 m, iar rezistenţa de rupere la tracţiune, de 0,1-1,67 MPa la 100 m[2].
În ceea ce priveşte distribuţia de-a lungul bazinului, în zona centrală şi vestică, în
câmpurile miniere Vulcan, Lupeni, Bărbăteni şi Uricani, rocile au rezistenţe mai mari decât în
restul bazinului. Cele mai reduse valori se constată în câmpurile Lonea, Petrila, Livezeni, Dâlja,
Aninoasa şi Câmpul lui Neag. În general, rezistenţele mecanice cresc treptat de la est spre vest,
cu un maxim în zona Lupeni, după care are loc o uşoară scădere, spre vest figura I.4 [55], [64].
Figura I.4Variaţia rezistenţelor de rupere la compresiune şi tracţiune a rocilor într-o secţiune verticală [55]
21
Coeziunea rocilor şi unghiul de frecare interioară
Coeziunea C are aproximativ aceeaşi tendinţă de variaţie, cu adâncimea de-a lungul
bazinului, cu cea a rezistenţelor rocilor la compresiune şi tracţiune, iar funcţie de tipul rocilor are
următoarele valori: 3-16 MPa pentru gresii; 7-15 MPa pentru marne; 2-5 MPa pentru argile şi
2,5-5 MPa pentru şisturi [32], [73].
Coeziunea rocilor creşte cu 0,17 până la 1,26 MPa, la o creştere a adâncimii cu 100m
[32], [55].
Unghiul de frecare interioară  este invariabil funcţie de adâncime, având valori medii
pe bazin de aproximativ 55-56o[32].
Datorită gradului accentuat de fisurare, respectiv ţinând seama de slăbirea structurală a
rocilor, caracteristicile mecanice se pot reduce la 14-55% din valorile determinate în laborator
I.7.3.Caracteristicile elastice
Modulul de elasticitate static şi coeficientul lui Poisson

Modulul de elasticitate E, pe tipuri principale de roci, deţine aproximativ următoarele
valori: 5  18  10 3 MPa pentru gresii; 4,2  6  10 3 MPa pentru marne şi 2  6  10 3 MPa pentru
argile [55], [64], [73].
Modulul de elasticitate, stabilit pentru gresii, poate fi considerat cu o valoare minimă de
5  10 3 MPa şi un gradient de 1,05 MPa pe metru liniar de adâncime [64].
Coeficientul lui Poisson  are o dependenţă liniară, incertă în raport cu adâncimea,
valorile medii variind în intervalul 0,075-0,0123, chiar cu valori minime de 0,013, pentru unele
gresii marnoase şi cu valori maxime de 0,45, pentru marne grezoase [55], [73].
I.7.4.Proprietăţile reologice ale rocilor
Din analiza rezultatelor obţinute, pe baza încercărilor reologice, se constată că rocile din
Valea Jiului fac parte din grupa a II-a reologică, exprimate de un model Bürgers, în sensul că în
timp prezintă o asimptotă oblică, iar la descărcare, cea mai mare parte a deformaţiilor sunt
ireversibile [2], [4], [55].
Analizând atât argilele cât şi gresiile, care sunt rocile predominante în Valea Jiului, se
constată că acestea se diferenţiază funcţie de gradul lor de fluaj. Astfel că, argilele prezintă un
grad ridicat de fluaj, cu o valoare a rezistenţei limită de lungă durată de 48,9-76% din rezistenţa
de rupere la compresiune, iar gresiile deţin un grad scăzut de fluaj, de doar 58,3-70% [2], [55].
22
I.7.5.Indicele R.Q.D.
Bazele indicelui R.Q.D. (rock quality designation) au fost puse de către D.U. Deere în
anul 1964, dar au fost publicate doar în anul 1967.
Acest indice se determină cu relaţia [4]:
n
l i
RQD  i 1
 100 , în % [1.1]
L
Unde: L este lungimea totală a tronsonului forat, în m:
n
l
i 1
i - suma lungimii carotelor cu o lungime mai mare de 100 mm, în m.
Corelaţia dintre indicele RQD şi calitatea rocii este propusă de Deere ca fiind
următoarea: rocă de calitate foarte slabă, pentru RQD < 25 %; rocă de calitate slabă, pentru RQD
= 25-50 %; rocă de calitate satisfăcătoare, pentru RQD = 50-75 %; rocă de calitate bună, pentru
RQD = 75-90 % şi rocă de calitate excelentă, pentru RQD = 90-100 %.
În urma determinărilor efectuate în Valea Jiului a rezultat că indicele RQD variază între:
16-65 %, pentru argile; 50-75 %, pentru gresii silicioase; 40-60 %, pentru gresii argiloase; 39-45
%, pentru marne. Astfel că, aceste roci se încadrează în grupa de roci cu stabilitate mică şi
medie, până la categoria rocilor foarte instabile [33],[55].
I.7.6.Coeficientul de slăbire structurală
Necesitatea introducerii unui asemenea coeficient a rezultat din constatările practice

asupra faptului că rezistenţa masivului de rocă depinde de elementele structurale componente
(stratificaţie, separări, grad de fisuraţie ş.a.), de compoziţia mineralogică a rocilor şi în aceeaşi
măsură de tipul şi compoziţia cimentului de legătură, de forma şi aşezarea particulelor, de
modificările secundare ale rocilor în diferite stadii ale metamorfismului şi în general de
caracteristicile de legătură create în timp de fenomenele geologo-tectonice [74]. Coeficientul de
slăbire structurală poate fi determinat pe baza informaţiilor furnizate de forajele de cercetare
geologică. În general, acest coeficient se defineşte ca fiind raportul dintre rezistenţa rocilor din
masiv  rM şi rezistenţa acestora determinată în laborator  rL :
 rM
CS  [1.2]
 rL
În tabelul 1.3 sunt prezentate, ca exemplu, valorile minime şi maxime ale coeficientului
de slăbire structurală pentru rocile din forajul „ax puţ Lonea Pilier”, Valea Jiului [74].
23
Tabelul I.3 Valorile coeficientului de slăbire structurală pentru rocile din forajul „ax puţ Lonea Pilier” [74]
Coeficient de slăbire structurală
Nr. crt. Denumirea rocii
min. max.
1 Argilă ciocolatie 0,12 0,29
2 Argilă lumachele compactă 0,05
3 Argilă brun gălbuie 0,3
4 Argilă consolidată 0,29 0,42
5 Argilă ilitică consolidată 0,12
6 Argilă marnoasă 0,03 0,46
7 Argilă cenuşie verzuie 0,11 0,25
8 Nisip aleuritic 0,21
9 Marnă slab grezoasă foarte bine consolidată 0,23
10 Marnă compactă foarte bine consolidată 0,07
Marnă feruginoasă slab bituminoasă
11 0,14
compactă foarte bine consolidată
12 Gresie argilo-carbonatică 0,27 0,29
13 Gresie microconglomeratică 0,07 0,2
14 Gresie argiloasă nisipoasă 0,06 0,3
15 Gresie argiloasă 0,06 0,26
16 Gresie argilo-calcaroasă 0,09
17 Gresie silicioasă argiloasă 0,24
18 Gresie silicioasă 0,16 0,86
19 Gresie marnoasă 0,11 0,31
20 Marnă argiloasă 0,12 0,5
21 Marnă cenuşie 0,04 0,16
22 Cărbune negricios compact 0,19
24
CAPITOLUL II
METODE ȘI TEHNOLOGII DE EXPLOATARE APLICATE ÎN PREZENT

LA EXTRAGEREA STRATELOR GROASE DE CĂRBUNE
II.1Generalități
Dacă discutăm despre exploatarea stratelor groase de cărbuni, este necesară definirea
noțiunii de ,,strat gros” având în vedere faptul că aceasta diferă de la o țară la alta. Astfel, în
Franța stratul gros este cel care are o grosime de cel puțin 4,0 m, pe când în India acesta trebuie
să aibă o grosime de 4,8 m. În marea majoritate a țărilor europene care exploatează cărbuni,
stratul gros este cel care are o grosime mai mare de 2,5m.
O definiție sugestivă a fost enunțată de Ghose (1984) [1], care definea stratul gros ca
fiind acel strat care nu se poate exploata convenabil, deodată pe toată grosimea folosind
tehnologiile uzuale.
Pe plan mondial doar 5% din rezerva de cărbune cantonată în stratele groase este
exploatată în subteran, restul fiind extras prin cariere de suprafață. Datorită acestui fapt literatura
aferentă acestui segment al exploatărilor miniere este destul de săracă.
Diversitatea metodelor și tehnologiilor de exploatare aplicate sau posibil de aplicat pentru
exploatarea huilei din Valea Jiului se explică, în general, prin varietatea condițiilor geo-miniere
de situare a stratelor groase 3 și 5 din perimetrele miniere ale bazinului.
Onica [55], a analizat variația parametrilor geometrici ai stratelor de cărbune cantonate
în bazinul minier al Văii Jiului, rezultatul acestei analize regăsindu-se în fig. II.1.
Figura II.1 Histogramele principalelor caracteristici geometrice ale stratului 3 din bazinul carbonifer Valea Jiului
a) histograma grosimilor; b) histograma înclinărilor; c) histograma extinderii blocurilor [55]
Totuși de-a lungul timpului s-a încercat modernizarea metodelor de exploatare, în special
a celor aplicate la înclinări mari ale stratelor, dar datorită eșecurilor înregistrate, s-a continuat pe
linia clasică, aplicându-se în continuare metode și tehnologii clasice de exploatare, mari
25
consumatoare de manoperă și materiale, cu sisteme de pregătire complicate și indicatori de
pregătire ridicați.
Aplicarea acestora a avut la bază considerații de ordin tehnic și tehnologic, factorul
economic, cel care ar fi trebuit să aibă cea mai mare importanță în luarea deciziei de aplicare a
unei metode sau tehnologii de exploatare având o pondere redusă, în contradicție cu legitățile
economice normale într-o economie concurențială. Acest fapt se reflectă în mod evident în
situația economică actuală a operatorului care are concesionate licențele de exploatare pentru
cărbunele din bazin.
Pentru perfecționarea și o mai bună aplicare a acestora a fost necesară o sistematizare a
lor în baza mai multor criterii, autorii luând în considerare următoarele: modul de dirijare al
presiunii miniere, simultaneitatea execuției lucrărilor miniere de pregătire cu a celor de abataj,
împărțirea sau nu a stratului în felii, direcția de avansare a frontului de abataj raportată la direcția
și înclinarea stratului, lungimea frontului de abataj, modul de aerisire a frontului de lucru.
II.2 Clasificarea metodelor de exploatare aplicate la exploatarea stratelor groase
Criteriul general care stă la baza majorităţii clasificărilor metodelor de exploatare

azăcămintelor stratiforme este succesiunea executării şi legătura reciprocă dintre lucrările de
abataj şi cele de pregătire. După acest criteriu metodele de exploatare se pot împărţii în clase.
Metodele de exploatare caracterizate prin conturarea prealabilă a stratului de cărbune cu
ajutorul lucrărilor miniere de pregătire sunt numite metode de exploatare cu stâlpi, iar metodele
de exploatare fără conturarea prealabilă a stratului de cărbune prin lucrări de pregătire sunt
numite cu front continuu. O poziţie intermediară o ocupă metodele de exploatare combinate.
Împărţirea în grupe şi variante a metodelor de exploatare aparţinând unei clase se face
după oserie de criterii suplimentare, dintre care amintim:
A) După criteriul lungimii frontului de abataj:
a) metode de exploatare cu front lung de abataj;
b) metode de exploatare cu front scurt de abataj.
B) După criteriul grosimii stratului:
a) metode de exploatare fără împărţirea stratului în felii;
b) metode de exploatare cu împărţirea stratului în felii.
C) După criteriul direcţiei de avansare a frontului de abataj faţă de direcţia stratului:
a) metode de exploatare cu avansarea pe direcţie a stratului;
b) metode de exploatare pe înclinarea stratului (exploatare ascendentă sau
descendentă).
D) După criteriul schemei tehnologice de pregătire a etajului sau a porţiunii de panou în
vederea lucrărilor de abataj:
26
a) metode de exploatare fără împărţirea etajului în subetaje;
b) metode de exploatare cu împărţirea etajului în subetaje.
În practică, pentru aceeaşi metodă de exploatare se pot aplica diferite metode de dirijare a
presiunii, în funcţie de condiţiile existente. De aceea, pentru deplina caracterizare a metodei de
exploatare se mai aplică:
E) Criteriul de dirijare a presiunii:
a) metode de exploatare cu stâlpi cu prăbuşirea acoperişului;
b) metode de exploatare cu stâlpi cu rambleierea spaţiului exploatat.
O clasificare a metodelor de exploatare unanim recunoscută nu există în prezent,
clasificarea prezentată în cele ce urmează fiind provizorie.
Astfel metodele de exploatarea a zăcămintelor stratiforme pot fi clasificate în:
I. metode de exploatare fără împărţirea stratului în felii, care se împart în:
I.1. metode de exploatare cu front lung de abataj:
I.1.1. metode de exploatare cu front continuu;
I.1.2. metode de exploatare cu stâlpi;
I.1.3. metode de exploatare combinate.
Metodele de exploatare cu front continuu cât şi metodele de exploatare cu stâlpi la rândul
lor pot fi: pe înclinarea stratului, pe direcţia stratului şi diagonal pe direcţia stratului.
I.2. metode de exploatare cu front scurt de abataj:
I.2.1. metode de exploatare cu camere;
I.2.2. metode de exploatare cu camere şi stâlpi;
I.2.3. metode de exploatare cu stâlpi scurţi.
II. metode de exploatare cu împărţirea stratului în felii:
II.1. metode de exploatare cu împărţirea stratului în felii orizontale;
II.2. metode de exploatare cu împărţirea stratului în felii înclinate;
II.3. metode de exploatare cu împărţirea stratului în felii transversal înclinate.
II.4. metode de exploatare cu împărţirea stratului în felii diagonal;
II.5.metode de exploatare cu surparea forţată şi evacuarea cărbunelui.
O clasificare a metodelor de exploatare utilizate pentru exploatarea zăcămintelor
stratiforme din Valea Jiului a fost realizată de Covaci [18] și este redată în figura II.2.
27
Clasificarea metodelor de
exploatare a zăcămintelor
stratificate
Metode de exploatare Metode de exploatare

fără împărţirea cu împărţirea
stratului în felii stratului în felii
Cu front lung de Cu front scurt de

abataj abataj
Orizontale
Pe înclinarea
Metode de exploatare stratuluui Metode de exploatare Înclinate
cu front continuu cu camere
Pe direcţia Transversal
stratuluui înclinate
Metode de exploatare Metode de exploatare Daigonale
cu stâlpi Diagonal pe cu camere şi stâlpi
direcţia
stratuluui Cu surpare forţată
şi evacuarea
Metode de exploatare Metode de exploatare
cărbunelui
combinate cu stâlpi scurţi
(banc subminat)
Figura II.2 Clasificarea metodelor de exploatare a zăcămintelor stratiforme [18]
Pe plan mondial, pe lângă metodele de exploatare menționate anterior o mare răspândire

o au metodele de exploatare cu banc subminat în diverse variante. O clasificare a metodelor de
exploatare cu surparea forțată a cărbunelui și rocilor înconjurătoare se realizează în funcție de:
- înclinarea stratului (felii pe înclinare, felii orizontale, felii diagonale sau transversal-
înclinate);
- grosimea stratului de cărbune (pe toată grosimea sau în felii);
- lungimea frontului de abataj (front scurt sub 25 m, front mediu 25-40m și front lung 40-
100m);
- direcția de avansare a frontului de abataj (pe direcție, pe înclinare – descendent, diagonal-
descendent);
- lucrarea minieră din care are loc recuperarea bancului de cărbune (abataj, în lucrări
miniere adiacente și în camere).
Luând în calcul doar criteriul ,,lucrarea minieră din care are loc recuperarea bancului de
cărbune subminat" metodele de exploatare cu banc subminat se clasifică în:
- metode și tehnologii de exploatare cu abataje frontale cu banc subminat;
- metode și tehnologii de exploatare cu banc de cărbune subminat cu evacuarea acestuia pe
la capătul lucrărilor miniere de pregătire;
- metode și tehnologii de exploatare cu camere de subminare.
28
II.3 Metode de exploatare aplicate în prezent la exploatarea stratelor groase pe plan mondial
Deoarece teza analizează metodele de exploatare a stratelor groase, în prezentarea

metodelor de exploatare aplicate în alte țări ne vom referi în special la metodele de exploatare cu
banc subminat, acestea fiind practic o extensie, sau mai bine zis o perfecționare a metodelor
clasice de exploatare. Stratele groase nu se pot extrage într-o singură etapă astfel că este necesară
împărțirea acestora în felii. Feliile pot fi orizontale sau înclinate, extragerea stratului realizându-
se descendent, cu surparea integrală a acoperișului.
II.3.1. Metode de exploatare în felii pe înclinare
II.3.1.1. Metode de exploatare cu abataje frontale direcționale cu banc de cărbune

subminat în felii pe înclinare
Metoda a fost aplicată pentru exploatarea stratelor groase de înclinare mică în

Comunitatea Statelor Independente, China, India, Ungaria, Iugoslavia și Franța [14], [18], [54],
[56].
Figura II.3 Metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat în abataje frontale direcţionale
1,1’-galerii direcţionale conjugate de transport culcuş; 2-galerie direcţională de aeraj în culcuș;
3-plane înclinate de legătură; 4-abataj frontal cu banc subminat felia III; 5-galerie direcţională de transport felia II;
6-galerie direcţională de aeraj felia II; 7-abataj frontal direcțional cu banc subminat felia II;
8-galerie direcțională de transport; 9-galerie direcţională de aeraj în acoperiș; 10-abataj frontal de montaj felia I;
11-contrasuitor de transport; 12-contraplan de aeraj.
29
Condiții de aplicare:
- strate de cărbuni cu o grosime >8-10 m;
- înclinarea stratului 0 – 120;
- acoperișul stratului poate prezenta neregularități;
- rocile din acoperiș ușor surpabile;
- cărbune friabil.
Feliile se pot exploata simultan sau succesiv în funcție de modul de manifestare al
presiunii miniere și de comportarea masivului de roci înconjurătoare, fiind păstrat un decalaj
între felii care să permită exploatarea acestora în condiții de siguranță. Sistemul de lucrări de
pregătire poate fi amplasat pe strat sau în rocile din culcuș funcție de comportamentul susținerii
acestora în condițiile de manifestare ale presiunii miniere.
Aerajul frontului de lucru se realizează sub depresiunea generală a minei, putând fi
extrase mai multe felii simultan cu păstrarea unui decalaj corespunzător. Ca și tehnologie de
exploatare s-a utilizat atât susținerea mecanizată cât și cea individuală.
II.3.1.2. Metode de exploatare cu abataje frontale cu banc de cărbune subminat

descendent pe înclinare și extragerea unei felii de montaj sub acoperiș cu
stâlpi pe înclinare [14], [18], [54], [56]
Metoda a fost aplicată în Comunitatea Statelor Independente, China, India, Iugoslavia și

Franța.
- strate de cărbuni cu o grosime >8-10m;
- înclinarea stratului 0 – 120;
- acoperișul stratului relativ regulat;
- rocile din acoperiș ușor surpabile;
- cărbune friabil.
Specific acestei metode este extragerea unei felii de montaj la acoperiș în stâlpi pe
înclinare, extragerea acestei felii realizându-se în vederea construirii tavanului flexibil cu rol de
separare a rocilor sterile provenite din acoperiș de restul stratului pentru reducerea pierderilor de
cărbune și evitarea apariției focurilor subterane.
30
Figura II.4 Metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat în abataje frontale descendente pe înclinare cu
extragerea unei felii de montaj la acoperiș
1,1’-galerie direcţională principală de transport culcuş, acoperiş; 2,2’- galerie direcţională principală de aeraj culcuş,
acoperiş; 3,3’-plan înclinat de transport culcuş, acoperiş; 4,4’-plane înclinate conjugate de aeraj culcuş, acoperiş;
5, 5’-abataj frontal cu banc subminat, abataj frontal cu surpare pentru montarea tavanului artificial;
6, 6’-plane înclinate conjugate în săpare culcuş, acoperiş; 7, 7’-suitor de transport în câmp abataj în exploatare,
câmp de abataj în pregătire
Extragerea acestei felii ajută și la sfărâmarea masivului de cărbune și tratarea acestuia

astfel încât operațiile de evacuare ale cărbunelui din bancul subminat în cadrul feliei de bază se
vor desfășura mult mai rapid și în condiții de siguranță, fără a fi necesare instrumentări ale
echipamentului de susținere pentru evacuarea cărbunelui. După extragerea feliei de montaj se va
extrage felia de bază care va fi amplasată direct pe culcușul stratului.
II.3.2. Metode de exploatare în felii orizontale
II.3.2.1. Metoda de exploatare Bourbaki, cu extragerea simultană a două felii cu

abataje frontale dispuse diagonal
Metoda de exploatare a fost aplicată în bazinele miniere din Franța. fiind experimentată
şi pusă la punct în sectorul Bourbaki, în cadrul exploatării miniere Varenne (Franţa) în anul
1965, motiv pentru care este cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de metoda
Bourbaki [25], [54].
- strate de cărbune cu grosimea de 8-12m (maximum 20);
- înclinarea stratului 45-700;
- acoperișul stratului de cărbune trebuie să aibă un contur regulat;
- stratul trebuie să aibă o grosime constantă.
31
Figura II.5 Metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat în abataje frontale descendent pe înclinare și
extragerea unei felii de montaj la acoperiș în stâlpi pe înclinare [54]
1-plan înclinat de transport executat în rocile din culcuş; 2, 3, 4 - preabataj direcţional sub acoperiş;
5, 6, 7 - galerii transversale intermediare de câmp de abataj, la nivel de felie;
8-abataj frontal direcţional dispus diagonal; 9-cărbune subminat; 10-abataj frontal.
Metoda se recomandă a fi aplicată în condițiile utilizării tehnologiei complex mecanizate.

Datorită grosimii reduse a stratului, exploatarea acestuia se realizează cu abataje cu front
scurt, aerisite cu sisteme de aeraj parțial. Pentru a crește lungimea frontului de abataj și a prelua
variațiile de grosime ale stratului acesta se amplasează diagonal sub un unghi de 450. Exploatarea
se realizează în două aripi crescând gradul de concentrare al producției pe câmpul de abataj.
Dacă grosimea stratului este mai mare, atunci se poate aplica exploatarea cu abataje frontale
direcționale aerisite sub depresiunea generală a minei fiind modificat sistemul lucrărilor de
pregătire.
II.3.2.2. Metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat a stratelor groase în

felii orizontale, cu abataje frontale dispuse transversal și pregătirea stratului
cu suitori intermediari de câmp de abataj executați în culcuș
Metoda a fost aplicată în bazinele miniere din C.S.I. în condițiile unor strate de cărbuni
cu grosimea de 40-50 m, variații mari pe direcție și înclinare mai mare de 450. Cărbunele din
strat trebuie să aibă o tendință redusă spre autoaprindere, iar rocile înconjurătoare să prezinte o
surpabilitate ridicată.
32
Figura II.6 Metoda de exploatare cu abataje frontale dispuse transversal cu suitori intermediari de câmp de abataj
executați în culcuș [54]
1, 2 - galerie direcţională de etaj de transport, respectiv de aeraj executată în rocile din culcuş;
3, 4-galerie transversală intermediară de câmp de abataj de transport; 3’,4’ - galerie transversală intermediară de
câmp de abataj de aeraj; 5, 6 - suitori de transport, respectiv de aeraj executați în rocile din culcuş; 7, 8-preabataj
transversal de transport, respectiv de aeraj la nivel de felie; 9-abataj frontal cu banc de cărbune subminat
Amplasarea transversală a câmpurilor de abataj permite preluarea variațiilor pe direcție a

stratului de cărbune, lungimea abatajului fiind egală cu distanța dintre suitorii intermediari.
Aerajul abatajului se realizează sub depresiunea generală a minei. Se pot utiliza atât tehnologiile
de susținere individuală a frontului de abataj cât și cea complex mecanizată.
II.4. Metode de exploatare aplicate în prezent la exploatarea stratelor groase în Valea

Jiului
În acest moment în Valea Jiului se aplică două grupe de metode pentru exploatarea
stratelor groase și anume:
- pe toată grosimea statului, fără împărțirea acestuia în felii;
- cu împărțirea stratului în felii.
33
II.4.1. Metode de exploatare a stratelor groase fără împărțirea în felii
Metoda de exploatare cu abataje frontale sub tavan natural a stratelor sau pachetelor de
strate cu grosime de 3,5 - 5 m [10].
Metoda este aplicată în câmpul minier Livezeni pentru exploatarea stratului 13, în zona
blocurilor VII și IX, unde condiţiile de zăcământ (grosime, înclinare şi extindere a stratului),
permit aplicarea mecanizării complexe a abatajelor. Aceeași metodă poate fi aplicată şi pentru
exploatarea stratului 5 în câmpurile miniere Lonea, Livezeni, Vulcan, unde înclinarea stratului
este mai mică de 35o.
Domeniul de aplicare
- grosimea stratului sau a pachetului de strate 3,5 – 5 m;
- pentru ca stratul să poată fi exploatat cu stâlpi lungi pe direcție înclinarea acestuia
nu va depăși 350, iar în cazul în care se utilizează metoda de exploatare cu stâlpi lungi pe
înclinare, înclinarea acestuia va fi de maximum 100;
Figura II.7 Metoda de exploatare a stratelor cu grosime de 3,5 -5m cu stâlpi lungi pe direcție
și executarea lucrărilor de pregătire pe strat
- rocile care intră în alcătuirea acoperișului direct trebuie să se încadreze în

categoria rocilor cu un grad de surpabilitate mare pentru ca dirijarea presiunii miniere să poată fi
realizată prin prăbușire totală fără utilizarea explozivilor pentru provocarea surpării din
considerente de securitatea muncii;
- culcușul constituit din roci stabile, de preferat impermeabile care să reziste la
solicitările susținerii utilizate pe abataj fără a permite penetrarea tălpii acesteia în vatra
abatajului;
- dimensiunile geometrice ale stratului trebuie să fie constante pentru a permite
utilizarea în condiții de eficiență a complexelor mecanizate de abataj.
34
Tehnologia de lucru din abataj constă în următoarele faze principale (fig. II. 8):
- tăierea şi încărcarea cărbunelui cu combina de abataj;
- susţinerea făgaşului tăiat de combină;
- riparea transportorului de abataj;
- păşirea susţinerii şi dirijarea presiunii miniere;
- susținerea intersecțiilor.
Figura II.8 Fazele tehnologice într-un abataj dotat cu complex mecanizat

în cazul stratelor cu grosime de 3,5 – 5 m [10]
II.4.2. Metode de exploatare a stratelor groase în felii orizontale
II.4.2.1. Metoda de exploatare a stratelor groase în felii orizontale cu abataje cu

front scurt direcțional aerisite cu sistem de aeraj parțial [10]
Se aplică la exploatarea stratelor 3 şi 5, la aproape toate exploatările miniere din bazinul

carbonifer Valea Jiului [10].
Se recomandă a fi aplicată în zone de strat în care elementele geometrice ale acestuia sunt
mai puţin regulate, în următoarele condiţii:
- grosimea stratului: 3 –40m;
- înclinarea stratului: 10 - 80°;
- decalajul dintre două fronturi: minim 30m.
În fig. II.9 se prezintă schema de deschidere, pregătire şi exploatare a stratului 3, cu
amplasarea preabatajelor pe culcuşul stratului [10].
35
În cazul acestei metode se pot utiliza toate cele 3 tehnologii de lucru aplicate în Valea
Jiului, în funcţie de condiţiile concrete din zona de strat unde urmează a fi aplicată. În general, în
bazin, cea mai des utilizată variantă este cea cu susţinere individuală formată din stâlpi hidraulici
cu lungimea de 2,5 m sau3,15 m şi grinzi metalice articulate cu lungimea de 1250mm, cu tăierea
cărbunelui prin perforare-împuşcare.Lungimea frontului de abataj în cazul acestei metode este
limitată de normele de protecţie a muncii la maximum 25m, iar utilizarea coloanei de aeraj
parţial constituie un impediment major pentru utilizarea combinei de abataj în procesul de tăiere
a cărbunelui.
Figura II.9 Schema de deschidere, pregătire şi exploatare a stratului 3

cu amplasarea preabatajelor pe culcuşul stratului
1-galerie direcţională de bază executată în culcuşul stratului; 2- galerie direcţională de cap executată în culcuşul
stratului; 3- galerie transversală orizont bază; 4- galerie transversală orizont cap; 5- suitor în culcuş;
6- galerie transversală scurtă (baionetă); 7- preabataj direcţional
O caracteristică a acestei metode o constituie realizarea tavanului artificial, cu rol de

separare a rocilor sterile din acoperiş de restul stratului.Susţinerea intersecţiei abatajului cu
preabatajul se realizează în funcţie de condiţiile geo-miniere specifice fiecărui loc de muncă în
parte, dar, în general se folosesc grinzi de lemn de 4m, care se susţin cu 3-4 stâlpi.
Evacuarea cărbunelui se realizează prin lopătare directă pe transportorul cu raclete montat
pe abataj.Dirijarea presiunii miniere se realizează prin prăbuşirea totală a rocilor din acoperiş în
urma efectuării operației de răpire a elementelor susţinerii metalice individuale și mutarea
acestora pe noul aliniament.
Aerajul frontului de lucru se realizează cu instalaţii de aeraj parţial în sistem refulant,
utilizându-se ventilatoare electropneumatice de tip VEP-500. Coloana de aeraj parţial de pe
abataj este constituită din tuburi flexibile de cauciuc, pentru a uşura circulaţia muncitorilor.
Aceasta este menţinută pe primul culoar al frontului de abataj şi va fi mutată odată cu avansarea
frontului de abataj.
36
II.4.2.2. Metoda de exploatare în felii orizontale cu front lung de abataj
A fost descrisă în detaliu de Botoroagă și Caramete în [10], la nivelul fiecărei exploatări

miniere fiind aplicată una din variantele descrise mai jos în funcție de condițiile concrete de
zăcământ existente în plan local.
Domeniul de aplicare
Metoda se aplică de regulă în cazul porțiunilor de start în care conturul în plan orizontal
al acoperișului și culcușului este relativ regulat, din care lipsesc apofizele dezvoltate în rocile din
acoperiș și culcuș.
Stratele care fac obiectul de exploatare al acestei grupe de metode trebuie să
îndeplinească cel puțin următoarele condiții:
- înclinarea strat >350;
- grosimea orizontală a stratului >25 m.
Deschiderea și pregătirea stratelor
Aplicate în general pentru exploatarea stratului 3 din bazin, metodele din cadrul acestei
grupe folosesc ca lucrări de deschidere galerii transversale de bloc, de cap și bază, câte una la
fiecare orizont, sau mai multe, în funcție de extinderea pe direcție a acestuia.
Lucrările minere de pregătire se stabilesc și se execută în funcție de varianta aleasă,
astfel pentru variantele:
- abataje frontale în felii orizontale, cu galerii direcționale pe felie și galerii
transversale la fiecare număr de abataj (V1) și
- abataje frontale în felii orizontale, cu galerii direcționale în culcuș și acoperiș, pe
felie, cu galerie direcțională sub acoperiș (V2),
se execută următoarele lucrări de pregătire: galerie direcțională pe culcuș, galerie direcțională
sub acoperiș, suitor sub acoperiș, preabataj transversal de atac la începerea exploatării unei noi
felii.
Pentru variantele:
- abataje frontale în felii orizontale, cu o galerie direcțională la culcuș și canale de
aeraj tubate sau susținute cu elemente metalice la acoperiș, cu galerii transversale la fiecare
număr de abataj (V3) și
- abataje frontale în felii orizontale cu o galerie direcțională la culcuș și canale de
aeraj tubate sau susținute cu elemente metalice la acoperiș, cu galerii direcționale și suitoare sub
acoperiș din două în două numere de abataj (V4),
se execută următoarele lucrări de pregătire: plane înclinate sub acoperiș, galerie direcțională la
culcuș, canale de aeraj la acoperiș, preabataj transversal de atac.
37
Pentru varianta:
- abataje frontale în felii orizontale cu o galerie direcțională la culcuș și canale de
aeraj tubate sau susținute în elemente metalice la acoperiș, cu una sau mai multe galerii
transversale, cu galerie direcțională sub acoperiș la orizontul de bază și suitor sub acoperiș.
La grosimi ale stratului 3 mai mari de 15-20m, extragerea feliilor orizontale se realizează
cu abataje frontale direcţionale, în condiţiile în care conturul în plan orizontal al acoperişului şi
culcuşului este relativ regulat [10], [54]. În această situaţie, câmpurile de abataj, în funcţie de
dezvoltarea pe direcţie a blocurilor geologice, au dimensiuni de 80-150m.
Pentru pregătirea câmpului de abataj se sapă în culcuşul stratului şi pe acoperiş câte un
suitor. La nivelul fiecărei felii orizontale se execută, pe acoperişul şi culcuşul stratului,
preabataje direcţionale pentru pregătirea abatajului frontal (fig. II.10).
Figura II.10 Schema de deschidere, pregătire şi exploatare a stratului 3 în felii orizontale

cu abataje cu front lung direcţional [54]
1,2 – galerie direcţională de etaj de transport, aeraj; 3 – suitor intermediar de câmp de abataj;
4,5 – galerie transversală intermediară de câmp de abataj de transport, aeraj; 6 – suitor de aeraj sub acoperiş;
7 – baionetă; 8 – preabataj direcţional de transport pe culcuş; 9 – preabataj direcţional de aeraj sub acoperiş;
10 – preabataj transversal de atac; 11 – front lung de abataj direcţional; 12 – dig de izolare a spaţiului exploatat
Preabatajele direcționale se unesc între ele printr-un preabataj transversal care se

constituie ca loc de pornire a exploatării (preabataj de atac). Exploatarea abatajului se realizează
în retragere. Săparea preabatajelor direcționale va continua simultan cu exploatarea abatajului
pentru a se asigura legătura cu lucrările de pregătire executate în steril (baionete) în vederea
asigurării fluxului de aer proaspăt necesar pentru aerisirea abatajului și evacuarea producției
extrase.
Aerajul abatajului se realizează ascendent sub depresiunea generală a minei.Dirijarea
presiunii miniere se realizează prin prăbușirea totală a rocilor din acoperiș, iar pentru separarea
38
rocilor sterile de restul stratului se construiește un tavan flexibil din plasă metalică asigurat
suplimentar cu toroane din cablu de oțel.
Această metodă a fost aplicată în Valea Jiului la exploatarea stratului 3, fiind utilizată
tehnologia clasică cu tăierea frontului prin perforare-împușcare și susținerea abatajului cu grinzi
metalice articulate și stâlpi hidraulici cu circuit deschis, dar pot fi utilizate și tehnologiile cu
tăiere și susținere mecanizată. În cazul E.M. Lonea a fost implementată tehnologia tavanului de
rezistență pentru felia inferioară, tavan construit din grinzi metalice îngropate în vatra abatajului
peste care s-a construit tavanul de rezistență.
Utilizarea tehnologiei de exploatare cu complexe mecanizate este grevată de un neajuns
major și anume consumul mare de timp, manoperă și cost al echipării și dezechipării abatajelor.
Pentru eliminarea acestor neajunsuri s-a acționat în vederea realizării unui complex de operații
care să permită rotirea secțiilor de susținere pe abataj și coborârea lor la nivelul feliei următoare,
realizându-se astfel schimbarea sensului de exploatare.
Rotirea secțiilor de susținere
Tehnologia de lucru pentru rotirea secțiilor de susținere presupune un complex de
operații care pot fi grupate în:
- pregătirea abatajului în vederea schimbării poziției complexului;
- lucrări pentru schimbarea poziției complexului;
- pornirea noului abataj.
Pregătirea abatajului în vederea rotirii secțiilor de susținere
Pentru realizarea acestui lucru se va proceda după cum urmează:
- la o distanță de 6-7 m de linia de oprire a abatajului se va proceda la îmbrăcarea
secțiilor de susținere cu șină de cale ferată. Șina de cale ferată va fi adusă pe abataj în tronsoane
de circa3m lungime, care vor fi fixate unele de altele cu eclise și șuruburi, jugul astfel format
având lungimea egală cu cea a abatajului. Acestea se vor fixa în fața grinzilor secției (în fața
prinzătorului de front) și se vor lega cu șnur de ancoraj de tavanul metalic flexibil;
- în același timp se va proceda la dublarea tavanului artificial (pe aceeași porțiune
de front), prin suprapunerea a două rânduri de plasă derulate perpendicular unul față de celălalt și
legate continuu cu șnur de ancoraj;
- operația de ,,îmbrăcare” a secțiilor se va efectua pe măsura avansării acestora și
va continua până când primul rând de șine a ajuns la marginea din spate a scuturilor, secțiile
trecând progresiv, odată cu pășirea pe sub șine;
- dublarea tavanului artificial și montarea șinelor de cale ferată la tavan va continua
și după oprirea avansării secțiilor;
- se decuplează transportorul de pe abataj de la grinzile de ripare ale secțiilor, pe
toată lungimea abatajului, se înclină transportorul spre front prin introducerea de lemn rotund
39
sub rama de bază, longitudinal sub marginea dinspre secții, astfel încât fâșia următoare se va tăia
cu o pantă descendentă. Riparea transportorului se va realiza, manual, cu ajutorul stâlpilor
hidraulici, avansarea descendentă trebuie realizată astfel încât să se obțină o coborâre de cca 140
mm la fiecare fâșie;
- tăierea frontului va continua până când distanța dintre stâlpii secțiilor rămase pe
loc și linia frontului de abataj va fi de cel puțin 5,5 m. Susținerea spațiului exploatat se va asigura
în continuarea grinzii glisante a secției, cu ajutorul prinzătorului de front, pe o porțiune de
circa1,05m. De grinda oscilantă se vor cupla grinzi metalice articulate susținute cu stâlpi
hidraulici cu lungimea de 3,15m cu prelungitor. Pentru creșterea stabilității acestui ansamblu,
sub grinda oscilantă se va monta o susținere suplimentară din stâlpi de lemn, până la armarea cu
stâlpi hidraulici a grinzilor articulate aflate în consolă;
- după tăierea ultimei fâșii se va proceda la armarea și asigurarea șcarpei de hotar
printr-un rând de juguri de șcarpă, montate înclinat la 700;
- se demontează lateralele și plugul transportorului și montarea lor invers, precum
și la inversarea brațelor combinei. Această operație se va executa în apropierea galeriei de bază
unde va fi oprită combina;
- după repunerea în funcțiune a combinei și transportorului, se va continua cu
tăierea vetrei, în sens invers, spre secțiile de susținere, până la talpa acestora, obținându-se o
diferență între vatra actuală și talpa secției de circa1,5 m;
- după oprirea combinei în dreptul galeriei de bază se va ripa transportorul
începând de la galeria de cap și se va trece la următoarea fază a rotirii complexului mecanizat;
- pentru asigurarea stabilității taluzului treptei dintre cele două felii se va arma câte
un stâlp de lemn în fața transportorului, iar taluzul se va bandaja.
Tehnologia de lucru pentru rotirea propriu-zisă a complexului
Această operație se va executa începând de la galeria de cap spre galeria de bază, secție
cu secție.
Răpirea secției
Se vor arma capetele șinelor de cale ferată cu care au fost ,,îmbrăcate” secțiile
complexului mecanizat cu stâlpi hidraulici cu lungimea de 3,15m. Se va detensiona prima secție
și se va trage în față peste transportor pe un pod de lemn rotund cu o lungime de 3 m, așezat sub
formă de plan înclinat, plecând de la talpa secției spre linia frontului. În acest timp secția va fi
asigurată cu ajutorul a două macarale fixate de tavan de grinzile laterale. Acestea vor fi
manevrate pe măsură ce coboară secția, astfel încât, lanțurile acestora să fie tot timpul tensionate.
Înainte de tragerea secției se dezbandajează treapta și se răpește stâlpul de lemn din fața secției.
40
Rotirea propriu-zisă a secției răpite
Când secția a ajuns cu grinda aproape de jugul de la șcarpă se va începe rotirea ei pe loc
astfel încât grinda să se îndrepte spre galeria de bază, apoi se trece pe sub grinda ultimei secții.
Pe măsură ce se rotește secția, stâlpii hidraulici aflați în raza de rotire a acesteia se răpesc și se
rearmează astfel încât să fie asigurată în permanență stabilitatea abatajului.
După poziționarea secției, se va trece la dirijarea presiunii miniere în zona în care a fost
răpită secția, respectiv se vor detensiona stâlpii hidraulici montați pe capătul șinelor de cale
ferată și se vor poziționa lângă următoarea secție pentru a se asigura tavanul pe porțiunea în care
urmează a fi detensionată următoarea secție.
Înainte de răpirea stâlpilor hidraulici se va monta un jug de lemn pentru menținerea
înălțimii necesare în vederea avansării complexului mecanizat la tăierea primelor 3-4 fâșii.
Pentru a se menține înălțimea spațiului în apropierea șcarpei, după pozarea unui grup de
două secții, se va monta o stivă de lemn în spatele acestora pentru a se asigura susținerea șinelor
din spatele scutului cât și pretensionarea secției.Pe măsură ce se răpesc și se rotesc secțiile, se
poate începe cuplarea grinzilor de ripare la transportorul de pe abataj.
Pornirea abatajului în felia inferioară
La pornirea complexului, pentru a se ajunge la înălțimea de lucru și avansarea orizontală
a abatajului, se va avansa descendent cu o înclinare de circa 150.După atingerea înălțimii
normale a feliei se va trece la tăierea orizontală a făgașelor.
II.4.2.3. Metoda de exploatare în felii orizontale cu abataje frontale cu banc

subminat [12][49][56][81]
Introdusă relativ recent în inventarul metodelor de exploatare aplicate în bazin, metoda de

exploatare cu banc de cărbune subminat s-a vrut o metodă care să conducă la îmbunătățirea
rezultatelor economice ale exploatării huilei. Aplicată la început pentru înclinări mici ale
stratului, a fost extinsă treptat pentru toată gama de înclinări ale stratului 3, în momentul de față
regăsind 3 variante ale metodei și anume:
- metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase şi
înclinare medie (25o ≤ αstrat ≤ 45 o);
înclinare mică (αstrat ≤ 22 o şi local αstrat ≤ 25 o);
înclinare mare (αstrat ≥ 45 o).
Indiferent de varianta aplicată, principalele faze ale procesului de producție din abataj
sunt (figura II.11):
- pornirea abatajului se realizează prin perforarea găurilor la șcarpă și împușcarea
acestora pentru a provoca prima surpare a bancului subminat (fig. II-11.a);
41
Figura II.11 Fazele tehnologice ale procesului de producție din abatajul frontalcu banc de cărbune subminat
- tăierea cărbunelui în frontul de abataj (operație care se realizează prin perforare

împușcare sau cu ciocanul de abataj funcție de tăria cărbunelui) (fig.II-11.b);
- ridicarea grinzilor în consolă simultan cu bandajarea tavanului cu plasă, evacuarea
cărbunelui, montarea unui stâlp simplu sub grinda montată în consolă și bandajarea frontului de
lucru (fig. II-11.c);
- dirijarea presiunii miniere; (fig. II-11.d);
- evacuarea cărbunelui din bancul subminat (fig. II-11.e);
- demontarea și mutarea transportorului din abataj pe culoarul din față (fig. II-11.f);
- scurtarea transportorului din preabatajul de transport și susținerea intersecțiilor.
Figura II.12 Metoda de exploatare a stratelor groase cu înclinare mare (α > 45 0 ) în felii orizontale
cu abataje frontale cu banc subminat [81]
42
În figura (II.12) este redată schema de deschidere și pregătire a stratelor groase cu înclinare
mare, exploatate cu abataje frontale cu banc de cărbune subminat în spatele liniei de front.
II.4.3. Metoda de exploatare a stratelor groase în felii pe înclinare [10],[81]
Această metodă de exploatare a fost şi rămâne şi în continuare cea mai aplicată în

condiţiile geo-miniere specifice ale Văii Jiului, atunci când extinderea stratului permite
exploatarea cu abataje frontale complex mecanizate.
Condiţii de aplicare:
- grosimea stratului mai mare de 4 m;
- înclinarea stratului mai mică de 35o, sau situată la limita maximă permisă de
utilajele componente ale complexului mecanizat;
- dezvoltare uniformă a stratului pe direcţie şi înclinare;
- intercalaţii sterile reduse ca număr şi grosime;
- surpabilitate mare a rocilor din acoperiş, care să permită dirijarea presiunii prin
prăbuşire totală;
- infiltraţii reduse de apă.
În funcţie de amplasarea frontului în raport cu poziţia stratului de cărbune şi de modul de
amplasare a lucrărilor de pregătire, pot fi aplicate mai multe variante tehnologice ale acestei
metode, respectiv:
- varianta cu stâlpi lungi pe direcţie şi amplasarea lucrărilor de pregătire în culcuşul
stratului şi pe strat. Această variantă permite exploatarea concomitentă a mai multor felii cu
decalaje de minim 30 m între ele, sau exploatarea unei felii concomitent cu executarea lucrărilor
de pregătire pentru felia următoare;
- varianta de exploatare cu stâlpi lungi pe direcţie şi executarea lucrărilor de
pregătire pe strat;
- varianta de exploatare cu stâlpi lungi pe înclinare şi executarea lucrărilor de
pregătire în culcuşul stratului şi în strat;
pregătire în culcușul stratului;
pregătire în strat.
Din punct de vedere al tehnologiei utilizate, metoda este aplicată în Valea Jiului numai în
condiţiile folosirii complexelor mecanizate de abataj, principalele faze tehnologice fiind
prezentate în figura II.8.
43
Figura II.13 Varianta de exploatare cu stâlpi lungi pe înclinare cu executarea lucrărilor de pregătire
în culcușul stratului și pe strat
1,2 – galerii transversale principale (de bloc); 3,4 – galerii direcţionale de cap şi bază în culcuşul stratului;
5,6 – galerii transversale intermediare; 7 – plane înclinate de conturare a panourilor;
8,9 – galerii direcţionale pe strat felia I; 10 – galerie direcţională pe strat felia II
44
CAPITOLUL III
ANALIZA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI REALIZAȚI DE
CNH S.A, S.N.H. S.A ȘI C.E.H. S.A ÎN PERIOADA 2011-2015
III.1. Generalități
În anul 2012 este înființată Societatea Națională a Huilei care preia angajații și activele
de la Compania Națională a Huilei, datoriile de circa 1 miliard de euro rămânând la vechea
societate. În cursul anului 2012 Societatea Națională a Huilei fuzionează cu Complexul
Energetic Hunedoara, entitate care-și începe activitatea propriu-zisă în luna septembrie 2012.
Pentru rentabilizarea activității de extracție a cărbunelui, exploatările miniere în funcțiune
(7 la număr) au fost evaluate și clasificate în exploatări miniere viabile care aveau o perspectivă
de dezvoltare viitoare și neviabile, exploatări miniere a căror activitate nu mai putea fi
eficientizată și în perioada următoare trebuiau cuprinse într-un program de închidere a lucrărilor
subterane și ecologizare a incintelor de suprafață.
Astfel, E.M. Lonea, E.M. Livezeni, E.M. Vulcan și E.M. Lupeni, exploatări miniere
considerate viabile, intră în componența Societății Naționale a Huilei, iar exploatările miniere
Petrila, Paroșeni și Uricani intră sub tutela nou înființatei Societăți Naționale de Închideri a
Minelor Valea Jiului (S.N.I.M - V.J). Societatea Națională de Închideri a Minelor beneficiază în
continuare de ajutor de stat, practic producția este subvenționată, cu condiția închiderii
subunităților din componența acesteia până în anul 2018.
Complexul Energetic Hunedoara S.A. a fost constituit în baza HG nr. 123/2011 privind
unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică de sub autoritatea Ministerului
Economiei, în urma fuziunii prin contopire între S.C. Electrocentrale Deva S.A și S.C.P.E.E.T.
Electrocentrale Paroșeni S.A., urmată de fuziunea prin absorbție, la data de 01.08.2013 cu
Societatea Națională a Huilei Petroșani S.A. Activitatea principală a acestei societăți este
producerea de energie electrică – cod CAEN 3511 – activitățile conexe desfășurate incluzând
furnizarea energiei electrice, producerea, transportul și distribuția energiei termice și exploatarea
huilei din bazinul minier Valea Jiului.
Societatea nou înființată, Complexul Energetic Hunedoara, este o societate comercială de
tip integrat scopul acesteia fiind eficientizarea activităților desfășurate atât în sectorul minier cât
și în cel energetic, obiectivul principal fiind acela de a deveni un actor important in plan regional
în sectorul energetic.
Analizele efectuate de către specialiștii din cadrul Ministerului Energiei, au condus la
concluzia că o astfel de companie va constitui un jucător important la nivel regional, care să aibă
45
o cotă de piață suficientă, iar prin dimensiunile sale va contribui la crearea unui sistem eficient,
sigur și sustenabil de furnizare a energiei electrice în România.
Astfel, potrivit proiectului de fuziune dintre Societatea Complexul Energetic Hunedoara
SA și Societatea Națională a Huilei S.A, publicat în Monitorul Oficial al României, partea a IV-
a, nr. 2722/24.05.2013, principalele motive care au stat la baza acestei decizii au fost:
- reducerea costului de producție a energiei electrice produse de Complexul
Energetic Hunedoara S.A, prin eficientizarea activității de extracție a huilei, producției de
energie electrică și termică;
- dezvoltarea concurenței pe piața energetică din România;
- crearea unei companii strategice care să asigure utilizarea huilei locale drept
combustibil de bază în contextul menținerii/diversificării mixului de combustibil la nivelul
sectorului de producere a energiei electrice din România;
- o mai bună utilizare a forței de muncă existente;
- continuarea programului de investiții aferent măsurilor de eficientizare a
activității de producție minieră și energetică pentru asigurarea energiei electrice la un preț
competitiv pe piața liberalizată, precum și alimentarea cu energie termică în condiții optime a
consumatorilor;
- consolidarea economică și funcțională a operațiunilor societăților care fuzionează
și centralizarea managementului, vor conduce la economii de cost și la o creștere a eficienței
activității de afaceri.
Deși în ultimii ani producția de huilă a avut o tendință descrescătoare, totuși România
ocupă locul 7 între producătorii de huilă dintre țările membre ale Uniunii Europene.
Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului S.A își desfășoară activitatea în baza
Planului de Închidere, urmând ca extracția să continue până în anul 2018. Începând cu anul 2018
Complexul Energetic Hunedoara va rămâne singurul producător de huilă din țară. Huila extrasă
este livrată sub forma de huilă energetică sortată și huilă energetică mixtă de către Divizia
Minieră din cadrul Complexului Energetic Hunedoara – S.A., pentru Electrocentrale Paroșeni și
Electrocentrale Mintia-Deva. Producția de huilă este mai mică decât necesarul celor două
termocentrale, situându-se la un nivel de circa 1,5 mil tone anual.
În contextul tranziției la economia de piață, activitatea Societății Complexul Energetic
Hunedoara S.A. se desfășoară într-un mediu dinamic și agresiv, grija principală a
managementului fiind de adaptare la cerințele economiei de piață în condiții tot mai aspre și
definite cu strictețe. În spațiul socio-economic în care activează orice entitate economică trebuie
să-și probeze în permanență capacitatea de adaptare și să performeze din punct de vedere
economic. Acest fapt își regăsește reflectarea în eficiența activității de extracție care are la bază
determinări cantitativ-calitative ale factorilor de producție.
46
Analiza activității de producție constă în evidențierea gradului de realizare a sarcinilor
preliminate, efectuarea de comparații între indicatorii realizați în anumite momente din perioada
analizată, evidențierea cauzelor care au generat anumite abateri precum și stabilirea de măsuri în
vederea corectării acestor situații.
III.2. Analiza indicatorilor tehnico-economici la nivel de subunități miniere
Activitatea unui agent economic sau societăți comerciale este reflectată prin intermediul
unor indicatori tehnico-economici și financiari, care permit în orice moment evaluarea corectă a
activității sale. Pentru a avea o imagine completă asupra activității de extracție derulată în cadrul
Complexului Energetic Hunedoara (CEH), vom proceda la analiza următorilor indicatori:
- producția fizică totală extrasă;
- productivitatea muncii;
- numărul de personal;
- cost de producție unitar;
- cheltuielile de producție totale;
- cheltuielile materiale realizate pentru extragerea huilei.
III.2.1. Producția fizică extrasă
Figura III.1 Graficul evoluției producției fizice realizate de cele 4 subunități componente ale C.E.H. S.A.
în perioada 2011-2015
Din analiza datelor avute la dispoziție rezultă în mod clar un declin accentuat al
producției anuale realizate la nivelul celor 4 exploatări care intră în acest moment în componența
Societății CEH S.A., considerate la momentul constituirii acestuia ca exploatări viabile. Astfel,
E.M. Lonea a extras în anul 2015 cu 116 669 tone mai puțin decât în anul 2011, procentual
scăderea fiind de 38%. E.M. Livezeni raportează o scădere a producției extrase cu 197 530 tone,
reprezentând 52,13% mai puțin decât în anul 2011. La E.M. Vulcan se extrage o cantitate mai
47
mică cu 253 990 tone, cu circa 17,16 % mai redusă față de anul 2011. În același trend se situează
și E.M. Lupeni care înregistrează o scădere a producției extrase în valoare netă de 147 000 t, cu
30,8% mai puțin decât în anul 2011.
Aceste scăderi de producție înregistrate la nivelul tuturor exploatărilor miniere sunt
rezultatul unui cumul de factori dintre care enumerăm:
- reducerea nivelului tehnologic ca urmare a uzurii fizice avansate a echipamentelor
miniere (complexe mecanizate de abataj, echipamente pentru perforare, echipamentele pentru
producerea aerului comprimat și de evacuare a apelor, echipamente pentru automatizare și
dispecerizare);
- lipsa unor echipamente performante pentru executarea lucrărilor miniere de
deschidere și pregătire, utilizarea celor actuale presupunând un consum ridicat de energie și
manoperă;
- riscuri crescute pentru securitatea muncitorilor și zăcământului din cauza dotării
defectuoase a locurilor de muncă;
- reducerea capacităților de producție prin nerespectarea programului de deschideri
și pregătiri stabilit prin planurile anuale de exploatare şi prin epuizarea acestora,ceea ce conduce
la o producție în salturi cu consecințe asupra costului de producție;
- continuarea programului de reducere a personalului cu consecințe directe asupra
plasării fronturilor de lucru. De aici rezultă viteze mici de avansare a acestora și posibilitatea de
manifestare a presiunii miniere timp îndelungat asupra susținerii. Acest fapt conduce la
reducerea secțiunii abatajului și a lucrărilor de pregătire adiacente acestuia, dezagregarea
bancului de cărbune subminat, într-un cuvânt la înrăutățirea condițiilor de lucru ale susținerii și
ale muncitorilor;
- accidente tehnice (surpări, defecțiuni ale utilajelor de tăiere) care au condus la
creșterea timpului de staționare a abatajelor și reducerea corespunzătoare a producției;
- reducerea cererii de cărbune pe piața internă, principalii beneficiari ai huilei
extrase în bazin fiind termocentralele Mintia și Paroșeni.
Cea mai mare parte a producției obținute de către cele 4 exploatări din cadru C.E.H. S.A
provine din aplicarea metodei de exploatare cu banc de cărbune subminat (în cele două variante)
urmată de metoda de exploatare care utilizează complexul mecanizat de abataj. Producția extrasă
din abatajele frontale cu susținere individuală se situează în apropierea valorii de 100 000 tone de
cărbune anual, în timp ce prin intermediul fronturilor scurte de abataj s-au extras în 2015 circa
4,36 mii tone.
48
Figura III.2 Producția realizată de subunitățile componente C.E.H. S.A. în perioada 2011-2015
în funcție de metodele de exploatare aplicate
Acest fapt ne arată direcția în care au acționat conducerile exploatărilor miniere și ale
Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A., intenția fiind de introducere a unor metode de
exploatare cu o productivitate ridicată pentru a viabiliza extracția huilei în bazin. Însă aplicarea
metodei de exploatare cu banc de cărbune subminat, pentru toate condițiile de înclinare ale
stratului 3, nu a condus la obținerea unor rezultate spectaculoase din cauza tehnologiei de care
dispune operatorul. Mecanizarea operațiilor de tăiere a frontului de lucru și de susținere a
acestuia ar conduce la îmbunătățirea semnificativă a rezultatelor economice ale exploatării.
Această generalizare s-a făcut și pe fondul lipsei resurselor financiare necesare pentru
achiziționarea de complexe mecanizate de abataj.
III.2.2. Productivitatea muncii
Nivelul productivității exprimă volumul producției obținute într-o unitate de timp de

muncă sau timpul de muncă cheltuit pe unitatea de produs, în cazul nostru tona de cărbune
extras. Productivitatea muncii este unul dintre cei mai importanți indicatori sintetici ai activității
economice a unei exploatări miniere, reflectând eficacitatea muncii cheltuite în procesul de
producție. Variația productivității muncii, pozitivă sau negativă, reflectă dinamica volumului
producției, creșterea producției conducând la reducerea costurilor și creșterea competitivității.
În perioada analizată, la toate unitățile miniere, se constată o reducere a acestui indicator
cu valori cuprinse între 0,117t/post (E.M. Lupeni) și 0,663 t/post (E.M. Livezeni), E.M. Vulcan
este singura exploatare care a reușit să aibă o creștere a productivității în anul 2015 față de anul
anterior, creștere cifrată la 5,2%.
49
Figura III.3 Graficul productivității muncii realizate la nivelul subunităților miniere din componența C.E.H. S.A.
în perioada 2011-2015
Evoluția fluctuantă a productivităţii fizice a muncii în cadrul exploatărilor miniere se

datorează unui cumul de factori dintre care enumerăm:
- tehnologia utilizată necesită un consum foarte mare de muncă, operațiunile
manuale având o pondere însemnată în tabloul general al procesului de producție;
- ieșirea din funcțiune a unor capacități de producție prin epuizare fără a fi asigurată
înlocuirea acestora, deoarece nu au fost respectate planurile anuale de exploatare;
- plasarea necorespunzătoare a fronturilor de lucru din cauza personalului
insuficient, acest lucru conducând la durate mari ale ciclului de producție care la rândul lor au
determinat înrăutățirea condițiilor de lucru atât ale susținerii de pe abataj cât și a muncitorilor
(reducerea secțiunii frontului de lucru prin cedarea susținerii sau penetrarea stâlpilor în vatra
abatajului, dirijarea dificilă a presiunii miniere).
Un alt factor care a avut o importanță foarte mare în evoluția acestui indicator este și
renunțarea la acordul direct, fapt stipulat în Contractul colectiv de muncă încheiat în anul 2013,
prevedere menținută și în anii următori. Acest lucru a avut ca rezultat direct slaba implicare a
muncitorilor în realizarea sarcinilor de producție, plata salariilor nemaifiind condiționată de
realizarea producției.
Graficul de variație a productivității muncii exprimat în tone/persoană este redat în figura
III.4 și relevă faptul că aceasta este scăzută în comparație cu valoarea care trebuie atinsă pentru
ca exploatarea cărbunelui să fie competitivă din punct de vedere economic.
Exploatarea minieră care a obținut cea mai ridicată productivitate a muncii a fost E.M
Vulcan, cu o valoare a acestui indicator de 319,9 tone/persoană, valoare obținută în anul 2015.
Comparând această valoare cu valorile realizate pentru acest indicator de către celelalte
subunități din cadru Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A constatăm următoarele:
50
- în cazul E.M Lonea productivitatea realizată a fost cu 120,8 tone/persoană mai
mică, reprezentând o scădere de 37,76%;
- E.M Livezeni a obținut o productivitate mai mică cu 134,70 tone/persoană,
respectiv o scădere de 42,11%;
- E.M Lupeni a înregistrat în cazul acestui indicator o valoare de 244,6
tone/persoană, reprezentând o scădere de 75,30 tone/persoană, respectiv 23,54%.
Figura III.4 Graficul de variație a productivității muncii în funcție de numărul de personal

din cadrul exploatărilor miniere din componența C.E.H. S.A. în perioada 2011-2015
Diferențele dintre exploatările miniere sunt foarte mari și reflectă în mod clar carențe majore
în organizarea procesului de producție și în asigurarea unei capacități de extracție constante.
III.2.3. Evoluția numărului de personal
Structura de personal aferentă celor 4 exploatări miniere este prezentată în figura III.5.
Numărul personalului angajat prezintă o panta descendentă, în cazul celor patru exploatări
miniere, acest fapt fiind rezultatul politicii de personal promovate din anul 1997. Sub pretextul
reducerii cheltuielilor cu munca vie, s-a procedat la o reducere continuă a personalului angajat
prin disponibilizări repetate, simultan cu închiderea de perimetre miniere. Totodată au fost
promovate o serie de legi speciale care prevedeau reducerea vârstei de pensionare a celor care au
lucrat în subteran pentru a permite ieșirea mai rapidă din sistem a cât mai multor angajați.
Această reducere a personalului nu a avut efectul scontat, adică scăderea costurilor și creșterea
productivității. Exemplul cel mai elocvent în acest sens îl reprezintă E.M. Vulcan, care în ultimii
3 ani a avut aproape același număr de personal, fiind singura unitate care a înregistrat o creștere
de productivitate. Concluzia care se poate desprinde de aici este că reducerile de personal
efectuate au afectat zone care aveau legătură directă cu activitatea productivă.
51
Figura III.5 Graficul de variație a numărului de personal angajat în cadrul subunităților miniere
componente ale C.E.H. S.A. în perioada 2011-2015
Conducerile subunităților miniere, componente ale CEH S.A. nu au acționat în sensul

adoptării unui ansamblu de măsuri și utilizarea de metode și tehnici bazate pe studii și calcule
tehnico-economice pentru asigurarea unui cadru optim funcțional, de folosire a personalului în
activitatea direct productivă generatoare de plus valoare. Astfel sincronizarea efectuării în timp a
diferitelor activități care compun procesul de producție, utilizarea rațională a timpului de lucru,
organizarea în condiții optime a activităților auxiliare, aprovizionarea cu piese de schimb și
materiale a locurilor de muncă prezintă o mult mai mare importanță decât reducerea continuă a
personalului.
Raportându-ne strict la valorile numerice, constatăm următoarele: la E.M. Lonea
reducerea de personal în perioada 2011-2015 a fost de 301 persoane aproximativ 24%; la E.M.
Livezeni numărul persoanelor ieșite din sistem a fost de 226, reprezentând o scădere de 19% față
de anul 2011; la E.M. Vulcan au plecat 66 persoane reprezentând 8% din numărul avut în anul
2011, iar la E.M. Lupeni au plecat 401 persoane reprezentând 23% din cei existenți în anul 2011.
Reducerile de personal efectuate prin pensionarea celor care întruneau condițiile și
disponibilizările prin acordarea de salarii compensatorii, nu au condus la rezultatele dorite în
plan economic, economiile realizate prin aceste plecări fiind nesemnificative în raport cu
volumul cheltuielilor totale.
O altă direcție de analiză a structurii personalului, este cea a gradului de calificare a
acestuia. Calitatea forței de muncă prezintă importanță în utilizarea eficientă a acesteia,
concordanța dintre calificare și volumul de lucrări pe categorii, fiind o condiție de bază a
asigurării producției și a veniturilor salariale ale personalului. Orice neconcordanță între
calificarea medie a personalului și categoria medie a lucrărilor are ca efect majorarea costurilor
de producție, în principal ca urmare a subutilizării personalului din punct de vedere al calificării.
52
Deși, nu am avut la dispoziție toate datele necesare, consider că la nivelul Societății Complexul
Energetic Hunedoara S.A este necesară efectuarea acestei analize deoarece nerespectarea
formațiilor standard prevăzute de normative conduce în mod clar la subutilizarea personalului și
la creșterea costurilor de natură salarială.
Structura efectivului de personal existent la începutul anului 2015 este redată în graficul
din fig.III.6.
Figura III.6 Structura personalului pe subunități componente C.E.H. S.A. la 1 ianuarie 2016
Analizând structura personalului existent la subunitățile miniere din cadrul S. C.E.H. S.A.
constatăm următoarele: la toate subunitățile maiștrii și inginerii CFL cei care sunt conducătorii
direcți ai procesului de producție, reprezintă un procent cuprins între 4,37% (la E.M. Lupeni) și
4,85% (la E.M. Vulcan). Personalul TESA reprezintă un procent cuprins între 4,68 % (E.M.
Lupeni) și 7,21% (E.M. Vulcan). Cumulat acest personal neproductiv însumează un procent
însemnat din întreg personalul angajat, astfel: E.M. Lonea – 10,63%, E.M. Livezeni – 10,24%,
E.M. Vulcan – 12,01% și E.M. Lupeni - 9,05%.
Acest lucru ne indică faptul că este necesară regândirea organigramei la nivelul fiecărei
exploatări miniere și repartizarea cât mai judicioasă a personalului angajat în așa fel încât
raportul productiv – neproductiv să fie cât mai mic, dar cu respectarea cerințelor impuse de
legislația muncii.
III.2.4. Costul de producție unitar
Costul de producție este un indicator de referință al nivelului eficienței economice și

reprezintă raportul dintre cheltuielile efectuate și volumul de producție realizat. Urmărirea
nivelului real al cheltuielilor de producție oferă agentului economic posibilitatea să cunoască în
53
timp real volumul factorilor de producție consumați și eficiența acestor consumuri comparativ cu
normativele de cheltuieli prevăzute pentru fiecare factor de producție în parte.
Figura III.7 Graficul evoluției costului unitar de producție al tonei de huilă extrase
la nivelul exploatărilor miniere din bazin în perioada 2011-2015
Analizând graficul costului unitar al producției realizate de către exploatările miniere din
cadrul Complexului Energetic Hunedoara constatăm variații relativ mari în perioada analizată,
toate curbele graficului având o pantă ascendentă. Astfel în cazul E.M. Lonea se constată o
creștere a costului unitar cu 150,31 lei/tonă în anul 2015 față de 2011, reprezentând un procent
de 43,10%. Pentru E.M. Livezeni avem o creștere a acestui indicator cu 260,93 lei/tonă în anul
2015 reprezentând 89,12%. E.M. Vulcan prezintă cea mai redusă creștere de 87,35 lei/tonă, adică
35,67%. La E.M Lupeni se constată o creștere de 118,37 lei/tonă, reprezentând un procent de
creștere de 37,84% față de anul 2011, an de referință.
Luând ca reper valoarea cea mai redusă a costului unitar realizată la nivelul anului 2015
de către E.M Vulcan și comparând-o cu valorile obținute de celelalte subunități constatăm
următoarele:
- în cazul E.M Lonea costul unitar de producție este mai mare cu 166,85 lei/tonă,
reprezentând o creștere cu 50,23%;
- valoarea costului unitar de producție înregistrată de E.M Livezeni este mai mare
cu 221,52 lei/tonă, respectiv o creștere procentuală de 66,69%;
- E.M Lupeni înregistrează o creștere a costului unitar de producție de 99 lei/tonă,
reprezentând 29,8%.
Aceste creșteri au fost determinate atât de creșterile prețurilor materiilor prime,
materialelor și serviciilor în perioada analizată cât și de creșterea salariilor și veniturilor de
natură salarială incluse în costul total. Aceste creșteri au avut loc în contextul reducerii continue
54
a producției extrase și a productivității obținute la nivelul fiecărei exploatări miniere, indicând
încă odată faptul că veniturile din salarii nu au fost corelate cu productivitatea obținută,
managementul Complexului Energetic Hunedoara vizând în strategia adoptată numai măsuri pe
termen scurt, de supraviețuire zilnică, fără a încerca o reașezare a normativelor de muncă pe baze
solide justificate din punct de vedere economic. O altă cauză ar fi nerespectarea structurii
formațiilor de lucru, disponibilizările repetate conducând la structuri haotice, de cele mai multe
ori în componența formațiilor de lucru fiind numai mineri, crescând în acest fel valoarea
manoperei pentru fiecare tonă extrasă.
Un alt element care ar trebui analizat ar fi cel al modului în care este remunerată munca
prestată. Astfel la presiunea sindicatelor s-a renunțat la aplicarea acordului direct în activitatea de
extracție, cu toții fiind plătiți nu în funcție de producția extrasă ci de numărul de ore prestate. În
acest mod s-a renunțat la motivarea muncitorilor din subteran, acest fapt având consecințe
nefaste asupra valorii producției extrase. Totuși acest fapt a convenit atât conducerilor care s-au
succedat în intervalul de timp analizat la comanda C.E.H. S.A. deoarece au scăpat de presiunea
asigurării continue cu materiale a fronturilor de lucru din subteran.
În graficul din figura III-8 se prezintă variația costului unitar al gigacaloriei livrate de
Divizia Minieră din cadrul S. C.E.H. S.A. către termocentrale.
Astfel, în cazul E.M. Lonea constatăm o creștere a costului cu 47,92% în anul 2015 față de
anul 2011, valoarea creșterii fiind de 44,5 lei/Gcal. În cazul E.M. Livezeni creșterea este de 77,5%
în 2015 față de 2011 cu 62,66 lei/Gcal. Pentru E.M. Lupeni creșterea costului de producție unitar
este de 43,83%, în prețuri nominale reprezentând 40,93 lei/Gcal. Singura exploatare minieră care a
ținut oarecum sub control costul unitar de producție este EM Vulcan, unde costul gigacaloriei este
de 90,3 lei, în acest caz creșterea costului fiind de 23,75% în 2015 față de 2011.
Figura III.8 Variația costului de producție unitar al gigacaloriei la nivelul

subunităților componente C.E.H. S.A. în perioada 2011-2015
55
III.2.5. Cheltuieli de producție totale
Cheltuielile de producție totale sau costul de producție, reprezintă totalitatea cheltuielilor

de producție efectuate de o exploatare minieră pentru extragerea cărbunelui și livrarea acestuia
către termocentrale. Potrivit reglementărilor contabile ,,costul de producție este determinat prin
adăugarea, la costul de achiziție al materiilor prime și consumabilelor utilizate, a costurilor
înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite acelui produs [53].
Pornind de la această definiție, în analiza cheltuielilor de producție efectuate în perioada
2011-2015 putem constata următoarele:
- E.M. Lonea a cheltuit cu 6.076 mii lei mai puțin în anul 2015 față de 2011,
respectiv un procent de 6,27%;
- la E.M Livezeni cheltuielile efectuate au fost cu 6.076 mii lei mai mici față de
2011 reprezentând un procent de 5,99%;
- în cazul E.M Vulcan cheltuielile au fost mai mari cu 9.628 mii lei, reprezentând o
creștere procentuală de 13,42%;
- pentru E.M Lupeni cheltuielile s-au redus cu suma de 9.997 mii lei în anul 2015
față de anul 2011, reprezentând 6,82%;
- se constată faptul că valoarea cheltuielilor de producție a scăzut cu procente mult
mai mici față de reducerea producției (acestea fiind legate în mod direct de activitatea de
producție), reducându-se cu valori cuprinse între 16,40% - E.M Vulcan respectiv 50,29% în
cazul EM Livezeni;
- în această situație este necesară efectuarea unei analize de detaliu a costurilor
generate de fiecare factor de producție în parte în vederea identificării elementelor care au
generat majorarea acestui tip de cheltuieli, analiză efectuată după eliminarea influențelor cauzate
de inflație.
Figura III.9 Graficul de variație a cheltuielilor totale realizate în cadrul subunităților din cadrul C.E.H. S.A.
în perioada 2011-2015, exprimate în mii lei.
56
III.2.6. Cheltuieli materiale
În mod normal acest indicator se raportează la 1000 lei producție marfă vândută sau 1000
lei venituri realizate, dar datorită specificului activității Diviziei Miniere din cadrul S. C.E.H.
S.A. nu putem analiza acest indicator în forma clasică.
Figura III.10 Graficul de variație a cheltuielilor materiale realizate pentru producția extrasă
de subunitățile componente C.E.H. S.A. în perioada 2011-2015
Acest lucru este determinat de faptul că tona de cărbune extrasă și livrată

termocentralelor (sau gigacaloria) nu mai este considerată producție marfă ci reprezintă doar o
componentă a costului total al Megawatt-ului livrat în Sistemul Energetic Național.
Deși curba de variație a cheltuielilor materiale totale prezintă un trend descendent în
cazul celor 4 exploatări miniere din componența C.E.H. SA, acest fapt se datorează în special
reducerii producției și nu unei eficientizări a cheltuielilor efectuate.
Figura III.11 Graficul de variație a cheltuielilor materiale realizate pentru extragerea unei tone de cărbune
în cadrul exploatărilor miniere din componența C.E.H. S.A. în perioada 2011-2015
57
Analizând datele avute la dispoziție pentru fiecare exploatare minieră în parte constatăm
următoarele:
- la nivelul E.M. Lonea se constatată o creștere a cheltuielilor materiale cu 30,78
lei/tonă,în anul 2015 față de anul 2011, reprezentând un procent de 32,71%;
- pentru E.M. Livezeni, se constată faptul că, cheltuielile materiale au crescut cu 41,06
lei/tonă în anul 2015 față de anul 2011, reprezentând 51,51%;
- în cazul E.M. Vulcan creșterea acestui indicator a fost în valoare de 22,28 lei/tonă,
fiind în procent de 36,72%;
- E.M. Lupeni a raportat o creștere a nivelului acestor cheltuieli în sumă de 24,25
lei/tonă, reprezentând 25,94%.
Raportând nivelul cheltuielilor realizate în cursul anului 2015, între exploatările miniere
constatăm faptul că este o diferență foarte mare, între E.M. Vulcan (care realizează minimul
acestor cheltuieli) și E.M Lonea (care dă maximul lor), diferența fiind de 41,91 lei/tonă mai mult
realizare de E.M. Lonea, adică un procent de 50,52%.
III.3. Analiza indicatorilor tehnico-economici realizați la nivel de Operator
III.3.1. Producția fizică
Analiza acestui indicator ne relevă tendința imprimată de la nivel central anume aceea de
reducere continuă a activității de extragere, probabil până la închiderea completă a acestei
activități.
Evoluția producției extrase la nivelul Diviziei Miniere din cadrul C.E.H. S.A. este redată
în graficul din fig.III.12, analiza acestuia conducând la următoarele concluzii:
- producția extrasă prezintă un trend descendent, în anul 2015 fiind extrase cu 513,839 mii
tone mai puțin decât în 2011, reprezentând 34,95%;
- producția sortată și livrată este cu 382,33 mii tone mai mică în 2015 față de 2011,
respectiv cu 30,13% .
Cauzele care au determinat această situație sunt multiple, iar dintre ele putem enumera:
- reducerea capacităților de producție prin epuizarea acestora și nerespectarea
programului de deschideri și pregătiri stabilit prin planurile anuale de exploatare care să conducă
la punerea în funcțiune de noi capacități;
- plasarea necorespunzătoare a fronturilor de abataj cu consecințe dezastruoase asupra
întregului proces de producție. Astfel, lipsa personalului din frontul de lucru a determinat viteze
mici de avansare a abatajelor, creșterea duratei ciclului de producție, creșterea duratei de
manifestare a presiunii miniere asupra susținerii din abataj și a susținerii lucrărilor adiacente cu
58
înrăutățirea condițiilor de lucru ale acestora, dezagregarea bancului de cărbune în fața frontului,
în cazul metodei de exploatare cu banc subminat. Totodată, vitezele mici de avansare a frontului
au determinat creșterea pericolului apariției focurilor endogene în spațiul exploatat precum și
desfășurarea în condiții grele a operațiunii de dirijare a presiunii miniere;
- accidente tehnice (surpări, defecțiuni ale utilajelor de tăiere și transport) care au condus
la creșterea timpului de staționare a procesului de producție cu reducerea corespunzătoare a
cantității de cărbune extrase;
- aprovizionarea defectuoasă cu materiale și piese de schimb a fronturilor de lucru.
Direcția în care s-a acționat constant în ultimii 10 ani a fost cea de căutare a unei metode
care să conducă la obținerea unor producții și productivități mari. În acest sens s-a acționat
pentru introducerea metodei de exploatare cu banc de cărbune subminat la nivelul întregului
bazin, întocmindu-se proiecte cadru pentru toate condițiile de înclinare ale stratelor groase
explodate în perimetrele miniere.
Figura III.12 Graficul producției totale extrase și a producției sortate și livrate la nivelul
Complexului Energetic Hunedoara în perioada 2011-2015
Astfel, raportându-ne la ponderea pe care o ocupă fiecare metodă de exploatare în

realizarea producției la nivelul C.E.H. S.A. (fig. III.13), în perioada analizată putem constata
următoarele:
- metodele de exploatare care utilizează tehnologii cu mecanizare complexă, au o pondere
însemnată, valoarea acesteia variind în intervalul 22-29%;
- exploatarea cu banc de cărbune subminat (în cele două variante ale sale) ocupă un loc
important în peisajul exploatării, aproximativ 60% din producția obținută la nivelul
Complexului Energetic fiind extrasă prin intermediul acestei clase de metode (intervalul
de variație a fost 55,28÷61,85%);
59
- metodele de exploatare clasice, în felii, cu utilizarea susținerii individuale sunt o prezență
constantă la toate exploatările miniere, dar procentul ocupat este relativ redus, având o
valoare de cel mult 10% în anul 2015;
- o foarte mică parte a producției a fost obținută în urma aplicării metodei de exploatare în
abataje cu front scurt, ponderea producției obținute prin aplicarea acestei metode
situându-se în intervalul (1,54÷0,44 %);
- o parte din producție a fost obținută în urma executării lucrărilor de pregătire a abatajelor,
procentul realizat fiind în funcție de capacitățile de producție necesar a fi puse în
funcțiune, fiind cuprins în intervalul (4,55÷7,57%).
Figura III.13 Ponderea producției realizate pe metode de exploatare aplicate în cadrul CEH S.A.
în totalul producției obținute în perioada 2011-2015
III.3.2. Productivitatea muncii
III.3.2.1. Productivitatea muncii obținută la nivel de complex
Evoluția productivității muncii realizată în cadrul Diviziei Miniere din Complexul

Energetic Hunedoara este redată în graficele reprezentate în fig. III.14, III.15. și III.16. Pentru ca
imaginea oferită de acest indicator să fie completă vom face o analiză la nivel de complex (doar
pentru activitatea minieră), în funcție de metoda de exploatare aplicată precum și în funcție de
locul de extragere al cărbunelui.
Analiza datelor care au stat la baza elaborării acestor grafice ne permit să tragem
următoarele concluzii:
- indicatorul productivitatea muncii pentru întreg personalul care lucrează în
Divizia Minieră ne indică o scădere a acesteia cu o valoare de 0,169 t/post, în 2015 față de 2011,
reducerea fiind de 11,55%;
60
- raportând valorile productivității muncii realizate în subteran la valorile aceluiași
indicator realizat la nivelul întregii activități miniere din cadrul C.E.H. S.A., se constată o
scădere a acestuia, în perioada analizată, cu valori cuprinse între 0,294t/post (16,74%) în anul
2011 și 0,300 t/post (18,83%) în anul 2015;
- scăderea accentuată a acestui indicator indică disfuncționalități majore în actul de
conducere, fiind dovada cea mai elocventă a faptului că măsurile luate pentru eficientizarea
activității nu merg în direcția cea bună și că trebuiesc luate alte măsuri pentru îmbunătățirea
activității.
Figura III.14 Productivitatea fizică a muncii realizată în cadrul CEH SAîn perioada 2011-2015
III.3.2.2. Productivitatea muncii calculată pe metode de exploatare aplicate
Este important de analizat indicatorul productivității muncii și prin prisma metodelor de

exploatare aplicate, în vederea diferențierii acestora. Interpretarea datelor disponibile privind
productivitatea muncii realizată pe metodele de exploatare aplicate în Valea Jiului, ne conduce la
următoarele concluzii:
- în cazul utilizării tehnologiei de exploatare cu complex mecanizat se constată o
scădere a acestui indicator, având o valoare mai mică cu 5,823 t/post în 2015 față de 2011,
reprezentând un procent de 44,46%;
- în cazul abatajelor frontale cu susținere individuală se constată o scădere a
productivității cu 0,829 t/post, reprezentând un procent de 14,69%;
- pentru abatajele cu front scurt productivitatea muncii a scăzut cu 0,546 t/post,
respectiv 11,34%;
- în cazul metodei de exploatare cu banc de cărbune subminat aplicată în cazul
stratelor groase cu înclinare mică scăderea productivității are o valoare de 0,953 t/post,
reprezentând 13,15%;
- metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat aplicată pentru strate cu înclinare
medie prezintă și ea o scădere în 2015, față de 2011 cu 0,653 t/post, adică un procent de 8,61%;
61
- dacă în cazul metodelor de exploatare cu banc subminat curba de variație a
productivității prezintă o variație într-un domeniu relativ redus, în cazul complexului mecanizat
scăderea acestui indicator prezintă o scădere accentuată, continuă, minimul fiind atins în cursul
anului 2015;
- comparând cele două metode care realizează productivitățile cele mai mari
constatăm că în anul 2011 complexul mecanizat realiza o productivitate a muncii mai mare cu
5,52 t/post (42,14%), față de metoda de exploatare cu banc de carbune subminat, în timp ce în
2015 această diferență era de numai 0,350 t/post reprezentând 4,81%.
Figura III.15 Graficul de variație a productivității muncii realizată pe metodele de exploatare

aplicate în cadrul C.E.H. S.A. în perioada 2011-2015
Utilizarea tehnologiei de exploatare cu complex mecanizat a permis de-a lungul timpului

obținerea unor indicatori tehnico-economici superiori față de utilizarea altor tehnologii în special
datorită eliminării unor consumuri importante de muncă. Înrăutățirea condițiilor de lucru ale
susținerii mecanizate datorată în principal proiectării necorespunzătoare a lucrărilor de pregătire
care au impus traversarea prin lucrul vechi, traversarea unor falii apărute în lungul liniei de front,
precum și aprovizionarea necorespunzătoare cu materiale și piese de schimb, au condus la
reducerea eficienței acestei tehnologii și obținerea unor indicatori economici sub așteptări.
Exploatarea cu banc de cărbune subminat este în momentul de față o soluție pentru
continuarea exploatării în bazinul Văii Jiului, dar trebuie luate măsuri corespunzătoare de tratare
și închidere a spațiului exploatat. Tratarea cu lejeritate a acestor aspecte a condus la apariția unor
zone de foc și pe cale de consecință la indisponibilizarea de rezerve, consumuri suplimentare de
forță de muncă și materiale și implicit la reducerea producției obținute cu majorarea costului
tonei de cărbune extras. Toate cele semnalate anterior au determinat reducerea eficienței aplicării
metodei (în toate variantele ei) și implicit obținerea unor rezultate economice necorespunzătoare
pentru exploatările miniere din bazin.
62
III.3.2.3. Productivitatea muncii funcție de locul de extragere
Analiza valorilor pentru productivitatea muncii obținută în funcție de locul de extragere a

cărbunelui, ne arată următoarele:
- productivitatea muncii prezintă o scădere semnificativă în cazul abatajelor, fiind
mai redusă în anul 2015 cu 2,078 t/post față de anul 2011, reprezentând un procent de 24,06%;
- în cazul lucrărilor de pregătire, productivitatea muncii a scăzut într-un procent de
24,65%, respectiv cu 0,445 t/post mai puțin în anul 2015 față de anul 2011;
- pe total personal care lucrează în cărbune (lucrătorii din abataje și lucrările de
pregătire în cărbune) productivitatea obținută este mai mică cu 1,569 t/post în anul 2015 față de
anul 2011, respectiv un procent de reducere de 22,16%.
Figura III.16 Variația productivității muncii realizată în cadrul C.E.H. S.A.

calculată pe categorii de angajați,în perioada 2011-2015
III.3.3. Cost de producție unitar
,,Totalitatea cheltuielilor de producție efectuate de o întreprindere pentru producerea și

desfacerea producției într-o anumită perioadă de timp, reprezintă costul producției ” [2].
Costul de producție este un indicator de referință al nivelului eficienței economice al unei
unități economice, urmărirea nivelului real al cheltuielilor de producție oferind posibilitatea
managementului de cel mai înalt nivel să cunoască volumul factorilor de producție consumați
precum și eficiența acestor consumuri, comparativ cu normele de cheltuieli prevăzute.
Costul de producție unitar mediu realizat, pentru extragerea unei tone de huilă, la nivelul
subunităților componente ale C.E.H S.A. a crescut în perioada analizată, fiind mai mare cu
140,68 lei/tonă, adică cu 46,72% în anul 2015 față de anul 2011. La nivelul întregului Complex
(luând în calcul și celelalte subunități componente neproductive) costul de producție unitar este
63
mai mare față de cel înregistrat la nivelul subunităților cu valori cuprinse între 22,17 lei/t în anul
2011 (7,36%) respectiv 18,14 lei/t în 2015 (4,10%). Această creștere a variat în perioada
analizată, pragul minim fiind atins în anul 2013 când, creșterea a fost de numai 9,14 lei/tonă,
reprezentând 2,64%.
Extinzând analiza costului de producție unitar de la tona de cărbune extrasă la gigacalorie
livrată de către Divizia Minieră la termocentralele din componența C.E.H. S.A. constatăm
următoarele:
- costul gigacaloriei livrate de către subunități a crescut în această perioadă cu 40,52
lei/Gcal reprezentând 48,12%, concluzia care se desprinde fiind aceea că producția extrasă nu s-a
încadrat în parametrii de calitate stabiliți, fiind necesare măsuri și eforturi pentru eliminarea
sterilului în toate etapele procesului de producție;
- la nivelul întregului Complex, creșterea este de 39,01 lei/tonă în anul 2015 față de anul
2011, reprezentând 42,27%. Raportând costul de producție unitar realizat la nivel de Complex la
costul de producție unitar realizat la nivelul exploatărilor miniere componente, constatăm o
reducere a creșterii acestuia de la 7,36% în anul 2011 la 4,10% în anul 2013, minimul fiind
înregistrat în anul 2013 având o valoare 2,64%.
Figura III.17 Graficul evoluției costului tonei de cărbune extrasă la nivelul C.E.H. S.A. în perioada 2011-2015
Această scădere trebuie pusă pe seama unei mai judicioase utilizări a personalului din
subunitățile componente neproductive, o utilizare mai eficientă a capacității de transport precum
și creșterea producției sortate și livrate cu reducerea corespunzătoare a cantității de cărbune
preparate.
Evoluția costului unitar de producție a fost influențată pe de o parte de ponderea mare a
cheltuielilor cu munca vie în totalul general, iar pe de altă parte de evoluția crescătoare a tuturor
cheltuielilor cu materialele și serviciile care intră în structura costului. Chiar dacă s-au luat
64
măsuri pentru reducerea numărului de personal cu țintă directă reducerea cheltuielilor cu munca
vie, în prețul final al tonei de cărbune aceste măsuri au fost anulate în parte de creșterile
prețurilor la materiale și servicii.
Figura III.18 Graficul de variație al costului gigacaloriei livrate de Divizia Minieră din cadrul C.E.H. S.A.
termocentralelor din structura acestuia în perioada 2011-2015
III.3.4. Cheltuieli totale
Orice activitate desfășurată de o întreprindere este consumatoare de resurse. Exprimând

consumurile de resurse în unități monetare, acestea capătă denumirea de cheltuieli. Principalele
categorii de cheltuieli de care depind performanțele economice ale unei întreprinderi sunt:
- cheltuielile de exploatare, în cadrul acestora se acordă o atenție deosebită
cheltuielilor cu materiile prime și materialele precum și cheltuielilor de natură salarială realizate
cu personalul angajat;
- cheltuielile financiare (important de analizat în cazul acestora sunt cheltuielile cu
dobânzile);
- cheltuielile extraordinare (cheltuieli legate de operații de gestiune – despăgubiri,
amenzi, pierderi din calamități, ș.a.m.d.).
Structura cheltuielilor totale realizate de către C.E.H. S.A. în cursul anului 2015 este
redată în graficul ce urmează.
Din analiza datelor disponibile au rezultat următoarele:
- la nivelul subunităților miniere, componente ale C.E.H. S.A., se constată o
reducere a cheltuielilor totale efectuate, fiind cheltuiți cu 12.812 mii lei mai puțin în anul 2015
față de anul 2011, adică un procent de 3,04%;
- raportându-ne la procentul de scădere a producției comparativ cu procentul de
scădere a cheltuielilor, constatăm faptul că nu au scăzut în același ritm. În timp ce producția a
65
scăzut cu 33,9%, cheltuielile au scăzut cu doar 3,04%, lucru care este nefiresc dacă ținem cont că
marea masă a cheltuielilor este legată direct de activitatea de producție;
- cheltuielile totale realizate la nivelul C.E.H. S.A. au o tendință de scădere, în anul
2015 cheltuindu-se cu 14.473 lei mai puțin decât în anul anul 2013, primul an calendaristic întreg
în care C.E.H. S.A. a funcționat în actuala componență, valoare care reprezintă un procent de
3,29%;
- în ultimii ani curba cheltuielilor de producție totale prezintă un domeniu redus de
variație, cheltuielile cifrându-se în jurul valori de 400.000 mii lei, dar fiind mari în raport cu
cantitatea de cărbune extrasă;
- reducerea cheltuielilor de producție este rezultatul direct al reducerii volumului
producției extrase, dar o analiză amănunțită a acestora va evidenția disfuncționalități majore în
procesul de alocare a resurselor necesare în desfășurarea corespunzătoare a procesului de
producție.
Figura III.19 Graficul cheltuielilor de producție totale realizate la nivelul C.E.H. S.A.în perioada 2011-2015
III.3.5. Cheltuieli materiale realizate la nivelul Diviziei Miniere
Cheltuielile cu materiile prime și materialele dețin o pondere importantă în totalul

cheltuielilor de exploatare, analiza economico-financiară a acestui tip de cheltuieli putând oferi
soluții cu privire la eficientizarea consumului de resurse la nivelul unității economice.
Concluziile care se desprind din analiza acestui indicator sunt:
- la nivelul subunităților miniere din componența C.E.H. S.A. cheltuielile materiale
au scăzut cu 14.360 mii lei în anul 2015 față de anul 2011, reprezentând 12,32%;
- cheltuielile materiale realizate de către Complexul Energetic (Divizia Minieră) au
fost mai mici cu 60.674 mii lei în anul 2015 față de anul 2011;
66
- dacă în anul 2011 se putea constata o majorare cu 54.279 mii lei a cheltuielilor
materiale realizate la nivel de complex față de subunitățile componente, respectiv un procent de
46,57%, în 2015 valoarea cheltuielilor era cu 7.965 mii lei mai mare față de nivelul cheltuielilor
realizate de subunități, reprezentând un procent de 7,79%.
Figura III.20 Curbele de variație a cheltuielilor materiale totale realizate în cadrul CEH SA în perioada 2011-2015
Din analiza acestui indicator concluzionăm următoarele:

- tendința acestui indicator, la nivelul Diviziei Miniere din cadrul C.E.H. S.A., este de
creștere continuă, creșterea fiind în valoare de 33,28 lei/tonă la nivelul anului 2015 față de anul
2011, adică un procent de 38,74%;
- la nivelul subunităților se constată o creștere a acestui indicator cu 27,23 lei/tonă în anul
2015 față de anul 2011, respectiv 32,68%;
Figura III.21 Evoluția cheltuielilor materiale realizate în cadrul Diviziei Miniere înperioada 2011-2015 (lei/tonă)
67
- cheltuielile materiale au crescut ca valoare la nivelul C.E.H. S.A. față de subunități,
constatându-se o creștere a acestora cu 8,62 lei/tonă în anul 2015 față de anul 2011, reprezentând
7,79 %. Tendința acestor cheltuieli a fost de creștere continuă, vârful fiind atins în anul 2013
când valoarea creșterii a fost de 10,12 %;
- în condițiile reducerii producției, creșterea acestei categorii de cheltuieli reprezintă un
aspect nefavorabil, fapt care ne arată grave disfuncționalități în activitatea exploatărilor miniere
din componența C.E.H. S.A.
III.3.6. Structura costului
În tabelul următor este redată situația cheltuielilor care intră în structura costului de
producție, din analiza acestora putând fi trase câteva concluzii și anume:
- cheltuielile cu salariile brute sunt într-un procent de 45,09% din total cheltuieli
efectuate la nivelul Complexului Energetic. Dacă se adaugă și celelalte cheltuieli de natură
salarială se ajunge la un procent de 68,20% din total cheltuieli efectuate cu extragerea unei tone
de cărbune, fapt care trebuie să dea de gândit conducerii acestui agent economic;
- nivelul costurilor se reflectă direct în prețul de vânzare al unui produs, în cazul
analizat ,,tona de cărbune extras" sau gigacaloria, prețul de livrare actual neacoperind costurile,
fapt ce conduce la desfășurarea unei activități în pierdere;
- cotele aferente materiilor prime și materialelor, energiei consumate și apei sunt în
limite rezonabile.
Tabelul III.1
Componente cost Cost de producție lei/Gcal %

Total 422.427.395,74 129,07
- materiale 25.314.595,23 7,74 5,99
- energie, apa 40.024.624,48 12,22 9,46
- amortizare 26.369.788,56 8,06 6,24
- lucrări si servicii 17.941.269,84 5,48 4,24
- salarii brute 190.502.861,20 58,21 45,09
-cval en electrică/termică pentru salariați 13.406.193,50 4,1 3,17
- tichete de masa 1.973.372,58 0,6 0,46
- tichete cadou 6.561.946,28 2,01 1,55
- viramente 65.217.022,09 19,92 15,43
- alte facilități cf. CCM 10.571.301,94 3,23 2,50
- alte cheltuieli cu impozite si taxe 24.544.420,04 7,5 5,81
68
Figura III.22 Structura costului unitar al tonei de cărbune livrată la termocentrale în cursul anului 2015
de către exploatările miniere din cadrul C.E.H. S.A
III.3.7. Indicatori preliminați pentru anul 2016
Principalii indicatori cuprinși în programul preliminar pentru anul 2016 sunt redați în
tabelul următor:
Tabelul III.2
Nr EM EM EM EM
Indicator U.M
crt. Lonea Livezeni Vulcan Lupeni
1. Producție fizică extrasă tone 232.000 270.000 240.000 296.000
2. Producție fizică livrată Gcal 844.000 1097,6 829,1 985,7
3. Cheltuieli totale mii lei 93612,16 96547 88088 134186
4. Cheltuieli materiale mii lei 25.432,71 27254 28137 37473
5. Cheltuieli cu munca vie mii lei 68.179,45 69253 59951 96713
6. Cost unitar lei/Gcal 110,85 88 106,2 136,1
Ponderea cheltuielilor de
7. % 69,34 67,18 63,9 68,26
personal în total cheltuieli
8. Preț livrare lei/Gcal 60,87 50 50 50
9. Producția marfă mii lei 51.402,93 62143 49731 64287
8. Profit net/pierdere mii lei - 42.209,24 - 34406 - 38 357 - 69 900
Cel mai important lucru care se desprinde la o primă parcurgere a acestui tabel este că din
start se pleacă de la ideea că activitatea de extracție a huilei este o activitate desfășurată în
pierdere, fiind prevăzute sume foarte mari la acest capitol, sume care nu pot fi recuperate, iar
dacă se va continua în același mod finalul este previzibil și anume încetarea exploatării la nivel
de bazin, sau continuarea acestei activități prin subvenționarea diferenței de preț de către statul
român.
69
Costul unitar pentru producția extrasă în anul 2015 este redat în tabelul următor:
Tabelul III.3
Cost gigacalorie
Gigacalorii Cost producție
Exploatarea minieră livrată
livrate [lei]
[lei/Gcal]
Lonea 692.607 94.568.247,61 135,54
Livezeni 663.861 94.694.859,73 142,64
Vulcan 900.838 80.913.431,25 89,82
Lupeni 1.015.395 135.597.066,41 133,54
Total exploatări miniere 3.272.701 405.773.605,00 125,38
Total general divizie minieră CEH 3.272.701 422.427.395,74 129,07
III.3.8. Concluzii
Analiza indicatorilor tehnico-economici care caracterizează activitatea Complexului

Energetic Hunedoara a condus la următoarele concluzii:
- productivitatea muncii realizată la nivelul întregului complex are o valoare destul de
redusă. Astfel, costurile foarte mari cu munca vie generate de prevederile contractului colectiv de
muncă determină ieșiri de resurse financiare, fără ca acestea să fie legate direct de
productivitatea muncii;
- periodic, în urma unor așa numite analize care aveau drept scop menţinerea sectorului în
parametri economici suportabili, s-a recurs la măsuri de reorganizare şi restructurare, măsuri care
au vizat în primul rând închiderea de perimetre miniere și porțiuni de perimetru considerate la
momentul respectiv nerentabile, dublate de disponibilizările masive de personal. Închiderea
acestor perimetre s-a făcut doar pe baza rezultatelor financiare disponibile la un moment dat și
nu în baza unei analize aprofundate care să ia în calcul și varianta unui program de investiții pe
termen lung care să conducă la viabilizarea exploatării. Restrângerea activității miniere și
reducerea personalului productiv nu au fost urmate de măsuri de retehnologizare a activității, în
sensul mecanizării procesului de producție, soluție care ar fi condus la creșterea eficienței
economice a acesteia. Disponibilizările de personal au avut drept consecință scăderea nivelului
profesional al celor rămași (cei ieșiți din sistem fiind de obicei persoane cu experiență în
activitatea de producție) precum și o plasare necorespunzătoare a fronturilor de lucru;
- o modalitate de îmbunătățire a indicatorilor tehnico-economici ai exploatării a
reprezentat-o și aplicarea la scara întregului bazin a metodei de exploatare cu banc subminat.
Aplicarea metodei prezintă o serie de avantaje și anume:
- indicele de pregătire (ml/tonă) este mult mai redus în comparație cu metodele de
exploatare clasice (metodele de exploatare în felii orizontale sau înclinate, cu utilizarea
complexelor mecanizate sau a susţinerii individuale, metode de exploatare cu front scurt);
- productivitatea muncii are valori mai mari conducând la obținerea unor rezultate
economice mult mai bune;
70
- scade consumul de muncă pentru exploatarea aceluiași volum de rezervă
rezultând economii la capitolul cheltuieli cu munca vie;
- producția este concentrată în zone de strat productive, reducându-se cheltuielile
pentru transportul rezervei extrase.
Totuși aplicarea acestei metode are și o serie de dezavantaje mai mult decât evidente și
anume:
- pierderi foarte mari de cărbune în spațiul exploatat generând riscul apariției
focurilor subterane și implicit imobilizarea rezervei afectate;
- diluție mare a cărbunelui extras;
- viteze mari de coborâre a exploatării, fiind necesare investiții noi în lucrări de
deschidere pentru noi rezerve;
- chiar dacă au fost obținute productivități mai ridicate, acestea nu au condus la o
reducere semnificativă a costurilor de exploatare.
Un alt aspect care justifică situația actuală a C.E.H. S.A. îl reprezintă apariția Legii
nr.134/18.07.2012 pentru aprobarea OUG nr. 88/2011 privind modificarea și completarea Legii
nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse
regenerabile de energie. Prin această lege a fost reglementată obligația de achiziționare a cotelor
de certificate verzi (stabilite anual de ministerul de resort și aprobate prin hotărâri de guvern),
ceea ce a generat un dezechilibru major, cu efecte nefaste asupra activității producătorilor de
energie electrică și termică pe bază de cărbune.
Rezervele importante de huilă disponibile în bazin precum și forța de muncă existentă în
zonă, oferă oportunitatea ca C.E.H. S.A. să devină un pion important în domeniul producerii și
furnizării energiei electrice pe plan național și regional. Pentru a se putea atinge acest obiectiv
trebuiesc luate măsuri de retehnologizare a sectorului minier și de conformare la cerințele de
mediu pentru termocentrale.
Pentru îmbunătățirea rezultatelor economice ale exploatării și reducerea cheltuielilor se
poate acționa pe mai multe căi și anume:
- reducerea cheltuielilor generate de forța de muncă utilizată în procesul de
producție prin stabilirea exactă a necesarului de salariați pe categorii de pregătire și normarea
judicioasă a muncii;
- creșterea productivității muncii prin mărirea cantității de hulă extrasă, salariile
precum și celelalte cheltuieli se vor raporta la o producție mai mare, reducându-se cheltuielile pe
unitatea de produs;
- reducerea cheltuielilor materiale (acest lucru vizând reducerea consumurilor
specifice de materii prime și materiale, energie și apă utilizate în procesul de producție),
aprovizionarea ritmică cu materii și materiale de calitate, raportate la necesități;
71
- introducerea unor noi tehnologii de extracție care să conducă la reducerea
consumurilor de muncă și materiale;
- îmbunătățirea folosirii capacității de producție prin plasarea corespunzătoare a
fronturilor de abataj și asigurarea la timp a unor noi capacități de producție pentru înlocuirea
celor epuizate. Rezultatul direct al acestei acțiuni este creșterea producției fapt care conduce la
reducerea cheltuielilor constante raportate la unitatea de produs, în special cele referitoare la
amortizare.
Planificarea reducerii cheltuielilor de producție trebuie să fie un obiectiv major al oricărui
manager, indiferent de nivelul pe care se situează în lanțul productiv, dar pentru a fi eficientă
trebuie să aibă la bază un ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice realist care să privească
procesul de producție în ansamblul său. În cadrul acestui ansamblu de măsuri putem enumera:
- reducerea consumurilor specifice pe diverse categorii de materii prime și
materiale;
- aplicarea unui program strict privind funcționarea diverselor utilaje pentru
utilizarea la capacitate maximă a acestora în vederea reducerii consumurilor de energie și
combustibili;
- diminuarea cheltuielilor cu munca vie prin creșterea productivității muncii;
- introducerea de tehnologii noi care să permită eliminarea consumurilor mari de
muncă și creșterea productivității;
- corelarea evoluției numărului de salariați în funcție de condițiile concrete din
cadrul fiecărei exploatări miniere.
72
CAPITOLUL IV
GROASE DIN VALEA JIULUI EXPLOATATE IN FELII INCLINATE
IV.1. Determinarea rezervelor de cărbune ale blocului geologic ce urmează a fi exploatat
Așa cum a fost menționat în cuprinsul capitolului I, întregul bazin al Văii Jiului este
afectat de o structură tectonică complexă, materializată prin prezența unui număr mare de falii
diagonale și longitudinale care compartimentează zăcământul într-un număr mare de blocuri de
dimensiuni diferite. Astfel, în proiectarea lucrărilor de deschidere și pregătire specialiștii din
industria minieră trebuie să țină cont de restricțiile impuse în dezvoltarea stratelor de falii
existente.
Blocul, ca parte a câmpului minier, cuprinde toate stratele de cărbune, împreună cu
rețeaua de lucrări miniere necesară pentru a asigura aerisirea independentă a abatajelor.
În prezent, în bazinul Văii Jiului, în blocurile geologice din perimetrele miniere active se
exploatează stratele 3 și 5 și în unele cazuri stratul 13.
Rezerva tehnologică aferentă blocului aflat în exploatare [18] se calculează cu relația:
Rt  S  H  m    c , [tone] [4.1]
unde:
S - este dimensiunea pe direcţie a blocului geologic, (m);
H - dimensiunea pe înclinare a câmpului de abataj, (m);
m – grosimea stratului din cadrul blocului, (m);
  1,4  1,65 - greutatea specifică aparentă a cărbunelui, t/m3;
c  0,85  0,90 reprezintă coeficientul de extragere a substanței minerale utile, pentru
stratele groase din Valea Jiului.
În cazul în care în cadrul blocului sunt cantonate mai multe strate de cărbune, relația
[4.1] va avea următoarea formă:
n
Rt  S  H   pi  c , [tone] [4.2]
i 1
în care:
p  m   , [tone/m2] - reprezintă productivitatea stratului, respectiv producția de
substanță minerală utilă ce revine la 1 m2 de strat. [4.3]
73
n
p
i 1
i  p1  p 2  ...........  p n [t/m2] [4.4]
În condiții concrete de zăcământ, când una din dimensiunile blocului este determinată de
hotarele naturale, în special de accidentele tectonice, cea de-a doua dimensiune o putem
determina din relația [4.2] și va fi de forma [18]:
Ri AT
S n
 n
[m] [4.5]
H   pi  c H   pi  c
i 1 i 1
Ri AT
H n
 n
[m] [4.6]
S   pi  c S   pi  c
i 1 i 1
în care:
A – reprezintă producția anuală planificată a fi extrasă din blocul respectiv, [tone/an];
T – durata de activitate a exploatării, [ani].
IV.2. Modelarea încărcării pe abataj
Calculul încărcării normate pe abataj se face conform următoarei relații [20]:

n  Ts 
Azi   A0  a  l ab     K n  K exp [t/zi] [4.7]
1080 1,3
în care:
A0 – producția zilnică a abatajului în condiții standard, [t/zi];
a – corecția la normativul de încărcare în condițiile modificării lungimii abatajului cu 1m
față de valoarea tolerată;
Δlab – diferența dintre lungimea de calcul și cea totală a abatajului, [m];
n- numărul de schimburi pe zi;
Ts – durata schimbului, [min];
Kn – coeficient de reducere a normativului de încărcare pe abataj conform condițiilor geo-
miniere care influențează activitatea pe abataj.
K n  K1  K 2  K 3  K 4  K 5  K 6  K 7 [4.8]
unde:
K1, K2, K3, K4, K5, K6, K7 – sunt coeficienți de reducere a normativului de încărcare care
țin seama de: prezența accidentelor tectonice, acoperiș fals, efilarea stratului, prezența apelor
subterane, prezența intercalațiilor de steril, trecerea abatajului prin lucrări miniere vechi,
creșterea înclinării stratului.
74
Coeficientul Kn se determină ca medie ponderată pentru tot blocul aflat în exploatare:
n
K ni  Ribi
Kn  i 1
[4.9]
Rt
unde: Ribi– rezervele blocului influențate de coeficientul de reducere a încărcăturii Kni.
IV.3. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea utilajelor

de săpare a lucrărilor de pregătire
Pentru executarea lucrărilor miniere de pregătire desenate în arhitectura metodei de

exploatare a stratelor groase în felii pe înclinare vom apela la varianta în care se utilizează
tehnologia de tăiere cu combina de înaintare de tip ATM-50, SANDVIK MR-120, produse de
Sandvik Mining And Constructions sau REMAG AM-50z-w produsă de Famour Group Polonia.
Cheltuielile înregistrate cu achiziționarea utilajelor de săpare se vor calcula prin
raportarea valorii de intrare (de achiziție) la durata de viață a echipamentului achiziționat,
pierderea în valoare a acestora ca urmare a utilizării în procesul de producție regăsindu-se astfel
în costul final al tonei de cărbune extrase la gura abatajului.
Pentru calculul amortizării valorii utilajelor de săpare vom utiliza ,,metoda normelor
egale” [9],[50], [58] care caracterizează sistemul liniar de amortizare și constă în calculul și
utilizarea aceleiași norme de amortizare pe întreaga durată normată de funcționare. Acest fapt
înseamnă că amortismentul anual este egal pe toată durata de funcționare a imobilizării corporale
respective.
Relația de calcul a cheltuielilor efectuate cu utilajele de săpare va fi de forma:
Cus  Aa  T1 , [lei] [4.10]
în care:
T1 - durata de execuție a lucrărilor de pregătire, [ani], calculată cu relația:
1   80 1 
T1  T1'  T1,,  0,008   l ca  l ab  l ca  hab     , [ani] [4.11]
 l 
vs  p m 
în care:
T1'– reprezintă durata de realizare execuție a lucrărilor executate pe strat, [ani];
T1”– reprezintă durata de realizare a lucrărilor executate în culcuș, [ani];
hab – înălțimea abatajului, [m];
lca - reprezintă lungimea câmpului de abataj, [m];
lab- reprezintă lungimea abatajului (fâșiei),[m];
lp- reprezintă lungimea panoului aflat în exploatare (pe directie),[m];
75
m- grosimea stratului, [m];
vs- viteza de execuție a lucrărilor miniere de pregătire [m/zi];
Aa – amortizarea anuală, care se calculează cu relația:
Vco
Aa  , [lei/an] [4.12]
d
unde:
Vco – valoarea de intrare a activului imobilizat (combina de înaintare), [lei/UM];
d- durata normată de funcționare, [ani sau luni].
Cheltuielile cu utilajele de săpare care se iau în calcul în stabilirea costului unitar al tonei
de cărbune extras, vor fi calculate cu următoarea formulă:
Vco 1   80 1 
Cus  0,008    l ca  l ab  l ca  hab     [lei] [4.13]
 l 
d vs  p m 
IV.4. Modelarea cheltuielilor pentru realizarea lucrărilor de pregătire
Pentru determinarea ecuației cheltuielilor realizate cu executarea lucrărilor de pregătire

necesare pentru conturarea abatajului se va utiliza rețeaua de lucrări redată în figura II.13.
Potrivit schemei prezentate, rețeaua de lucrări miniere este alcătuită din:
- galerie transversală de bloc (de cap), executată în steril, cu lungimea lgtbc;
- galerie transversală de bloc (de bază), executată în steril, cu lungimea lgtbb;
- galerie direcțională de cap (aeraj), executată în culcușul stratului până la limita pe
direcție a blocului tectonic, cu lungimea lgdc;
- galerie direcțională de bază (de transport) executată în culcușul stratului până la
limita pe direcție a blocului tectonic, cu lungimea lgdb;
- galerii transversale intermediare de cap, executate la distanțe de 100-120m, cu
lungimea lgtic;
- galerii transversale intermediare de bază, executate la distanțe de 100-120m, cu
lungimea lgtib;
- plan înclinat de conturare a câmpului de abataj (de bază), executat pe strat cu
lungimea lca;
- plan înclinat de conturare a câmpului de abataj (de cap), executat pe strat cu
lungimea lca;
- galerie direcțională de bază, executată la nivelul fiecărei felii exploatate, cu o
lungime lgdb≈ lp;
76
- galerie direcțională de cap, executată la nivelul fiecărei felii exploatate, cu o
lungime lgdc≈ lp;
- preabataj de atac, care face legătura între cele două plane înclinate de transport și
aeraj și are lungimea lab.
Lucrările se vor executa cu un profil minier tipizat GDM-11,0 în steril, iar pe strat
profilul va fi de tip GDM -10,0, lucrările fiind executate cu combina de înaintare.
Susținerea lucrărilor se va face cu arce metalice culisante de tip SG-23, montate în
câmpuri de 0,8m. Bandajarea extradosului susținerii se va face cu bandaje de lemn la tavan,
pereții laterali fiind bandajați cu plasă metalică.Transportul materialului derocat se va face cu
transportoare cu raclete.
Aerajul lucrărilor miniere se face cu sisteme de aeraj parțial astfel dimensionate încât să
asigure parametrii ceruți de normele de protecție a muncii, la străpungere acestea fiind puse sub
depresiunea generală a minei.
Preabatajul de atac, va fi executat la un profil de 7,9 m2, armarea acestuia efectuându-se
cu stâlpi hidraulici de 3,15 m și două grinzi articulate cu lungimea de 1,25 m, în câmpuri de
0,8m. Atât tavanul cât și pereții laterali se vor bandaja cu plasă metalică.
Pentru determinarea relației cheltuielilor realizate cu lucrările de pregătire vom ține cont
de următoarele:
- lucrările de pregătire executate în steril, în culcușul stratului vor servi pentru
extragerea întregii rezerve cantonate în bloc, fiind active până la momentul extragerii ultimei
felii;
- cheltuielile realizate cu executarea lucrărilor care deservesc întregul etaj vor fi
împărțite proporțional pe fiecare abataj și felie în parte, numărul feliilor exploatate calculându-se
cu relația:
m
nf  , [4.14]
hab
în care:
m - reprezintă grosimea stratului, m;
hab – reprezintă înălțimea abatajului, m.
- numărul galeriilor transversale intermediare care fac legătura între lucrările de
pregătire executate pe strat și cele din culcuș, se va calcula prin raportarea lungimii pe direcție a
blocului la distanța dintre galerii, acesta fiind întotdeauna număr întreg;
lp
n gti  , [4.15]
120
- lungimea galeriilor transversale intermediare și a galeriilor transversale de bloc va
fi de maximum 30 m.
77
Având în vedere restricțiile impuse anterior relația cheltuielilor cu lucrările de pregătire
care revine unui câmp de abataj va fi de forma:
1 h l h h
Clp  2  l ca  k gc  2  l ab  k gc   l gti  l ab  ab  k gc  2  l gtb  ab  ab  k gs  2  l ab  ab  k gs  l ab  k sa 
60 m lp m m
[4.16]
 
2  l ca  k gc  l ab  2  k gc  k sa   l ab  ab
h 1
  0,5  k gc  100   k gs  2  k gs  [lei ]
m  lp 
 
în care:
kgs – costul unui metru de galerie executată în steril, [lei/m];
kgc – costul unui metru de galerie executate în cărbune, [lei/m];
ksa – costul unui metru de preabataj de atac, [lei/m];
lgti, lgtb – lungimea galeriei transversale intermediare respectiv a galeriei transversale de
bloc, [m];
lca – lungimea câmpului de abataj, [m];
lab – lungimea frontului de abataj, [m];
hab – înălțimea abatajului, [m].
IV.5. Modelarea cheltuielilor de întreținere a lucrărilor de pregătire
Cheltuielile cu întreținerea lucrărilor de pregătire executate pentru exploatarea rezervei

dintr-un bloc de exploatare trebuie împărțite în două categorii și anume: cheltuieli cu întreținerea
lucrărilor de pregătire executate pe strat și care deservesc felia aflată în exploatare și cheltuieli cu
întreținerea lucrărilor de pregătire executate în steril în culcușul stratului a căror funcționalitate
trebuie menținută până la exploatarea întregii rezerve. Diferențierea între cele două tipuri de
cheltuieli este făcută în principal de durata de viață a lucrării precum și de amplasarea acestora în
zona de influență a abatajului. Dacă cele executate în steril sunt ferite de influența directă a
presiunii de reazem dezvoltată de lucrările de abataj, cele din felia aflată în exploatare pot suferi
deformații și reduceri de secțiuni datorită acesteia, necesitând lucrări de intervenție pentru
menținerea suprafeței libere și funcționalității, generând în acest fel cheltuieli mai mari de
întreținere. Analiza cheltuielilor efectuate pentru întreținerea lucrărilor miniere de pregătire
desfășurate la nivelul exploatărilor miniere, analiză derulată pe parcursul mai multor ani, a
condus la statuarea unui procent de 10-15% din valoarea inițială a lucrării de pregătire ca fiind
acoperitor pentru cheltuielile efectuate pentru întreținerea acestora în cursul unui an.
Astfel relația care determină cheltuielile cu întreținerea lucrărilor miniere va fi de forma:
n
C il     C lp  Ti [lei] [4.17]
1
78
în care:
ξ – reprezintă coeficientul ponderii anuale a cheltuielilor de întreținere din total cheltuieli
cu lucrările de pregătire, (10 -15%);
Cp – cheltuielile pentru săparea fiecărui tip de lucrare minieră de pregătire, executată pe
strat sau în steril, (lei);
Ti – timpul de întreținere, (ani);
Pentru determinarea valorii acestor cheltuieli este necesar a fi determinat timpul de
întreținere pentru cantitatea de lucrări miniere care revine fiecărui abataj în parte, din totalul
lucrărilor miniere executate pentru pregătirea etajului de exploatare.
Astfel, timpul de întreținere al lucrărilor este determinat de timpul de exploatare al
abatajului și se va determina cu relația:
Tex lca lca
Tî    [ani] [4.18]
2 2  N z  12  vab 492,48  vab
în care:
Tex– timpul de exploatare a rezervei existente în abataj, [ani];
Nz= 20,52 – media zilelor lucrătoare dintr-o lună;
vab – viteza zilnică de avansare a frontului de abataj, [m/zi].
Funcționalitatea galeriilor transversale intermediare, a galeriilor transversale și a
galeriilor direcționale executate în culcuș trebuie menținută până la exploatarea întregii rezerve
din etaj.
Introducând relațiile [4.16] și [4.18] în cuprinsul relației [4.17], obținem relația care
determină cheltuielile efectuate pentru întreținerea lucrărilor de pregătire care revin pentru
abatajul în funcție, relație care va fi de forma:
1  2 h  
 2  l ca  k gc  l ab  l ca  2  k gc  k sa   l ab  l ca  ab   0,5  k gc   k gs  2  k gs  [lei] [4.19]
1 100
C il   
v ab 492,48  m  lp 

în care indicii literali au semnificațiile menționate anterior.
IV.6. Modelarea cheltuielilor de achiziționare a utilajelor de susținere, transport și tăiere
În funcție de condițiile de zăcământ precum și de nivelul de dezvoltare al tehnicii

miniere, la un moment dat o metodă de exploatare poate fi aplicată într-o anumită variantă. În
funcție de varianta tehnologică aplicată, se stabilesc și utilajele necesare în frontul de lucru
pentru susținerea procesului de extracție a substanței minerale utile. În cazul analizat tăierea
cărbunelui se face prin perforare-împușcare, iar pentru susținerea abatajului se utilizează
susținerea metalică individuală constituită din stâlpi hidraulici și grinzi articulate. Transportul
79
substanței minerale utile se realizează prin intermediul transportoarelor cu raclete până la fluxul
principal de transport. Astfel în frontul de abataj se vor regăsi următoarele tipuri de utilaje:
- utilaje de perforare și tăiere: perforatoare rotative de tip MVK-03, perforatoare
percutante de tip WVP-22 și ciocane de abataj de tip CA-14 sau similare;
- echipamente de susținere a abatajului: stâlpi SVJ-3,15m sau 2,5m, grinzi GSA-
1,25m și agregatul hidraulic pentru asigurarea agentului hidraulic necesar pentru tensionarea
stâlpilor;
- utilaje pentru transportul producției: transportoare cu raclete de tip TR-3, TR-4
sau TR-5.
Cheltuielile efectuate cu achiziționarea utilajelor se vor calcula prin alocarea unei cote
din valoarea de intrare a mijloacelor fixe utilizate în procesul de producție raportate la durata de
utilizare economică a acestora.
Din punct de vedere economic, amortizarea reprezintă procesul de repartizare a valorii de
intrare a imobilizării (mijlocului fix) asupra întregii sale durate de utilizare.
Relația generală a cheltuielilor efectuate cu achiziționarea utilajelor este de forma:
Cut   Aa  Tex [lei] [4.20]
în care:
Aa– reprezintă amortizarea anuală, calculată cu relația:
Vi
Aa  , [lei/an] [4.21]
D
în care:
Vi – valoarea de intrare a mijloacelor fixe achiziționate, [lei/buc];
D – durata de viață a mijlocului fix (utilajului) [ani];
n
Vi  Viup Vius Viut 
Cut    Tex       Tex [lei] [4.22]
Di D D D 
i 1  iup ius iut 
Cota de amortizare ce revine utilajelor de tăiere și perforare se calculează cu:

V pr  n pr V pp  n pp Vca  nca
Aup    [lei/an] [4.23]
D1 D1 D1
în care:
Vpr – reprezintă valoarea de intrare a perforatoarelor rotative, [lei/buc];
Vpp – reprezintă valoarea de intrare a perforatoarelor percutante, [lei/buc];
Vca – reprezintă valoarea de intrare a ciocanelor de abataj, [lei/buc];
npr, npp,nca– reprezintă numărul de perforatoare rotative, percutante respectiv ciocane de
abataj existente în dotarea locului de muncă, [buc];
80
D1= 4 ani, perioada de amortizare aferentă utilajelor de perforare, conform Catalogului de
clasificare a mijloacelor fixe utilizate în economie [91].
Relația pentru calculul cotei anuale de amortizare a utilajelor de transport este de forma:
Vtab  ntab Vtpl  ntpl Vtgd  ntd Vtab  ntab Vtpl l ca Vtgd l p
Aut         [lei/an] [4.24]
D2 D2 D2 D2 D2 60 D2 60
în care:
Vtab – reprezintă valoarea de intrare a transportoarelor de pe abataj, [lei/buc];
Vtpl – reprezintă valoarea de intrare a transportoarelor de pe planul înclinat, [lei/buc];
Vtgd– reprezintă valoarea de intrare a transportoarelor montate pe galeria direcțională,
[lei/buc];
ntab– numărul transportoarelor de pe abataj, de regulă pe abataj este amplasat un singur
transportor indiferent de lungimea abatajului, pentru a simplifica operațiile de ripare a
transportorului și dirijare a presiunii miniere. Pentru a preveni eventualele disfuncționalități se
majorează puterea motorului de acționare a acestuia.
ntab – numărul transportoarelor amplasate pe planul înclinat de transport. Se calculează
prin raportarea lungimii lucrării la lungimea standard de 60 m recomandată de producător;
ntgd – numărul transportoarelor amplasate pe galeria direcțională;
D2= 4 ani, perioada de amortizare a utilajelor de transport,conform [91].
Cota de amortizare aferentă utilajelor de susținere se calculează cu relația:
Vus  ncs Vah Vus l ab Vah
Aus      [lei/an] [4.25]
D3 D3 D3 d s Dah
în care:
Vus – valoarea de intrare a unui cadru de susținere, [lei/cadru]. Un cadru de susținere este
alcătuit din 3 grinzi GSA -1,25m și 4 stâlpi SVJ-3,15m;
ncs– reprezintă numărul de cadre de susținere montate pe abataj și se calculează ca raport
între lungimea abatajului și pasul de armare stabilit prin monografia de armare;
Vah – valoarea de intrare a agregatului hidraulic, [lei/buc].
Dah= 12 ani - durata de viață a mijlocului fix, [ani].
Timpul de exploatare a unui câmp de abataj se calculează cu relația:
lca lca
Tex   [ani] [4.26]
N z  vab 246,24  v z
în care:
lca– lungimea câmpului de abataj, [m];
Nz = 246,24 numărul de zile lucrătoare dintr-un an;
vz– viteza zilnică de avansare a frontului de abataj, m/zi.
81
Relația finală a cheltuielilor cu achiziționarea utilajelor este de forma:
 V pr  n pr V pp  n pp Vca  n ca   Vtab  ntab Vtpr l ca Vtgd l p   Vus l ab V ah  1 l ca
C ut           [lei] [4.27]
 D1 D1 D1   D
  2 D2 60 D2 120   D3 d s Dah  v ab 246,24
IV.7. Modelarea cheltuielilor pentru lucrările de abataj
Cheltuielile de exploatare, reprezintă consumurile efectuate în scopul realizării obiectului

de activitate [34], în cazul nostru unitatea de produs necesar a fi obținută este reprezentată de
tona de cărbune extras. În această categorie sunt incluse: materiile prime și materialele
consumabile, energie electrică și apă, combustibili, salarii și cheltuieli asimilate acestora,
impozite, taxe și vărsăminte asimilate.
Grupa cheltuielilor pentru lucrările de abataj este compusă din cheltuielile cu manopera
efectuată pentru extragerea rezervei, cheltuielile cu energia pneumatică consumată de
perforatoare și ciocanele de abataj folosite în frontul de lucru și energia electrică consumată de
transportoarele de pe abataj și de pe fluxul de transport aferent acestuia, cheltuielile cu
materialele precum și cele cu revizia și întreținerea utilajelor.
IV.7.1. Cheltuielile cu materiile prime și materialele utilizate în procesul de extracție
Materialele consumate în timpul procesului de producție și al căror cost se regăsește în

costul final al cărbunelui extras sunt:
- lemnul de mină utilizat pentru susținerea intersecției abatajului cu preabatajele de
transport și aeraj și pentru construcția șcarpei;
- plasa metalică, utilizată pentru construcția tavanului flexibil pentru felia următoare;
- șnurul de ancoraj, necesar pentru coaserea sulurilor de plasă din alcătuirea tavanului
flexibil precum și pentru legarea stâlpilor de susținere de grinzile GSA;
- explozivi și capse electrice, materiale utilizate în operația de tăiere a cărbunelui din
frontul de abataj.
IV.7.2. Cheltuielile cu lemnul de mină
Cantitatea de lemn de mină consumată pentru extragerea rezervei cantonate în câmpul de

abataj se calculează având în vedere lemnul consumat atât pentru cadrele intermediare montate
pe cele două preabataje cât și lemnul utilizat pentru construcția șcarpei de separare a spațiului
exploatat de strat, utilizând relația:
Vlm  Vlmp  Vlms  Vc .  nc  Vlms  0,398  l ca [m3] [4.28]
în care:
Vlmp– volumul de lemn utilizat pentru cadrele intermediare montate în preabataje;
82
Vlms–volumul de lemn utilizat pentru construcția șcarpei;
Vc – volumul de lemn utilizat pentru confecționarea unui cadru;
l ca
nc  , numărul cadrelor de susținere (intermediare) care se montează pe un preabataj;
d
2 – reprezintă numărul de preabataje în care se montează cadre de susținere;
lca – lungimea preabatajului, m;
d=0,8m – distanța dintre cadrele de susținere intermediare;
Vc=0,125 – volumul unui cadru de susținere montat pe preabataj, [m3/cadru];
Relația cheltuielilor cu lemnul de mină va fi de forma:
Clm  Vlm  k lm  0,398  lca  k lm , [lei] [4.29]
în care:
klm– reprezintă costul de achiziție al unui metru cub de lemn de mină. [lei/m3].
IV.7.2.1. Modelarea cheltuielilor cu plasa metalică
Plasă metalică se utilizează în procesul de extragere al cărbunelui în special pentru

construcția tavanului flexibil pentru felia următoare. Pentru determinarea consumului de plasă
trebuie să ținem cont de următoarele date:
- sulurile de plasă se derulează paralel cu frontul de lucru și se leagă între ele cu șnur de
ancoraj, acestea se suprapun peste plasa montată anterior pe o distanță de 20 cm;
- dimensiunile unui balot: lungime=5,5m; lățime=1,35m; greutate=45kg; diametru
sârmă=4-4,2mm; => Suprafață utilă/balot=6,1mp(lungime utilă=5,3m; lăţimeutilă=1,15m);
greutate specifică plasă = 6,0 kg/m2.
Suprafața totală care se podește cu plasă metalică se calculează cu relația:
 lca  l ab  2  l pr  [m2]
S rs
Sp  [4.30]
S us
în care:
S rs
 1,21 reprezintă raportul dintre suprafață reală a sulului de plasă și suprafața utilă a
S us
acestuia. Pentru corectitudinea calculelor este necesară majorarea suprafeței podite cu acest
coeficient.
Astfel relația cheltuielilor cu plasa metalică va fi de forma:
C pm  1,21  l ca  l ab  8   pm  k pm  7,33  l ca  l ab  58,66  l ca   k pm [lei] [4.31]
în care:
ρpm = 6,0 kg/m2 greutatea specifică a plasei metalice;
kpm – costul plasei metalice, [lei/kg].
83
IV.7.2.2. Modelarea cheltuielilor cu capsele și explozivii
Cantitatea de exploziv consumată pentru extragerea cărbunelui din câmpul de abataj

depinde de o multitudine de factori, cel mai important dintre aceștia fiind tăria cărbunelui și
lungimea de gaură care se împușcă. În general cantitatea de exploziv utilizată la o împușcare se
stabilește prin dispoziția de împușcare, ocazie cu care se stabilește și cantitatea maximă de
exploziv pe gaura de mină. Pentru calculul cantității de exploziv consumate se va lua în
considerare cantitatea maximă de 0,5 kg/gaură.
Astfel, relația de calcul a cheltuielilor cu explozivii va fi de forma:
C ex  mex  n g  nc  k ex [lei] [4.32]
în care:
ng – reprezintă numărul de găuri de mină perforate pentru avansarea frontului de lucru cu
un pas de 1,25m [găuri/ciclu];
nc – numărul de cicluri de abataj efectuate pentru exploatarea integrală a rezervei
conturate cu lucrările de pregătire;
mex – cantitatea medie de exploziv care se încarcă în gaura de mină, [kg/gaură];
kex – costul de achiziție al unui kg de exploziv, [lei/kg];
n g  l ab  hab    1,48  l ab  hab [buc] [4.33]
în care:
ξ = 1,48 reprezintă densitatea de perforare, adică numărul de găuri perforate pe 1 m 2 de
front de abataj;
lca
nc  [4.34]
wc
Înlocuind relațiile [4.33] și [4.34] în relația [4.32] obținem relația cheltuielilor efectuate
cu explozivii, relație care va avea forma:
Cex  0,592  lca  l ab  hab  k ex [lei] [4.35]
Cheltuielile cu capsele electrice utilizate pentru inițierea încărcăturilor explozive se vor
calcula cu relația:
C cp  1,184  l ca  l ab  hab  k cp [lei] [4.36]
în care:
kcp– reprezintă prețul de achiziție al unei capse, [lei/buc].
Din însumarea relațiilor [4.35] și [4.36] rezultă relația cheltuielilor totale efectuate cu
capsele și explozivii utilizați pentru exploatarea întregului câmp de abataj.
Ctex  l ca  l ab  hab  0,592  k ex  0,184  k cp  [lei] [4.37]
84
IV.7.2.3. Modelarea cheltuielilor cu șnurul de ancoraj
Șnurul de ancoraj este utilizat pentru coaserea plasei metalice la construirea tavanului
artificial care are rol de separare a rocilor surpate din felia în exploatare de cărbunele din masiv.
Pentru executarea poditurii se realizează coaserea continuă cu șnur (cu noduri duble din 0,33m în
0,33m =>12cm șnur/nod) a baloților între ei, suprapuși lateral și la capăt pe 0,2m => 9,6ml
șnur/balot. Având în vedere cele menționate relația de calcul a cheltuielilor cu șnurul de ancoraj
va fi de forma:
C s  1,44  lca  l ab  k s [lei] [4.38]
în care:
ks – reprezintă prețul de achiziție al șnurului de ancoraj, [lei/ml].
Cheltuielile cu materialele consumate în procesul de producție vor rezulta din însumarea
relațiilor [4.29], [4.31], [4.37] și [4.38], având forma:
Cm  Clm  C pm  Cex  C s  lca 0,398  k lm  58,66  k pm   lca  l ab 7,33k pm  1,44  k s  
 lca  l ab  hab 0,592  k ex  0,184  k cp 
[lei] [4.39]
IV.7.3. Cheltuielile cu energia
IV.7.3.1. Cheltuielile cu energia electrică
Pentru determinarea acestei categorii de cheltuieli este necesar să se determine cantitatea

maximă de energie electrică consumată în cadrul procesului de abataj, identificând cu exactitate
consumatorii electrici din procesul de producție. Astfel avem:
- transportor cu raclete de tip TR-3 sau TR-5 montat pe abataj;
- transportoare cu raclete montate pe preabatajul de transport de tip TR-5;
- transportoare cu raclete de tip TR-5 montate pe galeria direcțională de transport;
- agregat hidraulic care deservește susținerea individuală de pe abataj.
Relația de calcul a cheltuielilor cu energia consumată în procesul de extracție va fi de
forma[1],[3],[4]:
C e  Ce1  Ce 2 [lei] [4.40]
în care:
Ce1 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată cu transportoarele, [lei];
Ce2 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată cu agregatul hidraulic ce deservește
abatajul, [lei].
Pentru simplificarea calculelor și omogenizarea intervențiilor, transportoarele montate pe
abataj și pe fluxul de transport ce deservește abatajul vor fi de același tip (TR-5).
85
Astfel cheltuielile cu energia pentru transportul producției vor fi calculate cu relația:
hab Pt  lca lp 
Ce1  1,6  lca  l ab   1     k e [lei] [4.41]
u Qt  60 120 
în care:
Pt – puterea transportoarelor montate pe abataj, preabataje și galeria direcțională de
transport până la fluxul principal, [kW];
λu =0,85 – reprezintă coeficientul de utilizare a capacității de transport a utilajelor de
transport;
Qt – debitul tehnic al transportoarelor [t/h];
ke – prețul unui kWatt consumat în procesul de producție, [lei/kW].
Cheltuielile cu energia consumată de agregatul hidraulic care asigură presiunea de lucru
pentru stâlpii SVJ din abataj se va calcula cu relația:
lab  8 Pah
Ce 2  3,2  lca    t 0  k e [lei] [4.42]
ds s
în care:
Pah – reprezintă puterea motorului de acționare a agregatului hidraulic, [kW];
λs = 1,2 – coeficient de simultaneitate (ne arată câți stâlpi sunt tensionați simultan pe
abataj);
ds=0,8 m - distanța dintre cadrele de susținere montate pe abataj, [m];
t0 – timpul de funcționare a agregatului hidraulic necesar pentru tensionarea unui stâlp
[min/stâlp].
Din însumarea relațiilor [4.41] și [4.42] rezultă relația finală a costurilor cu energia
electrică consumată, relație care va fi de forma:
l  h P  l lp  l  8 Pah 
C ee  1,6  l ca  k e  ab ab  t 1  ca    2  ab   t 0  [lei] [4.43]
 u Qt  60 60  ds s 
IV.7.3.2. Cheltuielile cu energia pneumatică
Relația de calcul a acestui tip de cheltuieli [12],[56] va fi de forma:

C ep  C ep1  C ep 2 [lei] [4.44]
în care:
Cep1– cheltuieli cu energia pneumatică consumată în procesul de perforare, [lei];
Cep2– cheltuieli cu energia pneumatică consumată în procesul de tăiere a cărbunelui cu
ciocanul de abataj, [lei].
86
Lungimea totală de gaură perforată pentru exploatarea rezervei din câmpul de abataj se
va calcula cu relația:
wc lca 1
l g  n g  l g  nc  l ab  hab      1,64  lca  l ab  hab  [m] [4.45]
cr wc r
unde:
ξ = 1,48 reprezintă densitatea găurilor perforate pe un mp de front de abataj;
λr =0,9 este coeficientul de rupere al găurilor.
C ep1  l g  c s1  k ep  1,64  l ca  l ab  hab  c s1  k ep [lei] [4.46]
în care:
cs1 = 8,53 m3/ml reprezintă consumul specific de aer comprimat al tipului de perforator
utilizat;
kep – reprezintă costul unui mc de aer comprimat, [lei/m3].
Pentru calculul cheltuielilor cu energia pneumatică consumată pentru ciocanele de abataj
vom considera că se va depila cu ajutorul ciocanului de abataj un procent de maximum 10% din
volumul total al cărbunelui din front. Aici includem toate operațiile care sunt necesare în front
(spargere supragabariți, săpare pilugi, curățare vatră, depilare cărbune la tavan).
C ep 2  0,1  Vc  0,1  l ca  l ab  hab  c s 2  k ep [lei] [4.47]
în care:
cs2= 1,3 – reprezintă consumul specific de aer comprimat al ciocanului de abataj,
[m3aer/m3carbune];
Însumând relațiile [4.46] și [4.47] obținem relația de calcul a cheltuielilor cu energia
pneumatică:
C ep  l ca  l ab  hab  k ep 1,64  c s1  0,1  c s 2  [lei][4.48]
Din însumarea relațiilor [4.43] și [4.48] rezultă relația cheltuielilor efectuate cu energia
pentru extragerea cărbunelui din câmpul de abataj:
1,6 Pt  l ca l p   l  8 Pah
C e  l ca l ab hab  1     k e  1,64  c s1  0,1  c s 2   k ep   3,2  l ca ab  t 0  k e [lei] [4.49]
 60 60 
 u Qt    d s s
IV.7.4. Modelarea cheltuielilor cu salariile
Pentru modelarea acestei grupe de cheltuieli este necesară cunoașterea structurii acestora
precum și a elementelor componente. Structura acestor cheltuieli este de forma următoare:
- elemente componente: salarii tarifare negociate, sporuri acordate (pe categorii), premii,
taxe de protecție socială, impozite, etc. prezintă importanță în delimitarea cheltuielilor care sunt
reglementate prin acte normative și asupra cărora nu se poate interveni;
87
- categoriile de personal (muncitori, personal de conducere) sunt foarte utile pentru
stabilirea mutațiilor care se produc în structura personalului pentru comparații cu prevederile
normelor și normativelor în vigoare, precum și pentru stabilirea cu exactitate a valorii muncii
prestate în raport cu cerințele de bază;
- formele de salarizare practicate pentru a caracteriza eficiența acestora.
Analiza procesului simplu de producție presupune analiza calitativă a etapelor
tehnologice din componența procesului de abataj. În cadrul acestei analize sunt identificate cu
exactitate fazele componente ale procesului de abataj, succesiunea acestora, restricțiile impuse de
funcționarea utilajelor și cele care decurg din normele de protecție a muncii pentru industria
minieră. Descrierea exactă a situației geo-miniere din frontul de lucru ne permite să stabilim, pe
baza normelor și normativelor de muncă cantitatea de muncă și numărul de oameni necesar
pentru derulare în condiții de eficiență a procesului de extracție a cărbunelui din frontul de abataj
supus analizei.
Consumul de muncă realizat pentru avansarea frontului de abataj cu un pas de avansare
wc s-a calculat în baza volumelor de lucrări realizate în frontul de lucru și a normelor de muncă și
timp stabilite în baza [13] și cuprinse în AnexaIV-1.
Ecuația de balanță a consumului de muncă pe un ciclu de producție, în cadrul procesului
simplu este de forma [67], [68]:
n  t  M [4.50]
în care:
n – numărul de oameni necesar pentru realizarea procesului simplu de producție dintr-un
ciclu de abataj;
t – durata unui schimb de producție, [unități de timp];
M – cantitatea totală de muncă necesară pentru realizarea unui ciclu complet de
producție.
Relația pentru determinarea cantității totale de muncă necesare pentru realizarea unui
ciclu complet de producție, având la bază specificațiile cuprinse în Anexa 4.1 este de forma:
M  84,15  l ab  hab  74,93  l ab  104,26  hab  1387,49  25  n [min] [4.51]
Numărul total de posturi necesar pentru desfășurarea unui ciclu complet de producție,
soldat cu o avansare a frontului de abataj cu un pas wc= 1,25m, se calculează cu relația:
N pc  0,2325  lab  hab  0,206  lab  0,289  hab  4,274 [post/ciclu] [4.52]
Numărul necesar de posturi pentru exploatarea rezervei aferente câmpului de abataj aflat
în funcțiune va fi calculat cu relația:
lca
n cap  N pc   0,186  lca  l ab  hab  0,164  lca  l ab  0,2312  lca  hab  3,419  lca [posturi][4.53]
wc
88
în care:
lca
nc  [cicluri] [4.54]
wc
reprezintă numărul de cicluri necesare pentru extragerea completă a rezervei aferente
câmpului de abataj aflat în exploatare.
Cheltuielile de natură salarială efectuate pentru extragerea rezervei în cadrul unui ciclu de
producție se calculează cu relația:
S ma  S ma
M
 S ma
A
 S ma
V
, [lei/ciclu] [4.55]
în care:
SMma – cheltuielile de natură salarială generate de plata manoperei prestate de un miner;
SAma – cheltuielile de natură salarială generate de plata manoperei prestate de un ajutor
miner;
SVma – cheltuielile de natură salarială generate de plata manoperei prestate de un
vagonetar.
Această relație a fost calculată în baza prevederilor cuprinse în Caietul de norme și
normative de muncă unificate pe bazinul minier Valea Jiului[13] referitoare la organizarea
muncii, formația de lucru și repartizarea muncitorilor pe faze tehnologice de-a lungul frontului
de abataj. Utilizarea unei alte structuri a formației de lucru va conduce inevitabil la creșterea
ponderii cheltuielilor de natură salarială în costul final al tonei de cărbune extras la gura
abatajului.
S ma  S ma
M
0,116  l ab  hab  0,151 l ab  0,144  hab  2,502  S maA 0,067  l ab  hab  0,151 l ab  0,144  hab  2,502
 S ma
V
0,138  l ab  hab  0,009  l ab  0,128
[lei/ciclu] [4.56]
Acest tip de cheltuieli variază după o lege neliniară fiind direct legate de producția
obținută.
Cheltuielile totale de natură salarială efectuate pentru extragerea rezervei aferente
câmpului de abataj aflat în exploatare se calculează cu relația:
lca
Cma  nc  S ma   S ma  0,8  lca  S ma [lei] [4.57]
wc
IV.7.5. Stabilirea duratei ciclului de producție și a vitezei de avansare a frontului de

abataj
Cunoscând numărul total de posturi necesare pentru realizarea unui ciclu complet de
producție putem determina durata acestuia în funcție de numărul de schimburi dintr-o zi
lucrătoare și numărul de muncitori componenți ai formației de lucru plasați într-un schimb.
89
Având în vedere aceste considerente relația de calcul a timpului unui ciclu de producție
va avea forma:
l ab  hab l h 1
Tc  0,0581   0,0515 ab  0,0722 ab  1,068 [zile] [4.58]
nsch nsch nsch nsch
în care:
nsch – reprezintă numărul de muncitori din componența formației de lucru plasați în
frontul de abataj într-un schimb.
Viteza de avansare a frontului de lucru se află în relație directă cu durata ciclului de
producție, determinându-se cu relația:
wc
vz  [m/zi] [4.59]
Tc
Înlocuind în relația precedentă valorile pentru pasul de avansare a frontului de abataj și
ale duratei ciclului, relația de calcul a vitezei de avansare devine:
wc
v ab  [m/zi] [4.60]
l ab hab l ab hab 1,06
0,0581  0,0515  0,0722 
n sch nsch nsch nsch
IV.8. Elaborarea modelului matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali ai

câmpului de abataj
Modelul matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali ai câmpului de abataj

are la bază relațiile matematice prin care au fost determinate cheltuielile care se efectuează în
cadrul procesului de producție. Prin însumarea acestor relații s-a determinat funcția cheltuielilor
totale efectuate pentru extragerea rezervei aferente câmpului de abataj care face obiectul
exploatării.
Prin raportarea cheltuielilor totale realizate pentru extragerea rezervei aferente câmpului
de abataj exploatat aflăm costul unitar al tonei de cărbune extras. Acest cost care include
cheltuielile efectuate până la fluxul principal de transport.
Relația care determină cheltuielile totale de exploatare are următoarea formă:
Ct  K1  lca2  K 2  lca2  l ab  K 3  lca2  hab  K 4  lca2 l ab hab  K 5  lca  K 6  lca  l ab  K 7  lca hab  K 8  lca l ab hab 
K 9  lca l ab2  K10  lca l ab hab2  K11  lca l ab2 hab  K12  lca l ab2 hab2  K13  l ab  K14  l ab hab
[lei] [4.61]
Pentru simplificarea relației coeficienții literali inserați în relație au următoarele formule
de calcul:
1 Vtpr 1
K1  3,44  10 4  k gc   5,73  10 5   [4.61.a]
nsch D2 nsch
90
1 Vtpr 1
K 2  1,66  10 5  k gc   2,76  10 6   [4.61.b]
nsch D2 nsch
1 Vtpr 1
K 3  1,94  10 5  k gc   3,23  10 6   [4.61.c]
nsch D2 nsch
1 Vtpr 1 P k
K 4  1,86  10 5  k gc   3,06  10 6    0,026  t  e [4.61.d]
nsch D2 nsch Qt u
Vco 1  V pr n pr V pp n pp Vca nca  1 V n V l  1

K 5  0,008   2  k gc  3,44 10 4      3,44 10 3  tab tab  tgd p  
d vs  D1 D2 D2  n sch  D
 2 D2 120  n sch
[4.61.e]
V 1 1 Pah
3,44 10 3 ah  25,6 t 0  k e  2,001 S maM  2,001 S maA  0,102  S ma
V
 0,398  k lm  58,66  k pm
D3 n sch d s s
 V pr n pr V pp n pp Vca nca  1
K 6  1,72  10 4 2  k gc  k sa 
1
 1,66  10 4     
nsch  D1 D1 D1  nsch
V n Vtgd l p  1 V 1 V 1 1
1,66  10 4  tab tab    1,66  10 4 ah  3,44  10 3 us   0,12  S ma
M
 [4.61.f]
 D2 D2 120  nsch D3 nsch D3 d s nsch
1 Pah
0,12  S ma
A
 0,007  S ma
V
 3,2  t 0  k e  7,33  k pm  1,44  k s
d s s
Vco 1  80 1   V pr n pr V pp n pp Vca nca  1  4 Vah 1

K 7  0,008    1,94  10 4    
n  1,94  10 
d v s  l p m   1 D D1 D1  sch D n
3 sch
[4.61.g]
V n V l p  1
1,94  10 4  tab tab     0,115  S ma  0,115k  S ma
tgd M A

 D2 D2 120  n sch
  1 1 1,6 Pt  lp 
K 8  9,74  10 6 2  k gc  k sa 
1 100
 1,72  10 4  0,5  k gc  k gs  2  k gs    1  k e 
 m n  u Qt
n sch  l p  sch  120 
 V pr  n pr V pp  n pp Vca  nca  1 V n V l  1 V 1
1,86  10 4      1,86  10 4  tab tab  tgd p   1,86  10 4 ah
n  D n 
[4.61.h]
 D 1 D 1 D 1  sch  2 D 2 120  sch D 3 n sch
V 1 1
1,94  10 4 us  0,592  k ex  0,184  k cp  1,64  c s1  0,1  c s 2 k ep  0,0928  S maM 
D3 d s n sch
0,053  S maA  0,11  S ma
V
K 9  8,32  10 6 2  k gc  k sa 
1 V 1 1
 1,66  10 4 us [4.61.i]
nsch D3 d s nsch
 100 1 1
K10  9,74  10 6  0,5  k gc   k gs  2  k gs  [4.61.j]
 l m n
 p  sch
 1 1
K11  9,34  10 6 2k gc  k sa 
1 100 V 1 1
 8,32  10 6  0,5  k gc  k gs  2k gs    1,86  10 4 us [4.60.k]
nsch  lp m n D3 d s nsch
  sch
 60 1 1
K12  9,34  10 6  0,5  k gc   k gs  2  k gs   [4.61.l]
 lp m n
  sch
91
  2  k gc  k sa [4.61.m]
Vco 1
K13  0,008 
d vs
 60 1
K14   0,5  k gc   k gs  2  k gs  [4.61.n]
 lp m
 
Costul unitar se va determina cu relația:
Ct
cu  [lei/t] [4.62]
Ri
  K K K  K K K K  K K 
cu  0,67  lca  1  2  3  K 4   5  6  7  K8  lab  9  K11  K12  hab   K10  hab  13  14  [lei/t][4.63]
  lab  hab hab lab  lab  hab hab lab  hab  lca  hab lca 
IV.9. Analiza modelului matematic și stabilirea valorilor optime ale parametrilor

dimensionali aferenți câmpului de abataj
Pentru stabilirea dimensiunilor optime ale câmpului de abataj se pot utiliza mai multe
metode adoptate în funcție de mai multe criterii cum ar fi: înclinarea stratului de cărbune,
grosimea acestuia, prezența intercalațiilor de steril în strat, gradul de tectonizare al zăcământului,
utilajele de susținere și tăiere disponibile pe plan mondial și accesibile din punctul de vedere al
operatorului minier, modalitatea de închidere a spațiului exploatat, ș.a.
Având în vedere cele menționate precum și situația actuală a operatorului minier care
exploatează rezerva din bazinul minier al Văii Jiului este necesară stabilirea parametrilor
dimensionali ai câmpului de abataj din punctul de vedere al costului, deoarece acesta nu dispune
de resursele financiare pentru retehnologizarea activității fiind nevoit să funcționeze practic în
condiții de avarie.
Ținând cont de numărul mare de variabile din ecuația generală a costului, această ecuație
va fi rezolvată printr-o analiză de senzitivitate, valorile introduse în calcule ținând cont de datele
geo-miniere avute la dispoziție, rezultatele obținute determinând valorile optime pentru
parametrii funcționali ai abatajelor.
Astfel valorile de intrare pentru variabilele care intră în alcătuirea modelului matematic
vor fi:
- lungimea frontului de abataj (lab): 60÷200m cu un pas de calcul de 10 m;
- lungime câmp de abataj (lca): 100÷800 m cu un pas de calcul de 10 m, determinată de
extinderea pe direcție a blocului geologic;
- înălțimea abatajului (hab): 2,5 și 3,15 m, în funcție de dotarea tehnică a frontului de
abataj;
92
- numărul de muncitori plasați într-un schimb (Nsch) în frontul de lucru: 8÷20
posturi/schimb, cu un pas de calcul de două posturi.
Astfel în urma întocmirii programului informatic de calcul și a generării rezultatelor
putem stabili valorile optime ale lungimii frontului de abataj și ale câmpului de abataj în funcție
de ,,costul unitar al tonei de cărbune extras din abataj" criteriu foarte important în acest moment
pentru operatorul economic din bazin.
Pentru o formație de lucru cu un efectiv de 8 post/sch valorile minime ale costului unitar
rezultate din calcule sunt:
- cmin=241,11 lei/tonă, pentrulab= 60 m și lca= 250 m;
- cmin=288,90 lei/tonă, pentrulab= 200 m și lca= 700 m.
Minimul absolut al valorilor costului unitar se înregistrează pentru lab=60 m și lca=250m,
valoarea acestuia fiind 241,1 lei/tonă. Efectuând calculele în raport cu această valoare constatăm
următoarele:
- pentru lab=80m creșterea costului unitar față de valoarea de referință este de 6,31
lei/tonă, reprezentând 2,61 %;
- pentru lab=100m costul unitar este mai mare cu 12,96 lei/tonă în raport cu
valoarea de referință, respectiv 5,37 %;
- pentru lab=120 m, costul unitar crește cu 19,79 lei/tonă față de valoarea de
referință, respectiv 8,20 %;
- pentru lab=140 m, rata de creștere a costului unitar în raport cu valoarea de
referință este de 26,71 lei/tonă, reprezentând 11,07 %;
- pentru lab=160 m, valoarea costului unitar este mai mare decât valoarea de
referință cu 33,70 lei/tonă, creșterea procentuală fiind de 13,97 %;
- pentru lab=180 m, costul unitar este mai mare decât valoarea de referință cu 40,73
- pentru lab=200 m, costul unitar crește cu 47,79 lei/tonă, față de valoarea de
referință reprezentând 19,82 %.
93
Figura IV.1 Graficul de variație a costuluiunitar cu=f(Lca) pentru abatajele frontale cu susținere individuală,
pentru Nsch=8 post/sch,hab=3,15m și m=20m
Având în vedere restricția impusă anterior de încadrare în limita de ± 10% față de

valoarea de referință putem stabili ca valori optime pentru parametrii câmpului de abataj aflat în
studiu, valorile care se încadrează în limitele domeniului: lab= 60m÷120m și lca= 250 m.
pentru fiecare lungime de front de abataj sunt:
Valoarea cea mai mică a costului unitar se înregistrează pentru lab=60 m și lca=300m,
fiind de 222,02 lei/tonă. Raportându-ne la această valoare constatăm următoarele:
lei/tonă, reprezentând 1.89 %;
- pentru lab=100m costul unitar este mai mare cu 10,16 lei/tonă în raport cu
- pentru lab=120m, costul unitar crește cu 15,57 lei/tonă față de valoarea de
referință este de 21,07 lei/tonă, reprezentând 9,49 %.
94
Figura IV.2 Graficul de variație a costului unitar cu=f(Lca) pentru abatajele frontale cu susținere individuală,
- pentru lab=160m, valoarea costului unitar este mai mare decât valoarea de
referință cu 26,63 lei/tonă, creșterea procentuală fiind de 11,99 %.
- pentru lab=180m, costul unitar este mai mare decât valoarea de referință cu 32,23
- pentru lab=200m, costul unitar crește cu 37,85 lei/tonă, față de valoarea de
studiu, valorile care se încadrează în limitele următoare : lab= 60m ÷ 140m și lca= 300 m.
Valoarea cea mai redusă a costului unitar se înregistrează pentru lab=60 m și lca=300m,
fiind de 208,64 lei/tonă. Raportându-ne la această valoare constatăm următoarele:
95
- pentru lab=100m costul unitar este mai mare cu 8,34 lei/tonă în raport cu valoarea
de referință, respectiv 3,99 %;
- pentru lab=140m, rata de creștere a costului unitar în raport cu valoarea de
Figura IV.3 Graficul de variație a costului unitar al tonei de cărbune extras cu=f(Lca)pentru abatajele frontale
cu susținere individuală, pentru Nsch=12 post/sch,hab=3,15m și m=20m

studiu, valorile care se încadrează în limitele următoare : lab= 60m÷140m și lca= 300 m.
96
Valoarea cea mai redusă a costului unitar se înregistrează pentru lab=60 m și lca=350m,
fiind de 198,93 lei/tonă. Stabilind această valoare ca valoare de referință în raport cu care
efectuăm calculele constatăm următoarele:
pentru Nsch= 14 post/sch,hab=3,15m și m=20m

studiu, valorile care se încadrează în limitele următoare : lab= 60m ÷160m și lca= 350 m.
97
Costul unitar înregistrează valoarea cea mai mică pentru lab=60 m și lca=350m, fiind de
191,32 lei/tonă. Stabilind această valoare ca valoare de referință la care ne raportăm constatăm
următoarele:
Figura IV.5 Graficul de variație a costuluiunitar cu=f(Lca) pentru abatajele frontale cu susținere individuală, pentru
Nsch=16 post/sch,hab=3,15m și m=20m
98
studiu, valorile care se încadrează în limitele următoare: lab= 60m÷160m și lca= 350 m.
Pentru o formație de lucru cu un efectiv de 18 post/sch, costul unitar minim pentru
fiecare lungime de front de abataj este:
următoarele:
- pentru lab=120m, costul unitar crește cu 8,14 lei/tonă față de valoarea de referință,
respectiv 4,39 %;
99

studiu, valorile care se încadrează în limitele următoare : lab= 60m÷180m și lca= 400 m.
Pentru o formație de lucru cu un efectiv de 20 post/sch, costul unitar minim pentru
fiecare lungime de front de abataj este:
următoarele:
- pentru lab=100 m costul unitar este mai mare cu 4,64 lei/tonă în raport cu valoarea
100
pentru Nsch=20 post/sch, hab=3,15m și m=20m

studiu, valorile care se încadrează în limitele următoare : lab= 60m ÷180m și lca= 400 m.
Graficele de variaţie a costului unitar pentru abatajele frontale cu susţinere individuală
extrase în felii pe înclinare, pentru o înălţine a frontului de abataj hab=2,5 m şi grosimea stratului
m=20 m, se regăsesc în anexa IV- 4.
101
CAPITOLUL V
GROASE DIN VALEA JIULUI EXPLOATATE IN FELII INCLINATE CU
ABATAJE FRONTALE DOTATE CU COMPLEX MECANIZAT
V.1. Modelarea cheltuielilor cu achiziționarea complexului mecanizat de abataj
Mecanizarea complexă a procesului de producție poate asigura rentabilitatea exploatării

huilei în bazinul minier Valea Jiului. În componența complexelor mecanizate utilizate în ultima
perioadă în Valea Jiului (atât în cadrul C.E.H. S.A cât și în cadrul S.C. S.N.I.M. S.A), regăsim
următoarele echipamente:
- susținere mecanizată de tip: SMA 2, SMA 5H, secții care au o lățime maximă de
1,5m și o înălțime maximă de lucru de 4,4m;
- combine de abataj: KGS – 460 S/2BP/07 (E.M Paroșeni), KSW – 460 NE (E.M.
Lupeni) și KS 3M (E.M Paroșeni și E.M. Livezeni);
- transportoare de abataj: TR-7A (cel mai des întâlnit), TAGOR 260/750, RYBNIK
295/842, transportoare care asigură transportul cărbunelui derocat din abataj pe fluxul de
transport și totodată servesc ca și cale de rulare pentru combina de abataj;
- agregat hidraulic de înaltă presiune pentru alimentarea cu agent hidraulic a
componentelor hidraulice de pe abataj.
Stabilirea relației de calcul pentru cheltuielile efectuate cu achiziționarea complexului
mecanizat presupune determinarea corelației dintre rata anuală a amortizării acestuia (pe
componente) și durata de exploatare a câmpului de abataj. În acest mod se determină ce cotă din
valoarea de achiziție a echipamentelor ce intră în componența complexului mecanizat revine
rezervei extrase din câmpul de abataj aflat în studiu.
Rata de amortizare anuală se calculează cu relația următoare [6], [8]:
Vi
Aa  [ani] [5.1]
d
unde:
Vi – valoarea de intrare (prețul de achiziție) a mijlocului fix i, [lei/UM];
d – durata normală de funcționare a utilajului, [ani].
Timpul în care este extrasă rezerva aferentă câmpului de abataj aflat în exploatare se
calculează cu relația:
102
lca
Tex  [ani] [5.2]
246,24  vab
unde:
lca– reprezintă lungimea preabatajului direcțional executat pe strat, [m];
vab – reprezintă viteza de avansare a frontului de abataj, [m/zi].
Cheltuielile efectuate cu achiziționarea complexului de abataj vor avea următoarea
formulă:
n
Vi lca  V V V V 
CCM    Tex    0,67  l ab ss  ca  ta  ah  [lei] [5.3]
1 di 246,24  vab   d ss d ca d ta d ah 
în care:
Vss – valoarea de intrare (prețul de achiziție) a secțiilor de susținere, [lei/secție];
Vca– valoarea de intrare (prețul de achiziție) a combinei de abataj, [lei/buc];
Vta– valoarea de intrare (prețul de achiziție) a transportorului de abataj, [lei/buc];
Vah– valoarea de intrare (prețul de achiziție) a agregatului hidraulic, [lei/buc];
dss - durata normată de funcționare a secțiilor de susținere, [ani];
dca - durata normată de funcționare a combinei de abataj, [ani];
dta - durata normată de funcționare a transportorului montat pe abataj, [ani];
dah - durata normată de funcționare a agregatului hidraulic ce deservește abatajul, [ani];
V.2. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea transportoarelor de pe fluxul de

transport aferent abatajului
Aici se includ cheltuielile efectuate cu achiziționarea transportoarelor din fluxul de

transport aferent abatajului, flux care se compune din toate transportoarele până la fluxul
principal sau până la silozul în care este deversată producția. Aici includem transportoarele
montate pe preabatajul direcțional de transport și transportoarele montate pe galeria direcțională
de transport. Având în vedere că lungimea galeriei se reduce după exploatarea fiecărui abataj iar
consecința directă este reducerea numărului de transportoare din flux, în calcule vom lua doar un
număr de transportoare egal cu jumătate din lungimea galeriei de transport. Pentru simplificarea
intervențiilor în caz de defect tot fluxul de transport va fi alcătuit din transportoare cu raclete de
tip TR-5.
Ținând cont de specificațiile anterioare, relația de calcul a cheltuielilor efectuate cu
achiziționarea utilajelor de transport de pe fluxul aferent abatajului va avea forma:
 tr  0,008  lca  0,004  l p  [lei]

lca V
Ctr  Atr  ntr  Tex  [5.4]
246,24  vab d tr
în care:
103
Atr –rata de amortizare anulă aferentă transportorului;
Vtr– valoarea de intrare (prețul de achiziție) a transportorului din flux, [lei/buc];
dtr - durata normală de funcționare a unui transportor, [ani];
ntr – numărul transportoarelor din fluxul de transport, [ani].
V.3. Modelarea cheltuielilor pentru lucrările de abataj în cazul utilizării tehnologiei de

extragere care utilizează complexele mecanizate
În categoria cheltuielilor pentru lucrările de abataj includem cheltuielile efectuate cu:

materiile prime și materialele consumabile, energie electrică și apă combustibili.
V.3.1. Cheltuieli cu materiile prime și materialele
Cheltuieli cu lemnul de mină

Consumul specific de lemn de mină în cazul utilizării acestei tehnologii de exploatare
este de 4,5 m3/1000 tone cărbune extras. Consumul total de lemn utilizat pentru exploatarea
rezervei cantonate în câmpul de abataj care face obiectul studiului se va calcula cu relația:
Rab l  h l 
Cl  c s   k l  4,5  ab ab ca  k l  0,025  lca  l ab  k l ,[lei] [5.5]
1000 1000
în care:
Rab– reprezintă rezerva exploatată în cazul abatajului [tone];
cs = 4,5 m3/1000t reprezintă consumul specific de lemn care se realizează în cazul
utilizării complexului mecanizat;
γ = 1,5÷1,65 t/m3 greutatea specifică aparentă a cărbunelui;
kl – reprezintă costul unui metru cub de lemn de mină, [lei/m3].
Cheltuielile cu plasa metalică
Relația de calcul a cheltuielilor efectuate cu plasa metalică utilizată în procesul de
extragere a cărbunelui din abataj este de forma:
Rab
C pm  cspm   k pm  7,37  l ab  lca  k pm [lei] [5.6]
1000
în care:
cspm= 1277 kg/1000t reprezintă consumul specific de plasă;
kpm – costul plasei metalice.
Cheltuielile cu șnurul de ancoraj
Se calculează cu relația:
Rab
C sa  cssa   k sa  4,33  lca  l ab  k sa [lei] [5.7]
1000
104
în care:
cssa=750 ml/1000t reprezintă consumul specific de șnur de ancoraj;
ksa – costul șnurului de ancoraj [lei/ml].
Relația cheltuielilor totale efectuate cu materiile prime și materialele va rezulta din
însumarea relațiilor anterioare:
C m  l ca  l ab  0,025  k l  7,37  k pm  4,33  k sa  [lei] [5.8]
V.3.2. Cheltuielile cu energia
Principalii consumatori de energie din cadrul procesului de producție sunt:

- combina de abataj, care consumă energie în procesul de tăiere - încărcare, puterea
instalată a unei combine variind între 115 kW pentru 2K-52 MY până la 600 kW în cazul KSW-
460NE;
- transportorul de pe abataj cu puteri variind între 2X125 kW – (TR -7A) respectiv 2X200
kW în cazul TAGOR 260/750;
- transportoarele din fluxul de transport, cele de pe preabatajul de transport și cele de pe
galeria direcțională care deservește abatajul;
- agregatul hidraulic care deservește echipamentul hidraulic de pe abataj.
Astfel, relația care determină cheltuielile efectuate cu tăierea, transportul și susținerea
abatajului rezultă din însumarea consumurilor efectuate de aceste echipamente, având
următoarea formă:
Ce  Ce1  Ce 2  Ce3 [lei] [5.9]
unde:
Ce1 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată pentru tăierea cărbunelui din frontul de
abataj;
Ce2 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată pentru transportul cărbunelui dislocat
din frontul de abataj;
Ce3 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată de agregatul hidraulic care produce
energia hidraulică necesară pentru manevrarea echipamentelor de pe abataj.
Cheltuielile cu energia consumată pentru tăierea cărbunelui se calculează cu relația:
l ab l P
Ce1  k e   Pmc  ca  1,25  k e  lca  l ab  mc [lei] [5.10]
vac wc vac
unde:
Pmc– puterea motorului de acționare al combinei de abataj, [kW/h];
vac– viteza de avans de lucrua combinei, [m/h];
wc – adâncimea de tăiere a combinei, [m].
105
Cheltuielile cu energia consumată pentru transportul producției
C e 2  k e  T f  ntpr .Ptpr  ntgd  Ptgd  Pta  [lei] [5.11]
unde:
Tf – reprezintă timpul de funcționare al transportoarelor pentru transportul întregii rezerve
a câmpului de abataj;
l ca
ntpr – numărul transportoarelor montate pe preabatajul de transport, ntpr  și va fi
60
întotdeauna număr întreg;
lp
ntgd – numărul transportoarelor montate pe galeria direcțională, n gd  ;
120
Pta,Ptg, Ptr – puterea motoarelor de acționare ale transportoarelor cu raclete montate pe
abataj, galeria direcțională de transport, respectiv preabatajul de transport.
Pentru a se evita stagnarea procesului de producție debitele transportoarelor din fluxul de
transport vor fi corelate cu debitul tehnic al transportorului de pe abataj. Astfel timpul de
funcționare al transportoarelor va fi stabilit în funcție de debitul tehnic al acestora corectat cu un
coeficient de utilizare a debitului.
Rab l l  h 
Tf   ca ab ab [ore] [5.12]
 u  Qt  u  Qt
Astfel, relația de calcul a cheltuielilor cu energia consumată pentru transportul producției
va fi de forma:
  l Ptpr l p Ptgd P 
Ce2  k e   l ca  l ab  hab  ca    ta  [lei] [5.13]
u  60 Q 120 Qtgd Qta 
 tpr
Cheltuielile cu energia consumată pentru instrumentarea echipamentelor de susținere de

pe abataj
l ab t s lca
Ce3  k e  Pah    [lei] [5.14]
l s  s wc
în care:
Pah – puterea motorului de acționare a agregatului hidraulic ce deservește abatajul [kW];
l ab
ns  numărul de secții de pe abataj;
ls
ts – timpul de instrumentare a unei secții de susținere, [min];
θs – coeficient de simultaneitate ce caracterizează instrumentarea simultană a
echipamentelor acționate hidraulic de pe abataj;
lca
nc  numărul ciclurilor de abataj necesare pentru extragerea întregii rezerve.
wc
106
Cheltuielile totale realizate cu energia consumată în procesul de producție va fi calculată
cu relația:
 P   l Ptpr l p Ptgd Pta  ts 
Ce  k e  l ca  l ab  1,25 mc   hab   ca     Pah   [lei][5.15]
vac  u  60 Q 120 Qtgd Qta  l s   s  wc 
  tpr
V.3.3. Modelarea cheltuielilor cu salariile
Consumul de muncă care se realizează în cadrul procesului de producție se stabilește în

baza analizei procesului simplu de producție atunci când sunt identificate toate componentele
acestuia.
wc s-a calculat în baza operațiilor realizate în frontul de lucru, valoarea volumului lucrărilor
executate fiind stabilită în baza normelor de muncă și timp prevăzute în [8], întregul complex de
operații fiind redat în Anexa V-1.
simplu este de forma [67]:
nt  M [5.16]
în care:
ciclu de abataj;
t – durata unui ciclu de producție, [unități de timp];
producție.
Relația pentru determinarea cantității totale de muncă necesare pentru realizarea unui
ciclu complet de producție, având la bază specificațiile cuprinse în Anexa V-1, este de forma:
M  71,71  l ab  2844,7 [min] [5.17]
soldat cu o avansare a frontului de abataj cu un pas wc= 0,8 m, se calculează cu relația:
N pc  0,199  lab  7,9 [post/ciclu] [5.18]
lca
p  Np 
n ca  0,248  lca  l ab  9,88  lca [posturi]
c
[5.19]
wc
în care:
107
lca
nc  [cicluri], reprezintă numărul de cicluri necesar pentru exploatarea rezervei
wc
aferente câmpului de abataj.
S ma  S ma
M
 S ma
A
 S ma
V
în care:
miner;
vagonetar.
Pentru stabilirea relației de calcul a cheltuielilor cu salariile efectuate pentru extragerea
rezervei se înmulțește volumul de lucrări necesar a fi executat pentru avansarea abatajului cu un
pas wc cu valoarea manoperei aferente pentru fiecare categorie de lucrări în parte, rezultând o
normă de lucru (calculată de obicei în tone/post) și o valoare a acestei norme (lei/tonă). Relația
se calculează în baza prevederilor cuprinse în Caietul de norme și normative de muncă unificate
pe bazinul minier Valea Jiului referitoare la organizarea muncii, formația de lucru și repartizarea
muncitorilor pe faze tehnologice de-a lungul frontului de abataj. Utilizarea unei alte structuri a
formației de lucru va conduce inevitabil la creșterea ponderii cheltuielilor de natură salarială în
costul final al tonei de cărbune extras la gura abatajului.
Relația rezultată în urma calculelor efectuate este de forma:
S ma  S ma
M
0,68  l ab  3,026  S maA 0,082  l ab  3,855  S maV 0,0183  l ab  0,945 [lei/ciclu] [5.21]
l ca
C ma  nc  S ma   S ma  1,25  l ca  S ma 
wc [lei] [5.22]

 l ca  l ab 0,85  S M
ma  0,102  S A
ma  0,022  S V
ma   l 3,782  S
ca
M
ma  4,818  S A
ma  1,181  S V
ma 
V.3.4. Stabilirea duratei ciclului de producție și a vitezei de avansare a frontului de

abataj
Cunoscând numărul total de posturi necesar pentru realizarea unui ciclu complet de
108
va avea forma:
1 1
Tc  0,0497  l ab   1,975 [zile] [5.23]
n sch n sch
în care:
wc
vab  [m/zi] [5.24]
Tc
wc
v ab  [m/zi] [5.25]
1 1
0,0497  l ab   7,90 
nsch nsch
In calculele care se efectuează se va utiliza valoarea inversului vitezei, relație care are
forma următoare:
1 1 1
 0,0621  l ab   9,875  [5.26]
v ab n sch n sch
Dacă se stabilește durata ciclului în raport cu numărul de muncitori plasați pe abataj se
poate determina productivitatea muncii la nivel de abataj precum și cheltuielile efectuate pentru
extragerea rezervei.
V.3.5. Modelarea cheltuielilor pentru montarea și demontarea complexelor mecanizate
Cheltuielile pentru montarea și demontarea complexelor mecanizate sunt cheltuieli care

se fac la începutul respectiv sfârșitul exploatării câmpului de abataj și care grevează asupra
costului final al tonei de cărbune extrase. În general, în cadrul acestei grupe de cheltuieli
încadrăm cheltuielile cu manopera pentru montarea și demontarea componentelor complexului
mecanizat, celelalte cheltuieli efectuate în special cu energia fiind incluse în costul final al tonei
de cărbune extras și livrat beneficiarilor.
V.3.5.1. Modelarea cheltuielilor pentru montarea complexelor mecanizate
Montarea complexelor mecanizate cuprinde un ansamblu de operațiuni din care

menționăm:
- executarea șcarpei la 70 0 și depunerea bicarbonatului pe șcarpă;
109
- încărcarea subansamblurilor secțiilor, transportul acestora până la camera de
montare și descărcarea lor;
- transportul, rotirea și poziționarea secțiilor din camera de montare pe aliniamentul
abatajului;
- răpirea armăturilor SG -23 din preabataj și montarea susținerii provizorii din lemn;
- realizarea legăturilor hidraulice și de comandă;
- efectuarea legăturii magistrale secvențiale tur-retur;
- montarea transportorului în abataj;
- montare combină de abataj.
Toate aceste operații se vor executa de personal special instruit și pregătit în acest scop.
Consumul total de muncă realizat pentru montarea complexului mecanizat și punerea în
funcțiune a abatajului a fost stabilit în baza relațiilor din Anexa nr. V.1 și are următoarea
formulă:
M 0 m  9,59  l ab
2
 1789,81  l ab  5880,6 [om min/ciclu] [5.27]
Numărul de posturi necesar pentru punerea în funcțiune a abatajului care face obiectul
studiului se calculează prin raportarea consumului total de muncă la durata schimbului, relația
rezultată fiind de forma următoare:
M 0m M 0m
N pm    0,026  l ab
2
 4,971  l ab  16,335 [posturi] [5.28]
t 360
unde:
M0m – consumul total de muncă efectuat pentru echiparea abatajului;
t- 360 min, reprezintă durata unui schimb de lucru.
Cheltuielile efectuate cu plata salariilor aferente manoperei prestate pentru echiparea
abatajului se vor calcula cu relația:
e
C ma 
 0,008  l ab2 S ma
M
 S ma
A

 S ma
V

 l ab  2,042  S ma
M
 1,195  S ma
A

 2,9  S ma
V

 4,081 S ma
M
 S ma
A

 S ma
V
[lei][5.29]
V.3.5.2. Modelarea cheltuielilor pentru demontarea complexelor mecanizate
La atingerea limitei de exploatare este necesară dezechiparea complexului mecanizat și

transportul subansamblelor acestuia într-o nouă locație pentru echiparea unui nou abataj sau la
suprafață.
Pentru realizarea în condiții de siguranță a procesului de dezechipare, se vor executa mai
multe operații după cum urmează:
- coaserea plasei începând cu ultimii 5 m până la limita de exploatare, de la stația
de acționare a transportorului din abataj până la stația de întoarcere pe toata linia frontului,
conform permisului de lucru;
110
- realizarea unui culoar de maximum 1,8m în fața secțiilor de susținere, asigurarea
tavanului și a frontului de abataj pentru executarea culoarului de dezechipare;
- demontarea combinei de abataj;
- executarea culoarului de dezechipare. Tăierea cărbunelui se va face cu ciocanul
de abataj sau cu explozivi în funcție de tăria acestuia, iar armarea se va face cu două picioare TH
5 special, la un pas de 0,8m, unul din capete fiind sprijinit pe grinda secției mecanizate;
- executarea canalului pentru transportorul de pe abataj;
- montare coloană de aeraj parțial;
- răpirea coloanelor formate din stâlpi SVJ și grinzi GSA de la stația de întoarcere
și închiderea preabatajului de cap;
- scurtarea transportorului de pe abataj pe măsură ce se scot secțiile de susținere de
pe abataj;
- smulgerea și transportul secțiilor de pe abataj și transportul acestora la camera de
montare, simultan cu montarea și demontarea armăturilor metalice și a jugurilor montate pe abataj;
- demontarea secțiilor și transportul acestora.
Introducând în relații matematice toate aceste operații obținem relația consumurilor de
muncă și a cheltuielilor efectuate pentru demontarea complexului mecanizat, relații redate în cele
ce urmează.
Consumul total de muncă efectuat pentru dezechiparea complexului mecanizat de abataj
se va calcula cu relația:
n
 M d   M i  10,16  l ab2  3512,38  l ab  3225,64 [om min/ ciclu]

i 1
[5.30]
Numărul total de posturi care se înregistrează pentru efectuarea întregului complex de

operații necesar pentru dezechiparea abatajului se calculează cu relația:
N pd 
M  0,028  l ab
2
 9,756  l ab  8,96 [posturi] [5.31]
t
Valoarea cheltuielilor efectuate cu salarizarea forței de muncă utilizată pentru
dezechiparea complexului mecanizat se va calcula cu relația:
dz
C ma 
 0,014  l ab2 S maA  S ma
V
 
 l ab 2,657  S ma
M

 6,324  S maA  2,354  S ma
V
 3,242  S ma
M
 2,932  S maA  2,52  S ma
V
[lei][5.32]
Având în vedere faptul că toate materialele utilizate în cadrul acestui proces se
recuperează și se vor utiliza în cadrul procesului de producție în viitor, în calculul cheltuielilor
aferente acestui proces se vor cuantifica doar cheltuielile cu manopera, celelalte cheltuieli
efectuate cu energia pneumatică și electrică fiind incluse în costul tonei de cărbune livrate în
termocentrală, fără ca aceste cheltuieli să fie pierdute și necontabilizate. Astfel cheltuielile
efectuate pentru dezechiparea complexului mecanizat de abataj se vor calcula cu relația:

C d  0,014  l ab2 S maA  S ma
V
  
 l ab 2,657  S maM  6,324  S maA  2,354  S ma
V
 3,242  S maM  2,932  S maA  2,52  S ma
V
[lei] [5.33]
111
Cheltuielile totale efectuate cu montarea și demontarea echipamentelor din cadrul
complexului mecanizat și care influențează costul final al cărbunelui extras din abatajul care face
obiectul studiului se calculează prin însumarea relațiilor [5.28] și [5.32], rezultând următoarea
formulă:

C md  C m  C d  l ab2 0,008  S maM  0,0148  S maA  0,0148  S ma
V
  
 l ab 4,699  S maM  7,519  S maA  5,254  S ma
V

[lei] [5.34]
 7,323  S maM  7,013  S maA  6,601 S ma
V
V.4. Elaborarea modelului matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali ai

câmpului de abataj
Organizarea activității de producție la nivelul abatajului dotat cu complex mecanizat

presupune o relaționare corectă între funcționarea combinei de abataj în frontul de lucru și
executarea lucrărilor manuale din front. Rezolvarea corectă a acestei probleme va conduce la
plasarea corespunzătoare a frontului de lucru, respectiv stabilirea cu exactitate a numărului de
muncitori repartizați în front și porțiunile din abataj pe care ei lucrează. Pentru derularea în
condiții de siguranță și eficiență a activității de producție în cadrul abatajului dotat cu complex
mecanizat trebuie să ținem cont de o serie de restricții și anume:
- asigurarea unui număr suficient de muncitori, cu calificările corespunzătoare
astfel încât operațiile manuale necesare a se desfășura pe abataj să nu depășească timpul necesar
pentru un ciclu de tăiere al combinei;
- stabilirea unor echipe care lucrează la capetele abatajului (intersecții), echipe care
să se ocupe numai de realizarea acestor lucrări, numărul acestora stabilindu-se în funcție de
durata ciclului;
- trebuie avut în vedere faptul că alocarea unui număr mai mare de muncitori pe
abataj nu conduce în mod automat la reducerea duratei ciclului și creșterea productivității ci
poate conduce la creșterea gradului de neocupare al acestora, reducându-se timpul efectiv lucrat.
Cheltuielile totale realizate pentru extragerea rezervei cantonate în câmpul de abataj care
face obiectul exploatării, rezultă din însumarea cheltuielilor stabilite prin relațiile anterioare de la
[5.1] până la [5.34] La acestea se adaugă relația [4.13] privind cheltuielile cu achiziționarea
utilajelor de săpare, relația [4.16] privind, cheltuielile cu lucrările de pregătire și relația [4.19]
privind cheltuielile de întreținere a lucrărilor de pregătire. Relația rezultată are următoarea formă:
CtCM  K1  l ca2  K 2  l ca2  l ab  K 3  l ab
2
 K 4l ca  K 5  l ca  l ab  K 6  l ca  l ab
2
 K 7  l ab  T [lei] [5.35]
în care indicii literali au următoarele valori:

1 V 1
K1  4  10 3  k gc   3,2  10 4  tr  [5.35.a]
nsch d tr nsch
112
1 V 1 1 Ptpr
K 2  1,24  10 5  k gc  2,01  10 6  tr   0,058  k e   [5.35.b]
n sch d tr n sch  u Qtpr
K 3  0,008  S ma
M
 0,0148  S ma
A
 0,0148  S ma
V
[5.35.c]
Vco 1 V V V  1 lp
K 4  2  k gc  0,008    4  10  2  ca  ta  ah    1,60  10  4 
d vs  d ca d ta d ah  n sch n sch [5.35.d]
3,782  S ma
M
 4,818  S ma
A
 1,181  S ma
V
  1 1
K 5  4  10 3  2  k gc  k sa  
1 100
 0,0069 0,5  k gc   k gs  2  k gs    
nsch  l  m n
 p  sch
V V V  1 V 1 lp
2,54  10 4  ca  ta  ah    2,71  10 2  ss   1,008  10 6   0,025  k l  7,37  k pm  [5.35.e]
 d ca d ta d ah  nsch d ss nsch nsch
P   l p Ptgd Pta  ts
4,33  k s  1,25  k e  mc  3,5  k e      k e  Pah   0,85  S maM  0,102  S maA  0,022 S maV
Vac 
 u  120 Qtgd Qta   l s   s  wc
  1 1
K 6  1,24  10 5 2  k gc  k sa  
1 100 V 1
 3,72  10 5   0,5  k gc   k gs  2  k gs     1,70  10 5 ss [5.35.f]
n sch  lp  m n d ss n sch
  sch
K 7  2  k gc  k sa   0,008 
Vco 1
  4,699  S ma
M
 7,519  S ma
A
 5,254  S ma
V

d vs
[5.35.g]
3,5  100  V 1  80 1 
 0,5  k gc  k gs  2  k gs   0,028  co    
m  lp 
 d v s  l p m 
T  7,323  S ma
M
 7,013  S ma
A
 6,601  S ma
V
[5.35.h]
Costul unitar al tonei de cărbune extras la gura abatajului prin utilizarea complexului
mecanizat se va calcula cu relația:
CtCM CtCM
cu   [lei/t] [5.36]
Riab 5,25  lca  l ab
Efectuând împărțirea rezultă forma finală a relației cu ajutorul căreia se determină
valorile costului unitar al tonei de cărbune extrasă la gura abatajului:
 K  l  K4 K  l  K7 T 
cu  0,173   1 ca  K 2  lca  3 ab  K 5  K 6  l ab   [lei/t] [5.37]
 l ab lca lca  l ab 
Această ecuație exprimă modelul matematic în baza căruia se pot determina valorile
parametrilor optimi aferenți câmpului de abataj studiat.
V.5. Analiza modelului matematic şi stabilirea valorilor optime ale parametrilor

dimensionali aferenţi câmpului de abataj
Obiectivul acestei lucrări îl constituie stabilirea parametrilor dimensionali optimi pentru

câmpul de abataj din punctul de vedere al costului, deoarece în situația actuală acest criteriu
113
prezintă cea mai mare importanță pentru continuarea activității de producție a operatorului
minier.
parametrii funcționali ai abatajelor.
vor fi:
- lungimea frontului de abataj (lab): 60÷200m cu un pas de calcul de 10 m;
- lungime câmp de abataj (lca): 100÷800 m cu un pas de calcul de 10 m determinată de
- înălțimea abatajului (hab): 3,5 m;
- numărul de muncitori plasați într-un schimb în frontul de lucru: 8÷20 posturi/schimb,
cu un pas de calcul de două posturi.
Domeniul în care valorile obținute pentru costul unitar pot fi considerate optime va fi
limitat la ± 10% în raport cu valoarea de referință stabilită pentru acesta.
Valorile rezultate în urma conceperii programului informatic de calcul au oferit
posibilitatea formulării unor serii de concluzii cu privire la parametrii dimensionali ai câmpului
de abataj în relație directă cu costul unitar al tonei de cărbune extras la gura abatajului.
Evaluarea datelor obținute va fi făcută în funcție de numărul de muncitori dintr-un
schimb de lucru. Astfel:
Minimul absolut al valorilor costului unitar se înregistrează pentru lab=200 m și
lca=700m, valoarea de 167,47 lei/tonă stabilindu-se ca valoare de referință. Efectuând calculele
în raport cu aceasta constatăm următoarele:
- pentru lab=60 m valoarea costului unitar este mai mare decât valoarea de referință
cu 68,83 lei/tonă, reprezentând o creștere procentuală de 41,09 %;
114
- pentru lab=80 m creșterea costului unitar față de valoarea de referință este de
44,05 lei/tonă, reprezentând 26,30 %;
- pentru lab=100 m costul unitar este mai mare cu 29,15 lei/tonă față de valoarea de
referință cu 12,26 lei/tonă, reprezentând 7,26 %;
referință cu 3,10 lei/tonă, reprezentând 1,85 %.
Figura V.1 Graficul de variație a costului unitar cu=f(Lca)pentru abatajele frontale

echipate cu complex mecanizat pentru Nsch=8 post/sch și m=20m

studiu, valorile care se încadrează în limitele domeniului : lab= 120m÷160m și lca= 60÷800 m.
Pentru o formație cu un efectiv de 10 posturi/sch costurile unitare minime stabilite în
urma rezolvării modelului sunt:

115
Ca valoare de referință adoptăm cmin=158,76 lei/tonă, valoare aferentă lab=200m și lca=
700 m.
În figura V.2 este redat graficul de variație a costului unitar pentru formația de lucru din
abataj cu un efectiv de 10 posturi/schimb. Din analiza datelor rezultă următoarele:
- pentru lab=60m costul unitar are o valoare mai mare cu 67,89 lei/tonă, respectiv
42,76 % față de valoarea de referință;
- pentru lab=80 m valoarea costului unitar este cu 43,52 lei/tonă mai mare față de
valoarea de referință, procentual creșterea fiind 27,41 %;
Figura V.2 Graficulde variație a costului unitar cu=f(Lca)pentru abatajele frontale

echipate cu complex mecanizat pentru Nsch=10 post/sch și m=20m
- pentru lab=100m costul unitar crește cu 28,85 lei/tonă față de valoarea de

referință, reprezentând 18,17 %;
- pentru lab=120m valoarea costului unitar crește cu 19,09 lei/tonă în raport cu
valoarea de referință, reprezentând o creștere de 12,02 %;
- pentru lab=140m valoarea costului unitar este cu 12,18 lei/tonă mai mare față de
valoarea de referință, reprezentând 7,67 %;
- pentru lab=180m costul unitar crește cu 3,10 lei/tonă față de valoarea de referință,
reprezentând 1,95 %.
116
Din datele prezentate anterior concluzionăm că valorile parametrilor geometrici ai
abatajelor frontale dotate cu complex mecanizat care se încadrează în limitele domeniului optim
sunt: lab= 140÷200m, respectiv lca=700÷800m.
Pentru o formație cu un efectiv de 12 posturi/sch costurile unitare minime stabilite în
urma rezolvării modelului pentru fiecare lungime de abataj luată în calcul sunt:
- cmin=164,90 lei/tonă, pentrulab= 140 m și lca = 750 m;
- cmin=155,88 lei/tonă, pentrulab= 180 m și lca = 800 m;
- cmin=152,80 lei/tonă, pentrulab= 200 m și lca = 700 m.
Valoarea cmin=152,80 lei/tonă calculată pentru lab= 200 m și lca= 700m o stabilim ca
valoare de referință în raport cu care vor fi efectuate calculele ulterioare. Astfel avem:
- pentru lab=60m costul unitar este mai mare cu 67,31 lei/tonă, respectiv 44,05 %
față de valoarea de referință;
- pentru lab=80m creșterea costului unitar este 43,09 lei/tonă, respectiv 28,20% față
de valoarea de referință;
- pentru lab=100m costul unitar este cu 28,60 lei/tonă mai mare față de valoarea de
- pentru lab=120m creșterea față de valoarea de referință este de 18,95 lei/tonă,
reprezentând 12,40 %;
- pentru lab=140 m costul unitar crește față de valoarea de referință cu 12,10
lei/tonă reprezentând 7,91 %;
7,01 lei/tonă, reprezentând 4,58 %;
- pentru lab=180 m costul unitar crește față de valoarea de referință este cu 3,08
lei/tonă, reprezentând 2,01 %.
În baza celor constatate anterior limitele domeniului optim al parametrilor câmpului de
abataj sunt: lab = 140÷200 m, respectiv lca= 750÷800m.
117
Figura V.3 Graficul de variație a costului unitar cu=f(Lca) pentru abatajele frontale
echipate cu complex mecanizat pentru Nsch=12 post/sch și m =20m
Pentru o formație cu un efectiv de 14 posturi/sch costurile unitare minime calculate

pentru fiecare lungime de abataj sunt:
- cmin=215,03lei/tonă, pentrulab= 60 m și lca= 600 m;
Valoarea cmin=151,56 lei/tonă calculată pentru lab= 200 m și lca=800m o stabilim ca
valoare de referință în raport cu care vor fi efectuate calculele ulterioare. Astfel avem:
- pentru lab=60m creșterea costului unitar față de valoarea de referință este de
63,47lei/tonă, reprezentând 41,87 %;
- pentru lab=80m se înregistrează o creștere a costului cu39.62 lei/tonăfață de
valoarea de referință, reprezentând 26.14%;
- pentru lab=100 m costul unitar prezintă o creștere de 25.28 lei/tonă, față de
valoarea de referință, reprezentând 16.67 %;
15.78lei/tonă, respectiv 10.41 %;
- pentru lab=140 m costul unitar este mai mare cu 8.95 lei/tonă, față de valoarea de
referință, reprezentând 5.91 %;
118
echipate cu complex mecanizat pentru Nsch=14 post/sch și m = 20 m
- pentru lab=160 m se înregistrează o valoare a creșterii costului unitar de 3.86
lei/tonă față de valoarea de referință, respectiv 2.54 %;
- pentru lab=180 m costul unitar este mai mare cu 1.24 lei/tonă, față de valoarea de
referință, reprezentând 0.81 %.
Având în vedere aceste valori, limitele domeniului parametrilor câmpului de abataj care
respect restricțiile impuse anterior sunt următoarele: lab = 140÷200 m, respectiv lca= 600÷800m.
Valoarea 145,32 lei/tonă calculată pentru lab= 200 m și lca= 800m reprezintă valoarea cea
mai mică a costului unitar, drept urmare o fixăm ca valoare de referință în raport cu care vor fi
efectuate calculele ulterioare. Astfel:
- pentru lab=60m creșterea costului unitar față de valoarea de referință este de
65,90lei/tonă, reprezentând 45,34 %;
- pentru lab=80 m costul unitar crește cu 42.24 lei/tonă față de valoarea de referință,
119
- pentru lab=100 m rata de creștere a costului unitar este de 28 lei/tonă față de
valoarea de referință, valoare care reprezintă o creștere procentuală de 19,26 %;
- pentru lab=120m costul unitar are o creștere de 18,56 lei/tonă față de valoarea de
- pentru lab=140 m creșterea costului unitar este de 11,79 lei/tonă față de valoarea
de referință, reprezentând 8,11 %;
- pentru lab=160 m costul unitar prezintă o creștere de 6,81 lei/tonă față de valoarea
de referință, reprezentând 4,68 %;
- pentru lab=180 m valoarea cu care crește costul unitar este de 3 lei/tonă în raport
cu valoarea de referință, respectiv 2,06 %.
Domeniul optim în care se încadrează parametrii geometrici ai câmpului de abataj are
următoarele limite: lab = 140÷200 m, respectiv lca= 800 m.
Pentru o formație cu un efectiv de 18 posturi/sch valorile minime ale costului unitar

minime calculate pentru fiecare lungime de abataj sunt:
120
Valoarea cmin=142,82 lei/tonă, calculată pentru lab= 200 mși lca=800m o stabilim ca
valoare de referință în raport cu care vor fi efectuate calculele ulterioare. Astfel:
- pentru lab=60m costul unitar crește cu 65,36 lei/tonă, față de valoarea de referință
- pentru lab=100m rata de creștere a costului unitar față de valoarea de referință este
de 27,75 lei/tonă, reprezentând 19,43 %;
- pentru lab=120m costul unitar a crescut față de valoarea de referință cu 18,31
- pentru lab=140m rata de creștere a costului unitar față de valoarea de referință este
- pentru lab=160m costul unitar este mai față de valoarea de referință cu 6,75
- pentru lab=180m costul unitar prezintă o creștere de 2,97 lei/tonă față de valoarea
de referință, reprezentând 2.07%.
Astfel, limitele domeniului parametrilor geometrici ai câmpului de abataj vor fi:
lab = 120÷200 m, lca= 800m.
121
Valoarea cea mai mică a costului unitar la care raportăm celelalte valori înregistrate
pentru costul unitar este cmin=140,82 lei/tonă, stabilită pt. lab= 200 m și lca= 800 m.
Astfel avem:
- pentru lab=80 m costul unitar este mai mare față de valoarea de referință cu 41,50
- pentru lab=100m valoarea creșterii costului unitar față de valoarea de referință este
- pentru lab=120m costul unitar prezintă o creștere față de valoarea de referință cu
18,15 lei/tonă, reprezentând o creștere procentuală de 12,88%;
- pentru lab=140m rata de creștere a costului unitar este de 11,58 lei/tonă, în raport
cu de valoarea de referință reprezentând 8,22 %;
- pentru lab=160m costul unitar crește cu 6,70 lei/tonă, față de valoarea de
referință, reprezentând o creștere procentuală de 4,75 %;
- pentru lab=180m creșterea costului unitar este de 2,96 lei/tonă, în raport cu de
valoarea de referință reprezentând 2,1 %.
Având în vedere aceste concluzii, domeniul optim al parametrilor câmpului de abataj
pentru Nsch=20 post/sch are următoarele limite: lab = 140÷200 m, respectiv lca=800 m.
122
CAPITOLUL VI
VI.1. Determinarea rezervelor de cărbune ale etajului ce urmează a fi exploatat
Rezerva tehnologică aferentă blocului aflat în exploatare [18] se calculează cu relația:

Rt  S  H  m    c , [tone] [6.1]
unde:
S - este dimensiunea pe direcţie a etajului, [m];
H - dimensiunea pe înclinare a etajului, [m];
m – grosimea stratului din cadrul etajului,[m];
  1,4  1,6 - densitatea specifică aparentă a cărbunelui, [t/m3 ];
c  0,85  0,90 reprezintă coeficientul de extragere a substanței minerale utile, pentru
stratele groase din Valea Jiului.
În cazul în care în cadrul etajului sunt cantonate mai multe strate de cărbune, relația [6.1]
va avea următoarea formă:
n
Rt  S  H   pi  c , [tone] [6.2]
i 1
în care:
p  m   , [tone/m2] [6.3]
- reprezintă productivitatea stratului (producția de substanță minerală utilă ce revine la 1
m2 de strat.
n
p
i 1
i  p1  p 2  ...........  p n [t/m2] [6.4]
În condiții concrete de zăcământ, când una din dimensiunile etajului este determinată de
hotarele naturale, în special de accidentele tectonice, cea de-a doua dimensiune o putem
determina din relația[6.2] și va fi de forma:
Ri AT
S n
 n
[m] [6.5]
H   pi  c H   pi  c
i 1 i 1
Ri AT
H n
 n
[m] [6.6]
S   pi  c S   pi  c
i 1 i 1
123
în care:
A – reprezintă producția anuală planificată a fi extrasă din etaj, [tone/an];
T – durata de activitate a exploatării, [ani].
VI.2. Modelarea încărcării pe abataj
Calculul încărcării normate pe abataj [20]se face conform relației:

n  ts 
An   A0  l ab     K n  K exp l
1080 1,3 [t/zi] [6.7]
în care:
A0 – producția zilnică a abatajului în condiții standard, [t/zi];
a – corecția la normativul de încărcare în condițiile modificării lungimii abatajului cu 1 m
față de valoarea tolerată;
Δlab – diferența dintre lungimea de calcul și cea totală a abatajului, [m];
n – numărul de schimburi pe zi;
Kn – coeficient de reducere a normativului de încărcare pe abataj conform condițiilor de
încărcare geologo-miniere care îngreunează activitatea în abataj.
K n  K1  K 2  K 3  K 4  K 5  K 6 [6.8]
unde: K1, K2, K3, K4, K5, K6 sunt coeficienți de reducere a normativului de încărcare care
țin seama de: prezența accidentelor tectonice, efilarea stratului, prezența apelor subterane,
prezența intercalațiilor de steril, trecerea abatajului prin lucrări miniere vechi, creșterea înclinării
stratului.
Coeficientul Kn se determină ca medie ponderată pentru întreg etajul care face obiectul
exploatării, calculul fiind efectuat conform relației [20]:
K ni  Risi
Kn  [6.9]
Ri
în care:
Risi – rezervele etajului influențate de factorul n cu coeficientul de reducere a încărcăturii
Kni;
Kexpl– coeficient ce ține seama de durata de exploatare.
124
VI.3. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea utilajelor de săpare a lucrărilor de
pregătire
Pentru stabilirea relației de calcul a cheltuielilor efectuate cu achiziționarea utilajelor de

săpare (combina de înaintare) trebuie stabilită lungimea de lucrare executată cu aceasta precum
și timpul în care sunt săpate lucrările.
Ținând cont de arhitectura lucrărilor de pregătire a etajului lucrările de pregătire care se
vor executa pentru exploatarea rezervei, prezentate în fig. nr.II. 10 din cuprinsul Capitolului II,
lucrările săpate cu combina sunt cele două galerii direcționale de transport și aeraj executate în
culcușul stratului, în steril. Suitorul din culcuș precum și celelalte lucrări executate pe strat se vor
săpa prin tehnologia clasică, respectiv prin perforare-împușcare.
Relația de calcul a cheltuielilor efectuate cu achiziționarea utilajelor de săpare va fi de
forma:
Cus  Aa  T , [lei] [6.10]
în care:
T- durata de execuție a lucrărilor de pregătire, [ani], calculată cu relația:
lca
T  0,008  , [ani] [6.11]
vs
în care:
lca – lungimea galeriilor direcționale săpate în culcuș, [m] ;
vs- viteza de execuție a lucrărilor miniere de pregătire [m/an];
Vco
Aa  , [lei/an] [6.12]
d
unde:
Vco – valoarea de intrare a activului imobilizat (combina de înaintare), [lei/UM];
d- durata normată de funcționare a combinei, [ani].
Cheltuielile cu utilajele de săpare care se iau în calcul la stabilirea costului unitar al tonei
1 hab Vco
Cus  0,008  lca    [lei] [6.13]
vs het d
VI.4. Modelarea cheltuielilor pentru realizarea lucrărilor de pregătire
Rețeaua de lucrări miniere aferentă metodei de exploatare în felii orizontale cu abataje

frontale direcționale este redată în fig. nr. II.10 și este compusă din:
a) lucrări miniere executate în culcușul stratului (în steril) și care sunt active pe toată
durata exploatării etajului:
125
- galerii direcționale de etaj, de transport și aeraj cu lungimea lca;
- galerii transversale intermediare de câmp de abataj, executate la distanțe de 50m între
ele, cu o lungime de maximum 30m. Pentru varianta cu executarea acestora din două în două
numere de abataj numărul acestora se înjumătățește;
- suitor intermediar de câmp de abataj, cu lungimea lsc;
- galerie transversală scurtă (baionetă), cu o lungime de maximum 10m;
b) lucrări miniere executate pe strat și care deservesc doar felia aflată în exploatare:
- preabataj direcțional de transport pe culcuș, cu lungimea lca;
- preabataj direcțional de aeraj sub acoperiș, cu lungimea lca;
- preabataj transversal de atac, cu lungimea lab;
- suitor de aeraj (plan înclinat) sub acoperiș, cu lungimea lsa.
Galeriile direcționale executate în steril vor avea un profil GDM-11,0 și vor fi executate
cu combina de înaintare cu atac punctiform, iar preabatajele direcționale executate pe strat vor
avea un profil GDM-10,0 și vor fi executate prin perforare împușcare. Susținerea lucrărilor se va
face cu arce metalice culisante de tip SG-23 (sau SG-29) funcție de modul de manifestare al
presiunii miniere, în câmpuri de 0,8m, bandajarea acestora realizându-se cu bandaje de lemn la
tavan, pereții laterali fiind bandajați cu plasă metalică.
Aerajul lucrărilor se realizează cu sisteme de aeraj parțial în sistem aspirant sau refulant,
astfel dimensionate încât să asigure parametrii impuși de normele de aeraj și protecția muncii.
Preabatajul transversal de atac face legătura între preabatajele direcționale și este locul de
unde pornește exploatarea rezervei. Se execută prin perforare-împușcare, susținerea acestuia
realizându-se cu stâlpi SVJ-3,15m (2,5m) și două grinzi GSA-1250mm în câmpuri de 0,8m.
Bandajarea preabatajelor se face integral cu plasă metalică.
Suitorii, atât cei din culcuș cât și cei de sub acoperiș, se execută prin perforare-
împușcare, sunt de formă circulară și au un profil SDM-6,25 m2, susținerea acestora realizându-
se cu arce metalice culisante de tip SG-23, în câmpuri de 0,8m, bandajate integral cu lemn și
amenajate conform monografiei de armare.
Pentru determinarea cheltuielilor cu lucrările de pregătire care revin unei felii se va ține
cont de următoarele:
- cheltuielile efectuate cu lucrările executate în culcușul stratului se vor împărți în
mod proporțional pe fiecare felie în parte, numărul feliilor fiind direct proporțional cu înălțimea
etajului;
het
nf  [6.14]
hf
126
- numărul de suitori și de galerii transversale se va calcula prin raportarea lungimii
câmpului de abataj la distanța impusă de schema de pregătire a stratului. Dacă se alege varianta
cu executarea suitorilor și a galeriilor transversale din două în două numere de abataj, atunci
numărul acestora va fi determinat cu relația:
lca
ns ( gt )   0,01  lca  2  0,02  lca [6.15]
100
- suitorii vor avea înclinarea stratului, iar lungimea suitorului se va calcula cu
relația:
het
l s ( a ,c )  [m] [6.16]
sin 
unde:
het – reprezintă înălțimea etajului , [m];
α – înclinarea stratului, [0].
Luând în considerare restricțiile anterioare, relația cheltuielilor cu lucrările de pregătire
va fi de forma:
Clp  Clps  Clpc [lei] [6.17]
unde:
Clpc – cheltuielile cu lucrările de pregătire executate în culcuș, în steril și care deservesc
întregul etaj;
Clps – cheltuielile cu lucrările de pregătire executate pe strat la nivel de felie.
hab h
Clps  2,6  lca   k gs  0,1  lca  k gs  0,01  lca  ab  k ss [lei] [6.18]
het sin 
unde:
kgs– costul unui ml de galerie executat în steril, [lei/ml];
kss– costul unui ml de suitor executat în culcuș, [lei/ml].
hab
Clpc  2  lca  k gc  l ab  k sa  0,01  lca   k sc [lei] [6.19]
sin 
unde:
kgc– costul unui ml de preabataj (galerie) executat pe strat, în cărbune, [lei/ml];
ksa– costul unui ml de preabataj (suitor) de atac, [lei/ml];
ksc– costul unui ml de suitor executat în cărbune, [lei/ml.
 k gs k k 
Clp  lca  hab   2   0,01  ss  0,01  sc   l ab  k sa  2  lca  k gc  0,1  lca  k gs [lei], [6.20]
 het sin  sin  
127
VI.5. Modelarea cheltuielilor de întreținere a lucrărilor de pregătire
Pentru a se calcula valoarea cheltuielilor de întreținere a lucrărilor de pregătire vom ține

cont de următoarele restricții și anume:
- durata de întreținere a lucrărilor miniere este dată de viteza de avansare a frontului
de abataj;
- lungimea suitorului de aeraj de sub acoperiș se reduce cu fiecare felie exploatată
astfel că în calcule va fi suficient dacă se ia ½ din lungimea acestuia;
- lucrările care deservesc întreg etajul trebuie menținute în stare de funcționare pe
toată durata exploatării etajului.
Cheltuielile cu întreținerea lucrărilor de pregătire vor fi compuse din: cheltuieli cu
întreținerea lucrărilor de pregătire executate pe strat și care deservesc felia în exploatare,
respectiv cheltuieli cu întreținerea lucrărilor de pregătire care deservesc întreg etajul. Astfel
avem:
n
C il     C lp  Ti [lei] [6.21]
1
în care:
ξ – reprezintă coeficientul ponderii anuale a cheltuielilor de întreținere din total cheltuieli
cu lucrările de pregătire, (10 -15%);
Clp – cheltuielile efectuate cu săparea lucrărilor miniere de pregătire, executate pe strat
sau în culcuș, (lei);
Ti – timpul de întreținere, [ani].
Timpul de întreținere al lucrărilor executate pe strat este determinat de timpul de
exploatare al abatajului. Datorită faptului că lungimea acestora se modifică pe măsură ce
avansează frontul de abataj în calcule se va lua doar ½ din timpul exploatării abatajului și se va
determina cu relația:
Tex lca lca
Tî    [ani] [6.22]
2 2  N z  12  vab 492,48  vab
în care:
Tex– timpul de exploatare a rezervei existente în abataj, [ani];
Nz= 20,52 – media zilelor lucrătoare dintr-o lună;
vab – viteza zilnică de avansare a frontului de abataj, [m/zi].
Astfel, relația cheltuielilor cu întreținerea lucrărilor miniere de pregătire va fi de forma:
l ca 1   k gs k k  
C îlp      l ca  hab   2   0,01 ss  0,01 sc   l ab  k sa  2  l ca  k gc  0,1 l ca  k gs  [lei] [6.23]
492,48 v ab   het sin  sin   
în care indicii literali au semnificațiileenunțate anterior.
128
VI.6. Modelarea cheltuielilor de achiziționare a utilajelor de susținere, transport și tăiere
Relația generală a cheltuielilor cu utilajele utilizate în procesul de exploatare a rezervei,

este de forma:
n
Cut   Aa  Tex [lei] [6.24]
i 1
unde:
A0 – amortizarea anuală, [lei/an];
Tex – timpul de exploatare a abatajului, [ani].
Pentru calculul amortizării se utilizează ,,metoda normelor egale”, care caracterizează
sistemul liniar de amortizare, utilizând aceeași valoare a normei de amortizare pentru întreaga
durată de viață a utilajului sau echipamentului achiziționat.
VI.6.1. Modelarea cheltuielilor de achiziționare a utilajelor și echipamentelor de

susținere
Pentru susținerea frontului de abataj se utilizează stâlpi SVJ -3,15 m (sau 2,5m) și grinzi
GSA -1,25m, pentru tensionarea stâlpilor sub grinzile articulate utilizându-se un agregat
hidraulic care folosește ca agent de lucru apa în amestec cu o anumită cantitate de emulsie. Un
cadru de susținere este format din 3 grinzi GSA și 4 stâlpi SVJ, cadrele fiind montate la o
distanță de maximum 0,8m. Pentru construirea tavanului de rezistență în vatra feliei aflate în
lucru se montează în canale îngropate în vatră grinzi GSA-1,25m pe toată suprafața feliei.
Pentru calculul valorii de achiziție a echipamentelor și utilajelor de susținere vom analiza
varianta de exploatare a primei felii în care se construiește și tavanul de rezistență. Astfel, pentru
această felie numărul grinzilor GSA -1,25m utilizate va fi mai mare față de felia următoare.
Numărul grinzilor de susținere utilizate la exploatarea primei felii se calculează cu relația:
n g  n g1  n g 2 [buc] [6.25]
unde:
n g1  3,75  l ab - reprezintă numărul de grinzi din frontul de abataj, [buc];
n g 2  l ca  l ab  8  l ca - reprezintă numărul de grinzi care intră în alcătuirea tavanului de
rezistență (grinzile care se montează în vatra abatajului) [buc].

Însumând cele două valori rezultă numărul total al grinzilor utilizate pe abataj:
n g  l ca  l ab  3,75  l ab  8  l ca [buc] [6.26]
Numărul stâlpilor SVJ utilizați pe abataj îl calculăm cu relația:

l ab
nst  ns  nst / s   4  5  l ab [buc] [6.27]
ds
129
unde:
ns– reprezintă numărul cadrelor de susținere de pe abataj;
ns/s= 4 reprezintă numărul stâlpilor de susținere dintr-un cadru.
Cota de amortizare aferentă echipamentului de susținere este dată de relația:
V st Vg V V Vg V
Aa   n st   n g  ah  st  5  l ab   l ca  l ab  3,75  l ab  8  l ca   ah [lei/an] [6.28]
D3 D3 Dah D3 D3 Dah
unde:
Vst–valoarea de achiziție a unui stâlp SVJ, [lei/buc];
Vg – valoarea de achiziție a unei grinzi GSA 1,25m, [lei/buc];
Vah –valoarea de achiziție a agregatului hidraulic, [lei/buc];
Dah= 12 ani și reprezintă durata normată de funcţionare a agregatului hidraulic;
D3= 4 ani și reprezintă durata de viață a stâlpilor și grinzilor.
Timpul de exploatare a unui câmp de abataj va fi calculat cu relaţia:
lca
Tex 
N z  vab [ani] [6.29]
unde:
lca – lungimea câmpului de abataj, [m];
Nz – numărul de zile lucrătoare dintr-un an;
vab – viteza de avansare zilnică a frontului de abataj, [m/zi].
VI.6.2. Modelarea cheltuielilor efectuate cu achiziționarea utilajelor de transport
Pentru transportul producției de pe abataj la fluxul principal de transport se utilizează

transportoare de tip TR-5. Pe abataj va fi montat un singur transportor cu raclete, iar în funcție de
lungimea acestuiase va mai adăuga, dacă este necesar un grup de acționare. Pe preabatajul
direcțional de transport va funcționa același tip de transportor ca și pe abataj, pentru
uniformizarea fluxului și creșterea operativității intervențiilor necesare pentru întreținere și
reparații. În preabatajul de transport este montat, deasemenea, doar un singur transportor care
asigură transportul producției de pe abataj în compartimentul amenajat pentru transportul
producției din suitor.
Cota de amortizare ce revine utilajelor de transport se calculează cu relația:
Vtab Vtpr
Aa   2 [lei/an] [6.30]
D2 D2
unde:
Vtab – prețul de achiziție al transportorului montat pe abataj, [lei/buc];
Vtpr – prețul de achiziție al transportorului montat pe preabatajul de transport, [lei/buc];
D2 – 4 ani, durata normată de funcționare a transportorului.
130
VI.6.3. Modelarea cheltuielillor efectuate cu achiziționarea utilajelor de tăiere
Datorită faptului că aplicăm varianta clasică de tăiere prin perforare-împușcare în frontul

de abataj vom regăsi următoarele utilaje:
- perforatoare rotative de tip MVK- 03;
- perforatoare percutante de tip WVP-22;
- ciocane de abataj de tip CA-14 sau similare.
Cota de amortizare ce revine acestor utilaje se calculează cu relația:
V pr V pp Vca
Aa   n pr   n pp   nca [lei/an] [6.31]
D1 D1 D1
unde:
Vpr– prețul de achiziție al unui perforator rotativ, [lei/buc];
Vpp – prețul de achiziție al unui perforator percutant, [lei/buc];
Vca – prețul de achiziție al unui ciocan de abataj, [lei/buc];
npr, npp, nca – numărul perforatoarelor rotative, percutante respectiv ciocane de abataj
aflate în frontul de abataj.
Având în vedere relațiile [6.28], [6.29], [6.30] și [6.31], relația cheltuielilor efectuate cu
achiziționarea utilajelor și echipamentelor de tăiere, susținere și transport devine:
lca V Vg V V Vtpr V pr V pp V 
Cut    st  5  l ab  lca  l ab  3,75  l ab  8  lca   ah   tab  2    n pr   n pp  ca  nca  [lei] [6.32]
246,24  vab  D3 D3 Dah D2 D2 D1 D1 D1 
VI.7. Modelarea cheltuielilor pentru lucrările de abataj

materiile prime și materiale, energie electrică și pneumatică, combustibili.
VI.7.1. Modelarea cheltuielilor cu achiziționarea materiilor prime și materialelor
Modelarea cheltuielilor cu achiziționarea lemnului de mină

Consumul specific de lemn de mină în cazul utilizării acestei metode de exploatare este
de 10,8 m3/1000 tone cărbune extras. Consumul total de lemn utilizat pentru exploatarea rezervei
cantonate în câmpul de abataj care face obiectul studiului se va calcula cu relația:
Cl  c s   k l  10,8  ab ab ca  kl  0,016  lca  l ab  hab  k l , [lei] [6.33]
1000 1000
în care:
utilizării metodei;
γ = 1,5- 1,6 t/m3 greutatea specifică aparentă a cărbunelui;
kl – reprezintă costul unui metru cub de lemn de mină, [lei/m3].
131
Modelarea cheltuielilor cu achiziționarea plasei metalice
Relația de calcul a cheltuielilor efectuate cu plasa metalică utilizată în procesul de
extragere a cărbunelui din abataj este de forma:
Rab
C pm  cspm   k pm  3,41  lca  l ab  lca  k pm [lei] [6.34]
1000
în care:
Rab– reprezintă rezerva exploatată din abataj [tone];
cspm= 2276 kg/1000t reprezintă consumul specific de plasă;
kpm – costul plasei metalice.
Modelarea cheltuielilor cu achiziționarea șnurului de ancoraj
Rab
C sa  css   k sa  1,77  lca  l ab  hab  k s [lei] [6.35]
1000
în care:
css=1180 ml/1000t reprezintă consumul specific de șnur de ancoraj;
ks – costul unui ml de șnur de ancoraj [lei/ml].
Modelarea cheltuielilor cu achiziționarea explozivilor
Cantitatea de exploziv utilizată la o împușcare se stabilește prin dispoziția de împușcare,
ocazie cu care se stabilește și cantitatea maximă de exploziv pe gaura de mină. Pentru calculul
cantității de exploziv consumate se va lua în considerare cantitatea maximă de 0,5 kg/gaură.
în care:
nc – numărul de cicluri de abataj efectuate pentru exploatarea integrală a rezervei aferente
abatajului;
mex – cantitatea maximă de exploziv care se amplasează în gaura de mină, [kg/gaură];
kex – costul de achiziție al unui kg de exploziv, [lei/kg].
n g  l ab  hab    1,48  l ab  hab [buc] [6.37]
în care:
ξ = 1,48 reprezintă densitatea de perforare, adică numărul de găuri perforate pe 1 m 2 de
front de abataj;
lca
nc  [6.38]
wc
132
Având în vedere relațiile anterioare, pentru cheltuielile efectuate cu explozivii, obținem
relația:
Cex  0,592  lca  l ab  hab  k ex [lei] [6.39]
Cheltuielile cu achiziționarea capselor electrice necesare pentru inițierea încărcăturilor
explozive se vor calcula cu relația:
C cp  1,184  l ca  l ab  hab  k cp [lei] [6.40]
în care:
kcp– reprezintă prețul de achiziție al unei capse, [lei/buc].
capsele și explozivii utilizați pentru exploatarea câmpului de abataj.
Ctex  l ca  l ab  hab  0,592  k ex  0,184  k cp  [lei] [6.41]
Relația cheltuielilor totale efectuate cu achiziționarea materiilor prime și materialelor,

consumate pe abataj rezultă din însumarea relațiilor [6.33], [6.34], [6.35], [6.36] și [6.41], relație
care va avea forma:
C m  l ca  l ab  hab  0,016  k l  3,41  k pm  1,77  k s  0,592  k ex  0,184  k cp  [lei] [6.42]
VI.7.2. Modelarea cheltuielilor cu energia
Cheltuielile cu energia electrică

Consumatorii electrici aferenți procesului de producție de pe abataj sunt:
- transportorul cu raclete de tip TR -3 sau TR-5 montat pe abataj;
- transportorul cu raclete de tip TR-5 montat pe preabatajul de transport;
- agregatul hidraulic care deservește abatajul.
Relația de calcul a cheltuielilor cu energia consumată în procesul de extracție va fi de
forma [12],[49],[56]:
C e  Ce1  Ce 2 [lei] [6.43]
în care:
Ce1 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată cu transportoarele, [lei];
Ce2 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată cu agregatul hidraulic ce deservește
abatajul, [lei].
Ce1  ke   nt  t f  Pti , [lei] [6.44]
în care:
nt – numărul transportoarelor de același tip din fluxul de transport aferent abatajului;
tf – timpul de funcționare al transportoarelor pentru transportul producției extrase din
întreg câmpul de abataj.
133
lca  l ab  hab  
tf  [ore] [6.45]
Qt  u
Pti – puterea transportoarelor montate pe abataj și preabataje, [kW].
Pentru simplificarea calculelor și omogenizarea intervențiilor, transportoarele montate pe

abataj și pe fluxul de transport ce deservește abatajul vor fi de același tip (TR-5).
Astfel cheltuielile cu energia pentru transportul producției vor fi calculate cu relația:
hab Pt
Ce1  3  lca  l ab    k e [lei] [6.46]
u Qt
în care:
λu =0,85 – reprezintă coeficientul de utilizare a capacității transportorului cu raclete;
Qt – debitul tehnic al transportorului [t/h];
ke – prețul unui kWatt consumat în procesul de producție, [lei/kW].
Cheltuielile cu energia consumată de agregatul hidraulic care asigură presiunea de lucru
pentru stâlpii SVJ din abataj se va calcula cu relația:
Pah
Ce 2  4  lca  l ab   t 0  k e [lei] [6.47]
s
în care:
Pah – puterea motorului care acționează agregatul hidraulic, [kW];
λs = 1,2 – coeficient de simultaneitate (ne arată câți stâlpi sunt tensionați simultan pe
abataj);
ds=0,8 m - distanța dintre cadrele de susținere montate pe abataj, [m];
t0 – timpul de funcționare a agregatului hidraulic necesar pentru tensionarea unui stâlp
[min/stâlp].
Relația finală a costurilor cu energia electrică consumată va fi de forma:
 P 1 P 
Cee  lca  l ab  k e  3  hab  t   4  ah  t 0  [lei] [6.48]
 Qt u s 
Cheltuielile cu energia pneumatică
Relația de calcul a acestui tip de cheltuieli [1], [3], [4] va fi de forma:
C ep  C ep1  C ep 2 [lei] [6.49]
în care:
Cep1– cheltuieli cu energia pneumatică consumată în procesul de perforare, [lei];
Cep2– cheltuieli cu energia pneumatică consumată în procesul de tăiere a cărbunelui cu
ciocanul de abataj, [lei].
Lungimea totală de gaură perforată pentru exploatarea rezervei din câmpul de abataj se
va calcula cu relația:
134
l g l ca 1
l g  n g  l g  nc  l ab  hab      1,64  l ca  l ab  hab  [m] [6.50]
r wc r
unde:
ξ = 1,48 reprezintă densitatea de perforare, respectiv numărul de găuri perforate pe un mp
de front de abataj;
λr =0,9 este coeficientul de rupere al găurilor.
C ep1  l g  c s1  k ep  1,64  l ca  l ab  hab  c s1  k ep [lei] [6.51]
în care:
cs1 = 8,53 m3/ml reprezintă consumul specific de aer comprimat pentru perforarea unui
ml gaură de mină;
kep – reprezintă costul unul mc de aer comprimat, [lei/m3].
Pentru calculul cheltuielilor cu energia pneumatică consumată pentru ciocanele de abataj
vom considera că se va depila cu ajutorul ciocanului de abataj un procent de maximum 10% din
volumul total al cărbunelui din front. Aici includem toate operațiile care sunt necesare în front
(spargere supragabariți, săpare pilugi, curățare vatră, depilare cărbune la tavan).
C ep 2  0,1  Vc  0,1  l ca  l ab  hab  c s 2  k ep [lei] [6.52]
în care:
ce2= 1,3 – reprezintă consumul specific de aer comprimat al ciocanului de abataj,
[m3aer/m3carbune].
Însumând relațiile [6.51] și [6.52] obținem relația de calcul a cheltuielilor cu energia
pneumatică:
C ep  l ca  l ab  hab  k ep 1,64  c s1  0,1  c s 2  [lei] [6.53]
Relația prin care determinăm cheltuielile efectuate cu energia electrică și pneumatică

consumată în cadrul procesului de producție, rezultă din însumarea relațiilor [6.53], [6.48] și este
de forma:
 P 1  P
Ce  l ca l ab hab 3  t   k e  1,64  c s1  0,1  c s 2   k ep   4  l ca  l ab  ah  t 0  k e [lei] [6.54]
 Qt u  s
VI.7.3. Modelarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor din abataj
Analiza procesului simplu de producție și definirea cu exactitate a condițiilor geo-miniere

din frontul de abataj ne permit să stabilim, pe baza normelor și normativelor de muncă cantitatea
de muncă și numărul de oameni necesari pentru derulare în condiții de eficiență a procesului de
producție.
135
Consumul de muncă realizat pentru avansarea frontului de abataj cu un pas de wc = 1,25m
s-a calculat în baza volumelor de lucrări realizate în frontul de lucru și a normelor de muncă și
timp stabilite în baza [8] și cuprinse în Anexa VI-1.
nt  M [6.55]
în care:
n – numărul de oameni necesari pentru realizarea procesului simplu de producție dintr-un
ciclu de abataj;
t – durata unui schimb, [unități de timp];
producție.
Relația pentru determinarea cantității totale de muncă necesară pentru realizarea unui
ciclu complet de producție, având la bază specificațiile cuprinse în Anexa VI-1, este de forma:
2
hab
M  104,44  l ab  106,58  l ab  hab  119,64 
 1426,74 [min] [6.56]
tg
Numărul de posturi necesar pentru desfășurarea unui ciclu complet de producție, soldat
cu o avansare a frontului de abataj cu un pas wc= 1,25m, se calculează cu relația:
2
hab
N  0,290  l ab  0,296  l ab  hab  0,332 
c
 3,963 [post/ciclu] [6.57]
tg
p
l ca hab2
N  N   0,232  l ca  l ab  0,236  l ca  l ab  hab  0,265  l ca 
ca c
 3,17  l ca [posturi] [6.58]
tg
p p
wc
în care:
lca
nc  [cicluri], reprezintă numărul de cicluri necesare pentru extragerea completă a
wc
rezervei aferente câmpului de abataj aflat în exploatare.
S ma  S ma
M
 S ma
A
 S ma
V
în care:
miner;
SVma – cheltuielile de natură salarială cu plata manoperei prestate de un vagonetar.
136
Această relație a fost calculată în baza prevederilor cuprinse în Caietul de norme și
normative de muncă unificate pe bazinul minier Valea Jiului referitoare la organizarea muncii,
formația de lucru și repartizarea muncitorilor pe faze tehnologice de-a lungul frontului de abataj.
Utilizarea unei alte structuri a formației de lucru va conduce inevitabil la creșterea
ponderii cheltuielilor de natură salarială în costul final al tonei de cărbune extras la gura
abatajului.

Sma  lab  0,1023  SmaM  0,1023  SmaA  0,0067  Sma
V
 
 lab  hab  0,0661 SmaM  0,2013  SmaA  0,2319  Sma
V


 
h2 [lei/ciclu] [6.60]
ab
 0,1234  SmaM  0,1234  SmaA  1,9021 SmaM  2,093  SmaA  0,2319  Sma
V
tg
Cheltuielile totalede natură salarială efectuate pentru extragerea rezervei aferente

Cma  nc  Sma  lca  lab  0,0818  Sma
M
 0,0818  SmaA  0,0054  Sma
V
 
 lca  lab  hab  0,0529  Sma
M

 0,1610  SmaA  0,1855  Sma
V

lca 
hab2
tg

 0,0987  Sma
M
 
 0,0987  SmaA  lca  1,5217  Sma
M
 1,6746  SmaA  0,1855  Sma
V

[lei] [6.61]
VI.7.4. Stabilirea duratei ciclului de producție și a vitezei de avansare a frontului de

abataj
Determinarea duratei ciclului de producție și a vitezei de avansare a frontului de abataj

este importantă deoarece de acești parametri depind o serie de cheltuieli cu influență importantă
asupra costului final al tonei de cărbune extras. Având în vedere aceste considerente relația de
calcul a timpului unui ciclu de producție va avea forma:
l ab l h h2 1 1
Tc  0,0725   0,074  ab ab  0,0831 ab   0,9908 [zile] [6.62]
nsch nsch tg nsch nsch
în care:
wc
vab  [m/zi] [6.63]
Tc
wc
v ab  [m/zi] [6.64]
l ab l ab  hab hab2 1 1
0,0725   0,074   0,0831    0,9908 
n sch n sch tg n sch n sch
137
VI.8. Elaborarea modelului matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali ai
câmpului de abataj
Modelul matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali ai câmpului de abataj

are la bază relațiile matematice prin care au fost determinate cheltuielile care se efectuează în
cadrul procesului de producție. Prin însumarea acestor relații s-a determinat funcția cheltuielilor
totale efectuate pentru extragerea rezervei aferente câmpului de abataj care face obiectul
exploatării.
Relația care determină cheltuielile totale de exploatare are următoarea formă:
Ct  K1  lca2  K2  lca2  lab  K3  lca2  hab  K4  lca2  lab  hab  K5  lca2  lab  hab2  K6  lca2  hab3  K7  lab  K8  lca  K9  lca  lab 
K10  lca  hab  K11  lca  lab  hab  K12  lca  lab2  K13  lca  hab2  K14  lca  lab  hab2  K15  lca  lab2  hab
[lei] [6.65]
în care coeficienții K au următoarele valori:
k gc k gs
K1  3,21  10 4   1,60  10 5  [6.65.a]
nsch nsch
k gc k gs
K 2  2,35  10 5   1,17  10 6  [6.65.b]
nsch nsch
1  k gs k k 
K 3  1,60  10 4    2   0,01  ss  0,01  sc  [6.65.c]
nsch  het sin  sin  
 k gs k k  k gc k gs
K 4  1,17  10 5   2   0,01  ss  0,01  sc   2,39  10 5   1,19  10 6  [6.65.d]
 het sin  sin   n sch n sch
1  k gs k k 
K 5  1,19  10 5    2   0,01  ss  0,01  sc  [6.65.e]
nsch  het sin  sin  
1 1  k gs k k 
K 6  1,34  10 5     2   0,01  ss  0,01  sc  [6.65.f]
tg nsch  het sin  sin  
K 7  k sa [6.65.g]
K8  2  k gc  0,1 k gs  1,5217  Sma

M
 1,6746  Sma
A
 0,1855  Sma
V

1  Vah Vtab V V V V  [6.65.h]
 3,17 103      2  tpr  pr  n pr  pp  n pp  ca  nca 
nsch  Dah D2 D2 D1 D1 D1 
Pah  1 Vg V 
K9  4   1,18  10  2   1,58  10  2  st  
 t 0  k e  0,0818  S maA  0,0818  S maA  0,0054  S ma
V

s  n sch D3 D3 
[6.65.i]
1  Vah Vtab Vtpr V pr V pp Vca   4 k sa
4
2,32  10     2   n pr   n pp   nca   1,60  10 
n sch  Dah D2 D2 D1 D1 D1  n sch
1 1 Vco k gs k k
K10  0,008     2  0,01  ss  0,01  sc [6.65.j]
Vs het d het sin  sin 
138
Pt 1
K11  0,016  k l  3,41  k pm  1,77  k s  0,592  k ex  0,184  k cp  3    ke 
Qt e
1 V V Vtpr V pr V pp V 
2,36  10  4    ah  tab  2    n pr   n pp  ca  nca   0,1885  S ma
V

n sch  Dah D2 D2 D1 D1 D1 
1,64  c s1  0,1  c s 2   k ep  0,0529  S maM  0,1610  S maA [6.65.k]
k sa 1  Vg V 
K12  1,17  10 5     8,7  10 4   1,16  10 3  st 
nsch nsch  D3 D3 
[6.65.l]
K 13 
1
tg

 0,0987  S ma
M
 0,0987  S ma
V

 2,39  10 5 
1 k gc

tg n sch
 1,34  10 6 
1 k gs

tg n sch

1 1 V V Vtpr V pr V pp V 
2,64  10  4     ah  tab  2    n pr   n pp  ca  nca 
tg n sch  Dah D2 D2 D1 D1 D1  [6.65.m]
1 1  Vg V  1 k sa
K14     9,90  10 4   1,32  10 3  st   1,34  10 5  
tg nsch  D3 D3  tg nsch
[6.65.n]
k sa 1  Vg V 
K15  1,19  10 5     8,85  10 4   1,18  10 3  st 
nsch nsch  D3 D3 
[6.65.o]
Raportând cheltuielile totale efectuate pentru extragerea rezervei aferente câmpului de
abataj exploatat la rezerva extrasă rezultă costul unitar al tonei de cărbune extrase la gura
abatajului. Acest cost include cheltuielile efectuate până la fluxul principal de transport. Este de
remarcat faptul că la acest cost se vor adăuga și celelalte cheltuieli conexe activității de extracție:
cheltuielile cu aerajul general al minei, cheltuielile de transport al cărbunelui extras din abataj
până la gura minei, cheltuielile ocazionate de sortarea claubarea acestuia, cheltuielile cu
manopera aferente muncitorilor din sectoarele auxiliare (aeraj, transport, general, funcție de
organigrama exploatării), cheltuielile cu întreținerea lucrărilor miniere de aeraj și transport altele
decât cele aferente etajului, cheltuieli cu îndiguirea lucrărilor vechi și tratarea spațiului exploatat,
cheltuieli cu transportul muncitorilor la și de la locul de muncă, ș.a.
Astfel, relația care determină valoarea costului unitar are următoarea formă:
Ct
cu  [lei/t] [6.66]
Ri
Înlocuind valoarea cheltuielilor totale și efectuând calculele avem relația care definește
costul unitar al tonei de substanță minerală utilă extrasă la gura abatajului:
 lca l l 1
cu  0,67   K1   K2  ca  K3  ca  K4  lca  K5  lca  hab  K6  lca  hab2  K7 


lab  hab hab lab lca  hab
[6.67]
1 1 1 l h 
 K8   K9   K10   K11  K12  ab  K13  ab  K 14hab  K15  lab 
lab  hab hab lab hab lab 

139
dimensionali aferenți câmpului de abataj
Pentru stabilirea dimensiunilor optime aferente abatajului ca verigă principală a

procesului de producție trebuie rezolvată ecuația care definește costul unitar.
Această ecuație o vom rezolva printr-o analiză de senzitivitate, valorile introduse în
calcule ținând cont de datele geo-miniere și economice avute la dispoziție, rezultatele obținute
permițând stabilirea unor domenii în care valorile parametrilor geometrici ai câmpului de abataj
pot fi considerate optime.
vor fi:
- lungimea frontului de abataj (lab): 60 -200m cu un pas de calcul de 10 m;
- lungime câmp de abataj (lca) : 100 m – 800 m cu un pas de calcul de 10 m, determinată
de extinderea pe direcție a blocului geologic;
- înălțimea abatajului (hab): 2,5 și 3,15 m, în funcție de dotarea tehnică a frontului de
abataj, de care dispune operatorul;
- numărul de muncitori plasați într-un schimb (Nsch) în frontul de lucru: 8 – 20
posturi/schimb, cu un pas de calcul de două posturi.
Astfel în urma întocmirii programului informatic de calcul și a generării rezultatelor
putem stabili valorile optime ale lungimii frontului de abataj și ale câmpului de abataj în funcție
de ,,costul unitar al tonei de cărbune extras din abataj" criteriu foarte important în acest moment
pentru operatorul economic din bazin. Pentru stabilirea domeniului optim vom accepta ca
valorile să se încadreze într-un interval de ± 10%, calculate în raport cu o valoare de referință
fixată.
140
Cea mai mică valoare a costului unitar (cmin) se înregistrează pentru lab=200 m și
lca=200m, aceasta fiind 165,49 lei/tonă. Această valoare o vom fixa ca valoare de referință în
raport cu care efectuăm toate calculele ulterioare. Astfel constatăm următoarele:
- pentru lab=60 2 creșterea costului unitar față de valoarea de referință este de 41,21
lei/tonă, reprezentând o creștere procentuală de 25,50 %;
referință este 8,10 lei/tonă, reprezentând 4,89 %.
Figura VI.1Graficul de variație a costului unitar cu=f(Lca) pentru abatajele frontale

cu susținere individuală și tavan de rezistență pt. Nsch=8 post/sch, hab=3,15 m și α=35°

valoarea de referință putem stabili ca valori optime pentru parametrii geometrici ai câmpului de
abataj aflat în studiu, valorile care se încadrează în limitele domeniului: lab= 100÷200m și lca=
200 m.
141
Figura VI.2 Graficul de variatie a costuluiunitar cu=f(Lca) pentru abatajele frontale cu susținere individuală
și tavan de rezistență pt. Nsch=10 post/sch, hab=3,15 m și α=35°
142
200 m.
Valoarea cea mai redusă a minimului costului unitar (cmin) este de 153,49 lei/tonă și se
înregistrează pentru lab=200 m și lca=250m, valoare pe care o vom stabili ca valoare de referință
în raport cu care efectuăm toate calculele ulterioare. Astfel constatăm următoarele:
Având în vedere restricția inițială stabilim ca valori optime pentru parametrii geometrici
ai câmpului de abataj aflat în studiu, valorile care se încadrează în limitele domeniului:
lab=120÷200 m și lca= 250 m.
143
de referință, respectiv 20.02 %;
144
- pentru lab=180m, costul unitar crește cu 2,33 lei/tonă, față de valoarea de referință
250 m.
145
- pentru lab=180m, costul unitar crește cu 1,67 lei/tonă, față devaloarea de referință
abataj aflat în studiu, valorile care se încadrează în limitele domeniului: lab=120÷200m și lca=
300 m.
146

referință este 11,59 lei/tonă, reprezentând 7,94 %;
300 m.
147
148
300 m.
Graficele de variaţie ale costului pentru abatajele frontale cu susţinere individuală şi
tavan de rezistenţă, exploatate în felii orizontale pentru înălţimea abatajului hab=2,5 m și
înclinarea stratului α=35°, se regăsesc în anexa VI-4.
149
CAPITOLUL VII
CU ABATAJE FRONTALE DOTATE CU COMPLEX MECANIZAT
VII.1. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea utilajelor de săpare a lucrărilor de

pregătire
Pentru executarea lucrărilor miniere de pregătire desenate în arhitectura metodei de

exploatare a stratelor groase în felii orizontale se va utiliza varianta în care se utilizează
tehnologia de tăiere cu combina de înaintare și susținerea galeriilor cu arce metalice culisante de
tip SG-23.
Cheltuielile înregistrate cu achiziționarea utilajelor de săpare, care intră în costul final al
tonei de cărbune extras la gura abatajului, se vor calcula prin raportarea valorii de intrare (de
achiziție) la durata de viață a echipamentului achiziționat. Pentru calculul amortizării valorii
utilajelor de săpare vom utiliza ,,metoda normelor egale” [50], [58], care caracterizează sistemul
liniar de amortizare și constă în calculul și utilizarea aceleiași norme de amortizare pe întreaga
durată normată de funcționare. Acest fapt înseamnă că amortismentul anual este egal pe toată
durata de funcționare a imobilizării corporale respective.
În cazul utilizării acestei metode de exploatare, doar galeriile de etaj executate în culcuș
vor fi săpate cu combina de înaintare. Celelalte lucrări vor fi executate prin tehnologia clasică
deoarece secțiunile lucrărilor verticale nu permit transportul combinei la nivelul feliei.
Relația de calcul a cheltuielilor efectuate cu utilajele de săpare va fi de forma:
1
Cus  Aa  T  , [lei] [7.1]
nf
în care:
T- durata de execuție a lucrărilor de pregătire, [ani], calculată cu relația:
lca
T  0,008  , [ani] [7.2]
vs
în care:
lca – lungimea galeriilor direcționale săpate în culcuș, [m] ;
vs- viteza de execuție a lucrărilor miniere de pregătire [m/an];
het
nf  , numărul feliilor care vor fi exploatate în cadrul etajului;
hab
150
Vco
Aa  , [lei/an] [7.3]
d
unde:
Vco – valoarea de achiziție a combinei, [lei/UM];
d- durata normată de funcționare a combinei, [ani].
Cheltuielile cu utilajele de săpare care se iau în calcul la stabilirea costului unitar al tonei
1 hab Vco
Cus  0,008  lca    [lei] [7.4]
vs het d
VII.2. Modelarea cheltuielilor pentru realizarea lucrărilor de pregătire și întreținerea

acestora
Extragerea cărbunelui în felii orizontale cu utilizarea tehnologiei complex mecanizate

presupune doar o tehnologie de lucru diferită, osatura lucrărilor miniere de pregătire fiind aceeași
ca și în cazul utilizării tehnologiei clasice, astfel încât relațiile stabilite în cadrul capitolului VI
referitoare la cheltuielile efectuate pentru realizarea lucrărilor de pregătire și pentru întreținerea
acestora sunt valabile și în acest caz. Având în vedere acest fapt la stabilirea modelului
matematic aferent acestei metode se vor lua în considerare relațiile [6.22] și [6.23].
VII.3. Modelarea cheltuielilor pentru achiziționarea transportoarelor de pe fluxul de

transport aferent abatajului
Din analiza arhitecturii lucrărilor miniere de pregătire care deservesc câmpul de abataj
reiese faptul că pentru transportul producției extrase din abataj este necesar un singur transportor
care trebuie să aibă debitul echivalent cu transportorul montat pe abataj. Acest lucru se datorează
faptului că producția este evacuată la orizontul inferior prin intermediul suitorilor executați în
culcușul stratului, suitori executați din două în două numere de abataj. Totuși, în calcule vom lua
un număr de două transportoare deoarece în momentul în care este scos din funcțiune
transportorul dintre doi suitori este necesar ca să funcționeze cel de-al doilea pentru continuitatea
procesului de extracție.
Ținând cont de specificațiile anterioare, relația de calcul a cheltuielilor efectuate cu
achiziționarea utilajelor de transport de pe fluxul aferent abatajului va avea forma:
lca Vtr
Ctr  Atr  ntr  Tex  0,0081   [lei] [7.5]
vab d tr
în care:
Atr - – amortizarea anuală aferentă transportorului [lei/an];
Vtr– prețul de achiziție al transportorului din flux, [lei/buc];
151
dtr - durata normată de funcționare a unui transportor, [ani];
ntr – numărul transportoarelor din fluxul de transport, [ani].
VII.4. Modelarea cheltuielilor efectuate cu achiziționarea complexului mecanizat de abataj
Mecanizarea complexă a procesului de producție poate asigura rentabilitatea exploatării

huilei în bazinul minier Valea Jiului. Echipamentele care au fost utilizate de-a lungul timpului în
abatajele frontale dotate cu complex mecanizat au fost prezentate succint în partea introductivă a
Capitolului V, astfel încât nu vom relua acea prezentare.
Stabilirea relației de calcul pentru cheltuielile efectuate cu achiziționarea complexului
mecanizat presupune determinarea corelației dintre rata anuală a amortizării acestuia (pe
componente) și durata de exploatare a câmpului de abataj. În acest mod se determină ce cotă din
valoarea de achiziție a echipamentelor ce intră în componența complexului mecanizat revine
rezervei extrase din câmpul de abataj care face obiectul exploatării.
Rata de amortizare anuală se calculează cu relația următoare [50], [58]:
Vi
Aa  [ani] [7.6]
d
unde:
Vi – prețul de achiziție a mijlocului fix i, [lei/UM];
d – durata normată de funcționare a mijlocului fix, [ani].
Timpul în care este extrasă rezerva aferentă câmpului de abataj aflat în exploatare se
calculează cu relația:
lca
Tex  [ani] [7.7]
246,24  vab
unde:
lca– reprezintă lungimea câmpului de abataj, [m];
vab – reprezintă viteza de avansare a frontului de abataj, [m/zi].
Cheltuielile efectuate cu achiziționarea complexului de abataj vor avea următoarea
formulă:
n
Vi lca  V V V V 
CCM    Tex   0,67  l ab ss  ca  ta  ah  [lei] [7.8]
1 di 246,24  vab   d ss d ca d ta d ah 
în care:
Vss – valoarea de intrare (prețul de achiziție) a secțiilor de susținere, [lei/secție];
Vca– valoarea de intrare (prețul de achiziție) a combinei de abataj, [lei/buc];
Vta– valoarea de intrare (prețul de achiziție) a transportorului de abataj, [lei/buc];
Vah– valoarea de intrare (prețul de achiziție) a agregatului hidraulic, [lei/buc];
dss - durata normală de funcționare a secțiilor de susținere, [ani];
152
dca - durata normală de funcționare a combinei de abataj, [ani];
dta - durata normală de funcționare a transportorului montat pe abataj, [ani];
dah - durata normală de funcționare a agregatului hidraulic ce deservește abatajul, [ani].
VII.5. Modelarea cheltuielilor pentru lucrările de abataj în cazul utilizării tehnologiei de

extragere care utilizează complexele mecanizate

materiile prime și materialele consumabile, energie electrică și pneumatică.
VII.5.1. Cheltuieli cu materiile prime și materialele
Materialele consumate în timpul procesului de producție și al căror cost se regăsește în

costul final al cărbunelui extras sunt:
- lemnul de mină utilizat pentru susținerea intersecției abatajului cu preabatajele de
transport și aeraj și pentru extragerea șpițurilor de la culcuș și acoperiș;
- plasa metalică, utilizată pentru construcția tavanului flexibil pentru felia următoare;
- șnurul de ancoraj, necesar pentru coaserea sulurilor de plasă din alcătuirea tavanului
flexibil;
- explozivi și capse electrice, materiale utilizate în operația de tăiere a cărbunelui din
șpițuri.
Cheltuieli cu lemnul de mină
Consumul specific de lemn de mină în cazul utilizării acestei tehnologii de exploatare
este de 10,8 m3/1000 tone cărbune extras. Creșterea cantității de lemn consumată în procesul de
extragere are legătură directă cu extragerea șpițurilor de la acoperiș și culcuș. Monografia de
armare întocmită pentru abataj va conține și detalii specifice cu privire la modul de armare și
închidere a spațiului exploatat.
Consumul total de lemn utilizat pentru exploatarea rezervei cantonate în câmpul de abataj
care face obiectul studiului se va calcula cu relația:
Cl  c s   k l  10,8  ab ab ca  k l  0,0567  lca  l ab  k l ,[lei] [7.9]
1000 1000
în care:
utilizării complexului mecanizat;
γ = 1,5÷1,6 t/m3 greutatea specifică aparentă a cărbunelui;
kl – reprezintă prețul de achiziție al unui metru cub de lemn de mină, [lei/m3].
153
Cheltuielile cu plasa metalică
Suprafața totală care se podește cu plasă metalică se calculează cu relația:
 lca  l ab  2  l pr  l spa  [m2]

S rs
Sp  [7.10]
S us
în care:
S rs
 1,21 reprezintă raportul dintre suprafață reală a sulului de plasă și suprafața utilă a
S us
acestuia.
lspa – lungimea șpițului de la acoperiș, [m].
Astfel relația cheltuielilor cu plasa metalică va fi de forma:
 24,41 
C pm  7,26  l ca  l ab  k pm  l ca   58,08    k pm [lei] [7.11]
 tg 
în care:
ρpm = 6,0 kg/m2 greutatea specifică a plasei metalice;
kpm – costul plasei metalice, [lei/kg].
Cheltuielile cu șnurul de ancoraj
Rab
C sa  cssa   k sa  4,33  lca  l ab  k s [lei] [7.12]
1000
în care:
cssa=750 ml/1000t reprezintă consumul specific de șnur de ancoraj;
ksa – costul șnurului de ancoraj [lei/ml].
Modelarea cheltuielilor cu capsele și explozivii
Cantitatea de exploziv consumată pentru extragerea cărbunelui din șpițuri depinde de
lungimea acestora. În general cantitatea de exploziv utilizată la o împușcare se stabilește prin
dispoziția de împușcare, ocazie cu care se stabilește și cantitatea maximă de exploziv pe gaura de
mină. Pentru calculul cantității de exploziv consumate se va lua în considerare cantitatea maximă
de 0,5 kg/gaură.
în care:
nc – numărul de cicluri de abataj efectuate pentru exploatarea integrală a rezervei
conturate cu lucrările de pregătire;
mex – cantitatea medie de exploziv care se încarcă în gaura de mină, [kg/gaură];
154
kex – costul de achiziție al unui kg de exploziv, [lei/kg];
2
hab hab
n g  l sp      [buc] [7.14]
2 2  tg
în care:
ξ = 1,4 reprezintă densitatea de perforare, adică numărul de găuri perforate pe 1 m2 de
front de abataj.
lca
nc  [7.15]
wc
2
hab
Cex  0,28  lca   k ex [lei] [7.16]
tg
Cheltuielile cu capsele electrice utilizate pentru inițierea încărcăturilor explozive se vor
2
hab
Ccp  0,56  lca   k cp [lei] [7.17]
tg
în care:
kcp– reprezintă prețul de achiziție al unei capse, [lei/buc];
capsele și explozivii utilizați pentru exploatarea întregului câmp de abataj.
 3,43  k ex  6,86  k cp  [lei]

1
Ctex  l ca  [7.18]
tg
Relația care determină cheltuielile efectuate cu materiile prime și materialele rezultă din
însumarea relațiilor [7.9], [7.11], [7.12] și [7.18] și are următoarea formă:
 24,41 
C m  l ca  l ab  0,567  k l  7,26  k pm  4,33  k s   lca   3,43  k ex  6,86  k cp   l ca   58,08 
1
  k pm [lei] [7.19]
tg  tg 
VII.5.2. Cheltuielile cu energia
Principalii consumatori de energie din cadrul procesului de producție sunt:

- combina de abataj, cu o puterea instalată cuprinsă între 115 kW pentru 2K-52 MY până
la 600 kW în cazul KSW-460NE;
- transportorul de pe abataj cu puteri variind între 2X125 kW – (TR -7A) respectiv 2X200
kW în cazul TAGOR 260/750;
- transportoarele din fluxul de transport montate în preabatajul de transport aferent
abatajului;
- agregatul hidraulic care deservește echipamentul hidraulic de pe abataj.
155
Astfel, relația care determină cheltuielile efectuate cu tăierea și transportul cărbunelui și
susținerea abatajului rezultă din însumarea consumurilor efectuate de aceste echipamente, având
următoarea formă:
Ce  Ce1  Ce 2  Ce3 [lei] [7.20]
unde:
Ce1 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată pentru tăierea cărbunelui din frontul de
abataj;
Ce2 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată pentru transportul cărbunelui dislocat
din frontul de abataj;
Ce3 – reprezintă cheltuielile cu energia consumată de agregatul hidraulic.
Cheltuielile cu energia consumată pentru tăierea cărbunelui se calculează cu relația:
l ab l P
Ce1  k e   Pmc  ca  1,25  lca  l ab  mc  k e [lei] [7.21]
vac wc vac
unde:
Pmc– puterea motorului de acționare al combinei de abataj, [kW/h];
vac– viteza de lucrua combinei, [m/h];
wc – adâncimea de tăiere a combinei, [m].
Cheltuielile cu energia consumată pentru transportul producției
C e 2  k e  T f  ntpr .Ptpr  Pta  [lei] [7.22]
unde:
Tf – reprezintă timpul de funcționare al transportoarelor pentru transportul întregii rezerve
a câmpului de abataj;
ntpr =2, numărul transportoarelor montate pe preabatajul de transport;
Pta,Ptg, Ptpr – puterea motoarelor de acționare ale transportoarelor cu raclete montate pe
abataj, respectiv preabatajul de transport.
Pentru a se evita stagnarea procesului de producție debitele transportoarelor din fluxul de
transport vor fi corelate cu debitul tehnic al transportorului de pe abataj. Astfel timpul de
funcționare al transportoarelor va fi stabilit în funcție de debitul tehnic al acestora corectat cu un
coeficient de utilizare a debitului.
Rab l l  h 
Tf   ca ab ab [ore] [7.23]
 u  Qt  u  Qt
Astfel, relația de calcul a cheltuielilor cu energia consumată pentru transportul producției
va fi de forma:
 Ptpr Pta  k e
C e 2  5,25  l ca  l ab   ntpr   [lei] [7.24]
 Q Q  
 tpr ta  u
156
Cheltuielile cu energia consumată pentru instrumentarea echipamentului de susținere
l ab t s lca
Ce3  k e  Pah    [lei] [7.25]
l s  s wc
în care:
Pah – puterea motorului de acționare a agregatului hidraulic ce deservește abatajul [kW];
l ab
ns  numărul de secții de pe abataj;
ls
ts – timpul de instrumentare a unei secții de susținere, [min];
θs – coeficient de simultaneitate ce caracterizează instrumentarea simultană a
echipamentelor acționate hidraulic de pe abataj;
lca
nc  numărul ciclurilor de abataj necesare pentru extragerea întregii rezerve.
wc
Cheltuielile totale realizate cu energia consumată în procesul de producție va fi calculată
cu relația:
 P  Ptpr Pta  ts 
Ce  l ca  l ab  1,25  mc  5,25   ntpr     Pah    k e [lei] [7.26]
 vac  Q Q  l    w 
 tpr ta  s s c
VII.5.3. Modelarea cheltuielilor cu salariile
Consumul de muncă care se realizează în cadrul procesului de producție se stabilește în

baza analizei procesului simplu de producție.
wc s-a calculat în baza operațiilor realizate în frontul de lucru, valoarea volumului lucrărilor
executate fiind stabilită în baza normelor de muncă și timp prevăzute în [8].
nt  M [7.27]
în care:
ciclu de abataj;
t – durata unui ciclu de producție, [unități de timp ];
producție.
Relația pentru determinarea cantității totale de muncă necesare pentru realizarea unui ciclu
complet de producție, având la bază specificațiile cuprinse în din Anexa VII-1, este de forma:
1
M  75,55  l ab  914,25   1141,09 [min] [7.28]
tg
157
soldat cu avansarea frontului de abataj cu un pas wc= 0,8 m, se calculează cu relația:
1
N pc  0,209  l ab  2,539   3,169 [post/ciclu] [7.29]
tg
în funcțiune va fi calculată cu relația:
lca 1
p  Np 
n ca  0,261  lca  l ab  3,173  lca   3,961 [posturi]
c
[7.30]
wc tg
în care:
lca
nc  [cicluri], reprezintă numărul de cicluri necesar pentru exploatarea rezervei
wc
aferente câmpului de abataj.
S ma  S ma
M
 S ma
A
 S ma
V
în care:
miner;
vagonetar.
Pentru stabilirea relației de calcul a cheltuielilor cu salariile efectuate pentru extragerea
rezervei se înmulțește volumul de lucrări necesar a fi executat pentru avansarea abatajului cu un
pas wc cu valoarea manoperei aferente pentru fiecare categorie de lucrări în parte, rezultând o
normă de lucru (calculată de obicei în tone/post) și o valoare a acestei norme (lei/tonă). Relația
se calculează în baza prevederilor cuprinse în Caietul de norme și normative de muncă unificate
pe bazinul minier Valea Jiului referitoare la organizarea muncii, formația de lucru și repartizarea
muncitorilor pe faze tehnologice de-a lungul frontului de abataj. Utilizarea unei alte structuri a
formației de lucru va conduce inevitabil la creșterea ponderii cheltuielilor de natură salarială în
costul final al tonei de cărbune extras la gura abatajului.
Relația rezultată în urma calculelor efectuate este de forma:
S ma  S maM 0,073  l ab  1,4229  S maA 0,0934  l ab  1,4585  S maV 0,0377  l ab  0,1735  0,9329  
1 M A
tg

S ma  S ma [lei/ciclu][7.32]

158
C ma  nc  S ma 
l ca
wc

 S ma  1,25  l ca  S ma  l ca  l ab 0,091  S ma
M
 0,116  S ma
A

 0,047  S ma
V

[lei] [7.33]

l ca 1,178  S M
ma  1,823  S A
ma  0,216  S V
ma  l
tg

 ca  S ma
M
 S ma
A

VII.5.4. Stabilirea duratei ciclului de producție și a vitezei de avansare a frontului

de abataj
Cunoscând numărul total de posturi necesar pentru realizarea unui ciclu complet de
va avea forma:
1 1 1 1
Tc  0,0524  l ab   0,634    0,792  [zile] [7.34]
n sch tg n sch n sch
în care:
wc
vab  [m/zi] [7.35]
Tc
wc
v ab  [m/zi] [7.36]
1 1 1 1
0,0524  l ab   0,634    0,792 
nsch tg nsch nsch
In calcule se va utiliza valoarea inversului vitezei, relație care are forma următoare:
1 1 1 1 1
 0,0655  l ab   0,792    0,792  [7.37]
v ab n sch tg n sch n sch
VII.6. Modelarea cheltuielilor pentru montarea complexului mecanizat
Cheltuielile pentru montarea complexelor mecanizate sunt cheltuieli care se fac la

începutul exploatării câmpului de abataj și care grevează asupra costului final al cărbunelui
extras. În general în cadrul acestei grupe de cheltuieli încadrăm cheltuielile cu manopera pentru
montarea componentelor complexului mecanizat, celelalte cheltuieli efectuate în special cu
energia fiind incluse în costul final al tonei de cărbune extras și livrat beneficiarilor.
159
Montarea complexelor mecanizate cuprinde un ansamblu de operațiuni din care
menționăm:
- încărcarea subansamblurilor secțiilor, transportul acestora până la camera de
montare și descărcarea lor;
- transportul, rotirea și poziționarea secțiilor din camera de montare pe aliniamentul
abatajului;
- executarea șcarpei la 70 0 și depunerea bicarbonatului pe șcarpă;
- răpirea armăturilor SG -23 din preabataj și montarea susținerii provizorii din
lemn;
- realizarea legăturilor hidraulice și de comandă;
- efectuarea legăturii magistrale secvențiale tur-retur;
- montarea transportorului în abataj;
- montare combină de abataj.
Toate aceste operații se vor executa de personal special instruit și pregătit în acest scop.
Consumul total de muncă realizat pentru montarea complexului mecanizat și punerea în
funcțiune a abatajului a fost stabilit în baza relațiilor din Anexa nr. VII-2 și are următoarea
formulă:
M 0 m  9,59  l ab
2
 1789,81  l ab  5880,6 [om min/ciclu] [7.38]
Numărul de posturi necesar pentru punerea în funcțiune a abatajului care face obiectul
studiului se calculează prin raportarea consumului total de muncă la durata schimbului, relația
rezultată fiind de forma următoare:
M 0m M 0m
N pm    0,026  l ab
2
 4,971  l ab  16,335 [posturi] [7.39]
t 360
unde:
M0m – consumul total de muncă efectuat pentru echiparea abatajului;
t- 360 min, reprezintă durata unui schimb de lucru.
Cheltuielile efectuate cu plata salariilor aferente manoperei prestate pentru echiparea
abatajului se vor calcula cu relația:
ECM
C ma 
 0,008  l ab2 S ma
M

 S maA  S ma
V

 l ab  2,042  S ma
M

 1,195  S maA  2,9  S ma
V

 4,081 S ma
M

 S maA  S ma
V
[lei][7.40]
VII.7. Modelarea cheltuielilor pentru rotirea complexelor mecanizate
La atingerea limitei de exploatare este necesară rotirea complexului mecanizat pentru a

evita transportul subansamblelor acestuia într-o nouă locație pentru echiparea unui nou abataj.
Pentru realizarea în condiții de siguranță a procesului de rotire a complexului mecanizat
se vor executa mai multe operații care au fost descrise în detaliu în cuprinsul Capitolului II.
160
Introducând în relații matematice toate aceste operații obținem relația consumurilor de
muncă și a cheltuielilor efectuate pentru rotirea complexului mecanizat, relații redate în cele ce
urmează.
Consumul total de muncă efectuat pentru rotirea complexului mecanizat de abataj se va
n
 M R   M i  2406,60  l ab  16881,38 [om min/ ciclu]

i 1
[7.41]
Numărul total de posturi care se înregistrează pentru efectuarea întregului complex de

operații necesar pentru rotirea complexului mecanizat de abataj se calculează cu relația:
N pR 
M  6,685  l ab  46,892 [posturi] [7.42]
t
Valoarea cheltuielilor efectuate cu salarizarea forței de muncă utilizată pentru rotirea
complexului mecanizat se va calcula cu relația:
R
C ma 
 l ab 2,8219  S ma
M
 2,7421  S ma
A
 0,6936  S ma
V
 
 11,7775  S ma
M A

 S ma  11,586  S ma
V
[lei][7.43]
Având în vedere faptul că toate materialele utilizate în cadrul acestui proces se
recuperează și se vor utiliza în cadrul procesului de producție în viitor, în calculul cheltuielilor
aferente acestui proces se vor cuantifica doar cheltuielile cu manopera, celelalte cheltuieli
efectuate cu energia pneumatică și electrică fiind incluse în costul tonei de cărbune livrate în
termocentrală, fără ca aceste cheltuieli să fie pierdute și necontabilizate.
VII.8. Elaborarea modelului matematic pentru determinarea parametrilor dimensionali ai

câmpului de abataj
Organizarea activității de producție la nivelul abatajului dotat cu complex mecanizat

presupune o relaționare corectă între funcționarea combinei de abataj în frontul de lucru și
executarea lucrărilor manuale din front. Rezolvarea corectă a acestei probleme va conduce la
plasarea corespunzătoare a frontului de lucru, respectiv stabilirea cu exactitate a numărului de
muncitori repartizați în front și porțiunile din abataj pe care ei lucrează. Pentru derularea în
condiții de siguranță și eficiență a activității de producție în cadrul abatajului dotat cu complex
mecanizat trebuie să ținem cont de o serie de restricții și anume:
- asigurarea unui număr suficient de muncitori, cu calificările corespunzătoare
astfel încât operațiile manuale necesare a se desfășura pe abataj să nu depășească timpul necesar
pentru un ciclu de tăiere al combinei;
- stabilirea unor echipe care lucrează la capetele abatajului (intersecții), echipe care
să se ocupe numai de realizarea acestor lucrări, numărul acestora stabilindu-se în funcție de
durata ciclului;
161
- stabilirea unor echipe specializate care să lucreze exclusiv pentru extragerea șpițurilor
de la culcuș și acoperiș deoarece de viteza de extragere a acestora depinde viteza abatajului;
- trebuie avut în vedere faptul că alocarea unui număr mai mare de muncitori pe
abataj nu conduce în mod automat la reducerea duratei ciclului și creșterea productivității ci
poate conduce la creșterea gradului de neocupare al acestora, reducându-se timpul efectiv lucrat.
Cheltuielile totale realizate pentru extragerea rezervei cantonate în câmpul de abataj care
face obiectul exploatării, rezultă din însumarea cheltuielilor stabilite prin relațiile anterioare
relația rezultată fiind de forma:
CtCM  K1  l ca2  K 2  l ca2  l ab  K 3  l ab2  K 4l ca  K 5  l ca  l ab  K 6  l ca  l ab2  K 7  l ab  TL [lei] [7.44]
în care indicii literali au următoarele valori:

1 1 k gs k k 1 k gc 1 k gs
K1  1,12  10 3   (2   0,01  ss  0,01  sc )  6,42  10 4    3,21  10 4   
tg n sch het sin  sin  tg n sch tg n sch
1  k gs k k  k gc k gs
1,12  10 3    2   0,01  ss  0,01  sc   6,42  10 4   3,21  10 5 
n sch  het sin  sin   n sch n sch
[7.44.a]
 k gs k k  1 k gc k gs
K 2  9,31  10 5   2   0,01  ss  0,01  sc    5,32  10 5   2,66  10 6 
 het sin  sin   nsch nsch nsch
[7.44.b]
K 3  0,008  S ma
M

 S ma
A
 S ma
V
 [7.44.c]
1 1 Vco  k gs k k  1
K 4  0,028     3,5   2   0,01 ss  0,01 sc   2  k gc  0,1 k gs  3,2110 3  
v s het d  het sin  sin   tg
1  Vca Vta Vah  V V V  1  24,41 
 3,43  k ex  6,86  k cp    58,08 
1
      3,2110 3   ca  ta  ah      k pm  [7.44.d]
n sch  d ca d ta d ah   d ca d ta d ah  n sch tg  tg 
1,178  S maM  1,823  S maA  0,216  S ma

V

1
tg
  1 1 Vtpr
 S maM  S maA  6,40 10 3     6,40 10 3  
tg n sch d tpr
1 Vtpr
n sch d tpr
1 k sa k V V V  1 1
K 5  3,21  10 4    3,21  10 4  sa  2,66  10 4   ca  ta  ah    2,15  10 3  
tg nsch nsch  d ca d ta d ah  nsch tg
1 Vss 1 Vss P ts
  2,15  10 3    0,567  k l  7,26  k pm  4,33  k s  1,25  mc  k e  Pah   k e  [7.44.e]
nsch d ss nsch d ss vac l s   s  wc
 Ptpr Pta  Vtpr 1
5,25   ntpr     k e  5,30  10 4    0,091  S ma
M
 0,1116  S ma
A
 0,047  S ma
V
 
Qtpr Qta  d tpr nsch

k sa V 1
K 6  2,66  10 5   1,78  10 4  ss  [7.44.f]
nsch d ss nsch
K 7  k sa  4,8639  S ma
M
 3,9371  S ma
A
 3,5936  S ma
V
[7.44.g]
TL  15,856  S ma
M
 15,856  S ma
A
 11,586  S ma
V
[7.44.h]
162
Relația matematică care determină costul unitar al tonei de cărbune extras la gura
abatajului și care constituie baza pentru stabilirea parametrilor optimi ai abatajelor frontale
dotate cu complex mecanizat are următoarea formă:
 l l 1 1 1 
cu  0,19   K1  ca  K 2  lca  K 3  ab  K 4   K 5  K 6  l ab  K 7   TL   [lei/tonă] [7.45]
 l ab lca l ab lca lca  l ab 
VII.9. Analiza modelului matematic şi stabilirea valorilor optime ale parametrilor

dimensionali aferenţi câmpului de abataj
parametrii geometrici ai abatajelor.
vor fi:
- lungimea frontului de abataj(lab): 60÷200m cu un pas de calcul de 10 m;
- lungime câmp de abataj (lca): 100÷800 m cu un pas de calcul de 10 m determinată de
- înălțimea abatajului(hab): 3,5 m;
- numărul de muncitori plasați într-un schimb în frontul de lucru: 8 – 20 posturi/schimb,
cu un pas de calcul de două posturi;
- înclinarea stratului de cărbune (α): 35-45° cu un pas de calcul de 5°, domeniu aferent
stratelor groase cu înclinare medie, în acest caz lungimea șpițurilor de la culcuș și acoperiș fiind
maximă, la fel și influența pe care o au operațiile de extragere a acestora în volumul total al
consumului de muncă de pe abataj.
Domeniul în care valorile obținute pentru costul unitar pot fi considerate optime va fi
limitat la ± 10% în raport cu valoarea de referință stabilită pentru acesta.
Analizând valorile rezultate în urma calculelor concluzionăm următoarele:
rezultate din calcule pentru fiecare lungime de abataj în parte sunt următoarele:
- cmin=217,80 lei/tonă, pentru lab=60m, lca=350m;
163
- cmin=159,18 lei/tonă, pentru lab=200m, lca=400m.
Valoarea de 159,18 lei/tonă aferentă lab=200 mși lca=400m, este valoarea cea mai redusă
a costului unitar drept pentru care o alegem ca valoare de referință, la aceasta raportând celelalte
valori, astfel:
- pentru lab=60 m valoarea costului unitar este mai mare decât valoarea de referință
cu 58,62 lei/tonă, reprezentând 36,82%;
- pentru lab=80m costul unitar crește față de valoarea de referință cu 34,29 lei/tonă
reprezentând 21,54%;
- pentru lab=100m costul unitar este mai mare cu 20,57 lei/tonă față de valoarea de
referință, respectiv 12,92%;
- pentru lab=160m, creșterea costului unitar este de 3,41 lei/tonă față de valoarea de
Figura VII.1 Graficul de variație a costului unitar cu=f(Lca)pentru abatajele frontale cu front lung direcțional,
echipate cu complex mecanizat pentru Nsch=8 post/sch și α=35°

studiu: lab= 120÷180m și lca= 400÷600 m.
164
rezultate din calcule pentru fiecare lungime de abataj sunt:
- cmin=209,33 lei/tonă, pentru lab=60 m, lca= 400 m;
- cmin=184,99 lei/tonă, pentru lab=80 m, lca= 400 m;
- cmin=171,35 lei/tonă, pentru lab=100 m, lca= 450m;
- cmin=162,45 lei/tonă, pentrulab=140 m, lca= 450m;
- cmin=148,84 lei/tonă, pentru lab=200 m, lca= 450m.
Și în acest caz valoarea cea mai scăzută a costului unitar se înregistrează în cazul unei
lungimi a frontului de abataj de 200 m, valoare de referință fiind 148,84 lei/tonă.
Astfel, în urma calculelor efectuate obținem următoarele rezultate:
- pentru lab=60m valoarea costului unitar este mai mare decât valoarea de referință
- pentru lab=100m valoarea costului unitar este mai mare cu 22,28 lei/tonă față de
valoarea de referință, respectiv 14,96%;
referință, respectiv 5,14 %.
valoarea de referință putem stabili ca valori care se încadrează în această limită pentru parametrii
câmpului de abataj aflat în studiu: lab= 120÷200m și lca= 450÷800 m.
165
Figura VII.2 Graficul de variație a costului unitar cu=f(Lca)pentru abatajele frontale cu front lung direcțional,
sunt:
- cmin=203,54 lei/tonă, pentru lab= 60 m, lca= 450 m;
- cmin=179,20 lei/tonă, pentru lab =80 m, lca= 450 m;
- cmin=165,21 lei/tonă, pentru lab =100 m, lca= 450m;
- cmin=141,81 lei/tonă, pentru lab =200 m, lca= 450m.
Valoarea de referință la care ne raportăm este 141,81 lei/tonă, aferentă lab=200 m
- pentru lab=100 m valoarea costului unitar este mai mare cu 23,40 lei/tonă față de
- pentru lab=160 m, creșterea costului unitar este de 4,69 lei/tonă față de valoarea de
166
Figura VII.3 Graficul de variație al costului unitarcu=f(Lca)pentru abatajele frontale cu front lung direcțional
Ținând cont de restricțiile impuse, parametrii câmpului de abataj care corespund acestor
cerințe au următoarele valori: lab= 140÷200m și lca= 500÷800 m.
sunt:
- cmin=145,94 lei/tonă, pentrulab =140 m, lca= 550m;
Valoarea de referință la care ne raportăm este 136,70 lei/tonă, aferentă pentru lab=200 m
șilca= 550m.
Astfel avem:
cu 62,58 lei/tonă, reprezentând 45,77 %;
167
Figura VII.4 Graficul de variație a costului unitarcu=f(Lca)pentru abatajele frontale cu front lung direcțional,
sunt:
Valoarea de referință la care ne raportăm este 132,85 lei/tonă, aferentă lab=200 m.
168
Astfel avem:
- pentru lab=80 m costul unitar crește față de valoarea de referință cu 38,90 lei/tonă
- pentru lab=100 m valoarea costului unitar este mai mare cu 24,76 lei/tonă față de
sunt:
- cmin=169,17 lei/tonă, pentrulab =80 m, lca= 550 m;
169
Valoarea de referință la care ne raportăm este 129,75lei/tonă, aferentă lab=200 m.
Astfel avem:
170
sunt:
Valoarea de referință la care ne raportăm este 127,26 lei/tonă, aferentă lab=200 m.
Astfel avem:
referință cu 10,19 lei/tonă, reprezentând 8 %;
171
172
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII FINALE, CONTRIBUŢII PROPRII ŞI DIRECŢII VIITOARE
DE CERCETARE
VIII.1.Concluzii finale
Îmbunătățirea și modernizarea metodelor și tehnologiilor de exploatare aplicate pentru

extragerea cărbunilor din stratele groase din bazinul minier al Văii Jiului ar trebui să fie în mod
continuu în atenția specialiștilor care activează în structura de personal a operatorului minier
Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., precum și a celorlaltí specialiști care activează
în domeniul minier.
Dacă în trecut se luau decizii privind introducerea unei metode sau tehnologii fără calcule
riguroase atât din punct de vedere tehnic cât și economic, astăzi o astfel de situație este de
neconceput. Pe lângă fundamentarea tehnică, care trebuie să fie în detaliu și să atingă toate
aspectele legate de siguranța zăcământului și a personalului care activează în subteran, orice
specialist în domeniul minier trebuie să aibă în vedere obținerea de profit pentru activitatea
desfășurată. Având în vedere aceste aspecte este necesar un studiu aprofundat al metodelor și
tehnologiilor de exploatare aplicate în bazin pentru evidențierea factorilor cu influență majoră
asupra rezultatelor economice ale exploatării.
Analiza desfășurată în cadrul acestei lucrări permite formularea unor criterii tehnice și
economice utile în luarea deciziilor de îmbunătățire și modernizare a metodelor de exploatare și
tehnologiilor de lucru aplicate în acest moment la extragerea cărbunelui din bazin.
Indicatorii tehnico economici ai exploatării se îmbunătățesc în special în condițiile
mecanizării complexe a proceselor de pe abataj, fiind eliminate operații mari consumatoare de
timp și manoperă, dar acest fapt presupune adaptarea acestora la condițiile concrete din
subteranul Văii Jiului. Acest fapt se realizează prin:
- proiectarea în detaliu a procesului de abataj;
- alegerea și corelarea utilajelor din componența complexului mecanizat de abataj
funcție de restricțiile impuse de situația concretă din subteranul exploatării miniere;
- proiectarea și conducerea procesului simplu din abataj pentru asigurarea reducerii
influenței demontărilor și remontărilor asupra costului final al tonei de cărbune extrase;
- utilizarea cu preponderență a operației de rotire a complexului de abataj la limita
de extragere în raport cu demontarea complexului mecanizat, în vederea eliminării costurilor
legate de transportul susținerii mecanizate pe traseul lucrărilor miniere până la noul abataj. Acest
fapt se impune ca o necesitate stringentă deoarece pentru efectuarea transportului avem nevoie
173
de secțiuni mari a lucrărilor miniere și timp îndelungat pentru punerea în funcțiune a unei noi
capacități de producție. Timpul în care complexul mecanizat nu produce grevează asupra
costului unitar realizat la nivelul exploatării deoarece valoarea de înlocuire trebuie constituită
indiferent de starea complexului mecanizat;
- creșterea gradului de pregătire a personalului care deservește complexul
mecanizat, pentru valorificarea la maximum a facilităților acestuia.
Procesele care au suferit modificări și transformări de-a lungul timpului și care au condus
la îmbunătățirea performanțelor tehnico-economice ale metodelor și tehnologiilor de exploatare
cu complex mecanizat au fost: tăierea cu combina de abataj, procesul de tăiere continuă a
frontului de abataj eliminând operația de curățare a făgașului, echiparea și dezechiparea
complexelor de abataj.
Perfecționarea procesului de rotire a echipamentului de susținere la limita de exploatare
ar permite exploatarea continuă a feliilor orizontale și creșterea gradului de utilizare al
echipamentelor. Mecanizarea abatajelor frontale în felii orizontale și utilizarea combinelor de
abataj ar permite creșterea vitezei de extracție și reducerea riscului de apariție al focurilor
subterane în spațiul exploatat.
La nivel mondial predomină exploatarea stratelor de cărbune prin metodele de exploatare
care utilizează fronturi lungi de abataj, pe direcție sau înclinare, datorită rezultatelor economice
foarte bune realizate precum și a flexibilității acestora, avansarea pe direcție oferind posibilitatea
preluării în mod favorabil a clivajului și stratificației în procesul de extragere.
Exploatarea în felii a stratelor groase (cum este şi cazul stratului 3 din Bazinul Valea
Jiului) este una din cele mai răspândite metode şi în acelaşi timp şi sigure din punct de vedere
tehnologic.
Exploatarea cu abataje cu front scurt este din ce în ce mai puțin utilizată dar eficientă
pentru extragerea unor porţiuni neregulate de zăcământ sau a apofizelor acestuia.
Exploatarea mecanizată este din ce în ce mai folosită, dar tehnologiile clasice au o
pondere destul de ridicată în acest moment deoarece din cauza lipsei de finanțare nu s-au
achiziționat decât echipamente cu un preț accesibil (categorie în care se încadrează echipamentul
necesar pentru susținerea individuală). Practic operatorul minier se învârte într-un cerc vicios: pe
de o parte dorește modernizarea dotării abatajelor pentru creșterea performanțelor economice, iar
pe de altă parte nu are finanțarea necesară pentru realizarea acestui lucru.
Din analiza indicatorilor tehnico-economici am constatat următoarele:
Producția extrasă
- deși sunt o prezență constantă la toate exploatările miniere, metodele de exploatare în
felii cu utilizarea susținerii individuale au o pondere relativ redusă, participând la realizarea
producției totale cu un procent de maxim 10 % la nivelul anului 2015;
174
- exploatarea cu banc de cărbune subminat (în cele două variante ale sale) ocupă un loc
important în peisajul exploatării, aproximativ 60% din producția obținută la nivelul Complexului
Energetic fiind extrasă prin intermediul acestei clase de metode;
- metodele de exploatare care utilizează tehnologii cu mecanizare complexă, au o pondere
însemnată în totalul producției extrase, dar se constată o scădere a acestora în anul 2015 față de
anul 2011;
- se constată o scădere continuă a producției realizate din abatajele cu front scurt.
Productivitatea muncii
- productivitatea muncii calculată pentru întreg personalul angajat în cadrul C.E.H. S.A.
prezintă o reducere semnificativă în anul 2015 față de anul 2011. Acest fapt indică
disfuncționalități mari în actul managerial, fiind necesară o analiză de detaliu a modului de
repartizare a resurselor umane în procesul de producție;
- analiza productivității pe metode de exploatare ne relevă scăderi semnificative ale
acestui indicator pentru toate metodele de exploatare aplicate, cea mai semnificativă
înregistrându-se în cazul exploatării complex mecanizate.
Costul unitar și cheltuielile totale
- costul de producție unitar mediu realizat, pentru extragerea unei tone de huilă, la nivelul
subunităților componente ale C.E.H. S.A. a crescut în perioada analizată. La nivelul întregului
Complex (luând în calcul și celelalte subunități componente neproductive) costul de producție
unitar este mai mare față de cel înregistrat la nivelul subunităților;
- cheltuielile totale realizate la nivelul C.E.H. S.A. au o tendință de scădere.
Personalul
- din analiza structurii de personal la nivel de subunitate minieră componentă a Societatii
Complexul Energetic Hunedoara S.A se constată faptul că personalul neproductiv însumează un
procent însemnat din întreg personalul angajat. Acest lucru ne indică faptul că este necesară
regândirea organigramei la nivelul fiecărei exploatări miniere și repartizarea cât mai judicioasă a
personalului angajat în așa fel încât raportul productiv – neproductiv să fie cât mai mic, dar cu
respectarea cerințelor impuse de legislația muncii.
Concluziile referitoare la valorile parametrilor geometrici au fost expuse la nivelul
fiecărui capitol în parte, dar putem fixa și niște repere finale astfel:
- pentru abatajele frontale cu susținere individuală creșterea numărului de posturi plasate în
frontul de abataj permite obținerea unor costuri mai reduse datorită cantității mari de manoperă
aferentă operațiilor simple din structura procesului de producție. Aceste costuri ar fi și mai
reduse dacă s-ar urmări de către managerii exploatărilor miniere plasarea corespunzătoare a
fronturilor, respectându-se nivelurile de calificare impuse de fișa tehnică a normei întocmită
pentru fiecare abataj în parte. Orice modificare a formației tip conduce automat la creșterea
175
costurilor cu salariile. Este necesară o pregătire continuă a participanților la realizarea procesului
de producție, pentru a se putea reduce timpul efectiv în care se execută operațiile din frontul de
abataj. Specializarea pe anumite categorii de lucrări, ar conduce la scurtarea timpilor și reducerea
duratei ciclului de abataj;
- pentru abatajele frontale dotate cu complex mecanizat, creșterea numărului de posturi
plasate pe abataj nu înseamnă automat și scurtarea ciclului de producție. Mărirea numărului de
muncitori poate avea efect invers, prin creșterea gradului de neocupare al acestora datorită
faptului că operațiile de tăiere a frontului de abataj și de susținere a acestuia sunt mecanizate.
Calculele efectuate nu pot oferi decât o valoare orientativă pentru numărul muncitorilor plasați
în front, eficiența acestui tip de formație depinzând de calitățile managerului sectorului de
producție respectiv.
VIII.2. Contribuţii proprii
Lucrarea de față și-a propus analizarea metodelor și tehnologiilor de exploatare a stratelor

groase de huilă din Valea Jiului prin prisma creșterii eficienței economice a extragerii, prin
măsuri tehnico-organizatorice, în vederea atingerii obiectivului de sustenabilitate și
competitivitate a Complexului Energetic Hunedoara.
În lucrare s-a acordat o atenție specială definirii și tratării indicatorilor de performanță
tehnici și economici ai abatajului frontal cu susținere individuală și ai abatajului frontal dotat cu
complex mecanizat ca sisteme de producție specifice care au funcționat în condițiile geo-miniere
specifice bazinului minier al Văii Jiului.
Demersul întregii lucrări s-a bazat pe sistemul bidimensional tehnic-economic pe
orizontală, pornind de la ideea că rezultatul final este rezultanta integrării eficiente a elementelor
uman și tehnic care participă la realizarea procesului de producție.
Pornind de la aceste considerente, în cadrul lucrării, am atins și realizat următoarele:
1. Am realizat o analiză a activității operatorului minier Societatea Complexul Energetic
Hunedoara pentru perioada 2011-2015, rezultatele acestei analize având la bază datele puse la
dispoziție de compartimentele din cadrul societății. Au fost analizați indicatorii tehnico-
economici realizați în cadrul fiecărei metode de exploatare aplicate, atât la nivel de subunitate
componentă a C.E.H. S.A. cât și la nivel de operator precum și structura de personal existentă.
Este de menționat faptul că analiza efectuată a avut ca obiect doar activitatea din cadrul Diviziei
Miniere din cadrul Complexului, fără a include și activitatea Diviziei Energetice.
176
2. Pentru acuratețea cercetării am stabilit că metodele de exploatare care fac obiectul
studiului sunt:
- metoda de exploatare în felii pe înclinare cu abataje frontale echipate cu susținere
individuală formată din stâlpi hidraulici SVJ -3,15 m (sau 2,5m) și grinzi metalice articulate
GSA 1250mm, feliile fiind extrase în stâlpi pe înclinare;
- metoda de exploatare în felii pe înclinare cu abataje frontale dotate cu complex
mecanizat, extrase în stâlpi pe înclinare, cu demontarea complexului la limita de extragere a
câmpului de abataj;
- metoda de exploatare în felii orizontale, cu stâlpi lungi pe direcție utilizând tehnologia
de abataj clasică reprezentată de susținerea metalică individuală a fronturilor de abataj (cu stâlpi
hidraulici de 2,5m sau 3,15m și grinzi metalice articulate cu lungimea de 1250mm), tăierea
frontului prin perforare împușcare și construirea tavanului de rezistență din grinzi articulate
pentru felia următoare;
- metoda de exploatare în felii orizontale, cu abataje frontale direcționale dotate cu
susțineri mecanizate și tăierea frontului de abataj cu combina.
Pentru atingerea obiectivelor propuse prin programul de cercetare au fost parcurse mai
multe etape prezentate în cele ce urmează.
Am efectuat o analiză a procesului simplu de producție desfășurat la nivelul abatajului,
întocmind fișa tehnică pentru stabilirea normei de lucru și a tarifului, având la bază prevederile
cuprinse în Caietul – norme și normative unificate de muncă pe bazinul minier Valea Jiului. În
cadrul acestei analize am efectuat calculul salariilor conform formației tip, rezultând un calcul
exact al acesteia, eliminându-se aproximările legate de cantitatea de muncă efectuată în proces,
pe categorii de personal aferent unei formații de lucru. Am identificat cheltuielile care intră în
componența costului unitar al tonei de carbune, realizând cuantificarea acestora prin atribuirea de
simboluri și valori matematice tuturor părților participante la proces cu scopul de a realiza un
model matematic care să permită stabilirea unor valori optime pentru parametrii geometrici ai
câmpului de abataj.
Modelul economico-matematic final care a permis stabilirea valorilor parametrilor
geometrici ai stratului este reprezentat de ecuația finală a costului unitar. Stabilirea valorilor
parametrilor geometrici în baza acestui model a avut în vedere situația actuală a operatorului
minier din bazin, în speță Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A, urmărindu-se oferirea
unor soluții referitoare la geometria abatajului, plasarea acestuia și a tehnologiei posibile de
utilizat. Calculul acestui model s-a efectuat printr-o analiză de senzitivitate, analiză mai
apropiată de practică.
Am realizat astfel, pentru metodele de exploatare analizate modelul matematic care a
permis stabilirea valorilor optime pentru parametrii geometrici ai abatajelor.
177
VIII.3. Direcţii viitoare de cercetare
Reducerea costurilor de producție contribuie la eficientizarea activității de extracție a

huilei din bazin și de aceea trebuie să constituie o direcție principală de acțiune a specialiștilor
din cadrul sectorului minier. Schimbarea structurii mixului energetic și alocarea unui procent
redus pentru huilă în realizarea acestuia, relevă clar pericolul de încetare a extracției acestei
resurse.
Specialiștii trebuie să-și îndrepte atenția către acele tehnici și tehnologii care să se
adapteze corespuzător condițiilor geominiere din subteranul Văii Jiului, făra a pune în dificultate
echipamentele așa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori.
178
BIBLIOGRAFIE
A.
1. ALMĂȘAN, B., Exploatarea zăcămintelor minerale în România, Vol.I, Ed. Tehnică,
București, 1984.
2. ARAD, V., Studiul regimului de presiune și alegerea celor mai raționale tipuri și tehnologii
de susținere a lucrărilor miniere de deschidere, în condițiile creșterii adâncimii de exploatare în
Valea Jiului, Teză de doctorat, Petroșani, 1993.
3. ARAD, V., Geotehnică minieră, Editura Tehnică, București, 1995.
4. ARAD, V., Caracteristicile geomecanice ale rocilor, Litografia Universității Tehnice,
Petroșani, 1992
B.
5. BANCIU, V., Rezolvări probabilistice în procesul de producție minier, Editura tehnică,
București, 1983.
6. BĂDULESCU, D., Contribuții privind stabilirea metodelor de exploatare în subteran și a
parametrilor acestora pentru șisturile bituminoase de la Anina, Teză de doctorat, Petroșani,
1990.
7. BĂDULESCU, D., Optimizarea metodelor de exploatare de mare productivitate în subteran,
vol I, Ed. Universitas, Petroșani, 2002.
8. BEBEA, N., Metode pentru rezolvarea problemelor de optimizare. Aplicații, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1978.
9. BOJIAN, O., Contabilitatea întreprinderilor- Contabilitate financiară – Contabilitate de
gestiune,Editura Economică, București, 1999.
10. BOTOROAGĂ, M., ș.a., Metode cadru de exploatare a stratelor de cărbune din bazinul
Valea Jiului, I.C.P.M Petroșani, 1993.
11.BUFFA, S., Conducerea modernă a producției, Editura Tehnică, București, 1981.
C.
12. CHIRIL, G., Optimizarea principalilor parametric tehnologici ai metodelor de exploatare
cu subminare aplicate în condițiile stratelor groase de cărbune din Valea Jiului, Teză de
doctorat, Petroșani, 2001.
13. C.M.V.J., Caiet de norme și normative de muncă unificate pe bazinul minier Valea Jiului, I.P
,,13 Decembrie 1918” , București, 1988.
14. COVACI, ȘT., Exploatări miniere, vol I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1961.
179
15. COVACI, ȘT., Exploatări miniere, vol II, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1962.
16. COVACI, ȘT., Exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile în subteran,vol 1,
Editura Tehnică, București, 1972.
17. COVACI, ȘT., Exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile în subteran,vol 2,
Editura Tehnică, București, 1975.
18. COVACI, ȘT., Exploatări miniere subterane, vol I, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1983.
19. COZMA, E, Studiul exploatării în subteran a zăcămintelor de lignit cantonate în condiții
hidrogeologice grele din bazinul Gorjului și optimizarea parametrilor de exploatare în vederea
creșterii eficienței economice a unităților miniere, teză de doctorat, Petroșani, 1997.
20. COZMA, E., Optimizarea parametrilor de exploatare a zăcămintelor stratiforme, Editura
Focus, Petroșani 2006.
21. COZMA, E., Tehnici și tehnologii de închidere a exploatărilor miniere, Editura Focus,
Petroșani 2002.
22. COZMA, E., GOLDAN, T., Proiectarea minelor,Vol.I, Editura Focus, Petroșani 2003.
23. COZMA, E., ONICA, I., COZMA, B., Improvement of Sublevel Mining Methods Used for
Thick and Great Inclined Coal Seams in Jiu Valley Basin,Annals of University of Petrosani,
Mining Engineering, vol.3, 2002.
24. COZMA, E., ONICA, I., ș.a., Studiu privind posibilitățile de îmbunătățire a metodelor de
exploatare a stratelor cu înclinare mare din Valea Jiului, Contract R.A.H România , 1998.
25. CHARBONNAGES DE FRANCE, Introduction du soutènement marchant en taille à
soutirage dans la méthode des tranches horizontales aux Houillères de la Loire, Revue de
l’Industrie minérale, Note Technique 4/70, Juillet 1970.
26. CRISTEA, H., Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderilor, Ed. a II-aEditura
CECAR, București, 2003.
D.
27. DINESCU, C., SĂVULESCU, B., Metode matematice pentru fundamentarea deciziilor în
producție, Editura Tehnică, București,1986.
E.
28. EVELING, G., JACOBI, O., Longwall mining in Germany: Rock pressure and design of
minelayouts 16th Int. Strata Control Conf, 1977.
G.
29. GEORGESCU, M., Optimizarea metodelor de exploatare în subteran a zăcămintelor
metalifere, Editura Tehnică, București, 1986.
180
30. GOLDAN, T., Tehnică minieră, Editura Focus, Petroșani, 2002.
31. GOLDAN, T., COZMA, E., VĂTĂJELU, S., Proiectarea minelor, Vol.II,Editura Focus,
Petroșani, 2005.
H.
32. HIRIAN, C., Mecanica rocilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981.
33. HIRIAN, C., RANCEA, G., Consideraţii privind variaţia principalelor caracteristici meca-
nice ale rocilor din bazinul carbonifer Valea Jiului, Revista Mine, Petrol şi gaze, nr.3-4/1979.
34. HLACIUC, E., Metode moderne de calculație a costurilor,Editura Polirom, Iași, 2000.
I.
35. ILIAȘ, N., ONICA, I., Analysede lìnfluence de lèspace exploite sur le yones approaches
des longue tailles dàbatages Valea Jiului pridans les condition des couches pouissantes et
pentees de charbon de Valle du Jiu,III Congreso Italo-Brasiliano di Ingegneria Miniera, Verona,
26/27 septembrie, 1994.
36. ILIAȘ, N., KOVACS, I., GRUNEANȚU, I., Mașini și complexe miniere- curs,Litografia
Institutului de Mine Petroșani, 1983.
37. ISSAC, A.K., DENNING, H.J., BRABBINS, M.W., Foundation Aspects of Coal Face
Stability, In Proc. Of 2 nd Int. Conf. on Stability in Underground Mining, AIME, New York,
1984.
J.
38. JEREMIC, M.L., GroundMechanics in Hard Rock Mining, A.A.Balkema/Rotterdam/
Brookfield, 1987.
K.
39. KVAPIL, R., The Mechanics and Design of Sublevel Caving Systems, Underground Mining
Methods Handbook, W.A.Hustruild editor, A.I.M.M.P.E.I., New York, 1982.
L.
40. LUPU, C., Studiul caracteristicilor geomecanice ale rocilor în vederea aplicării degazării în
Valea Jiului, Teză de doctorat, Petroșani, 2003.
41. LUPULEAC,R.F., Analiza indicatorilor tehnico-economici obținuți în cazul exploatării
stratelor groase de huilă din Valea Jiului, Referat teză de doctorat, Petroșani, 2015.
42. LUPULEAC,R.F., Studiul metodelor și tehnologiilor de exploatare actuale aplicate la
extragerea stratelor groase, Referat teză de doctorat, Petroșani, martie 2015.
181
43. LUPULEAC,R.F., Cercetări privind creșterea eficienței metodelor și tehnologiilor de
exploatare a stratelor groase de cărbune, Referat teză de doctorat, Petroșani, 2015.
44. LORINȚ,C., BUIA, G., LUPULEAC, R.F.,Aspects on Economic Potential of Jiu Valley
Coals, Annals of the Unyversity of Petroşani, Petroşani, 2013.
45. LUPULEAC,R.F., COZMA,E., ONICA,I., Considerations on the hard coal mining
reorganization in Jiu Valley since 1990, GeoConferens on Scinnce and Tehnologies in Geology,
Exploration and Mining, BULGARIA, 2014.
46. LUPULEAC,R.F., COZMA,E., ONICA,I., Evolution of coal exploitation in Valea Jiului
during the reorganization programs after 1990, Simpozionul Universitaria SIMPRO 2014,
Petrosani, 2014.
47. LUPULEAC,R.F., COZMA,E., ONICA,I., Considerations regarding the applications of the
exploitation method with the undermined bank at the exploitation of thick layers of coal in the
Jiu Valley , GeoConferens on Scinnce and Tehnologies in Geology, Exploration and Mining,
BULGARIA, 2016.
48. LUPULEAC,R.F., COZMA,E., ONICA,I., The evolution the coal extraction in the Jiu
Valley in the context of applying the restructuring programs starting with 1990, GeoConferens
on Scinnce and Tehnologies in Geology, Exploration and Mining, BULGARIA.
M.
49. MIHĂILESCU, V., Perfecționarea metodelor de exploatare în cazul stratelor groase cu
înclinare mare aplicate în bazinul minier Valea Jiului, Teză doctorat, Petroșani, 2013.
N.
50. NISTOR, I., Finanțele întreprinderii, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2002.
O.
51. ONCIOIU, G., ONICA, I., Ground Deformation in the Case of Underground Mining of
Thick and Dip Coal Seams in Jiu Valley Basin, Annals ofUniversity of Petrosani, Mining
Engineering, Vol.1 (XXVIII), Petrosani, 2000.
52. ONCIOIU, G., Considerații privind restructurarea exploatării subterane a zăcămintelor de
huilă din România, Sesiunea jubiliară 1948- 1998, U. Petroșani 1998.
53. ONICA, I., Direcții de rentabilizare a exploatării zăcămintelor din bazinul carbonifer Valea
Jiului, Revista Minelor, vol.41, nr.8, 1990.
54. ONICA, I., ONICA, I., Exploatări miniere subterane, 2016.
182
55. ONICA, I., Contribuții la perfecționarea tehnologiilor de exploatare cu fronturi lungi de
abataj a stratelor groase de cărbuni din Valea Jiului, prin utilizarea unor susțineri mecanizate
adecvate condițiilor geominiere, Tezade doctorat, Petrosani, iunie 1995.
56. ONICA, I., CHIRIL, G., Exploatarea cu banc de cărbune subminat în abataje frontale,
Editura AGIR, Bucureşti, 2005.
57. ONICA, I., Introducere în metode numerice utilizate în analiza excavaţiilor miniere,
Ed. Universitas, Petroşani, 2001.
58. OPREA, C., Contabilitatea de gestiune și calculația costurilor,Editura Atlas, București,
2003.
P.
59. PALARSKI, J., SIKORA, W., Modern Mining Technologies and Managementof Industrial
Waste in Underground Workings,ETSIMM (UPM), AITEMIN, Directeur de l'Edition
Manñana,R, Congres Minier Mondial, Madrid, 25/29 May 1992.
60. PETRESCU, I., NICORICI, E., ș.a., Geologia zăcămintelor de cărbuni,vol. 2, Ed. Tehnică,
București, 1987.
61. POPA, A., COVACI, ȘT., ș.a., Exploatări miniere în subteran,în Manualul Inginerului de
Mine, vol.III, Ed. Tehnică, București, 1986.
62. POPESCU, A., Asupra unor probleme ale dirijării presiunii miniere la exploatarea stratului
3 din Valea Jiului, teză de doctorat, Petroșani, 1971.
63. POPESCU, A., TODORESCU, A., Mecanica rocilor în minerit, Editura Tehnică, București,
1982.
R.
64. RANCEA, G., Dimensionarea pilierilor de protecție pentru obiective de suprafață în
condițiile bazinului carbonifer Valea Jiului,Teză de doctorat, Petroșani, 1988.
S.
65. SIMIONESCU, A., Modelarea matematică în proiectarea minelor, Litografia I.M.P., 1972.
66. SIMIONESCU, A., Conceptul de sistem condus, Litografia I.M.P., 1972.
67. SIMIONESCU, A., DIJMĂRESCU, I., Organizarea și conducerea activităților miniere,
Editura Tehnică, București,1985.
68. SIMIONESCU, A., DIJMĂRESCU, I., Organizarea și conducerea
întreprinderilor,Aplicații și probleme, vol I-II,Litografia I.M.P,1985.
69. STAMATIU, M., Mecanica rocilor, E.D.P., Bucureşti, 1962.
70. STEMATIU, D., Mecanica rocilor, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1996.
183
71. SURULESCU, L.D., Restructurarea mineritului carbonifer din România, Editura
Universitas, Petroşani, 2008.
T.
72. TEODORESCU, C., GONTEAN, Z., Aeraj minier, Editura Tehnică, București, 1980.
73. TODORESCU, A., Proprietățile rocilor, Editura Tehnică, București, 1984.
74. TODORESCU, A., GAIDUCOV, V., Presiunea minieră, Vol.I, Ed.Tehnică, Bucureşti,1995
W.
75. WANG QINGKANG, LIU WUHAO, LIN XINHE, The Charac-teristics of the Ground
Pressure Manifestation and the Movement of the Top-coal Mass in the Gently Inclined Working
Faces with Top-coal Drawing, Proceedings of the International Symposium on Modern Mining
Technology, Shandong, China, Octobre, 1988.
76.WU JIAN et al., The Behaviour of Roof Coal and Estimation of its Reco-very Rate and
Impurity in Sublevel Caving Mining, Proceedings of the International Symposium on Modern
Mining Technology, October, S.I.M.T. Taian, Shandong, P.R.C.,1988.
Z.
77. ZAMFIR, V., ILIAȘ, N., ANDRAȘ, I., Mecanisme –îndrumar de proiectare, fascicula 6
Susțineri mecanizate, Litografia Institutului de Mine Petroșani, 1988.
78. ZHANG DINGLI, Strata Control at the Face with Fully Mechanized Sublevel Caving,
Proceedings of the Sixth International Symposium on Mine Planning and Equipment Selection,
Ostrava, Czech Republic, 3-6 Sep-tember, 1997, A.A.Balkema, Rotterdam, 1997.
79. ZORILESCU, D., Modele operaționale ale problemelor miniere, Aplicații, Editura Tehnică,
București, 1981.
80. ZORILESCU, D., Metode matematice de analiză și decizie în geologie și minerit, Editura
Tehnică, București, 1972.
81. * * *, Metode de exploatare cadru, RAH Petroşani, 2002.

82. * * *, Norme și normative de muncă unificate pe bazinul minier Valea Jiului, 1985.
83. * * *, Metode cadru de exploatare a stratelor de cărbune din bazinul Valea Jiului,Regia
Autonomă a Huilei România, 1993.
84. * * *, Sinteza realizării indicatorilor tehnico-economici, Combinatul Minier Valea Jiului,
1990.
85. * * *, Sinteza realizării indicatorilor tehnico-economici, Regia Autonomă a Huilei din
România, 1991 ÷ 1997.
184
86.* * *, Sinteza realizării indicatorilor tehnico-economici, Compania Naţională a Huilei SA
România, 1998 ÷ 2012.
87. * * *, Sinteza realizării indicatorilor tehnico-economici, Societatea Naţională a Huilei SA,
2013.
88. * * *, Sinteza realizării indicatorilor tehnico-economici, Societatea Naţională de Închideri
Mine Valea Jiului SA, 2013.
89. * * *, Sinteza realizării indicatorilor tehnico-economici, Societatea Complexul Energetic
Hunedoara SA– Divizia Minieră, 2013 ÷ 2014.
90. * * *, Analiza preliminara a situatiei actuale a Societatii Complexul Energetic Hunedoara
SA, 2015.
91. * * *, Catalog din 30.11.2004 privind clasificarea mijloacelor fixe utilizate în economie și
duratele normale de funcționare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare în ani,
aferente regimului de amortizare liniar, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 46din
13.01.2005,intrare în vigoare 13.01.2005.
185
Anexa nr. IV-1 Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru abatajele frontale cu susținere individuală și tăiere prin perforare-împușcare
Relaţia
Valoarea
Nr Complexul consumului de muncă Formația
Norma Valori normate Posturi normate lucrării
crt. de operaţii
M A V
0 1 2 3 4 5= col 2: col 3 6 7 8 9
Preluarea locului de munca
1. M01 = n t01 t01 = 10 min/sch
şi reviziautilajelor
Răpirea armăturilor wc m02 = 167,4 min/buc wc 1 MA
Tabel 1.7
2. metalice din preabatajele de M 02  2 m02 wc= 1,25 m P2  2   1 1 - S 2  P2 
d1 n2=1,68 cadre/post d1 n2 2
cap și transport d1 = 0,8 m
w m03 = 28,27 min/buc w 1 MA
Montat armături Tabel 1-13
3. M 3  2  c  m03 wc= 1,25 m P3  2  c  1 1 - S 3  P3 
intermediare în preabataje d2 n3=12,73 buc/post d 2 n3 2
d2 = 0,7 m
hab = 3,15 m
Perforare găuri pentru 1 MA
Tabel 1-1 lg=1,4 m
4. împuşcarea frontului de M 4  l ab  hab  l g    m04 P4  l ab  hab  l g    1 1 - S 4  P4 
n4=53 ml/post ξ=1,40 2
186
abataj n4
m04= 6,8 min/ml
Tabelul 1-3 1 2M  2V
5. Tăiere cu explozivi M 07  l ab  hab  wc  m07 3
P5  l ab  hab  wc  2 - 2 S 5  P5 
n5=13,70 m3/post m05=26,27 min/m n5 4
6. Aerisirea locului de muncă M 08  nt 6 t06=15 min P6  0,041n -
Ridicarea grinzilor în 1 Tabel 1-7 d3 = 0,8 m 1 1 MA

7. M 07  l ab  2l pr  m06 P7  l ab  2l pr   1 1 - S 7  P7 
consolă la tavan d3 n7= 42,2 buc/post m07= 8,53 min/grindă d 3 n7 2
Evacuare cărbune de la Tabelul 1-4 m08= 18,8 min/m3 1 A V
8. M 8  l ab  hab  wc  m08 P8  l ab  hab  wc  - 1 1 S 8  P8 
front n8=19,19 m3/post n8 2
Tăiere cărbune la front cu Tabelul 1-3 1 MA
9. M 9  0,1  l ab  hab  wc  m09 P9  0,1  l ab  hab  wc  1 1 - S 9  P9 
ciocanul de abataj n9= 7,9m3/post m09= 45,56 min/m3 n9 2
Montare stâlpi SVJ 1 1 1 MA
Tabelul 1-7 
10. (simplu) sub grinzile GSA- M 10  l ab  2  l pr    m10 m10= 5,62 min/stâlp P10  lab  2l pr  1 1 - S10  P10 
d3 n10= 64 buc/post d3 n10 2
1250
Tabelul 1-15 1 MA
11. Montat plasă tavan M 11  l ab  wc  m11 m11= 15,31 min/m2 P11  l ab  wc  1 1 - S11  P11 
n11= 23,5 m2/post n11 2
Scurtare transportor din Tabelul 1-16 m12= 79,20 min/m M  A V
12. M 12  wc  m12 P12  wc  n12 1 1 1 S12  P12 
preabatajul de transport n12= 0,22post/ml 3
Ripare transportor de pe Tabelul 1-16 1 M  A V
13. M 13  l ab  l pr   m13 m13= 10 min/ml P13  l ab  l pr   1 1 1 S13  P13 
abataj n13= 36ml/post n13 3
Răpit cadru susținere 1 Tabelul 1-7 d3 =0,8 m 1 1 MA
14. M 14  l ab  2  l pr   m14 P14  lab  2l pr   1 1 - S 14 P14 
(dirijare presiune) d3 n14= 16buc/post m14=22,5 min/cadru d3 n14 2
Șistificare front de abataj, Tabelul 1-4 m15= 1,44 min/m3 A V
15. M 15  l ab  hab  wc  m15 P15  l ab  hab  wc  n15 - 1 1 S15  P15 
umectare n15= 0,004 post/m3 2
Tabelul 1-6 1 A V
16. Montat pereți despărțitori M 16  l ab  hab m16 = 7,2 min/m2 P16  l ab  hab  - 1 1 S16  P16 
n16= 50 m2/post n16 2
187
Scurtare conducte aer, apă Tabelul 1-29 1 MA
17. M 17  l ab  hab  wc  m17 m17= 0,14 min/m3 P17  l ab  hab  wc  1 1 - S17  P17 
retragere cabluri n17= 0,0004 post/m3 n17 2
 w  Tabel I-30  w 1 MA
18. Tăiere scarpă M 18  2  1,14  hab  c   m19 m18= 109,75 min/m3 P18  2  1,14  hab c   1 1 - S18  P18 
n18= 3,28 m3/post  2
 3 3  n18
l ls= 3 m lungimea l 1 MA
Tabel I-30
19. Susținere șcarpă M 19  s  m19 armăturii de la șcarpă P19  s 1 1 - S19  P19 
wc n18= 3,28 buc/post wc n19 2
m19= 107,46 min/buc
Anexa nr. IV-2 - Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale cu susținere
individuală extrase în felii pe înclinare pentru m=20m, Nsch= 8 post/sch și hab=2,5m
Cost Cost Lca Cost

Lab [m] Lca [m] Lab [m] Lca [m] Lab [m]
[lei/tonă] [lei/tonă] [m] [lei/tonă]
60 100 297,8880 70 100 301,0102 80 100 304,2402

60 110 290,4973 70 110 293,6134 80 110 296,8388
60 120 284,5493 70 120 287,6593 80 120 290,8801
60 130 279,7110 70 130 282,8149 80 130 286,0312
60 140 275,7446 70 140 278,8424 80 140 282,0541
60 150 272,4757 70 150 275,5675 80 150 278,7746
60 160 269,7736 70 160 272,8593 80 160 276,0618
60 170 267,5383 70 170 270,6178 80 170 273,8158
60 180 265,6918 70 180 268,7653 80 180 271,9587
60 190 264,1729 70 190 267,2403 80 190 270,4291
60 200 262,9324 70 200 265,9937 80 200 269,1779
60 210 261,9306 70 210 264,9857 80 210 268,1654
60 220 261,1348 70 220 264,1839 80 220 267,3590
60 230 260,5182 70 230 263,5612 80 230 266,7317
60 240 260,0585 70 240 263,0953 80 240 266,2613
60 250 259,7367 70 250 262,7675 80 250 265,9289
60 260 259,5370 70 260 262,5617 80 260 265,7185
60 270 259,4458 70 270 262,4644 80 270 265,6166
60 280 259,4515 70 280 262,4640 80 280 265,6117
60 290 259,5440 70 290 262,5504 80 290 265,6935
60 300 259,7147 70 300 262,7151 80 300 265,8536
60 310 259,9561 70 310 262,9503 80 310 266,0842
60 320 260,2614 70 320 263,2495 80 320 266,3789
60 330 260,6248 70 330 263,6069 80 330 266,7317
60 340 261,0414 70 340 264,0173 80 340 267,1376
60 350 261,5064 70 350 264,4762 80 350 267,5919
60 360 262,0158 70 360 264,9796 80 360 268,0907
60 370 262,5661 70 370 265,5238 80 370 268,6303
60 380 263,1541 70 380 266,1056 80 380 269,2076
60 390 263,7767 70 390 266,7222 80 390 269,8196
188
Cost Cost Lca Cost
60 400 264,4315 70 400 267,3709 80 400 270,4637

60 410 265,1161 70 410 268,0493 80 410 271,1376
60 420 265,8283 70 420 268,7554 80 420 271,8391
60 430 266,5662 70 430 269,4873 80 430 272,5664
60 440 267,3281 70 440 270,2430 80 440 273,3176
60 450 268,1123 70 450 271,0212 80 450 274,0912
60 460 268,9175 70 460 271,8203 80 460 274,8857
60 470 269,7422 70 470 272,6389 80 470 275,6997
60 480 270,5853 70 480 273,4759 80 480 276,5321
60 490 271,4456 70 490 274,3301 80 490 277,3818
60 500 272,3221 70 500 275,2005 80 500 278,2476
60 510 273,2138 70 510 276,0861 80 510 279,1287
60 520 274,1199 70 520 276,9861 80 520 280,0241
60 530 275,0396 70 530 277,8997 80 530 280,9331
60 540 275,9720 70 540 278,8260 80 540 281,8549
60 550 276,9165 70 550 279,7645 80 550 282,7887
60 560 277,8725 70 560 280,7144 80 560 283,7341
60 570 278,8394 70 570 281,6751 80 570 284,6902
60 580 279,8165 70 580 282,6461 80 580 285,6567
60 590 280,8034 70 590 283,6269 80 590 286,6329
60 600 281,7995 70 600 284,6170 80 600 287,6184
60 610 282,8045 70 610 285,6159 80 610 288,6127
60 620 283,8179 70 620 286,6231 80 620 289,6154
60 630 284,8392 70 630 287,6384 80 630 290,6261
60 640 285,8682 70 640 288,6613 80 640 291,6444
60 650 286,9045 70 650 289,6914 80 650 292,6700
60 660 287,9476 70 660 290,7285 80 660 293,7025
60 670 288,9974 70 670 291,7722 80 670 294,7416
60 680 290,0536 70 680 292,8223 80 680 295,7871
60 690 291,1158 70 690 293,8784 80 690 296,8386
60 700 292,1838 70 700 294,9403 80 700 297,8960
60 710 293,2573 70 710 296,0077 80 710 298,9589
60 720 294,3362 70 720 297,0805 80 720 300,0271
189
Cost Cost Lca Cost
60 730 295,4202 70 730 298,1584 80 730 301,1004

60 740 296,5090 70 740 299,2412 80 740 302,1786
60 750 297,6026 70 750 300,3286 80 750 303,2615
60 760 298,7007 70 760 301,4206 80 760 304,3489
60 770 299,8031 70 770 302,5169 80 770 305,4406
60 780 300,9097 70 780 303,6174 80 780 306,5366
60 790 302,0203 70 790 304,7220 80 790 307,6365
60 800 303,1348 70 800 305,8303 80 800 308,7403
90 100 307,5419 100 100 310,8940 110 100 314,2827
90 110 300,1371 100 110 303,4863 110 110 306,8726
90 120 294,1748 100 120 297,5212 110 120 300,9052
90 130 289,3223 100 130 292,6658 110 130 296,0475
90 140 285,3417 100 140 288,6824 110 140 292,0617
90 150 282,0586 100 150 285,3965 110 150 288,7735
90 160 279,3423 100 160 282,6773 110 160 286,0520
90 170 277,0927 100 170 280,4248 110 170 283,7972
90 180 275,2320 100 180 278,5613 110 180 281,9314
90 190 273,6989 100 190 277,0254 110 190 280,3931
90 200 272,4442 100 200 275,7678 110 200 279,1332
90 210 271,4281 100 210 274,7489 110 210 278,1119
90 220 270,6181 100 220 273,9360 110 220 277,2968
90 230 269,9873 100 230 273,3024 110 230 276,6608
90 240 269,5133 100 240 272,8256 110 240 276,1816
90 250 269,1773 100 250 272,4867 110 250 275,8405
90 260 268,9634 100 260 272,2700 110 260 275,6214
90 270 268,8580 100 270 272,1617 110 270 275,5108
90 280 268,8495 100 280 272,1503 110 280 275,4971
90 290 268,9278 100 290 272,2258 110 290 275,5702
90 300 269,0843 100 300 272,3795 110 300 275,7216
90 310 269,3114 100 310 272,6037 110 310 275,9435
90 320 269,6025 100 320 272,8920 110 320 276,2294
90 330 269,9517 100 330 273,2384 110 330 276,5735
90 340 270,3540 100 340 273,6378 110 340 276,9706
190
Cost Cost Lca Cost
90 350 270,8048 100 350 274,0858 110 350 277,4162

90 360 271,3000 100 360 274,5782 110 360 277,9063
90 370 271,8361 100 370 275,1114 110 370 278,4372
90 380 272,4098 100 380 275,6823 110 380 279,0057
90 390 273,0183 100 390 276,2879 110 390 279,6090
90 400 273,6588 100 400 276,9256 110 400 280,2444
90 410 274,3292 100 410 277,5931 110 410 280,9096
90 420 275,0271 100 420 278,2882 110 420 281,6024
90 430 275,7508 100 430 279,0090 110 430 282,3209
90 440 276,4985 100 440 279,7539 110 440 283,0634
90 450 277,2685 100 450 280,5210 110 450 283,8282
90 460 278,0595 100 460 281,3091 110 460 284,6140
90 470 278,8700 100 470 282,1168 110 470 285,4193
90 480 279,6988 100 480 282,9428 110 480 286,2430
90 490 280,5449 100 490 283,7860 110 490 287,0839
90 500 281,4072 100 500 284,6455 110 500 287,9410
90 510 282,2847 100 510 285,5201 110 510 288,8134
90 520 283,1766 100 520 286,4092 110 520 289,7001
90 530 284,0820 100 530 287,3118 110 530 290,6003
90 540 285,0002 100 540 288,2271 110 540 291,5134
90 550 285,9305 100 550 289,1546 110 550 292,4385
90 560 286,8723 100 560 290,0935 110 560 293,3751
90 570 287,8249 100 570 291,0433 110 570 294,3226
90 580 288,7878 100 580 292,0034 110 580 295,2803
90 590 289,7605 100 590 292,9732 110 590 296,2478
90 600 290,7424 100 600 293,9523 110 600 297,2246
90 610 291,7332 100 610 294,9402 110 610 298,2101
90 620 292,7323 100 620 295,9365 110 620 299,2041
90 630 293,7395 100 630 296,9408 110 630 300,2061
90 640 294,7542 100 640 297,9527 110 640 301,2157
90 650 295,7762 100 650 298,9719 110 650 302,2325
90 660 296,8052 100 660 299,9980 110 660 303,2563
90 670 297,8408 100 670 301,0307 110 670 304,2867
191
Cost Cost Lca Cost
90 680 298,8827 100 680 302,0698 110 680 305,3235

90 690 299,9307 100 690 303,1149 110 690 306,3663
90 700 300,9844 100 700 304,1659 110 700 307,4149
90 710 302,0438 100 710 305,2223 110 710 308,4690
90 720 303,1084 100 720 306,2841 110 720 309,5285
90 730 304,1782 100 730 307,3510 110 730 310,5931
90 740 305,2528 100 740 308,4229 110 740 311,6626
90 750 306,3322 100 750 309,4994 110 750 312,7367
90 760 307,4160 100 760 310,5804 110 760 313,8154
90 770 308,5042 100 770 311,6657 110 770 314,8984
90 780 309,5966 100 780 312,7553 110 780 315,9856
90 790 310,6930 100 790 313,8488 110 790 317,0769
90 800 311,7932 100 800 314,9462 110 800 318,1719
120 100 317,6987 130 100 321,1359 140 100 324,5896
120 110 310,2867 130 110 313,7223 140 110 317,1746
120 120 304,3174 130 120 307,7513 140 120 311,2022
120 130 299,4577 130 130 302,8900 140 130 306,3395
120 140 295,4700 130 140 298,9006 140 140 302,3487
120 150 292,1798 130 150 295,6088 140 150 299,0555
120 160 289,4564 130 160 292,8837 140 160 296,3290
120 170 287,1997 130 170 290,6254 140 170 294,0693
120 180 285,3319 130 180 288,7560 140 180 292,1984
120 190 283,7917 130 190 287,2141 140 190 290,6552
120 200 282,5299 130 200 285,9506 140 200 289,3903
120 210 281,5067 130 210 284,9258 140 210 288,3640
120 220 280,6895 130 220 284,1070 140 220 287,5439
120 230 280,0516 130 230 283,4675 140 230 286,9029
120 240 279,5706 130 240 282,9847 140 240 286,4188
120 250 279,2275 130 250 282,6400 140 250 286,0727
120 260 279,0064 130 260 282,4173 140 260 285,8486
120 270 278,8939 130 270 282,3032 140 270 285,7330
120 280 278,8782 130 280 282,2859 140 280 285,7143
120 290 278,9495 130 290 282,3554 140 290 285,7825
192
Cost Cost Lca Cost
120 300 279,0988 130 300 282,5032 140 300 285,9288

120 310 279,3188 130 310 282,7215 140 310 286,1457
120 320 279,6028 130 320 283,0039 140 320 286,4267
120 330 279,9450 130 330 283,3444 140 330 286,7658
120 340 280,3401 130 340 283,7379 140 340 287,1579
120 350 280,7838 130 350 284,1800 140 350 287,5985
120 360 281,2719 130 360 284,6664 140 360 288,0836
120 370 281,8009 130 370 285,1938 140 370 288,6095
120 380 282,3675 130 380 285,7587 140 380 289,1731
120 390 282,9688 130 390 286,3584 140 390 289,7714
120 400 283,6023 130 400 286,9902 140 400 290,4018
120 410 284,2655 130 410 287,6518 140 410 291,0619
120 420 284,9564 130 420 288,3410 140 420 291,7498
120 430 285,6730 130 430 289,0560 140 430 292,4633
120 440 286,4135 130 440 289,7949 140 440 293,2008
120 450 287,1764 130 450 290,5562 140 450 293,9607
120 460 287,9602 130 460 291,3383 140 460 294,7414
120 470 288,7636 130 470 292,1401 140 470 295,5418
120 480 289,5854 130 480 292,9602 140 480 296,3605
120 490 290,4244 130 490 293,7975 140 490 297,1964
120 500 291,2795 130 500 294,6511 140 500 298,0485
120 510 292,1499 130 510 295,5198 140 510 298,9159
120 520 293,0347 130 520 296,4029 140 520 299,7976
120 530 293,9330 130 530 297,2996 140 530 300,6929
120 540 294,8441 130 540 298,2091 140 540 301,6009
120 550 295,7673 130 550 299,1307 140 550 302,5211
120 560 296,7020 130 560 300,0637 140 560 303,4527
120 570 297,6475 130 570 301,0075 140 570 304,3952
120 580 298,6033 130 580 301,9617 140 580 305,3479
120 590 299,5688 130 590 302,9256 140 590 306,3104
120 600 300,5437 130 600 303,8988 140 600 307,2822
120 610 301,5273 130 610 304,8808 140 610 308,2628
120 620 302,5193 130 620 305,8712 140 620 309,2518
193
Cost Cost Lca Cost
120 630 303,5194 130 630 306,8696 140 630 310,2488

120 640 304,5270 130 640 307,8756 140 640 311,2534
120 650 305,5419 130 650 308,8888 140 650 312,2652
120 660 306,5638 130 660 309,9090 140 660 313,2840
120 670 307,5922 130 670 310,9359 140 670 314,3095
120 680 308,6271 130 680 311,9690 140 680 315,3412
120 690 309,6679 130 690 313,0083 140 690 316,3790
120 700 310,7146 130 700 314,0533 140 700 317,4226
120 710 311,7668 130 710 315,1039 140 710 318,4718
120 720 312,8243 130 720 316,1598 140 720 319,5263
120 730 313,8870 130 730 317,2208 140 730 320,5859
120 740 314,9545 130 740 318,2867 140 740 321,6504
120 750 316,0267 130 750 319,3572 140 750 322,7196
120 760 317,1035 130 760 320,4324 140 760 323,7933
120 770 318,1846 130 770 321,5118 140 770 324,8713
120 780 319,2698 130 780 322,5954 140 780 325,9535
120 790 320,3591 130 790 323,6831 140 790 327,0398
120 800 321,4523 130 800 324,7746 140 800 328,1298
150 100 328,0566 160 100 331,5344 170 100 335,0211
150 110 320,6404 160 110 324,1171 170 110 327,6028
150 120 314,6668 160 120 318,1424 170 120 321,6272
150 130 309,8029 160 130 313,2774 170 130 316,7613
150 140 305,8109 160 140 309,2844 170 140 312,7673
150 150 302,5164 160 150 305,9889 170 150 309,4708
150 160 299,7887 160 160 303,2601 170 160 306,7411
150 170 297,5277 160 170 300,9980 170 170 304,4781
150 180 295,6557 160 180 299,1249 170 180 302,6041
150 190 294,1112 160 190 297,5794 170 190 301,0576
150 200 292,8451 160 200 296,3122 170 200 299,7895
150 210 291,8176 160 210 295,2837 170 210 298,7600
150 220 290,9963 160 220 294,4612 170 220 297,9366
150 230 290,3541 160 230 293,8180 170 230 297,2924
150 240 289,8687 160 240 293,3316 170 240 296,8051
194
Cost Cost Lca Cost
150 250 289,5214 160 250 292,9832 170 250 296,4557

150 260 289,2961 160 260 292,7568 170 260 296,2284
150 270 289,1793 160 270 292,6389 170 270 296,1096
150 280 289,1594 160 280 292,6179 170 280 296,0877
150 290 289,2263 160 290 292,6838 170 290 296,1526
150 300 289,3714 160 300 292,8279 170 300 296,2957
150 310 289,5871 160 310 293,0425 170 310 296,5094
150 320 289,8669 160 320 293,3212 170 320 296,7871
150 330 290,2047 160 330 293,6580 170 330 297,1230
150 340 290,5957 160 340 294,0478 170 340 297,5119
150 350 291,0351 160 350 294,4862 170 350 297,9493
150 360 291,5189 160 360 294,9690 170 360 298,4312
150 370 292,0436 160 370 295,4926 170 370 298,9539
150 380 292,6060 160 380 296,0539 170 380 299,5142
150 390 293,2030 160 390 296,6499 170 390 300,1092
150 400 293,8322 160 400 297,2780 170 400 300,7364
150 410 294,4912 160 410 297,9359 170 410 301,3934
150 420 295,1778 160 420 298,6214 170 420 302,0779
150 430 295,8901 160 430 299,3327 170 430 302,7883
150 440 296,6264 160 440 300,0679 170 440 303,5225
150 450 297,3850 160 450 300,8255 170 450 304,2792
150 460 298,1646 160 460 301,6040 170 460 305,0567
150 470 298,9637 160 470 302,4020 170 470 305,8538
150 480 299,7812 160 480 303,2184 170 480 306,6693
150 490 300,6159 160 490 304,0521 170 490 307,5020
150 500 301,4668 160 500 304,9019 170 500 308,3509
150 510 302,3329 160 510 305,7670 170 510 309,2150
150 520 303,2134 160 520 306,6464 170 520 310,0935
150 530 304,1075 160 530 307,5394 170 530 310,9856
150 540 305,0143 160 540 308,4452 170 540 311,8904
150 550 305,9333 160 550 309,3630 170 550 312,8073
150 560 306,8636 160 560 310,2924 170 560 313,7357
150 570 307,8049 160 570 311,2325 170 570 314,6749
195
Cost Cost Lca Cost
150 580 308,7564 160 580 312,1830 170 580 315,6245

150 590 309,7177 160 590 313,1432 170 590 316,5837
150 600 310,6882 160 600 314,1127 170 600 317,5523
150 610 311,6676 160 610 315,0910 170 610 318,5297
150 620 312,6554 160 620 316,0777 170 620 319,5154
150 630 313,6512 160 630 317,0724 170 630 320,5092
150 640 314,6545 160 640 318,0747 170 640 321,5106
150 650 315,6652 160 650 319,0843 170 650 322,5192
150 660 316,6828 160 660 320,1008 170 660 323,5348
150 670 317,7070 160 670 321,1240 170 670 324,5570
150 680 318,7375 160 680 322,1534 170 680 325,5855
150 690 319,7741 160 690 323,1890 170 690 326,6201
150 700 320,8165 160 700 324,2303 170 700 327,6605
150 710 321,8645 160 710 325,2772 170 710 328,7064
150 720 322,9177 160 720 326,3294 170 720 329,7577
150 730 323,9761 160 730 327,3867 170 730 330,8140
150 740 325,0394 160 740 328,4489 170 740 331,8753
150 750 326,1073 160 750 329,5158 170 750 332,9413
150 760 327,1798 160 760 330,5872 170 760 334,0117
150 770 328,2566 160 770 331,6630 170 770 335,0866
150 780 329,3376 160 780 332,7429 170 780 336,1655
150 790 330,4226 160 790 333,8268 170 790 337,2485
150 800 331,5115 160 800 334,9146 170 800 338,3354
180 100 338,5151 190 100 342,0154 200 100 345,5210
180 110 331,0960 190 110 334,5956 200 110 338,1004
180 120 325,1196 190 120 328,6183 200 120 332,1226
180 130 320,2528 190 130 323,7508 200 130 327,2544
180 140 316,2580 190 140 319,7552 200 140 323,2581
180 150 312,9607 190 150 316,4572 200 150 319,9594
180 160 310,2301 190 160 313,7259 200 160 317,2274
180 170 307,9663 190 170 311,4613 200 170 314,9622
180 180 306,0914 190 180 309,5857 200 180 313,0859
180 190 304,5441 190 190 308,0376 200 190 311,5371
196
Cost Cost Lca Cost
180 200 303,2751 190 200 306,7679 200 200 310,2668

180 210 302,2448 190 210 305,7369 200 210 309,2350
180 220 301,4206 190 220 304,9119 200 220 308,4094
180 230 300,7756 190 230 304,2661 200 230 307,7630
180 240 300,2874 190 240 303,7772 200 240 307,2733
180 250 299,9372 190 250 303,4262 200 250 306,9217
180 260 299,7090 190 260 303,1973 200 260 306,6921
180 270 299,5894 190 270 303,0770 200 270 306,5711
180 280 299,5666 190 280 303,0534 200 280 306,5469
180 290 299,6307 190 290 303,1168 200 290 306,6096
180 300 299,7730 190 300 303,2583 200 300 306,7504
180 310 299,9859 190 310 303,4705 200 310 306,9619
180 320 300,2628 190 320 303,7466 200 320 307,2373
180 330 300,5978 190 330 304,0809 200 330 307,5709
180 340 300,9859 190 340 304,4682 200 340 307,9576
180 350 301,4224 190 350 304,9040 200 350 308,3927
180 360 301,9035 190 360 305,3843 200 360 308,8723
180 370 302,4253 190 370 305,9054 200 370 309,3928
180 380 302,9848 190 380 306,4641 200 380 309,9508
180 390 303,5790 190 390 307,0576 200 390 310,5436
180 400 304,2054 190 400 307,6832 200 400 311,1685
180 410 304,8615 190 410 308,3385 200 410 311,8232
180 420 305,5452 190 420 309,0215 200 420 312,5056
180 430 306,2547 190 430 309,7303 200 430 313,2136
180 440 306,9881 190 440 310,4630 200 440 313,9456
180 450 307,7439 190 450 311,2180 200 450 314,7000
180 460 308,5207 190 460 311,9940 200 460 315,4753
180 470 309,3169 190 470 312,7895 200 470 316,2702
180 480 310,1316 190 480 313,6034 200 480 317,0834
180 490 310,9634 190 490 314,4345 200 490 317,9138
180 500 311,8115 190 500 315,2818 200 500 318,7604
180 510 312,6748 190 510 316,1444 200 510 319,6223
180 520 313,5524 190 520 317,0213 200 520 320,4985
197
Cost Cost Lca Cost
180 530 314,4436 190 530 317,9117 200 530 321,3883

180 540 315,3476 190 540 318,8150 200 540 322,2909
180 550 316,2637 190 550 319,7303 200 550 323,2056
180 560 317,1913 190 560 320,6571 200 560 324,1317
180 570 318,1297 190 570 321,5948 200 570 325,0687
180 580 319,0784 190 580 322,5427 200 580 326,0159
180 590 320,0368 190 590 323,5004 200 590 326,9729
180 600 321,0045 190 600 324,4674 200 600 327,9392
180 610 321,9810 190 610 325,4431 200 610 328,9144
180 620 322,9660 190 620 326,4273 200 620 329,8979
180 630 323,9589 190 630 327,4195 200 630 330,8894
180 640 324,9594 190 640 328,4193 200 640 331,8885
180 650 325,9672 190 650 329,4263 200 650 332,8948
180 660 326,9820 190 660 330,4403 200 660 333,9082
180 670 328,0033 190 670 331,4609 200 670 334,9281
180 680 329,0310 190 680 332,4879 200 680 335,9544
180 690 330,0648 190 690 333,5209 200 690 336,9867
180 700 331,1043 190 700 334,5597 200 700 338,0248
180 710 332,1494 190 710 335,6040 200 710 339,0685
180 720 333,1999 190 720 336,6537 200 720 340,1175
180 730 334,2554 190 730 337,7085 200 730 341,1716
180 740 335,3158 190 740 338,7682 200 740 342,2306
180 750 336,3809 190 750 339,8326 200 750 343,2943
180 760 337,4506 190 760 340,9014 200 760 344,3626
180 770 338,5246 190 770 341,9747 200 770 345,4351
180 780 339,6027 190 780 343,0521 200 780 346,5118
180 790 340,6849 190 790 344,1335 200 790 347,5926
180 800 341,7709 190 800 345,2188 200 800 348,6772
198
Anexa nr. IV-3 – Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale cu susținere
individuală, extrase în felii pe înclinare pentru m=20m, Nsch= 8 post/sch și hab=3,15 m
Lab Lca Cost Lab Lca Cost Lab Lca Cost

[m] [m] [lei/tona] [m] [m] [lei/tona] [m] [m] [lei/tona]
60 100 269,3948 70 100 272,5613 80 100 275,8328

60 110 263,5376 70 110 266,6991 80 110 269,9669
60 120 258,8625 70 120 262,0190 80 120 265,2830
60 130 255,0968 70 130 258,2483 80 130 261,5086
60 140 252,0456 70 140 255,1921 80 140 258,4486
60 150 249,5660 70 150 252,7074 80 150 255,9602
60 160 247,5508 70 160 250,6872 80 160 253,9362
60 170 245,9181 70 170 249,0494 80 170 252,2947
60 180 244,6040 70 180 247,7304 80 180 250,9718
60 190 243,5584 70 190 246,6797 80 190 249,9174
60 200 242,7409 70 200 245,8572 80 200 249,0911
60 210 242,1189 70 210 245,2302 80 210 248,4604
60 220 241,6659 70 220 244,7721 80 220 247,9985
60 230 241,3596 70 230 244,4609 80 230 247,6835
60 240 241,1819 70 240 244,2781 80 240 247,4970
60 250 241,1172 70 250 244,2085 80 250 247,4235
60 260 241,1526 70 260 244,2388 80 260 247,4501
60 270 241,2769 70 270 244,3581 80 270 247,5656
60 280 241,4806 70 280 244,5567 80 280 247,7605
60 290 241,7554 70 290 244,8265 80 290 248,0266
60 300 242,0943 70 300 245,1604 80 300 248,3567
60 310 242,4911 70 310 245,5522 80 310 248,7447
60 320 242,9403 70 320 245,9963 80 320 249,1851
60 330 243,4371 70 330 246,4882 80 330 249,6731
60 340 243,9774 70 340 247,0235 80 340 250,2047
60 350 244,5575 70 350 247,5985 80 350 250,7759
60 360 245,1740 70 360 248,2100 80 360 251,3836
60 370 245,8239 70 370 248,8549 80 370 252,0248
60 380 246,5047 70 380 249,5307 80 380 252,6968
60 390 247,2140 70 390 250,2349 80 390 253,3973
199
60 400 247,9495 70 400 250,9654 80 400 254,1240

60 410 248,7095 70 410 251,7204 80 410 254,8752
60 420 249,4921 70 420 252,4980 80 420 255,6491
60 430 250,2958 70 430 253,2966 80 430 256,4440
60 440 251,1191 70 440 254,1149 80 440 257,2585
60 450 251,9608 70 450 254,9516 80 450 258,0914
60 460 252,8196 70 460 255,8053 80 460 258,9414
60 470 253,6944 70 470 256,6751 80 470 259,8074
60 480 254,5842 70 480 257,5600 80 480 260,6885
60 490 255,4882 70 490 258,4589 80 490 261,5837
60 500 256,4055 70 500 259,3712 80 500 262,4921
60 510 257,3352 70 510 260,2959 80 510 263,4131
60 520 258,2767 70 520 261,2324 80 520 264,3458
60 530 259,2293 70 530 262,1800 80 530 265,2896
60 540 260,1924 70 540 263,1380 80 540 266,2439
60 550 261,1654 70 550 264,1060 80 550 267,2082
60 560 262,1478 70 560 265,0834 80 560 268,1818
60 570 263,1391 70 570 266,0696 80 570 269,1642
60 580 264,1388 70 580 267,0643 80 580 270,1552
60 590 265,1465 70 590 268,0670 80 590 271,1541
60 600 266,1618 70 600 269,0773 80 600 272,1606
60 610 267,1843 70 610 270,0948 80 610 273,1743
60 620 268,2137 70 620 271,1192 80 620 274,1950
60 630 269,2497 70 630 272,1501 80 630 275,2221
60 640 270,2919 70 640 273,1873 80 640 276,2555
60 650 271,3400 70 650 274,2304 80 650 277,2949
60 660 272,3938 70 660 275,2792 80 660 278,3400
60 670 273,4531 70 670 276,3335 80 670 279,3904
60 680 274,5176 70 680 277,3929 80 680 280,4461
60 690 275,5870 70 690 278,4573 80 690 281,5067
60 700 276,6611 70 700 279,5264 80 700 282,5721
60 710 277,7399 70 710 280,6001 80 710 283,6420
60 720 278,8229 70 720 281,6782 80 720 284,7163
200
60 730 279,9102 70 730 282,7604 80 730 285,7948

60 740 281,0015 70 740 283,8467 80 740 286,8773
60 750 282,0966 70 750 284,9368 80 750 287,9636
60 760 283,1954 70 760 286,0306 80 760 289,0537
60 770 284,2978 70 770 287,1280 80 770 290,1473
60 780 285,4036 70 780 288,2287 80 780 291,2443
60 790 286,5127 70 790 289,3328 80 790 292,3446
60 800 287,6249 70 800 290,4400 80 800 293,4480
90 100 279,1744 100 100 282,5651 110 100 285,9914
90 110 273,3055 100 110 276,6938 110 110 280,1182
90 120 268,6188 100 120 272,0047 110 120 275,4272
90 130 264,8414 100 130 268,2250 110 130 271,6455
90 140 261,7785 100 140 265,1597 110 140 268,5784
90 150 259,2871 100 150 262,6661 110 150 266,0828
90 160 257,2602 100 160 260,6368 110 160 264,0516
90 170 255,6158 100 170 258,9900 110 170 262,4029
90 180 254,2900 100 180 257,6619 110 180 261,0729
90 190 253,2327 100 190 256,6022 110 190 260,0113
90 200 252,4035 100 200 255,7707 110 200 259,1778
90 210 251,7698 100 210 255,1347 110 210 258,5399
90 220 251,3050 100 220 254,6675 110 220 258,0708
90 230 250,9870 100 230 254,3472 110 230 257,7486
90 240 250,7976 100 240 254,1554 110 240 257,5549
90 250 250,7212 100 250 254,0767 110 250 257,4743
90 260 250,7449 100 260 254,0980 110 260 257,4937
90 270 250,8574 100 270 254,2083 110 270 257,6020
90 280 251,0494 100 280 254,3979 110 280 257,7897
90 290 251,3125 100 290 254,6587 110 290 258,0485
90 300 251,6397 100 300 254,9835 110 300 258,3715
90 310 252,0248 100 310 255,3662 110 310 258,7523
90 320 252,4622 100 320 255,8013 110 320 259,1855
90 330 252,9474 100 330 256,2842 110 330 259,6664
90 340 253,4760 100 340 256,8104 110 340 260,1907
201
90 350 254,0443 100 350 257,3764 110 350 260,7548

90 360 254,6491 100 360 257,9788 110 360 261,3553
90 370 255,2874 100 370 258,6147 110 370 261,9893
90 380 255,9564 100 380 259,2815 110 380 262,6541
90 390 256,6540 100 390 259,9767 110 390 263,3474
90 400 257,3778 100 400 260,6982 110 400 264,0670
90 410 258,1261 100 410 261,4441 110 410 264,8109
90 420 258,8970 100 420 262,2126 110 420 265,5776
90 430 259,6889 100 430 263,0023 110 430 266,3653
90 440 260,5005 100 440 263,8115 110 440 267,1727
90 450 261,3305 100 450 264,6391 110 450 267,9983
90 460 262,1776 100 460 265,4839 110 460 268,8411
90 470 263,0407 100 470 266,3446 110 470 269,7000
90 480 263,9188 100 480 267,2204 110 480 270,5739
90 490 264,8111 100 490 268,1104 110 490 271,4619
90 500 265,7166 100 500 269,0135 110 500 272,3632
90 510 266,6346 100 510 269,9292 110 510 273,2769
90 520 267,5644 100 520 270,8567 110 520 274,2025
90 530 268,5053 100 530 271,7952 110 530 275,1391
90 540 269,4567 100 540 272,7443 110 540 276,0862
90 550 270,4180 100 550 273,7032 110 550 277,0432
90 560 271,3887 100 560 274,6715 110 560 278,0097
90 570 272,3682 100 570 275,6487 110 570 278,9850
90 580 273,3562 100 580 276,6344 110 580 279,9687
90 590 274,3522 100 590 277,6280 110 590 280,9604
90 600 275,3558 100 600 278,6293 110 600 281,9597
90 610 276,3666 100 610 279,6378 110 610 282,9663
90 620 277,3843 100 620 280,6531 110 620 283,9797
90 630 278,4085 100 630 281,6750 110 630 284,9997
90 640 279,4390 100 640 282,7031 110 640 286,0259
90 650 280,4755 100 650 283,7372 110 650 287,0581
90 660 281,5176 100 660 284,7770 110 660 288,0960
90 670 282,5651 100 670 285,8222 110 670 289,1393
202
90 680 283,6179 100 680 286,8726 110 680 290,1877

90 690 284,6756 100 690 287,9280 110 690 291,2412
90 700 285,7380 100 700 288,9881 110 700 292,2994
90 710 286,8050 100 710 290,0528 110 710 293,3621
90 720 287,8764 100 720 291,1218 110 720 294,4292
90 730 288,9519 100 730 292,1950 110 730 295,5005
90 740 290,0315 100 740 293,2722 110 740 296,5758
90 750 291,1149 100 750 294,3533 110 750 297,6550
90 760 292,2020 100 760 295,4380 110 760 298,7378
90 770 293,2927 100 770 296,5264 110 770 299,8242
90 780 294,3868 100 780 297,6181 110 780 300,9141
90 790 295,4841 100 790 298,7131 110 790 302,0072
90 800 296,5847 100 800 299,8113 110 800 303,1034
120 100 289,4444 130 100 292,9180 140 100 296,4078
120 110 283,5697 130 110 287,0419 140 110 290,5305
120 120 278,8770 130 120 282,3480 140 120 285,8354
120 130 275,0938 130 130 278,5633 140 130 282,0496
120 140 272,0250 130 140 275,4932 140 140 278,9783
120 150 269,5278 130 150 272,9947 140 150 276,4786
120 160 267,4950 130 160 270,9605 140 160 274,4434
120 170 265,8447 130 170 269,3089 140 170 272,7905
120 180 264,5131 130 180 267,9759 140 180 271,4564
120 190 263,4499 130 190 266,9114 140 190 270,3907
120 200 262,6149 130 200 266,0749 140 200 269,5531
120 210 261,9753 130 210 265,4341 140 210 268,9111
120 220 261,5047 130 220 264,9621 140 220 268,4379
120 230 261,1809 130 230 264,6369 140 230 268,1116
120 240 260,9856 130 240 264,4403 140 240 267,9138
120 250 260,9033 130 250 264,3567 140 250 267,8291
120 260 260,9211 130 260 264,3731 140 260 267,8444
120 270 261,0279 130 270 264,4785 140 270 267,9486
120 280 261,2139 130 280 264,6632 140 280 268,1321
120 290 261,4712 130 290 264,9192 140 290 268,3869
203
120 300 261,7926 130 300 265,2391 140 300 268,7057

120 310 262,1717 130 310 265,6170 140 310 269,0824
120 320 262,6034 130 320 266,0472 140 320 269,5115
120 330 263,0827 130 330 266,5252 140 330 269,9883
120 340 263,6054 130 340 267,0466 140 340 270,5085
120 350 264,1679 130 350 267,6077 140 350 271,0685
120 360 264,7668 130 360 268,2053 140 360 271,6649
120 370 265,3992 130 370 268,8363 140 370 272,2948
120 380 266,0624 130 380 269,4982 140 380 272,9555
120 390 266,7541 130 390 270,1885 140 390 273,6447
120 400 267,4721 130 400 270,9051 140 400 274,3601
120 410 268,2145 130 410 271,6462 140 410 275,1000
120 420 268,9795 130 420 272,4099 140 420 275,8626
120 430 269,7656 130 430 273,1946 140 430 276,6462
120 440 270,5714 130 440 273,9990 140 440 277,4494
120 450 271,3955 130 450 274,8218 140 450 278,2710
120 460 272,2367 130 460 275,6616 140 460 279,1097
120 470 273,0939 130 470 276,5175 140 470 279,9644
120 480 273,9662 130 480 277,3885 140 480 280,8342
120 490 274,8526 130 490 278,2735 140 490 281,7181
120 500 275,7523 130 500 279,1719 140 500 282,6153
120 510 276,6645 130 510 280,0827 140 510 283,5249
120 520 277,5884 130 520 281,0053 140 520 284,4464
120 530 278,5234 130 530 281,9389 140 530 285,3789
120 540 279,4690 130 540 282,8831 140 540 286,3219
120 550 280,4244 130 550 283,8372 140 550 287,2748
120 560 281,3892 130 560 284,8006 140 560 288,2371
120 570 282,3629 130 570 285,7730 140 570 289,2083
120 580 283,3451 130 580 286,7538 140 580 290,1879
120 590 284,3352 130 590 287,7426 140 590 291,1756
120 600 285,3329 130 600 288,7389 140 600 292,1708
120 610 286,3379 130 610 289,7426 140 610 293,1732
120 620 287,3497 130 620 290,7530 140 620 294,1826
204
120 630 288,3681 130 630 291,7701 140 630 295,1984

120 640 289,3927 130 640 292,7933 140 640 296,2206
120 650 290,4233 130 650 293,8226 140 650 297,2486
120 660 291,4596 130 660 294,8575 140 660 298,2824
120 670 292,5013 130 670 295,8978 140 670 299,3216
120 680 293,5481 130 680 296,9434 140 680 300,3659
120 690 294,6000 130 690 297,9939 140 690 301,4153
120 700 295,6566 130 700 299,0491 140 700 302,4694
120 710 296,7177 130 710 300,1089 140 710 303,5280
120 720 297,7832 130 720 301,1731 140 720 304,5910
120 730 298,8529 130 730 302,2414 140 730 305,6582
120 740 299,9266 130 740 303,3137 140 740 306,7294
120 750 301,0042 130 750 304,3899 140 750 307,8044
120 760 302,0854 130 760 305,4698 140 760 308,8832
120 770 303,1702 130 770 306,5533 140 770 309,9655
120 780 304,2585 130 780 307,6402 140 780 311,0512
120 790 305,3500 130 790 308,7303 140 790 312,1402
120 800 306,4447 130 800 309,8237 140 800 313,2323
150 100 299,9105 160 100 303,4237 170 100 306,9456
150 110 294,0322 160 110 297,5445 170 110 301,0656
150 120 289,3361 160 120 292,8475 170 120 296,3679
150 130 285,5493 160 130 289,0599 170 130 292,5794
150 140 282,4770 160 140 285,9867 170 140 289,5055
150 150 279,9763 160 150 283,4851 170 150 287,0031
150 160 277,9400 160 160 281,4480 170 160 284,9652
150 170 276,2862 160 170 279,7933 170 170 283,3097
150 180 274,9511 160 180 278,4573 170 180 281,9729
150 190 273,8844 160 190 277,3897 170 190 280,9046
150 200 273,0458 160 200 276,5502 170 200 280,0643
150 210 272,4027 160 210 275,9063 170 210 279,4196
150 220 271,9286 160 220 275,4312 170 220 278,9438
150 230 271,6013 160 230 275,1031 170 230 278,6148
150 240 271,4025 160 240 274,9034 170 240 278,4144
205
150 250 271,3167 160 250 274,8167 170 250 278,3270

150 260 271,3310 160 260 274,8301 170 260 278,3396
150 270 271,4342 160 270 274,9325 170 270 278,4411
150 280 271,6168 160 280 275,1142 170 280 278,6221
150 290 271,8705 160 290 275,3670 170 290 278,8742
150 300 272,1884 160 300 275,6840 170 300 279,1903
150 310 272,5640 160 310 276,0588 170 310 279,5644
150 320 272,9921 160 320 276,4860 170 320 279,9908
150 330 273,4679 160 330 276,9609 170 330 280,4649
150 340 273,9871 160 340 277,4793 170 340 280,9825
150 350 274,5461 160 350 278,0374 170 350 281,5398
150 360 275,1415 160 360 278,6319 170 360 282,1336
150 370 275,7704 160 370 279,2599 170 370 282,7608
150 380 276,4301 160 380 279,9187 170 380 283,4189
150 390 277,1182 160 390 280,6060 170 390 284,1054
150 400 277,8327 160 400 281,3196 170 400 284,8182
150 410 278,5716 160 410 282,0576 170 410 285,5554
150 420 279,3331 160 420 282,8182 170 420 286,3153
150 430 280,1157 160 430 283,6000 170 430 287,0962
150 440 280,9180 160 440 284,4013 170 440 287,8968
150 450 281,7385 160 450 285,2210 170 450 288,7157
150 460 282,5763 160 460 286,0578 170 460 289,5518
150 470 283,4300 160 470 286,9107 170 470 290,4039
150 480 284,2988 160 480 287,7786 170 480 291,2710
150 490 285,1817 160 490 288,6606 170 490 292,1522
150 500 286,0778 160 500 289,5559 170 500 293,0467
150 510 286,9865 160 510 290,4637 170 510 293,9537
150 520 287,9069 160 520 291,3832 170 520 294,8725
150 530 288,8384 160 530 292,3138 170 530 295,8024
150 540 289,7804 160 540 293,2550 170 540 296,7427
150 550 290,7323 160 550 294,2060 170 550 297,6930
150 560 291,6936 160 560 295,1664 170 560 298,6526
150 570 292,6638 160 570 296,1358 170 570 299,6212
206
150 580 293,6425 160 580 297,1135 170 580 300,5981

150 590 294,6291 160 590 298,0992 170 590 301,5831
150 600 295,6233 160 600 299,0926 170 600 302,5757
150 610 296,6247 160 610 300,0931 170 610 303,5755
150 620 297,6331 160 620 301,1006 170 620 304,5821
150 630 298,6479 160 630 302,1146 170 630 305,5953
150 640 299,6690 160 640 303,1348 170 640 306,6148
150 650 300,6961 160 650 304,1610 170 650 307,6402
150 660 301,7289 160 660 305,1929 170 660 308,6713
150 670 302,7670 160 670 306,2302 170 670 309,7078
150 680 303,8104 160 680 307,2727 170 680 310,7496
150 690 304,8587 160 690 308,3201 170 690 311,7962
150 700 305,9118 160 700 309,3723 170 700 312,8477
150 710 306,9695 160 710 310,4291 170 710 313,9036
150 720 308,0314 160 720 311,4902 170 720 314,9640
150 730 309,0976 160 730 312,5555 170 730 316,0285
150 740 310,1678 160 740 313,6248 170 740 317,0970
150 750 311,2419 160 750 314,6980 170 750 318,1694
150 760 312,3196 160 760 315,7748 170 760 319,2455
150 770 313,4009 160 770 316,8552 170 770 320,3252
150 780 314,4856 160 780 317,9391 170 780 321,4082
150 790 315,5736 160 790 319,0262 170 790 322,4946
150 800 316,6648 160 800 320,1165 170 800 323,5841
180 100 310,4746 190 100 314,0098 200 100 317,5501
180 110 304,5940 190 110 308,1285 200 110 311,6683
180 120 299,8955 190 120 303,4295 200 120 306,9686
180 130 296,1064 190 130 299,6397 200 130 303,1784
180 140 293,0318 190 140 296,5645 200 140 300,1025
180 150 290,5287 190 150 294,0608 200 150 297,5983
180 160 288,4901 190 160 292,0216 200 160 295,5585
180 170 286,8339 190 170 290,3648 200 170 293,9012
180 180 285,4965 190 180 289,0267 200 180 292,5626
180 190 284,4274 190 190 287,9570 200 190 291,4923
207
180 200 283,5865 190 200 287,1155 200 200 290,6502

180 210 282,9411 190 210 286,4695 200 210 290,0037
180 220 282,4646 190 220 285,9923 200 220 289,5260
180 230 282,1349 190 230 285,6621 200 230 289,1952
180 240 281,9338 190 240 285,4603 200 240 288,9928
180 250 281,8457 190 250 285,3716 200 250 288,9036
180 260 281,8576 190 260 285,3829 200 260 288,9143
180 270 281,9585 190 270 285,4832 200 270 289,0140
180 280 282,1387 190 280 285,6628 200 280 289,1931
180 290 282,3902 190 290 285,9136 200 290 289,4433
180 300 282,7056 190 300 286,2284 200 300 289,7576
180 310 283,0790 190 310 286,6012 200 310 290,1298
180 320 283,5047 190 320 287,0263 200 320 290,5544
180 330 283,9782 190 330 287,4991 200 330 291,0267
180 340 284,4951 190 340 288,0154 200 340 291,5424
180 350 285,0517 190 350 288,5714 200 350 292,0978
180 360 285,6447 190 360 289,1639 200 360 292,6897
180 370 286,2713 190 370 289,7898 200 370 293,3151
180 380 286,9286 190 380 290,4465 200 380 293,9713
180 390 287,6144 190 390 291,1317 200 390 294,6559
180 400 288,3266 190 400 291,8432 200 400 295,3669
180 410 289,0631 190 410 292,5791 200 410 296,1022
180 420 289,8223 190 420 293,3377 200 420 296,8603
180 430 290,6026 190 430 294,1174 200 430 297,6394
180 440 291,4025 190 440 294,9166 200 440 298,4381
180 450 292,2207 190 450 295,7343 200 450 299,2551
180 460 293,0560 190 460 296,5690 200 460 300,0893
180 470 293,9074 190 470 297,4198 200 470 300,9395
180 480 294,7739 190 480 298,2856 200 480 301,8048
180 490 295,6544 190 490 299,1655 200 490 302,6842
180 500 296,5483 190 500 300,0587 200 500 303,5768
180 510 297,4546 190 510 300,9644 200 510 304,4820
180 520 298,3726 190 520 301,8819 200 520 305,3989
208
180 530 299,3018 190 530 302,8104 200 530 306,3269

180 540 300,2415 190 540 303,7495 200 540 307,2654
180 550 301,1911 190 550 304,6985 200 550 308,2138
180 560 302,1500 190 560 305,6568 200 560 309,1716
180 570 303,1179 190 570 306,6240 200 570 310,1383
180 580 304,0941 190 580 307,5997 200 580 311,1134
180 590 305,0784 190 590 308,5833 200 590 312,0965
180 600 306,0703 190 600 309,5746 200 600 313,0872
180 610 307,0694 190 610 310,5731 200 610 314,0851
180 620 308,0754 190 620 311,5785 200 620 315,0899
180 630 309,0879 190 630 312,5904 200 630 316,1013
180 640 310,1067 190 640 313,6085 200 640 317,1189
180 650 311,1314 190 650 314,6326 200 650 318,1424
180 660 312,1618 190 660 315,6624 200 660 319,1716
180 670 313,1976 190 670 316,6976 200 670 320,2063
180 680 314,2387 190 680 317,7380 200 680 321,2462
180 690 315,2847 190 690 318,7834 200 690 322,2910
180 700 316,3354 190 700 319,8335 200 700 323,3406
180 710 317,3907 190 710 320,8882 200 710 324,3947
180 720 318,4503 190 720 321,9473 200 720 325,4532
180 730 319,5142 190 730 323,0105 200 730 326,5158
180 740 320,5820 190 740 324,0777 200 740 327,5825
180 750 321,6537 190 750 325,1488 200 750 328,6530
180 760 322,7291 190 760 326,2236 200 760 329,7272
180 770 323,8081 190 770 327,3019 200 770 330,8050
180 780 324,8904 190 780 328,3836 200 780 331,8862
180 790 325,9761 190 790 329,4687 200 790 332,9707
180 800 327,0649 190 800 330,5569 200 800 333,9508
209
Anexa IV-4– Graficele de variație a costului unitar pentru abatajele frontale cu susținere
individuală extrase în felii pe înclinare, pentru o înălțime a frontului de abataj
hab=2,5 m și m=20m
210
211
212
Anexa nr.V-1 – Fișa pentru stabilirea normei și a tarifului pentru abatajul frontal dotat cu complex mecanizat de abataj
Nr Complexul Relaţia Formația Valoarea
Norma Valori normate Posturi normate
crt. de operaţii consumului de muncă M A V lucrării
0 1 2 3 4 Col 2: col 3 5 6 7 8
wc= 0,8m
Răpire armături metalice din w Tabel I-7 wc 1 MA
1. M 01  2  c  m01 d1= 0,7m P1  2   1 1 - S 1  P1 
preabataje d1 n01= 1,77 buc/post d1 n01 2
m01= 203,38 min/buc
d2= 0,8m
Montat armături intermediare în w Tabel I-30 wc 1 MA
2. M 02  2  c  m02 m02 = 101,4 min/buc P2  2   1 1 - S2  P2 
intersecții d2 n02= 3,55 buc/post d 2 n02 2
hab=3 m
Tabel 1-22 m03 = 6,22 min/ml 1 2M  A

3. Tăiere cu combina M 03  l ab  m03 P3  l ab  2 1 - S3  P3 
n3= 70 ml/post wc=0,8 m n3 3
213
Încărcarea manuală a cărbunelui
M 04  lab  hab  wc  0,1  m04 Tabel I-23 1 A V
4. (10% din volumul total al P4  0,1 lab  hab  wc  - 1 1 S 4  P4 
3 3
n4= 24,5 m / post m04=17,78 min/m n4 2
cărbunelui tăiat cu combina)
Tabel I-14 1 MA

5. Tăiere (armare) șcarpă M 05  hab  wc  m05 m05=103,74 min/buc P5  hab  wc 1  1 1 - S5  P5 
3
n5=3,47m /post n5 2
Încărcarea manuală a cărbunelui Tabel I-23 1 AV
6. M 06  hab  wc  1  m06 m06= 17,78 min/m3 P6  hab  wc  1  - 1 1 S6  P6 
(provenit din șcarpă) n6= 54,6 ml/ post n6 2
l ab Tabel I-27 ls=1,5m l ab 1 A V
7. Curățire secții M 07   m07 P7   1 1 - S7  P7 
ls n7= 62 secții/post m07 = 5,80 min/secție l s n7 2
l ab Tabel I-26 l ab 1 A V
8. Reașezare secții susținere M8   m08 m08= 31,03 min/secție P8   1 1 - S8  P8 
ls n8= 14 buc/ post l s n8 2
Tabel VIII-1 lpr= 4m 1 M  A V
9. Ripare transportor M 9  l ab  2  l pr  m09 P9  l ab  2l pr  1 1 1 S9  P9 
n9= 54,6 ml/ post m09= 6,6 min/ml n9 3
Susținere și dirijare presiune l ab Tabel I - 25 lab 1 MA
10. M 10   m10 m10= 8,18 min/secție P10   1 1 - S10  P10 
minieră ls n10= 44secții/post ls n10 2
Scurtare transportor din Tabelul I-28 M  AV
11. M 11  wc  m11 m11= 118,8 min/ml P11  wc  n11 1 1 1 S11  P11 
preabatajul de bază n11= 0,33 post/ml 3
Tabelul I-30 1 MA
12. Montare plasă tavan M 12  l ab  wc  m12 m12= 14,51 min/m2 P12  l ab  wc  1 1 - S12  P12 
2
n12= 24,8 m / post n12 2
Tăiere cu ciocanul de abataj Tabelul I-22 ln = 5m 1 MA
13 M 13  2  ln  hab  wc  m13 P13  2  ln  hab  wc  1 1 - S13  P13 
3
(execuție nișe) n13= 8,76 m /post m13= 41,09 min/buc n13 2
Tabel I-23 1 A V
214
14. Încărcarea manuală a cărbunelui M 14  2  ln  hab  wc  m14 m14= 17,78 min/m3 P14  2  ln  hab  wc  - 1 1 S14  P14 
3
n14=20,24 m /post n14 2
Tabel I-6 d= 0,8m 1 A V
15. Montare pereți despărțitori M 15  hab  wc  m15 P15  hab  wc  - 1 1 S15  P15 
2 2
n15= 53 m /post m15= 6,8 min/m n15 2
Tabel I-29 ls= 1,5 m 1 M  A V
16. Întreținere utilaje abataj M 16  l ab  hab  wc  m16 P16  l ab  hab  wc  1 1 1 S16  P16 
3 3
n16=0,0071post/m m16= 2,58 min/m n16 3
Tabel I-4 ls= 1,5 m 1 A V
17. Șistificare abataj, căi de acces M 17  Vt  m17 P17  Vt  - 1 1 S17  P17 
3 3
n17=0,005 post/m m17= 1,8 min/m n17 2
Anexa nr. V-2 – Fișa pentru stabilirea normei și a tarifului pentru montarea complexului mecanizat de abataj
Relaţia Formația
Nr Complexul Valoarea
consumului de Norma Valori normate Posturi normate
crt. de operaţii M A V lucrării
muncă
0 1 2 3 4 Col 2: col 3
l ab Tabel I-13 l ab 1  M  A
1. Execuție șcarpă (armare) M 01   m01 m01=76,59 min/buc P1  1 1 - S1  P1  
3 n01= 4,7 buc/post 3 n01  2 
Montare pereți despărțitori Tabel I-6 m02 = 6,8 min/m2 1  A V 
2. M 02  l ab  hab  m02 P2  l ab  hab - 1 1 S2  P2   
2
(bandajare șcarpă) n02=53 m /post hab=3 m n 02  2 
l ab l ab Tabel 1-13 m03 = 28,8 min/secție l ab l ab  M  A V 
3. Transport secții în abataj M 03   m03 P3    n3 1 1 1 S3  P3   
2 1,5 n3=0,08 post/secție/ml lab/2 - dist de transport a secției 2 1,5  3 
215
Răpire armături metalice TH l ab Tabel I-7 d= 0,8 m l ab 1  M  A
4. M 04   m04 P4   1 1 - S 4  P4  
din preabatajul de atac d n4= 1,77 buc/post m04= 203,38 min/buc d n4  2 
Montare susținere provizorie l ab Tabel I-13 d = 0,8 m l ab 1  M  A
5. M 05   m05 P5  1 1 - S 5  P5   
(armături de lemn) d n5=4,7buc/post m05=76,59 min/buc d n5  2 
Manevrare și încărcare secții la
l ab Tabel VIII-1 ls=1,5 m l ab  M  A  2V 
6. baza preabatajului de atac M 06   m06 P6   n6 1 1 2 S 6  P6   
ls n6= 0,90 post/secție m06=326,7 min/secție ls  4 
(camera de montaj)
Poziționare și tensionare secție l ab Tabel VIII-1 l ab  M  2A  V 

7. M 07   m07 m07 = 544 min/secție P7   n7 1 2 1 S 7  P7   
în abataj ls n7= 1,51 post/secție ls  4 
Realizarea legăturilor l ab Tabel VIII-1 l ab  M V 
8. M8   m08 m08=914,76 min/secție P8   n8 1 - 1 S 8  P8   
hidraulice și de comandă ls n8=2,54 post/secție ls  2 
Efectuarea legăturilor l ab Tabel VIII-1 l ab  M  A
9. M9   m09 m09= 304,92 min/secție P9   n9 1 1 - S 9  P9   
magistrale secvențiale tur-retur ls n9= 0,84 post/secție ls  2 
Montare combină de abataj Tabel VIII -3  M  2A  V 
M 10  1buc  m10 m10= 3789,72 min/combină P10  1 n10 1 2 1 S10  P10   
10. inclusiv partea hidraulică n10= 10,52post/combină  4 
Montare tamburi tăiere Tabelul VIII-3  M  2A  V 
M 11  l ab  wc  m11 m11=1132,56 min/combină P11  1 n11 1 2 1 S11  P11   
11. combină n11= 3.146 post/combină  4 
Întindere și montare lanț Tabelul VIII-3  M  2A  V 
M 12  wc  m12 m12= 958,32 min/combină P12  1  n12 1 2 1 S12  P12   
12. combină n12= 2,66 post/combină  4 
216
Anexa nr. V-3 – Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru dezechipare complex mecanizat de abataj
0 1 2 3 4 Col 2: col 3
1. Realizare culoar de maximum 1,8 m în fața secțiilor
Tabel I-3 1 2M  A
1. Tăiere cu combina (2 făgașe) M 01  2  l ab  m01 m01=6,22 min/ml P1  l ab  2 1 - S1  P1 
n01= 57,85 ml/post n01 3
Tabel I-16 m02 = 6,60 min/ml 1 M  A V
2. Ripare transportor pe abataj M 02  l ab  m02 P2  l ab  1 1 1 S 2  P2 
n02=54,6 ml/post hab=3 m n 02 3
Tabel 1-30 m03 = 14,51 min/m2 1 MA
3. Bandajare tavan M 03  2  l ab  wc  m03 P3  2  l ab  wc 1 1 - S3  P3 
2
n3=24,8 m /post wc=0,8 m n3 2
217
2. Demontare combină
M 04  1  m04 Tabel I-7 M  2A  V

4. Demontare combină m04=3279,96 min/comb P4  1 n4 1 2 1 S4  P4 
n4= 8,5 post/combină 4
3. Executare culoar de dezechipare
lc = 3 m;
Armare front (executare culoar Tabel I-13 1  M  2A V 
5. M 05  l ab hc  lc m05 hc = 3,2 m; P5  l ab l c  hc  1 2 1 S 5  P5   
3
dezechipare) n5=2,1m /post n5  4 
m05=177,03 min/buc
4. Executare canal TR 7
Tabel I-28 1  M  A V 
6. Ripare transportor M 06  l ab  m06 m06= 6,6 min/ml P6  l ab  1 1 1 S6  P6   
n6= 54,6 ml/ post n6  3 
l = 1,2 m
Tăiere cărbune cu ciocanul Tabel I-22 1  M  A
7. M 07  l ab  l  h  m07 h = 0,5m P7  l ab l  h   1 1 S7  P7   
de abataj n7= 8,76 m3/ post n7  2 
m07 = 41,05 min/m3
Evacuarea manuală a l ab Tabel I-23 m08= 17,78 min/m3 1  A V 
8. M8   m08 P8  l ab l  h   - 1 1 S8  P8   
3
cărbunelui ls n8=20,24 m / post n8  2 
Tabel VIII-1 1  M  A V 
9. Ripare transportor în canal M 9  l ab  m09 m09= 6,6 min/ml P9  l ab  1 1 1 S 9  P9   
n9= 54,6 ml/ post n9  3 
5. Montare instalație aeraj parțial
Montare ventilator Tabel VIII - 12  M V 

10. M 10  1buc  m10 m10= 104,4 min/buc P10  1 n10 1 - 1 S10  P10   
electropneumatic VEP 500 n10= 0,29 post/buc  2 
Demontare ventilator el- Tabelul VIII-12 M V 
11. M11  1 m11 m11= 65,34 min/buc P11  1 n11 1 - 1 S11  P11   
pneumatic VEP 500 n11= 0,18 post/buc  2 
Montare tuburi de aeraj în l ab  10 Tabelul VIII-12 lab  10  AV 
12. M 12   m12 m12= 29,18 min/buc P12   n12 - 1 1 S12  P12   
coloană 2 n12= 0,081 post/buc 2  2 
218
Demontare tuburi de aeraj l ab  10 Tabelul VIII-12 lab  10  A V 
13 M 13   m13 m13= 15,84 min/buc P13   n13 - 1 1 S13  P13   
din coloană 2 n13= 0,044 post/buc 2  2 
6. Smulgerea și transportul secțiilor la camera de montare
l ab Tabel I-7 d= 0,8m l ab 1 MA

14. Montare coloane de susținere M 14   m14 P14   1 1 - S14  P14 
d n14= 23 buc/post m14= 15,65 min/col d n14 2
l ab Tabel I-7 d= 0,8m l ab 1 MA

15. Dirijare presiune minieră M 15   m15 P15   1 1 - S15  P15 
d n15= 23 buc/post m15= 15,65 min/cadru d n15 2
Montare armături de lemn l ab Tabel I-13 ls= 1,5 m l ab 1 MA
16. M 16   m16 P16   1 1 - S16  P16 
(juguri) ls n16= 18 buc/post m16= 15,65 min/buc l s n16 2
l ab Tabel I-30 ls= 1,5 m l ab 1 MA
17. Răpire armături lemn M 17   m17 P17   1 1 - S17  P17 
ls n17= 18 buc/post m17= 15,65 min/buc l s n17 2
Răpire armături metalice de l ab Tabel I-7 d = 0,8 m l ab 1 MA
18. M 18   m18 P18   1 1 - S18  P18 
pe culoarul de dezechipare d n18= 1,77 buc/post m18= 203,38 min/cadru d n18 2
Smulgerea secțiilor de l ab Tabel VIII-1 l ab M  2A  V
19. M 19   m19 m19= 2120,4 min/cadru P19   n19 1 2 1 S19  P19 
susținere ls n19= 5,89 post/secție ls 4
Transportul secțiilor de l ab l ab Tabel VIII-2 l ab l ab A V
20 . M 20    m20 m20= 30,49 min/secție P20   n20 - 1 1 S20  P20 
susținere ls 2 n20=0,084post/secție/ml ls 2 2
Demontare transportor de pe Tabel VIII-6 A  3V
21. M 21  l ab  m21 m21= 61,20 min/ml P21  l ab  n21 - 1 3 S21  P21 
abataj n21= 0,17 post/ml 4
219
Anexa nr. V-4 - Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale dotate cu complex
mecanizat, exploatate în felii pe înclinare pentru Nsch= 8 post/sch
Cost Cost Cost

Lab [m] Lca [m] Lab [m] Lca [m] Lab [m] Lca [m]
[lei/tona] [lei/tona] [lei/tona]
60 100 285,2649 70 100 272,8717 80 100 263,6896

60 110 278,3382 70 110 265,8818 80 110 256,6464
60 120 272,6310 70 120 260,1147 80 120 250,8295
60 130 267,8616 70 130 255,2882 80 130 245,9559
60 140 263,8293 70 140 251,2007 80 140 241,8235
60 150 260,3866 70 150 247,7044 80 150 238,2840
60 160 257,4228 70 160 244,6886 80 160 235,2263
60 170 254,8536 70 170 242,0683 80 170 232,5653
60 180 252,6131 70 180 239,7777 80 180 230,2350
60 190 250,6495 70 190 237,7646 80 190 228,1830
60 200 248,9212 70 200 235,9876 80 200 226,3678
60 210 247,3945 70 210 234,4128 80 210 224,7553
60 220 246,0421 70 220 233,0127 80 220 223,3181
60 230 244,8412 70 230 231,7645 80 230 222,0332
60 240 243,7727 70 240 230,6493 80 240 220,8815
60 250 242,8209 70 250 229,6509 80 250 219,8472
60 260 241,9723 70 260 228,7561 80 260 218,9167
60 270 241,2154 70 270 227,9532 80 270 218,0783
60 280 240,5404 70 280 227,2324 80 280 217,3224
60 290 239,9388 70 290 226,5852 80 290 216,6402
60 300 239,4033 70 300 226,0043 80 300 216,0245
60 310 238,9275 70 310 225,4833 80 310 215,4689
60 320 238,5057 70 320 225,0165 80 320 214,9676
60 330 238,1331 70 330 224,5989 80 330 214,5158
60 340 237,8054 70 340 224,2264 80 340 214,1090
60 350 237,5186 70 350 223,8949 80 350 213,7435
60 360 237,2694 70 360 223,6011 80 360 213,4158
60 370 237,0547 70 370 223,3420 80 370 213,1228
60 380 236,8719 70 380 223,1147 80 380 212,8617
60 390 236,7183 70 390 222,9168 80 390 212,6302
220
Cost Cost Cost
60 400 236,5920 70 400 222,7462 80 400 212,4260

60 410 236,4908 70 410 222,6009 80 410 212,2471
60 420 236,4129 70 420 222,4789 80 420 212,0917
60 430 236,3568 70 430 222,3788 80 430 211,9582
60 440 236,3210 70 440 222,2989 80 440 211,8450
60 450 236,3040 70 450 222,2381 80 450 211,7508
60 460 236,3048 70 460 222,1949 80 460 211,6744
60 470 236,3220 70 470 222,1683 80 470 211,6147
60 480 236,3548 70 480 222,1573 80 480 211,5705
60 490 236,4022 70 490 222,1609 80 490 211,5410
60 500 236,4632 70 500 222,1782 80 500 211,5253
60 510 236,5371 70 510 222,2085 80 510 211,5225
60 520 236,6231 70 520 222,2509 80 520 211,5319
60 530 236,7207 70 530 222,3047 80 530 211,5529
60 540 236,8290 70 540 222,3695 80 540 211,5847
60 550 236,9475 70 550 222,4445 80 550 211,6268
60 560 237,0757 70 560 222,5291 80 560 211,6786
60 570 237,2131 70 570 222,6230 80 570 211,7397
60 580 237,3592 70 580 222,7256 80 580 211,8095
60 590 237,5135 70 590 222,8365 80 590 211,8876
60 600 237,6757 70 600 222,9552 80 600 211,9735
60 610 237,8453 70 610 223,0815 80 610 212,0670
60 620 238,0221 70 620 223,2148 80 620 212,1676
60 630 238,2055 70 630 223,3549 80 630 212,2750
60 640 238,3954 70 640 223,5014 80 640 212,3889
60 650 238,5915 70 650 223,6542 80 650 212,5089
60 660 238,7934 70 660 223,8127 80 660 212,6349
60 670 239,0009 70 670 223,9770 80 670 212,7665
60 680 239,2138 70 680 224,1465 80 680 212,9034
60 690 239,4318 70 690 224,3212 80 690 213,0455
60 700 239,6547 70 700 224,5009 80 700 213,1926
60 710 239,8823 70 710 224,6852 80 710 213,3443
60 720 240,1143 70 720 224,8740 80 720 213,5006
221
Cost Cost Cost
60 730 240,3507 70 730 225,0672 80 730 213,6613

60 740 240,5913 70 740 225,2645 80 740 213,8260
60 750 240,8358 70 750 225,4658 80 750 213,9948
60 760 241,0841 70 760 225,6709 80 760 214,1674
60 770 241,3361 70 770 225,8798 80 770 214,3437
60 780 241,5916 70 780 226,0921 80 780 214,5236
60 790 241,8505 70 790 226,3078 80 790 214,7069
60 800 242,1127 70 800 226,5269 80 800 214,8934
90 100 256,6483 100 100 251,1055 110 100 246,6525
90 110 249,5583 100 110 243,9734 110 110 239,4817
90 120 243,6983 100 120 238,0750 110 120 233,5482
90 130 238,7844 100 130 233,1255 110 130 228,5666
90 140 234,6139 100 140 228,9216 110 140 224,3328
90 150 231,0380 100 150 225,3142 110 150 220,6973
90 160 227,9454 100 160 222,1914 110 160 217,5479
90 170 225,2506 100 170 219,4677 110 170 214,7988
90 180 222,8875 100 180 217,0766 110 180 212,3833
90 190 220,8036 100 190 214,9656 110 190 210,2488
90 200 218,9570 100 200 213,0927 110 200 208,3530
90 210 217,3139 100 210 211,4238 110 210 206,6619
90 220 215,8465 100 220 209,9312 110 220 205,1476
90 230 214,5319 100 230 208,5918 110 230 203,7870
90 240 213,3510 100 240 207,3865 110 240 202,5609
90 250 212,2877 100 250 206,2992 110 250 201,4531
90 260 211,3285 100 260 205,3162 110 260 200,4500
90 270 210,4618 100 270 204,4261 110 270 199,5400
90 280 209,6777 100 280 203,6188 110 280 198,7131
90 290 208,9677 100 290 202,8858 110 290 197,9607
90 300 208,3242 100 300 202,2196 110 300 197,2754
90 310 207,7410 100 310 201,6138 110 310 196,6506
90 320 207,2124 100 320 201,0627 110 320 196,0807
90 330 206,7333 100 330 200,5614 110 330 195,5607
90 340 206,2995 100 340 200,1054 110 340 195,0861
222
Cost Cost Cost
90 350 205,9070 100 350 199,6908 110 350 194,6532

90 360 205,5524 100 360 199,3143 110 360 194,2584
90 370 205,2326 100 370 198,9727 110 370 193,8986
90 380 204,9449 100 380 198,6633 110 380 193,5711
90 390 204,6868 100 390 198,3836 110 390 193,2734
90 400 204,4561 100 400 198,1314 110 400 193,0032
90 410 204,2507 100 410 197,9046 110 410 192,7586
90 420 204,0690 100 420 197,7014 110 420 192,5376
90 430 203,9091 100 430 197,5203 110 430 192,3388
90 440 203,7697 100 440 197,3596 110 440 192,1605
90 450 203,6494 100 450 197,2181 110 450 192,0013
90 460 203,5469 100 460 197,0944 110 460 191,8602
90 470 203,4611 100 470 196,9875 110 470 191,7357
90 480 203,3909 100 480 196,8963 110 480 191,6271
90 490 203,3354 100 490 196,8198 110 490 191,5332
90 500 203,2937 100 500 196,7571 110 500 191,4532
90 510 203,2650 100 510 196,7075 110 510 191,3863
90 520 203,2486 100 520 196,6702 110 520 191,3316
90 530 203,2437 100 530 196,6444 110 530 191,2887
90 540 203,2497 100 540 196,6296 110 540 191,2566
90 550 203,2660 100 550 196,6251 110 550 191,2350
90 560 203,2921 100 560 196,6304 110 560 191,2232
90 570 203,3275 100 570 196,6450 110 570 191,2207
90 580 203,3716 100 580 196,6684 110 580 191,2270
90 590 203,4240 100 590 196,7002 110 590 191,2416
90 600 203,4843 100 600 196,7398 110 600 191,2643
90 610 203,5522 100 610 196,7871 110 610 191,2945
90 620 203,6272 100 620 196,8414 110 620 191,3319
90 630 203,7090 100 630 196,9027 110 630 191,3761
90 640 203,7973 100 640 196,9704 110 640 191,4269
90 650 203,8918 100 650 197,0444 110 650 191,4839
90 660 203,9922 100 660 197,1242 110 660 191,5469
90 670 204,0983 100 670 197,2098 110 670 191,6155
223
Cost Cost Cost
90 680 204,2098 100 680 197,3007 110 680 191,6896

90 690 204,3264 100 690 197,3969 110 690 191,7689
90 700 204,4480 100 700 197,4980 110 700 191,8531
90 710 204,5743 100 710 197,6038 110 710 191,9421
90 720 204,7052 100 720 197,7142 110 720 192,0357
90 730 204,8404 100 730 197,8290 110 730 192,1337
90 740 204,9797 100 740 197,9479 110 740 192,2358
90 750 205,1231 100 750 198,0709 110 750 192,3420
90 760 205,2703 100 760 198,1977 110 760 192,4521
90 770 205,4213 100 770 198,3283 110 770 192,5658
90 780 205,5758 100 780 198,4624 110 780 192,6832
90 790 205,7337 100 790 198,5999 110 790 192,8040
90 800 205,8949 100 800 198,7408 110 800 192,9281
120 100 243,0169 130 100 240,0101 140 100 237,4973
120 110 235,8099 130 110 232,7687 140 110 230,2231
120 120 229,8439 130 120 226,7723 140 120 224,1977
120 130 224,8327 130 130 221,7335 140 130 219,1329
120 140 220,5716 130 140 217,4471 140 140 214,8228
120 150 216,9107 130 150 213,7627 140 150 211,1165
120 160 213,7373 130 160 210,5673 140 160 207,9008
120 170 210,9654 130 170 207,7748 140 170 205,0891
120 180 208,5282 130 180 205,3178 140 180 202,6140
120 190 206,3728 130 190 203,1435 140 190 200,4225
120 200 204,4568 130 200 201,2095 140 200 198,4719
120 210 202,7462 130 210 199,4813 140 210 196,7279
120 220 201,2129 130 220 197,9311 140 220 195,1623
120 230 199,8337 130 230 196,5354 140 230 193,7518
120 240 198,5895 130 240 195,2751 140 240 192,4771
120 250 197,4639 130 250 194,1339 140 250 191,3218
120 260 196,4434 130 260 193,0980 140 260 190,2721
120 270 195,5163 130 270 192,1558 140 270 189,3164
120 280 194,6724 130 280 191,2971 140 280 188,4445
120 290 193,9034 130 290 190,5134 140 290 187,6479
224
Cost Cost Cost
120 300 193,2015 130 300 189,7972 140 300 186,9188

120 310 192,5604 130 310 189,1419 140 310 186,2509
120 320 191,9744 130 320 188,5418 140 320 185,6384
120 330 191,4384 130 330 187,9919 140 330 185,0763
120 340 190,9480 130 340 187,4878 140 340 184,5600
120 350 190,4994 130 350 187,0255 140 350 184,0858
120 360 190,0890 130 360 186,6016 140 360 183,6500
120 370 189,7137 130 370 186,2129 140 370 183,2495
120 380 189,3708 130 380 185,8567 140 380 182,8817
120 390 189,0578 130 390 185,5305 140 390 182,5439
120 400 188,7724 130 400 185,2319 140 400 182,2338
120 410 188,5126 130 410 184,9591 140 410 181,9496
120 420 188,2767 130 420 184,7102 140 420 181,6893
120 430 188,0628 130 430 184,4834 140 430 181,4513
120 440 187,8696 130 440 184,2773 140 440 181,2340
120 450 187,6956 130 450 184,0905 140 450 181,0360
120 460 187,5395 130 460 183,9218 140 460 180,8562
120 470 187,4004 130 470 183,7699 140 470 180,6933
120 480 187,2770 130 480 183,6339 140 480 180,5463
120 490 187,1684 130 490 183,5127 140 490 180,4142
120 500 187,0738 130 500 183,4055 140 500 180,2961
120 510 186,9923 130 510 183,3115 140 510 180,1912
120 520 186,9231 130 520 183,2299 140 520 180,0987
120 530 186,8656 130 530 183,1599 140 530 180,0180
120 540 186,8191 130 540 183,1010 140 540 179,9483
120 550 186,7830 130 550 183,0526 140 550 179,8891
120 560 186,7567 130 560 183,0140 140 560 179,8399
120 570 186,7398 130 570 182,9848 140 570 179,8000
120 580 186,7318 130 580 182,9644 140 580 179,7690
120 590 186,7321 130 590 182,9525 140 590 179,7464
120 600 186,7404 130 600 182,9486 140 600 179,7319
120 610 186,7563 130 610 182,9523 140 610 179,7251
120 620 186,7794 130 620 182,9632 140 620 179,7255
225
Cost Cost Cost
120 630 186,8094 130 630 182,9810 140 630 179,7328

120 640 186,8460 130 640 183,0054 140 640 179,7467
120 650 186,8888 130 650 183,0361 140 650 179,7669
120 660 186,9375 130 660 183,0728 140 660 179,7931
120 670 186,9920 130 670 183,1151 140 670 179,8250
120 680 187,0519 130 680 183,1630 140 680 179,8624
120 690 187,1170 130 690 183,2160 140 690 179,9050
120 700 187,1871 130 700 183,2741 140 700 179,9527
120 710 187,2620 130 710 183,3370 140 710 180,0052
120 720 187,3415 130 720 183,4044 140 720 180,0623
120 730 187,4254 130 730 183,4763 140 730 180,1238
120 740 187,5134 130 740 183,5524 140 740 180,1895
120 750 187,6055 130 750 183,6325 140 750 180,2593
120 760 187,7015 130 760 183,7166 140 760 180,3331
120 770 187,8013 130 770 183,8043 140 770 180,4105
120 780 187,9046 130 780 183,8957 140 780 180,4916
120 790 188,0114 130 790 183,9906 140 790 180,5762
120 800 188,1215 130 800 184,0887 140 800 180,6641
150 100 235,3797 160 100 233,5832 170 100 232,0511
150 110 228,0740 160 110 226,2469 170 110 224,6851
150 120 222,0208 160 120 220,1671 170 120 218,5794
150 130 216,9312 160 130 215,0537 170 130 213,4430
150 140 212,5987 160 140 210,6997 170 140 209,0684
150 150 208,8718 160 150 206,9532 170 150 205,3032
150 160 205,6369 160 160 203,7003 170 160 202,0331
150 170 202,8073 160 170 200,8539 170 170 199,1707
150 180 200,3155 160 180 198,3462 170 180 196,6481
150 190 198,1080 160 190 196,1238 170 190 194,4116
150 200 196,1422 160 200 194,1438 170 200 192,4184
150 210 194,3836 160 210 192,3717 170 210 190,6336
150 220 192,8040 160 220 190,7791 170 220 189,0288
150 230 191,3799 160 230 189,3425 170 230 187,5806
150 240 190,0920 160 240 188,0425 170 240 186,2694
226
Cost Cost Cost
150 250 188,9239 160 250 186,8627 170 250 185,0788

150 260 187,8618 160 260 185,7892 170 260 183,9947
150 270 186,8939 160 270 184,8102 170 270 183,0055
150 280 186,0102 160 280 183,9156 170 280 182,1009
150 290 185,2018 160 290 183,0967 170 290 181,2722
150 300 184,4613 160 300 182,3458 170 300 180,5118
150 310 183,7822 160 310 181,6564 170 310 179,8130
150 320 183,1585 160 320 181,0227 170 320 179,1702
150 330 182,5854 160 330 180,4397 170 330 178,5782
150 340 182,0584 160 340 179,9029 170 340 178,0325
150 350 181,5734 160 350 179,4083 170 350 177,5291
150 360 181,1271 160 360 178,9524 170 360 177,0646
150 370 180,7162 160 370 178,5321 170 370 176,6358
150 380 180,3379 160 380 178,1446 170 380 176,2399
150 390 179,9898 160 390 177,7873 170 390 175,8743
150 400 179,6697 160 400 177,4580 170 400 175,5367
150 410 179,3753 160 410 177,1546 170 410 175,2252
150 420 179,1050 160 420 176,8753 170 420 174,9378
150 430 178,8570 160 430 176,6184 170 430 174,6729
150 440 178,6298 160 440 176,3824 170 440 174,4289
150 450 178,4220 160 450 176,1659 170 450 174,2044
150 460 178,2324 160 460 175,9675 170 460 173,9983
150 470 178,0598 160 470 175,7862 170 470 173,8092
150 480 177,9031 160 480 175,6209 170 480 173,6361
150 490 177,7613 160 490 175,4706 170 490 173,4781
150 500 177,6336 160 500 175,3344 170 500 173,3343
150 510 177,5192 160 510 175,2115 170 510 173,2037
150 520 177,4172 160 520 175,1010 170 520 173,0857
150 530 177,3270 160 530 175,0024 170 530 172,9796
150 540 177,2479 160 540 174,9149 170 540 172,8846
150 550 177,1793 160 550 174,8380 170 550 172,8002
150 560 177,1206 160 560 174,7710 170 560 172,7258
150 570 177,0714 160 570 174,7135 170 570 172,6608
227
Cost Cost Cost
150 580 177,0311 160 580 174,6649 170 580 172,6049

150 590 176,9992 160 590 174,6249 170 590 172,5575
150 600 176,9755 160 600 174,5929 170 600 172,5182
150 610 176,9593 160 610 174,5686 170 610 172,4865
150 620 176,9505 160 620 174,5515 170 620 172,4623
150 630 176,9486 160 630 174,5415 170 630 172,4450
150 640 176,9533 160 640 174,5381 170 640 172,4343
150 650 176,9643 160 650 174,5410 170 650 172,4300
150 660 176,9814 160 660 174,5500 170 660 172,4318
150 670 177,0042 160 670 174,5647 170 670 172,4393
150 680 177,0325 160 680 174,5850 170 680 172,4524
150 690 177,0660 160 690 174,6105 170 690 172,4708
150 700 177,1046 160 700 174,6411 170 700 172,4942
150 710 177,1480 160 710 174,6765 170 710 172,5225
150 720 177,1961 160 720 174,7165 170 720 172,5554
150 730 177,2485 160 730 174,7610 170 730 172,5928
150 740 177,3052 160 740 174,8098 170 740 172,6345
150 750 177,3660 160 750 174,8626 170 750 172,6803
150 760 177,4307 160 760 174,9194 170 760 172,7300
150 770 177,4992 160 770 174,9799 170 770 172,7835
150 780 177,5713 160 780 175,0441 170 780 172,8407
150 790 177,6469 160 790 175,1118 170 790 172,9013
150 800 177,7258 160 800 175,1829 170 800 172,9654
180 100 230,7395 190 100 229,6134 200 100 228,6450
180 110 223,3444 190 110 222,1898 200 110 221,1934
180 120 217,2134 190 120 216,0342 200 120 215,0136
180 130 212,0548 190 130 210,8540 200 130 209,8123
180 140 207,6603 190 140 206,4401 200 140 205,3797
180 150 203,8771 190 150 202,6394 200 150 201,5620
180 160 200,5904 190 160 199,3369 200 160 198,2441
180 170 197,7128 190 170 196,4446 200 170 195,3376
180 180 195,1760 190 180 193,8942 200 180 192,7741
180 190 192,9262 190 190 191,6316 200 190 190,4993
228
Cost Cost Cost
180 200 190,9203 190 200 189,6138 200 200 188,4700

180 210 189,1236 190 210 187,8057 200 210 186,6511
180 220 187,5074 190 220 186,1787 200 220 185,0139
180 230 186,0483 190 230 184,7093 200 230 183,5346
180 240 184,7266 190 240 183,3777 200 240 182,1937
180 250 183,5258 190 250 182,1674 200 250 180,9744
180 260 182,4320 190 260 181,0644 200 260 179,8627
180 270 181,4332 190 270 180,0567 200 270 178,8466
180 280 180,5194 190 280 179,1343 200 280 177,9160
180 290 179,6817 190 290 178,2881 200 290 177,0620
180 300 178,9124 190 300 177,5107 200 300 176,2769
180 310 178,2051 190 310 176,7953 200 310 175,5540
180 320 177,5538 190 320 176,1362 200 320 174,8876
180 330 176,9535 190 330 175,5282 200 330 174,2725
180 340 176,3996 190 340 174,9668 200 340 173,7041
180 350 175,8883 190 350 174,4481 200 350 173,1784
180 360 175,4159 190 360 173,9684 200 360 172,6920
180 370 174,9793 190 370 173,5246 200 370 172,2415
180 380 174,5756 190 380 173,1139 200 380 171,8243
180 390 174,2024 190 390 172,7337 200 390 171,4376
180 400 173,8574 190 400 172,3817 200 400 171,0793
180 410 173,5384 190 410 172,0559 200 410 170,7472
180 420 173,2436 190 420 171,7545 200 420 170,4395
180 430 172,9714 190 430 171,4756 200 430 170,1545
180 440 172,7202 190 440 171,2178 200 440 169,8906
180 450 172,4886 190 450 170,9796 200 450 169,6464
180 460 172,2753 190 460 170,7598 200 460 169,4207
180 470 172,0792 190 470 170,5573 200 470 169,2122
180 480 171,8991 190 480 170,3708 200 480 169,0199
180 490 171,7342 190 490 170,1995 200 490 168,8427
180 500 171,5834 190 500 170,0424 200 500 168,6799
180 510 171,4460 190 510 169,8988 200 510 168,5305
180 520 171,3212 190 520 169,7677 200 520 168,3937
229
Cost Cost Cost
180 530 171,2082 190 530 169,6486 200 530 168,2689

180 540 171,1064 190 540 169,5407 200 540 168,1554
180 550 171,0153 190 550 169,4434 200 550 168,0525
180 560 170,9342 190 560 169,3562 200 560 167,9598
180 570 170,8626 190 570 169,2785 200 570 167,8766
180 580 170,8000 190 580 169,2099 200 580 167,8024
180 590 170,7459 190 590 169,1499 200 590 167,7369
180 600 170,7000 190 600 169,0980 200 600 167,6796
180 610 170,6618 190 610 169,0538 200 610 167,6300
180 620 170,6310 190 620 169,0171 200 620 167,5878
180 630 170,6072 190 630 168,9873 200 630 167,5527
180 640 170,5900 190 640 168,9643 200 640 167,5243
180 650 170,5792 190 650 168,9476 200 650 167,5023
180 660 170,5745 190 660 168,9371 200 660 167,4864
180 670 170,5756 190 670 168,9323 200 670 167,4763
180 680 170,5823 190 680 168,9331 200 680 167,4719
180 690 170,5942 190 690 168,9393 200 690 167,4727
180 700 170,6113 190 700 168,9505 200 700 167,4787
180 710 170,6332 190 710 168,9667 200 710 167,4896
180 720 170,6597 190 720 168,9875 200 720 167,5052
180 730 170,6908 190 730 169,0128 200 730 167,5253
180 740 170,7261 190 740 169,0424 200 740 167,5497
180 750 170,7655 190 750 169,0761 200 750 167,5782
180 760 170,8089 190 760 169,1138 200 760 167,6107
180 770 170,8561 190 770 169,1553 200 770 167,6470
180 780 170,9070 190 780 169,2005 200 780 167,6871
180 790 170,9614 190 790 169,2492 200 790 167,7306
180 800 171,0191 190 800 169,3013 200 800 167,7776
230
Anexa nr. VI.1 - Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru abatajele frontale cu susținere individuală și tavan de rezistență,
în felii orizontale
0 1 2 3 4 5=col 2: col 3 6 7 8 9
Preluarea locului de munca şi
1. M01 = n t01 t01 = 10 min/sch
revizia utilajelor
m02 = 223,25min/buc
Răpirea armăturilor metalice w Tabel 1.7 wc 1 MA
2. M 02  2  c  m02 wc= 1,25 m P2  2   1 1 - S 2  P2
din preabatajele direcționale d1 n2=2,15 cadre/post d1 n2 2
d1 = 0,8 m
m03 = 84,21 min/buc
Montat armături intermediare w Tabel 1-13 wc 1 MA
3. M 3  2  c  m03 wc= 1,25 m P3  2   1 1 - S 3  P3 
în preabataje n3=5,7 buc/post 2
231
d2 d 2 n3
d2 = 0,7 m
Bandajare zona de intersecție Tabel I-15 1 A V

4. M 4  2  l pr  wc  m04 m04 = 8,57 min/m2 P4  2  l pr  wc  - 1 1 S 4  P4 
2
ab. cu preabataje n4= 56 m /post n4 2
lg=1,4 m
Perforare găuri pentru Tabel I-1 1 MA
5. M 5  l ab  hab  l g    m05 ξ=1,40 P5  l ab  hab  l g    1 1 - S 5  P5 
împuşcarea frontului de abataj n5= 67 ml/post n4 2
m05= 7,16 min/ml
Tabelul I-3 1 2M  2 A
6. Tăiere cu explozivi M 06  l ab  hab  wc  m06 m06=30,76 min/m3 P6  l ab  hab  wc  2 - 2 S 6  P6 
3
n6=15,60 m /post n5 4
Ridicarea grinzilor în consolă
1 Tabel I-7 d1 = 0,8 m 1 1 MA
7. la tavanul abatajului pentru M 07  l ab   m07 P7  l ab   1 1 - S 7  P7 
d1 n7= 54 buc/post m07= 8,83 min/grindă d1 n7 2
susținerea frontului de lucru
0 1 2 3 4 5=col 2: col 3 6 7 8 9
Tabelul I-4 1 A V
8. Evacuare cărbune de la front M 08  l ab  hab  wc  m08 m08= 18,8 min/m3 P8  l ab  hab  wc  - 1 1 S 8  P8 
n8=24,5 m3/post n8 2
Curățire fâșie, ripare Tabelul I-4 1 MA
9. M 9  0,2  l ab  wc  m09 m09= 19,6 min/m3 P9  0,2  l ab  wc  1 1 - S 9  P9 
transportor n9= 24,5 m3/post n9 2
Montare stâlpi SVJ (simplu) 1 Tabelul I-7 1 1 MA
10. M 10  l ab   m10 m10= 5,85 min/stâlp P10  lab   1 1 - S10  P10 
sub grinzile GSA-1250 d1 n10= 82 buc/post d3 n10 2
Tabelul I-6 1 A V
11. Bandajare front de lucru M 11  l ab  hab  m11 m11= 7,5 min/m2 P11  l ab  hab  - 1 1 S11  P11 
n11= 64 m2/post n11 2
232
Asamblarea la vatră a unei
grinzi articulate pentru tavanul Tabelul I-9 1 MA
12. M 12  l ab  2  l pr   m12 m12= 10,9 min/buc P12  l ab  2  l pr   1 1 - S12  P12 
de rezistență de la felia n12= 44buc/post n12 2
următoare (în canal)
Tabelul 1-16 1 M  A V

13. Ripare transportor de pe abataj M 13  l ab  2  l pr  m13  m13= 8,57 min/ml P13  l ab  2  l pr   1 1 1 S13  P13 
n13= 56ml/post n13 3
Răpit cadru susținere (dirijare 1 Tabelul I-7 d1 =0,8 m 1 1 MA
14. M 14  l ab  2  l pr    m14 P14  lab  2l pr   1 1 - S14  P14 
presiune minieră) d3 n14= 20cadre/post m14=24 min/cadru d1 n14 2
h2 Tabelul I-14 m15= 123,07 min/m3 hab2 1 MA

15. Extragere șpiț acoperiș M 15  ab  wc  m15 P15   wc  1 1 - S15  P15 
3  tg n15= 3,9 m3/post 3tg n15 2
2
hab Tabelul I-14 hab2 1 MA
16. Extragere șpiț culcuș M 16   wc  m16 m16 = 114,28 min/m3 P16   wc  1 1 - S16  P16 
3tg n16= 4,2 m3/post 3tg n16 2
0 1 2 3 4 5=col 2: col 3 6 7 8 9
Scurtare conducte aer, apă Tabelul I-18 1 A V

17. M 17  wc  m17 m17= 53,33 min/m3 P17  wc  - 1 1 S17  P17 
retragere cabluri n17= 9 ml/post n17 2
Scurtare transportor din Tabel I-18 M  A V
18. M18  wc  m18 m18= 129,6 min/ml P18  wc  n18 1 1 1 S18  P18 
preabataj n18= 0,27 post/ml 3
Tabel I-15 1 MA
19. Montare poditură din plasă M 19  l ab  2  l pr   m19 m19= 8,64 min/m2 P19  l ab  2  l pr  1 1 - S19  P19 
2
n18= 55,5 m /post n19 2
Tabel I-4 A V
20. Șistificare abataj căi de acces M 20  l ab  hab  wc  m20 m17=2,88 min/m3 P20  l ab  hab  wc  n20 - 1 1 S 20  P20 
3
n20=0,006 post/m 2
233
Valorile din tabel sunt calculate pentru un schimb cu durata de 8 h.
Legendă:M –miner; A-ajutor miner; V-vagonetar.
Anexa nr. VI-2 - Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale cu susținere
individuală și tavan de rezistență, în felii orizontale pentru Nsch=8 post/sch,
hab=3,15 m și α=35°

60 100 210,6441 70 100 200,2119 80 100 192,6353

60 110 209,7849 70 110 199,3507 80 110 191,7724
60 120 209,1352 70 120 198,6989 80 120 191,1191
60 130 208,6466 70 130 198,2082 80 130 190,6269
60 140 208,2846 70 140 197,8442 80 140 190,2613
60 150 208,0239 70 150 197,5814 80 150 189,9969
60 160 207,8455 70 160 197,4009 80 160 189,8149
60 170 207,7349 70 170 197,2882 80 170 189,7006
60 180 207,6807 70 180 197,2320 80 180 189,6429
60 190 207,6742 70 190 197,2233 80 190 189,6326
60 200 207,7080 70 200 197,2551 80 200 189,6628
60 210 207,7765 70 210 197,3215 80 210 189,7277
60 220 207,8749 70 220 197,4178 80 220 189,8225
60 230 207,9993 70 230 197,5402 80 230 189,9433
60 240 208,1465 70 240 197,6853 80 240 190,0868
60 250 208,3138 70 250 197,8505 80 250 190,2504
60 260 208,4987 70 260 198,0334 80 260 190,4318
60 270 208,6994 70 270 198,2320 80 270 190,6289
60 280 208,9142 70 280 198,4447 80 280 190,8400
60 290 209,1416 70 290 198,6700 80 290 191,0638
60 300 209,3804 70 300 198,9067 80 300 191,2989
60 310 209,6294 70 310 199,1536 80 310 191,5443
60 320 209,8877 70 320 199,4098 80 320 191,7989
60 330 210,1544 70 330 199,6745 80 330 192,0620
60 340 210,4289 70 340 199,9469 80 340 192,3328
60 350 210,7103 70 350 200,2263 80 350 192,6107
60 360 210,9983 70 360 200,5121 80 360 192,8950
60 370 211,2921 70 370 200,8039 80 370 193,1852
60 380 211,5915 70 380 201,1012 80 380 193,4809
60 390 211,8959 70 390 201,4035 80 390 193,7816
234
60 400 212,2049 70 400 201,7104 80 400 194,0870

60 410 212,5182 70 410 202,0217 80 410 194,3968
60 420 212,8356 70 420 202,3370 80 420 194,7105
60 430 213,1567 70 430 202,6561 80 430 195,0280
60 440 213,4813 70 440 202,9786 80 440 195,3489
60 450 213,8092 70 450 203,3043 80 450 195,6731
60 460 214,1400 70 460 203,6331 80 460 196,0004
60 470 214,4738 70 470 203,9648 80 470 196,3305
60 480 214,8101 70 480 204,2991 80 480 196,6632
60 490 215,1490 70 490 204,6359 80 490 196,9985
60 500 215,4902 70 500 204,9750 80 500 197,3361
60 510 215,8337 70 510 205,3164 80 510 197,6759
60 520 216,1792 70 520 205,6598 80 520 198,0178
60 530 216,5267 70 530 206,0053 80 530 198,3616
60 540 216,8761 70 540 206,3525 80 540 198,7073
60 550 217,2272 70 550 206,7016 80 550 199,0548
60 560 217,5800 70 560 207,0523 80 560 199,4040
60 570 217,9343 70 570 207,4045 80 570 199,7547
60 580 218,2902 70 580 207,7583 80 580 200,1069
60 590 218,6474 70 590 208,1135 80 590 200,4605
60 600 219,0060 70 600 208,4700 80 600 200,8155
60 610 219,3659 70 610 208,8278 80 610 201,1717
60 620 219,7270 70 620 209,1869 80 620 201,5292
60 630 220,0893 70 630 209,5471 80 630 201,8878
60 640 220,4527 70 640 209,9084 80 640 202,2476
60 650 220,8171 70 650 210,2707 80 650 202,6084
60 660 221,1825 70 660 210,6341 80 660 202,9702
60 670 221,5489 70 670 210,9984 80 670 203,3329
60 680 221,9162 70 680 211,3636 80 680 203,6966
60 690 222,2844 70 690 211,7297 80 690 204,0612
60 700 222,6535 70 700 212,0967 80 700 204,4266
60 710 223,0233 70 710 212,4645 80 710 204,7928
60 720 223,3939 70 720 212,8330 80 720 205,1598
235
60 730 223,7653 70 730 213,2023 80 730 205,5275

60 740 224,1374 70 740 213,5723 80 740 205,8959
60 750 224,5101 70 750 213,9430 80 750 206,2650
60 760 224,8835 70 760 214,3143 80 760 206,6348
60 770 225,2576 70 770 214,6863 80 770 207,0052
60 780 225,6322 70 780 215,0588 80 780 207,3762
60 790 226,0074 70 790 215,4320 80 790 207,7478
60 800 226,3832 70 800 215,8057 80 800 208,1200
90 100 186,9623 100 100 182,6218 110 100 179,2505
90 110 186,0982 100 110 181,7568 110 110 178,3847
90 120 185,4437 100 120 181,1013 110 120 177,7284
90 130 184,9502 100 130 180,6069 110 130 177,2332
90 140 184,5834 100 140 180,2391 110 140 176,8646
90 150 184,3179 100 150 179,9726 110 150 176,5973
90 160 184,1346 100 160 179,7884 110 160 176,4123
90 170 184,0192 100 170 179,6719 110 170 176,2951
90 180 183,9602 100 180 179,6120 110 180 176,2343
90 190 183,9487 100 190 179,5996 110 190 176,2211
90 200 183,9777 100 200 179,6276 110 200 176,2483
90 210 184,0414 100 210 179,6902 110 210 176,3102
90 220 184,1349 100 220 179,7828 110 220 176,4020
90 230 184,2545 100 230 179,9015 110 230 176,5198
90 240 184,3969 100 240 180,0428 110 240 176,6604
90 250 184,5593 100 250 180,2043 110 250 176,8211
90 260 184,7394 100 260 180,3834 110 260 176,9994
90 270 184,9353 100 270 180,5783 110 270 177,1935
90 280 185,1452 100 280 180,7873 110 280 177,4017
90 290 185,3677 100 290 181,0089 110 290 177,6225
90 300 185,6016 100 300 181,2418 110 300 177,8546
90 310 185,8458 100 310 181,4850 110 310 178,0970
90 320 186,0992 100 320 181,7375 110 320 178,3487
90 330 186,3611 100 330 181,9984 110 330 178,6088
90 340 186,6307 100 340 182,2670 110 340 178,8767
236
90 350 186,9074 100 350 182,5427 110 350 179,1515

90 360 187,1905 100 360 182,8248 110 360 179,4329
90 370 187,4795 100 370 183,1129 110 370 179,7201
90 380 187,7740 100 380 183,4064 110 380 180,0129
90 390 188,0735 100 390 183,7049 110 390 180,3106
90 400 188,3777 100 400 184,0082 110 400 180,6131
90 410 188,6862 100 410 184,3157 110 410 180,9198
90 420 188,9987 100 420 184,6273 110 420 181,2306
90 430 189,3150 100 430 184,9426 110 430 181,5451
90 440 189,6347 100 440 185,2613 110 440 181,8631
90 450 189,9577 100 450 185,5834 110 450 182,1843
90 460 190,2838 100 460 185,9084 110 460 182,5085
90 470 190,6126 100 470 186,2363 110 470 182,8357
90 480 190,9442 100 480 186,5669 110 480 183,1654
90 490 191,2782 100 490 186,8999 110 490 183,4977
90 500 191,6146 100 500 187,2354 110 500 183,8323
90 510 191,9532 100 510 187,5730 110 510 184,1692
90 520 192,2939 100 520 187,9127 110 520 184,5081
90 530 192,6365 100 530 188,2544 110 530 184,8490
90 540 192,9810 100 540 188,5979 110 540 185,1917
90 550 193,3273 100 550 188,9432 110 550 185,5362
90 560 193,6752 100 560 189,2902 110 560 185,8824
90 570 194,0247 100 570 189,6387 110 570 186,2301
90 580 194,3757 100 580 189,9887 110 580 186,5794
90 590 194,7281 100 590 190,3402 110 590 186,9300
90 600 195,0819 100 600 190,6930 110 600 187,2820
90 610 195,4369 100 610 191,0471 110 610 187,6353
90 620 195,7932 100 620 191,4023 110 620 187,9898
90 630 196,1506 100 630 191,7588 110 630 188,3454
90 640 196,5091 100 640 192,1164 110 640 188,7022
90 650 196,8687 100 650 192,4750 110 650 189,0600
90 660 197,2293 100 660 192,8346 110 660 189,4189
90 670 197,5909 100 670 193,1952 110 670 189,7786
237
90 680 197,9533 100 680 193,5567 110 680 190,1394

90 690 198,3167 100 690 193,9190 110 690 190,5009
90 700 198,6809 100 700 194,2823 110 700 190,8634
90 710 199,0459 100 710 194,6463 110 710 191,2266
90 720 199,4116 100 720 195,0111 110 720 191,5906
90 730 199,7782 100 730 195,3766 110 730 191,9554
90 740 200,1454 100 740 195,7429 110 740 192,3208
90 750 200,5133 100 750 196,1098 110 750 192,6870
90 760 200,8818 100 760 196,4774 110 760 193,0538
90 770 201,2510 100 770 196,8456 110 770 193,4212
90 780 201,6208 100 780 197,2145 110 780 193,7892
90 790 201,9912 100 790 197,5839 110 790 194,1578
90 800 202,3622 100 800 197,9539 110 800 194,5270
120 100 176,6060 130 100 174,5207 140 100 172,8746
120 110 175,7396 130 110 173,6537 140 110 172,0071
120 120 175,0826 130 120 172,9961 140 120 171,3491
120 130 174,5867 130 130 172,4997 140 130 170,8522
120 140 174,2175 130 140 172,1299 140 140 170,4819
120 150 173,9495 130 150 171,8614 140 150 170,2129
120 160 173,7639 130 160 171,6751 140 160 170,0262
120 170 173,6460 130 170 171,5567 140 170 169,9073
120 180 173,5845 130 180 171,4947 140 180 169,8448
120 190 173,5707 130 190 171,4803 140 190 169,8299
120 200 173,5973 130 200 171,5063 140 200 169,8555
120 210 173,6585 130 210 171,5670 140 210 169,9156
120 220 173,7496 130 220 171,6575 140 220 170,0057
120 230 173,8668 130 230 171,7742 140 230 170,1219
120 240 174,0067 130 240 171,9135 140 240 170,2608
120 250 174,1667 130 250 172,0729 140 250 170,4197
120 260 174,3444 130 260 172,2501 140 260 170,5964
120 270 174,5378 130 270 172,4430 140 270 170,7888
120 280 174,7453 130 280 172,6499 140 280 170,9952
120 290 174,9655 130 290 172,8695 140 290 171,2143
238
120 300 175,1969 130 300 173,1004 140 300 171,4448

120 310 175,4387 130 310 173,3416 140 310 171,6855
120 320 175,6897 130 320 173,5920 140 320 171,9355
120 330 175,9492 130 330 173,8510 140 330 172,1939
120 340 176,2163 130 340 174,1176 140 340 172,4600
120 350 176,4906 130 350 174,3912 140 350 172,7332
120 360 176,7712 130 360 174,6713 140 360 173,0128
120 370 177,0578 130 370 174,9574 140 370 173,2984
120 380 177,3499 130 380 175,2489 140 380 173,5894
120 390 177,6470 130 390 175,5454 140 390 173,8855
120 400 177,9488 130 400 175,8466 140 400 174,1862
120 410 178,2549 130 410 176,1522 140 410 174,4913
120 420 178,5650 130 420 176,4617 140 420 174,8003
120 430 178,8788 130 430 176,7750 140 430 175,1131
120 440 179,1961 130 440 177,0918 140 440 175,4294
120 450 179,5167 130 450 177,4118 140 450 175,7489
120 460 179,8403 130 460 177,7348 140 460 176,0715
120 470 180,1667 130 470 178,0607 140 470 176,3969
120 480 180,4958 130 480 178,3892 140 480 176,7250
120 490 180,8275 130 490 178,7203 140 490 177,0555
120 500 181,1614 130 500 179,0537 140 500 177,3885
120 510 181,4976 130 510 179,3893 140 510 177,7236
120 520 181,8359 130 520 179,7270 140 520 178,0608
120 530 182,1761 130 530 180,0667 140 530 178,4000
120 540 182,5182 130 540 180,4082 140 540 178,7411
120 550 182,8620 130 550 180,7515 140 550 179,0839
120 560 183,2075 130 560 181,0964 140 560 179,4283
120 570 183,5546 130 570 181,4430 140 570 179,7744
120 580 183,9032 130 580 181,7910 140 580 180,1219
120 590 184,2532 130 590 182,1404 140 590 180,4709
120 600 184,6045 130 600 182,4912 140 600 180,8212
120 610 184,9571 130 610 182,8432 140 610 181,1727
120 620 185,3110 130 620 183,1965 140 620 181,5255
239
120 630 185,6659 130 630 183,5510 140 630 181,8795

120 640 186,0221 130 640 183,9065 140 640 182,2346
120 650 186,3792 130 650 184,2631 140 650 182,5907
120 660 186,7374 130 660 184,6207 140 660 182,9478
120 670 187,0965 130 670 184,9793 140 670 183,3059
120 680 187,4566 130 680 185,3388 140 680 183,6649
120 690 187,8175 130 690 185,6991 140 690 184,0248
120 700 188,1792 130 700 186,0603 140 700 184,3855
120 710 188,5418 130 710 186,4224 140 710 184,7471
120 720 188,9052 130 720 186,7851 140 720 185,1094
120 730 189,2693 130 730 187,1487 140 730 185,4724
120 740 189,6341 130 740 187,5129 140 740 185,8362
120 750 189,9995 130 750 187,8778 140 750 186,2006
120 760 190,3657 130 760 188,2434 140 760 186,5657
120 770 190,7324 130 770 188,6096 140 770 186,9315
120 780 191,0998 130 780 188,9764 140 780 187,2978
120 790 191,4678 130 790 189,3438 140 790 187,6647
120 800 191,8363 130 800 189,7118 140 800 188,0322
150 100 171,5800 160 100 170,5710 170 100 169,7971
150 110 170,7121 160 110 169,7027 170 110 168,9285
150 120 170,0537 160 120 169,0439 170 120 168,2693
150 130 169,5564 160 130 168,5462 170 130 167,7713
150 140 169,1857 160 140 168,1751 170 140 167,4000
150 150 168,9162 160 150 167,9054 170 150 167,1299
150 160 168,7291 160 160 167,7179 170 160 166,9421
150 170 168,6098 160 170 167,5982 170 170 166,8220
150 180 168,5469 160 180 167,5349 170 180 166,7585
150 190 168,5316 160 190 167,5193 170 190 166,7425
150 200 168,5567 160 200 167,5440 170 200 166,7669
150 210 168,6165 160 210 167,6034 170 210 166,8260
150 220 168,7062 160 220 167,6927 170 220 166,9150
150 230 168,8219 160 230 167,8081 170 230 167,0300
150 240 168,9603 160 240 167,9462 170 240 167,1678
240
150 250 169,1189 160 250 168,1044 170 250 167,3256

150 260 169,2951 160 260 168,2802 170 260 167,5012
150 270 169,4871 160 270 168,4719 170 270 167,6925
150 280 169,6932 160 280 168,6776 170 280 167,8979
150 290 169,9118 160 290 168,8959 170 290 168,1159
150 300 170,1419 160 300 169,1255 170 300 168,3452
150 310 170,3821 160 310 169,3655 170 310 168,5848
150 320 170,6317 160 320 169,6147 170 320 168,8337
150 330 170,8897 160 330 169,8723 170 330 169,0910
150 340 171,1554 160 340 170,1377 170 340 169,3561
150 350 171,4282 160 350 170,4101 170 350 169,6281
150 360 171,7074 160 360 170,6889 170 360 169,9067
150 370 171,9926 160 370 170,9737 170 370 170,1911
150 380 172,2832 160 380 171,2639 170 380 170,4811
150 390 172,5788 160 390 171,5592 170 390 170,7760
150 400 172,8791 160 400 171,8592 170 400 171,0757
150 410 173,1838 160 410 172,1634 170 410 171,3796
150 420 173,4924 160 420 172,4717 170 420 171,6876
150 430 173,8048 160 430 172,7838 170 430 171,9993
150 440 174,1207 160 440 173,0993 170 440 172,3145
150 450 174,4398 160 450 173,4180 170 450 172,6329
150 460 174,7619 160 460 173,7398 170 460 172,9544
150 470 175,0869 160 470 174,0644 170 470 173,2787
150 480 175,4146 160 480 174,3917 170 480 173,6056
150 490 175,7447 160 490 174,7215 170 490 173,9351
150 500 176,0773 160 500 175,0537 170 500 174,2669
150 510 176,4120 160 510 175,3880 170 510 174,6010
150 520 176,7488 160 520 175,7245 170 520 174,9371
150 530 177,0876 160 530 176,0629 170 530 175,2752
150 540 177,4282 160 540 176,4031 170 540 175,6151
150 550 177,7706 160 550 176,7452 170 550 175,9568
150 560 178,1146 160 560 177,0889 170 560 176,3002
150 570 178,4603 160 570 177,4341 170 570 176,6451
241
150 580 178,8074 160 580 177,7809 170 580 176,9916

150 590 179,1559 160 590 178,1290 170 590 177,3394
150 600 179,5058 160 600 178,4786 170 600 177,6886
150 610 179,8570 160 610 178,8294 170 610 178,0391
150 620 180,2093 160 620 179,1814 170 620 178,3908
150 630 180,5629 160 630 179,5346 170 630 178,7437
150 640 180,9175 160 640 179,8889 170 640 179,0976
150 650 181,2732 160 650 180,2442 170 650 179,4527
150 660 181,6300 160 660 180,6005 170 660 179,8087
150 670 181,9876 160 670 180,9578 170 670 180,1657
150 680 182,3462 160 680 181,3161 170 680 180,5236
150 690 182,7057 160 690 181,6752 170 690 180,8824
150 700 183,0660 160 700 182,0351 170 700 181,2420
150 710 183,4271 160 710 182,3959 170 710 181,6024
150 720 183,7890 160 720 182,7574 170 720 181,9636
150 730 184,1517 160 730 183,1197 170 730 182,3256
150 740 184,5150 160 740 183,4827 170 740 182,6883
150 750 184,8790 160 750 183,8463 170 750 183,0516
150 760 185,2437 160 760 184,2107 170 760 183,4156
150 770 185,6090 160 770 184,5756 170 770 183,7802
150 780 185,9749 160 780 184,9412 170 780 184,1455
150 790 186,3414 160 790 185,3073 170 790 184,5113
150 800 186,7085 160 800 185,6740 170 800 184,8777
180 100 169,2191 190 100 168,8062 200 100 168,5336
180 110 168,3502 190 110 167,9371 200 110 167,6642
180 120 167,6908 190 120 167,2774 200 120 167,0043
180 130 167,1926 190 130 166,7789 200 130 166,5055
180 140 166,8209 190 140 166,4070 200 140 166,1334
180 150 166,5505 190 150 166,1363 200 150 165,8625
180 160 166,3624 190 160 165,9480 200 160 165,6740
180 170 166,2421 190 170 165,8274 200 170 165,5532
180 180 166,1783 190 180 165,7633 200 180 165,4888
180 190 166,1620 190 190 165,7468 200 190 165,4721
242
180 200 166,1861 190 200 165,7707 200 200 165,4957

180 210 166,2449 190 210 165,8292 200 210 165,5540
180 220 166,3336 190 220 165,9177 200 220 165,6423
180 230 166,4484 190 230 166,0321 200 230 165,7565
180 240 166,5859 190 240 166,1694 200 240 165,8935
180 250 166,7434 190 250 166,3267 200 250 166,0506
180 260 166,9187 190 260 166,5017 200 260 166,2254
180 270 167,1097 190 270 166,6925 200 270 166,4159
180 280 167,3148 190 280 166,8973 200 280 166,6205
180 290 167,5325 190 290 167,1148 200 290 166,8378
180 300 167,7616 190 300 167,3436 200 300 167,0663
180 310 168,0009 190 310 167,5826 200 310 167,3052
180 320 168,2495 190 320 167,8310 200 320 167,5533
180 330 168,5065 190 330 168,0878 200 330 167,8098
180 340 168,7713 190 340 168,3523 200 340 168,0741
180 350 169,0431 190 350 168,6238 200 350 168,3454
180 360 169,3213 190 360 168,9018 200 360 168,6232
180 370 169,6055 190 370 169,1857 200 370 168,9069
180 380 169,8951 190 380 169,4751 200 380 169,1960
180 390 170,1898 190 390 169,7695 200 390 169,4902
180 400 170,4892 190 400 170,0686 200 400 169,7891
180 410 170,7928 190 410 170,3720 200 410 170,0923
180 420 171,1005 190 420 170,6794 200 420 170,3995
180 430 171,4119 190 430 170,9906 200 430 170,7104
180 440 171,7268 190 440 171,3052 200 440 171,0248
180 450 172,0450 190 450 171,6231 200 450 171,3425
180 460 172,3662 190 460 171,9441 200 460 171,6632
180 470 172,6902 190 470 172,2678 200 470 171,9867
180 480 173,0169 190 480 172,5943 200 480 172,3129
180 490 173,3461 190 490 172,9232 200 490 172,6416
180 500 173,6776 190 500 173,2545 200 500 172,9726
180 510 174,0113 190 510 173,5880 200 510 173,3059
180 520 174,3472 190 520 173,9236 200 520 173,6413
243
180 530 174,6850 190 530 174,2611 200 530 173,9786

180 540 175,0246 190 540 174,6005 200 540 174,3178
180 550 175,3661 190 550 174,9417 200 550 174,6587
180 560 175,7091 190 560 175,2845 200 560 175,0013
180 570 176,0538 190 570 175,6289 200 570 175,3455
180 580 176,4000 190 580 175,9748 200 580 175,6911
180 590 176,7475 190 590 176,3221 200 590 176,0382
180 600 177,0964 190 600 176,6708 200 600 176,3867
180 610 177,4466 190 610 177,0207 200 610 176,7364
180 620 177,7980 190 620 177,3719 200 620 177,0873
180 630 178,1506 190 630 177,7242 200 630 177,4394
180 640 178,5043 190 640 178,0776 200 640 177,7926
180 650 178,8590 190 650 178,4321 200 650 178,1468
180 660 179,2148 190 660 178,7876 200 660 178,5021
180 670 179,5715 190 670 179,1440 200 670 178,8583
180 680 179,9291 190 680 179,5014 200 680 179,2154
180 690 180,2876 190 690 179,8596 200 690 179,5735
180 700 180,6470 190 700 180,2187 200 700 179,9323
180 710 181,0071 190 710 180,5786 200 710 180,2920
180 720 181,3680 190 720 180,9393 200 720 180,6524
180 730 181,7297 190 730 181,3007 200 730 181,0136
180 740 182,0921 190 740 181,6628 200 740 181,3755
180 750 182,4551 190 750 182,0256 200 750 181,7381
180 760 182,8188 190 760 182,3891 200 760 182,1013
180 770 183,1832 190 770 182,7532 200 770 182,4652
180 780 183,5481 190 780 183,1179 200 780 182,8296
180 790 183,9137 190 790 183,4832 200 790 183,1947
180 800 184,2798 190 800 183,8490 200 800 183,5603
244
Anexa nr. VI-3 - Valorile costului unitar calculate pentru abatajele frontale cu susținere
individuală și tavan de rezistență, în felii orizontale pentru Nsch=8 post/sch,
hab=2,5 m și α=35°
Lab L ca Cost Lab L ca Cost Lab L ca Cost

60 100 234,8703 70 100 222,0522 80 100 212,7013

60 110 233,6553 70 110 220,8346 80 110 211,4819
60 120 232,7043 70 120 219,8810 80 120 210,5264
60 130 231,9562 70 130 219,1305 80 130 209,7739
60 140 231,3678 70 140 218,5394 80 140 209,1809
60 150 230,9069 70 150 218,0760 80 150 208,7156
60 160 230,5497 70 160 217,7163 80 160 208,3539
60 170 230,2779 70 170 217,4419 80 170 208,0777
60 180 230,0773 70 180 217,2388 80 180 207,8726
60 190 229,9366 70 190 217,0955 80 190 207,7274
60 200 229,8469 70 200 217,0032 80 200 207,6332
60 210 229,8008 70 210 216,9545 80 210 207,5826
60 220 229,7924 70 220 216,9436 80 220 207,5697
60 230 229,8168 70 230 216,9654 80 230 207,5897
60 240 229,8698 70 240 217,0159 80 240 207,6383
60 250 229,9482 70 250 217,0917 80 250 207,7121
60 260 230,0488 70 260 217,1898 80 260 207,8083
60 270 230,1693 70 270 217,3078 80 270 207,9243
60 280 230,3076 70 280 217,4435 80 280 208,0581
60 290 230,4617 70 290 217,5950 80 290 208,2078
60 300 230,6301 70 300 217,7609 80 300 208,3717
60 310 230,8115 70 310 217,9397 80 310 208,5486
60 320 231,0046 70 320 218,1302 80 320 208,7372
60 330 231,2082 70 330 218,3313 80 330 208,9364
60 340 231,4217 70 340 218,5422 80 340 209,1453
60 350 231,6439 70 350 218,7619 80 350 209,3631
60 360 231,8743 70 360 218,9897 80 360 209,5890
60 370 232,1122 70 370 219,2251 80 370 209,8224
60 380 232,3570 70 380 219,4673 80 380 210,0627
60 390 232,6081 70 390 219,7158 80 390 210,3094
245
60 400 232,8651 70 400 219,9703 80 400 210,5619

60 410 233,1275 70 410 220,2301 80 410 210,8199
60 420 233,3950 70 420 220,4951 80 420 211,0829
60 430 233,6672 70 430 220,7647 80 430 211,3506
60 440 233,9438 70 440 221,0388 80 440 211,6227
60 450 234,2245 70 450 221,3169 80 450 211,8989
60 460 234,5090 70 460 221,5988 80 460 212,1790
60 470 234,7971 70 470 221,8844 80 470 212,4626
60 480 235,0885 70 480 222,1733 80 480 212,7495
60 490 235,3831 70 490 222,4653 80 490 213,0397
60 500 235,6807 70 500 222,7603 80 500 213,3328
60 510 235,9810 70 510 223,0581 80 510 213,6286
60 520 236,2840 70 520 223,3585 80 520 213,9271
60 530 236,5895 70 530 223,6614 80 530 214,2281
60 540 236,8973 70 540 223,9666 80 540 214,5314
60 550 237,2073 70 550 224,2741 80 550 214,8370
60 560 237,5194 70 560 224,5836 80 560 215,1446
60 570 237,8335 70 570 224,8952 80 570 215,4542
60 580 238,1494 70 580 225,2086 80 580 215,7657
60 590 238,4672 70 590 225,5238 80 590 216,0790
60 600 238,7866 70 600 225,8407 80 600 216,3939
60 610 239,1077 70 610 226,1592 80 610 216,7105
60 620 239,4303 70 620 226,4792 80 620 217,0287
60 630 239,7544 70 630 226,8007 80 630 217,3482
60 640 240,0798 70 640 227,1236 80 640 217,6692
60 650 240,4066 70 650 227,4479 80 650 217,9915
60 660 240,7347 70 660 227,7734 80 660 218,3151
60 670 241,0639 70 670 228,1001 80 670 218,6399
60 680 241,3944 70 680 228,4279 80 680 218,9659
60 690 241,7259 70 690 228,7569 80 690 219,2929
60 700 242,0585 70 700 229,0869 80 700 219,6210
60 710 242,3921 70 710 229,4180 80 710 219,9502
60 720 242,7267 70 720 229,7500 80 720 220,2803
246
60 730 243,0622 70 730 230,0830 80 730 220,6113

60 740 243,3986 70 740 230,4168 80 740 220,9433
60 750 243,7359 70 750 230,7516 80 750 221,2761
60 760 244,0740 70 760 231,0871 80 760 221,6097
60 770 244,4129 70 770 231,4234 80 770 221,9441
60 780 244,7525 70 780 231,7605 80 780 222,2793
60 790 245,0929 70 790 232,0984 80 790 222,6152
60 800 245,4340 70 800 232,4369 80 800 222,9518
90 100 205,6620 100 100 200,2408 110 100 195,9963
90 110 204,4411 100 110 199,0186 110 110 194,7732
90 120 203,4841 100 120 198,0604 110 120 193,8140
90 130 202,7301 100 130 197,3053 110 130 193,0578
90 140 202,1356 100 140 196,7096 110 140 192,4612
90 150 201,6688 100 150 196,2416 110 150 191,9922
90 160 201,3057 100 160 195,8773 110 160 191,6269
90 170 201,0279 100 170 195,5983 110 170 191,3470
90 180 200,8213 100 180 195,3905 110 180 191,1382
90 190 200,6747 100 190 195,2427 110 190 190,9894
90 200 200,5790 100 200 195,1458 110 200 190,8915
90 210 200,5269 100 210 195,0925 110 210 190,8373
90 220 200,5125 100 220 195,0769 110 220 190,8207
90 230 200,5309 100 230 195,0942 110 230 190,8370
90 240 200,5781 100 240 195,1401 110 240 190,8819
90 250 200,6504 100 250 195,2113 110 250 190,9521
90 260 200,7451 100 260 195,3048 110 260 191,0447
90 270 200,8597 100 270 195,4181 110 270 191,1570
90 280 200,9919 100 280 195,5492 110 280 191,2871
90 290 201,1401 100 290 195,6962 110 290 191,4331
90 300 201,3026 100 300 195,8574 110 300 191,5934
90 310 201,4779 100 310 196,0316 110 310 191,7666
90 320 201,6650 100 320 196,2175 110 320 191,9516
90 330 201,8628 100 330 196,4141 110 330 192,1471
90 340 202,0702 100 340 196,6203 110 340 192,3524
247
90 350 202,2865 100 350 196,8354 110 350 192,5665

90 360 202,5109 100 360 197,0587 110 360 192,7888
90 370 202,7429 100 370 197,2894 110 370 193,0185
90 380 202,9817 100 380 197,5270 110 380 193,2552
90 390 203,2268 100 390 197,7709 110 390 193,4981
90 400 203,4778 100 400 198,0208 110 400 193,7470
90 410 203,7343 100 410 198,2761 110 410 194,0013
90 420 203,9958 100 420 198,5364 110 420 194,2607
90 430 204,2621 100 430 198,8014 110 430 194,5247
90 440 204,5327 100 440 199,0709 110 440 194,7932
90 450 204,8074 100 450 199,3444 110 450 195,0657
90 460 205,0859 100 460 199,6217 110 460 195,3421
90 470 205,3681 100 470 199,9027 110 470 195,6220
90 480 205,6535 100 480 200,1869 110 480 195,9054
90 490 205,9422 100 490 200,4744 110 490 196,1918
90 500 206,2338 100 500 200,7648 110 500 196,4812
90 510 206,5281 100 510 201,0580 110 510 196,7734
90 520 206,8252 100 520 201,3538 110 520 197,0683
90 530 207,1246 100 530 201,6521 110 530 197,3656
90 540 207,4265 100 540 201,9527 110 540 197,6653
90 550 207,7305 100 550 202,2556 110 550 197,9671
90 560 208,0366 100 560 202,5605 110 560 198,2711
90 570 208,3448 100 570 202,8674 110 570 198,5770
90 580 208,6548 100 580 203,1762 110 580 198,8849
90 590 208,9666 100 590 203,4868 110 590 199,1945
90 600 209,2800 100 600 203,7991 110 600 199,5058
90 610 209,5951 100 610 204,1130 110 610 199,8187
90 620 209,9118 100 620 204,4285 110 620 200,1332
90 630 210,2299 100 630 204,7454 110 630 200,4491
90 640 210,5494 100 640 205,0637 110 640 200,7665
90 650 210,8702 100 650 205,3833 110 650 201,0851
90 660 211,1923 100 660 205,7042 110 660 201,4050
90 670 211,5156 100 670 206,0263 110 670 201,7261
248
90 680 211,8400 100 680 206,3496 110 680 202,0484

90 690 212,1656 100 690 206,6739 110 690 202,3718
90 700 212,4922 100 700 206,9994 110 700 202,6963
90 710 212,8199 100 710 207,3258 110 710 203,0218
90 720 213,1485 100 720 207,6532 110 720 203,3482
90 730 213,4780 100 730 207,9816 110 730 203,6756
90 740 213,8085 100 740 208,3108 110 740 204,0039
90 750 214,1398 100 750 208,6410 110 750 204,3330
90 760 214,4719 100 760 208,9719 110 760 204,6630
90 770 214,8048 100 770 209,3036 110 770 204,9937
90 780 215,1385 100 780 209,6361 110 780 205,3252
90 790 215,4730 100 790 209,9694 110 790 205,6575
90 800 215,8081 100 800 210,3033 110 800 205,9905
120 100 192,6344 130 100 189,9514 140 100 187,8018
120 110 191,4104 130 110 188,7268 140 110 186,5766
120 120 190,4505 130 120 187,7661 140 120 185,6153
120 130 189,6935 130 130 187,0084 140 130 184,8571
120 140 189,0961 130 140 186,4103 140 140 184,2584
120 150 188,6263 130 150 185,9398 140 150 183,7873
120 160 188,2601 130 160 185,5730 140 160 183,4199
120 170 187,9794 130 170 185,2916 140 170 183,1379
120 180 187,7698 130 180 185,0813 140 180 182,9270
120 190 187,6202 130 190 184,9310 140 190 182,7761
120 200 187,5215 130 200 184,8316 140 200 182,6761
120 210 187,4664 130 210 184,7759 140 210 182,6198
120 220 187,4491 130 220 184,7578 140 220 182,6012
120 230 187,4645 130 230 184,7726 140 230 182,6153
120 240 187,5087 130 240 184,8160 140 240 182,6582
120 250 187,5780 130 250 184,8847 140 250 182,7263
120 260 187,6697 130 260 184,9757 140 260 182,8167
120 270 187,7813 130 270 185,0866 140 270 182,9270
120 280 187,9106 130 280 185,2152 140 280 183,0550
120 290 188,0558 130 290 185,3597 140 290 183,1989
249
120 300 188,2152 130 300 185,5185 140 300 183,3571

120 310 188,3876 130 310 185,6902 140 310 183,5282
120 320 188,5718 130 320 185,8736 140 320 183,7111
120 330 188,7665 130 330 186,0677 140 330 183,9045
120 340 188,9710 130 340 186,2714 140 340 184,1077
120 350 189,1843 130 350 186,4841 140 350 184,3197
120 360 189,4057 130 360 186,7048 140 360 184,5399
120 370 189,6347 130 370 186,9331 140 370 184,7676
120 380 189,8705 130 380 187,1682 140 380 185,0021
120 390 190,1126 130 390 187,4097 140 390 185,2430
120 400 190,3607 130 400 187,6570 140 400 185,4898
120 410 190,6142 130 410 187,9098 140 410 185,7420
120 420 190,8727 130 420 188,1677 140 420 185,9992
120 430 191,1360 130 430 188,4303 140 430 186,2612
120 440 191,4036 130 440 188,6972 140 440 186,5276
120 450 191,6753 130 450 188,9683 140 450 186,7980
120 460 191,9509 130 460 189,2431 140 460 187,0723
120 470 192,2300 130 470 189,5216 140 470 187,3502
120 480 192,5125 130 480 189,8034 140 480 187,6314
120 490 192,7982 130 490 190,0883 140 490 187,9157
120 500 193,0868 130 500 190,3763 140 500 188,2031
120 510 193,3782 130 510 190,6670 140 510 188,4932
120 520 193,6722 130 520 190,9603 140 520 188,7859
120 530 193,9687 130 530 191,2561 140 530 189,0812
120 540 194,2676 130 540 191,5543 140 540 189,3787
120 550 194,5686 130 550 191,8546 140 550 189,6785
120 560 194,8718 130 560 192,1571 140 560 189,9804
120 570 195,1769 130 570 192,4615 140 570 190,2842
120 580 195,4839 130 580 192,7679 140 580 190,5900
120 590 195,7927 130 590 193,0760 140 590 190,8975
120 600 196,1032 130 600 193,3858 140 600 191,2067
120 610 196,4153 130 610 193,6972 140 610 191,5176
120 620 196,7290 130 620 194,0102 140 620 191,8299
250
120 630 197,0441 130 630 194,3246 140 630 192,1438

120 640 197,3606 130 640 194,6404 140 640 192,4590
120 650 197,6784 130 650 194,9576 140 650 192,7756
120 660 197,9975 130 660 195,2760 140 660 193,0934
120 670 198,3179 130 670 195,5956 140 670 193,4124
120 680 198,6393 130 680 195,9164 140 680 193,7326
120 690 198,9619 130 690 196,2383 140 690 194,0539
120 700 199,2856 130 700 196,5613 140 700 194,3763
120 710 199,6102 130 710 196,8852 140 710 194,6997
120 720 199,9359 130 720 197,2102 140 720 195,0240
120 730 200,2624 130 730 197,5361 140 730 195,3493
120 740 200,5899 130 740 197,8628 140 740 195,6755
120 750 200,9182 130 750 198,1905 140 750 196,0025
120 760 201,2474 130 760 198,5189 140 760 196,3304
120 770 201,5773 130 770 198,8482 140 770 196,6591
120 780 201,9080 130 780 199,1782 140 780 196,9885
120 790 202,2395 130 790 199,5089 140 790 197,3187
120 800 202,5716 130 800 199,8404 140 800 197,6495
150 100 186,0790 160 100 184,7029 170 100 183,6123
150 110 184,8533 160 110 183,4767 170 110 182,3858
150 120 183,8915 160 120 182,5145 170 120 181,4231
150 130 183,1327 160 130 181,7553 170 130 180,6635
150 140 182,5335 160 140 181,1556 170 140 180,0635
150 150 182,0619 160 150 180,6836 170 150 179,5910
150 160 181,6940 160 160 180,3152 170 160 179,2223
150 170 181,4115 160 170 180,0322 170 170 178,9389
150 180 181,2001 160 180 179,8204 170 180 178,7267
150 190 181,0487 160 190 179,6685 170 190 178,5744
150 200 180,9482 160 200 179,5676 170 200 178,4731
150 210 180,8913 160 210 179,5103 170 210 178,4154
150 220 180,8722 160 220 179,4907 170 220 178,3954
150 230 180,8859 160 230 179,5039 170 230 178,4082
150 240 180,9282 160 240 179,5458 170 240 178,4497
251
150 250 180,9958 160 250 179,6130 170 250 178,5165

150 260 181,0857 160 260 179,7024 170 260 178,6056
150 270 181,1955 160 270 179,8118 170 270 178,7145
150 280 181,3230 160 280 179,9388 170 280 178,8411
150 290 181,4664 160 290 180,0818 170 290 178,9837
150 300 181,6240 160 300 180,2390 170 300 179,1405
150 310 181,7947 160 310 180,4092 170 310 179,3103
150 320 181,9770 160 320 180,5910 170 320 179,4918
150 330 182,1699 160 330 180,7835 170 330 179,6839
150 340 182,3726 160 340 180,9857 170 340 179,8857
150 350 182,5841 160 350 181,1968 170 350 180,0964
150 360 182,8038 160 360 181,4161 170 360 180,3152
150 370 183,0309 160 370 181,6427 170 370 180,5415
150 380 183,2650 160 380 181,8763 170 380 180,7747
150 390 183,5053 160 390 182,1162 170 390 181,0142
150 400 183,7516 160 400 182,3621 170 400 181,2596
150 410 184,0033 160 410 182,6133 170 410 181,5105
150 420 184,2600 160 420 182,8696 170 420 181,7664
150 430 184,5215 160 430 183,1306 170 430 182,0270
150 440 184,7874 160 440 183,3960 170 440 182,2920
150 450 185,0573 160 450 183,6655 170 450 182,5611
150 460 185,3311 160 460 183,9388 170 460 182,8341
150 470 185,6084 160 470 184,2157 170 470 183,1106
150 480 185,8891 160 480 184,4960 170 480 183,3904
150 490 186,1730 160 490 184,7794 170 490 183,6735
150 500 186,4598 160 500 185,0658 170 500 183,9594
150 510 186,7494 160 510 185,3549 170 510 184,2482
150 520 187,0416 160 520 185,6467 170 520 184,5396
150 530 187,3363 160 530 185,9410 170 530 184,8335
150 540 187,6334 160 540 186,2376 170 540 185,1297
150 550 187,9327 160 550 186,5364 170 550 185,4281
150 560 188,2340 160 560 186,8373 170 560 185,7286
150 570 188,5374 160 570 187,1402 170 570 186,0311
252
150 580 188,8426 160 580 187,4450 170 580 186,3355

150 590 189,1496 160 590 187,7516 170 590 186,6417
150 600 189,4583 160 600 188,0598 170 600 186,9495
150 610 189,7686 160 610 188,3697 170 610 187,2590
150 620 190,0805 160 620 188,6811 170 620 187,5700
150 630 190,3938 160 630 188,9940 170 630 187,8825
150 640 190,7085 160 640 189,3083 170 640 188,1964
150 650 191,0246 160 650 189,6239 170 650 188,5116
150 660 191,3419 160 660 189,9407 170 660 188,8281
150 670 191,6604 160 670 190,2588 170 670 189,1458
150 680 191,9801 160 680 190,5781 170 680 189,4646
150 690 192,3009 160 690 190,8984 170 690 189,7845
150 700 192,6228 160 700 191,2198 170 700 190,1056
150 710 192,9456 160 710 191,5422 170 710 190,4276
150 720 193,2695 160 720 191,8656 170 720 190,7506
150 730 193,5943 160 730 192,1900 170 730 191,0745
150 740 193,9199 160 740 192,5152 170 740 191,3993
150 750 194,2465 160 750 192,8413 170 750 191,7250
150 760 194,5738 160 760 193,1682 170 760 192,0516
150 770 194,9020 160 770 193,4959 170 770 192,3789
150 780 195,2309 160 780 193,8244 170 780 192,7069
150 790 195,5605 160 790 194,1536 170 790 193,0357
150 800 195,8909 160 800 194,4835 170 800 193,3653
180 100 182,7597 190 100 182,1075 200 100 181,6256
180 110 181,5328 190 110 180,8802 200 110 180,3980
180 120 180,5698 190 120 179,9170 200 120 179,4345
180 130 179,8099 190 130 179,1567 200 130 178,6739
180 140 179,2095 190 140 178,5560 200 140 178,0729
180 150 178,7367 190 150 178,0829 200 150 177,5995
180 160 178,3676 190 160 177,7134 200 160 177,2298
180 170 178,0838 190 170 177,4294 200 170 176,9455
180 180 177,8713 190 180 177,2165 200 180 176,7324
180 190 177,7187 190 190 177,0636 200 190 176,5791
253
180 200 177,6170 190 200 176,9616 200 200 176,4769

180 210 177,5589 190 210 176,9032 200 210 176,4182
180 220 177,5386 190 220 176,8826 200 220 176,3973
180 230 177,5511 190 230 176,8947 200 230 176,4092
180 240 177,5922 190 240 176,9356 200 240 176,4497
180 250 177,6586 190 250 177,0017 200 250 176,5155
180 260 177,7473 190 260 177,0901 200 260 176,6036
180 270 177,8559 190 270 177,1983 200 270 176,7116
180 280 177,9822 190 280 177,3243 200 280 176,8373
180 290 178,1244 190 290 177,4662 200 290 176,9789
180 300 178,2809 190 300 177,6224 200 300 177,1348
180 310 178,4503 190 310 177,7915 200 310 177,3036
180 320 178,6314 190 320 177,9723 200 320 177,4842
180 330 178,8232 190 330 178,1637 200 330 177,6753
180 340 179,0247 190 340 178,3649 200 340 177,8762
180 350 179,2350 190 350 178,5749 200 350 178,0860
180 360 179,4535 190 360 178,7931 200 360 178,3038
180 370 179,6794 190 370 179,0187 200 370 178,5292
180 380 179,9123 190 380 179,2512 200 380 178,7614
180 390 180,1514 190 390 179,4901 200 390 179,0000
180 400 180,3965 190 400 179,7349 200 400 179,2445
180 410 180,6470 190 410 179,9850 200 410 179,4944
180 420 180,9026 190 420 180,2403 200 420 179,7493
180 430 181,1628 190 430 180,5003 200 430 180,0090
180 440 181,4275 190 440 180,7646 200 440 180,2731
180 450 181,6963 190 450 181,0330 200 450 180,5412
180 460 181,9688 190 460 181,3053 200 460 180,8132
180 470 182,2450 190 470 181,5811 200 470 181,0888
180 480 182,5245 190 480 181,8603 200 480 181,3677
180 490 182,8071 190 490 182,1427 200 490 181,6497
180 500 183,0928 190 500 182,4280 200 500 181,9348
180 510 183,3812 190 510 182,7161 200 510 182,2226
180 520 183,6722 190 520 183,0068 200 520 182,5130
254
180 530 183,9657 190 530 183,3000 200 530 182,8059

180 540 184,2616 190 540 183,5956 200 540 183,1012
180 550 184,5597 190 550 183,8933 200 550 183,3987
180 560 184,8598 190 560 184,1932 200 560 183,6983
180 570 185,1620 190 570 184,4950 200 570 183,9998
180 580 185,4660 190 580 184,7987 200 580 184,3033
180 590 185,7719 190 590 185,1042 200 590 184,6085
180 600 186,0794 190 600 185,4114 200 600 184,9154
180 610 186,3885 190 610 185,7203 200 610 185,2239
180 620 186,6992 190 620 186,0306 200 620 185,5340
180 630 187,0113 190 630 186,3424 200 630 185,8455
180 640 187,3248 190 640 186,6556 200 640 186,1585
180 650 187,6397 190 650 186,9702 200 650 186,4727
180 660 187,9558 190 660 187,2860 200 660 186,7882
180 670 188,2731 190 670 187,6030 200 670 187,1050
180 680 188,5916 190 680 187,9212 200 680 187,4229
180 690 188,9112 190 690 188,2405 200 690 187,7419
180 700 189,2319 190 700 188,5608 200 700 188,0619
180 710 189,5536 190 710 188,8822 200 710 188,3830
180 720 189,8762 190 720 189,2045 200 720 188,7051
180 730 190,1998 190 730 189,5278 200 730 189,0281
180 740 190,5243 190 740 189,8519 200 740 189,3519
180 750 190,8496 190 750 190,1770 200 750 189,6767
180 760 191,1758 190 760 190,5028 200 760 190,0023
180 770 191,5027 190 770 190,8295 200 770 190,3286
180 780 191,8305 190 780 191,1569 200 780 190,6557
180 790 192,1589 190 790 191,4850 200 790 190,9836
180 800 192,4881 190 800 191,8139 200 800 191,3122
255
Anexa nr. VI-4 - Graficele de variație ale costului unitar pentru abatajele frontale cu susținere
individuală și tavan de rezistență, în felii orizontale pentruhab=2,5 m și α=35°
256
257
Anexa nr. VII-1 – Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru abatajul frontal dotat cu complex mecanizat
Relaţia
Valoarea
Nr Complexul consumului de muncă Formația
Norma Valori normate Posturi normate lucrării
crt. de operaţii
M A V
0 1 2 3 4 5=col 2: col 3 6 7 8 9
wc= 0,8m
Răpire armături metalice w Tabel I-7 wc 1 MA
1. M 01  2  c  m01 d1= 0,7m P1  2   1 1 - S 1  P1 
din preabataje d1 n01= 2,15 buc/post d1 n01 2
m01= 223,25 min/buc
d2= 0,8m
Montat armături w Tabel I-30 wc 1 MA
2. M 02  2  c  m02 m02 = 111,07 min/arm P2  2   1 1 - S2  P2 
intermediare în intersecții d2 n02= 4,3 buc/post d 2 n02 2
hab=3 m
258
m03 = 6,85 min/ml
Tabel 1-22 1 2M  A
3. Tăiere cu combina M 03  l ab  m03 wc=0,8 m P3  l ab  2 1 - S3  P3 
n3= 70 ml/post n3 3
Încărcarea manuală a
cărbunelui (10% din
M 04  l ab  hab  wc  0,1  m04 Tabel I-23 1 A V
4. volumul total al P4  0,1  lab  hab  wc - 1 1 S 4  P4 
3 3
n4= 24,5 m / post m04= 19,59 min/m n4 2
cărbunelui tăiat cu
combina)
l ab Tabel I-27 ls=1,5m l ab 1 MA

5. Curățire secții M 05   m07 P5   1 1 - S5  P5 
ls N5= 75 secții/post m05= 6,40 min/secție l s n5 2
l ab Tabel I-26 l ab 1 MA

6. Reașezare secții susținere M6   m08 m06= 34,28 min/secție P6   1 1 - S6  P6 
ls n6= 14 buc/ post l s n6 2
Tabel VIII-1 lpr= 4m 1 M  A V
7. Ripare transportor M 7  l ab  2  l pr   m09 P7  lab  2l pr  1 1 1 S7  P7 
n7= 66 ml/ post m07= 6,6 min/ml n7 3
Susținere și dirijare l ab Tabel I - 25 lab 1 MA
8. M8   m9 P8   1 1 - S8  P8 
presiune minieră ls n8=53secții/ post m08= 9,05 min/secție ls n8 2
Scurtare transportor din Tabelul I-28 M  AV
9. M 9  wc  m9 P9  wc  n9 1 1 1 S9  P9 
preabatajul de bază n9= 0,28 post/ml m09= 134,4 min/ml 3
Tabelul I-30 1 MA

10. Montare plasă tavan M 10  l ab  wc  m10 m10= 16 min/m2 P10  l ab  wc  1 1 - S10  P10 
2
n10= 30 m / post n10 2
ln = 5m
hab2 Tabelul I-22 hab2 1 MA
11 Extragere șpiț acoperiș M 11   wc  m11 m11= 117,07 min/buc P11  wc  1 1 - S11  P11 
3
3  tg n11= 4,1 m /post 3  tg n11 2
259
hab2 Tabel I-23 hab2 1 MA
3
12. Extragere șpiț culcuș M 12   wc  m12 m14= 114,28 min/m P12   wc  1 1 - S12  P12 
3
3  tg n12= 4,2 m /post 3  tg n12 2
Montare pereți Tabel I-6 d= 0,8m 1 A V
13. M 13  hab  wc  m13 P13  hab  wc  - 1 1 S13  P13 
2 2
despărțitori n13= 64 m /post m13= 7,5 min/m n13 2
Tabel I-29 M  AV
14. Întreținere utilaje abataj M 14  l ab  hab  wc  m14 m16= 4,176 min/m3 P14  l ab hab wc  n14 1 1 1 S14  P14 
3
n16= 0,0087 post/m 3
Șistificare abataj, căi de Tabel I-4 A V
15. M 15  Vt  m15 m15 = 2,88 min/m3 P15  Vt  n15 - 1 1 S15  P15 
3
acces n15= 0,006 post/m 2
Normele au fost calculate pentru o durată a schimbului de 8h. Pentru schimbul cu durata de 6h acestea vor fi majorate cu 1,21.
Anexa nr. VII-2 – Fișa pentru stabilirea normei tehnice și a tarifului pentru rotirea complexului mecanizat de abatajla limita de exploatare
0 1 2 3 4 5=col 2: col 3 6 7 8 9
Montare juguri metalice wc Tabel I-13 1 MA

1. M 01  2   m01 m01= 44,03 min/buc P1  3  l ab  1 1 - S 1  P1 
provizorii cu lungime de 2-3m d1 n01= 10,9 buc/post n01 2
Montare plasă de sârmă (dublare Tabel I-30 1 MA
2. M 02  2  l ab  12  m02 m02 = 12,63 min/m2 P2  2  l ab  12 1 1 - S2  P2 
2
tavan) n02= 38 m / post n02 2
Ripare transportor din abataj Tabel 1-28 1 M  AV
3. M 03  l ab  m03 m03 = 7,27 min/ml P3  l ab  1 1 1 S3  P3 
(decuplare și înclinarea acestuia) n3= 66 ml/post n3 3
Tăiere cu combina (se taie minim
260
4. 7 fâșii pe înclinare pt coborârea M 04  7  lab  m04 m04= 6,85 min/ml P4  7  lab  2 1 - S4  P4 
n4= 70 ml/ post n4 3
vetrei abatajului)
Ripare transportor (pentru fiecare
Tabel 1-28 1 M  AV
5. fâșie tăiată cu transportorul M 05  7  l ab  m05 m03 = 7,27 min/ml P5  7  l ab  1 1 1 S5  P5 
n3= 66 ml/post n5 3
decuplat de secții)
Montare stâlpi lemn stabilizare l ab Tabel I-30 l ab 1 MA

6. M 06   m06 m06= 62,33 min/buc P6   1 1 - S6  P6 
secții de susținere 3 n6= 7,7 buc/ post 3 n6 2
Montare armături metalice
l ab Tabel I-27 ds=0,7m l ab 1 MA
7. formate din dou grinzi GSA 1,25 M 07   m07 P7   1 1 - S7  P7 
ds n7= 62 secții/post m07 = 20,86 min/cadru d s n7 2
m și 2 stâlpi SVJ 3,15m
l ab Tabel I-11 lj= 3m l ab 1 MA

8. Armare și asigurare șcarpă M8   m08 P8   1 1 - S8  P8 
lj n8= 3,7 buc/ post m08= 129,72 min/buc l j n8 2
Bndajare șcarpă (montare pereți Tabel I-6 1 MA
9. M 9  l ab  hab  m09 m09= 5,10 min/m2 P9  lab  hab  1 1 - S9  P9 
2
despărțitori) n9= 64 m / post n9 2
Demontare transportor de pe l ab Tabel VIII - 7 M  A V
10. M 10   m10 m10= 7776 min/tr P10  16,2 1 1 1 S10  P10 
0
abataj(rotire cu 180 ) ls n10= 16,2 post/tr 3
Demontat jgheaburi, lanț cu Tabelul VIII-7 M  AV
11. M 11  l ab  m11 m11= 100,8 min/ml P11  l ab  n11 1 1 1 S11  P11 
raclete, linii de ghidare n11= 0,21 post/ml 3
Tabelul VII- 3 M  AV
12. Montare transportor M 12  l ab  wc  m12 m12= 172,8 min/ml P12  l ab  n12 1 1 1 S12  P12 
n12= 172,8 min/ ml 3
Remontare combina de abataj
Tabelul VIII-3 M  A V
13 (montare tamburi, branșare el., M 13  1  m13 m13= 888 min/buc P13  n13 1 1 1 S13  P13 
n13= 1,85 post/comb 3
întindere lanț)
Tăiere cărbune (tăiere vatră în
261
14. sens invers până la talpa M 14  7  l ab  m14 m14= 6,8 min/m3 P14  7  lab  2 1 - S14  P14 
n14= 70 ml/post n14 3
susținerii)
l ab Tabel I- 27 ls= 1,5 m l ab 1 MA

15. Curățire secții M 15   m15 2
P15   1 1 - S15  P15 
ls n15= 62 sectii/post m15= 6,8 min/m l s n15 2
l ab Tabel I-25 ls= 1,5 m l ab 1 MA
16. Dirijare preiune minieră M 16   m16 P16   1 1 - S16  P16 
ls n16= 44 sectii/post m16= 8,18 min/sectie l s n16 2
l ab Tabel VIII-1 l ab MA
17. Manevrare sectie M 17   m17 m17= 360 min/sectie P17   n17 1 1 - S17  P17 
3
ls n17= 0,75 post/m ls 2
Poziționare si tensionare secție în l ab Tabel VIII-1 l ab MA
18. M 18   m18 m17= 600 min/sectie P18   n18 1 1 - S18  P18 
abataj ls n18= 1,25 post/sectie ls 2
Răpire stâlpi intermediari (fără l ab Tabel I-7 l ab 1 MA
19 M 19  10   m18 m19= 6,76 min/buc P19  10   1 1 - S19  P19 
grindă) ls n19= 71 buc/post l s n19 2
Montare stâlpi intermediari l ab Tabel I-7 l ab MA
20. M 20  6   m20 m17= 5,85 min/buc P20  6   n20 1 1 - S20  P20 
(rearmare) ls n20= 82 buc/post ls 2
Montare sustinere suplimentară l ab Tabel I-11 l ab 1 MA
21. M 21   m21 m17= 129,72 min/buc P21   1 1 - S20  P21 
(jug lemn cu 3 stâlpi) ls n21= 3,7 buc/post l s n21 2
l ab Tabel I-7 l ab 1 MA
22. Dirijare presiune M 22   m22 m22= 32 min/cadru P22   1 1 - S22  P22 
ds n22= 3,7 buc/post l s n22 2
Cuplare grinzi ripare la l ab Tabel VIII-1 l ab M  A V
23. M 23   m23 m22= 672 min/sectie P23   n23 1 1 - S23  P23 
transportor ls n23= 1,14 post/sectie ls 3
262
Anexa VII-3 Valorile costului unitar pentru abatajele frontale dotate cu complex mecanizat,
exploatate în felii orizontale pentru Nsch=8 post/sch și α =35°
Cost Cost Lca Cost

[lei/tona] [lei/tona] [m] [lei/tona]
60 100 235,6526 70 100 222,0679 80 100 212,2009

60 110 232,7509 70 110 219,1413 80 110 209,2518
60 120 230,3810 70 120 216,7478 80 120 206,8375
60 130 228,4200 70 130 214,7644 80 130 204,8345
60 140 226,7805 70 140 213,1032 80 140 203,1547
60 150 225,3980 70 150 211,6998 80 150 201,7335
60 160 224,2245 70 160 210,5058 80 160 200,5224
60 170 223,2229 70 170 209,4842 80 170 199,4843
60 180 222,3648 70 180 208,6064 80 180 198,5903
60 190 221,6273 70 190 207,8496 80 190 197,8178
60 200 220,9925 70 200 207,1957 80 200 197,1485
60 210 220,4456 70 210 206,6300 80 210 196,5676
60 220 219,9747 70 220 206,1404 80 220 196,0631
60 230 219,5698 70 230 205,7171 80 230 195,6251
60 240 219,2227 70 240 205,3517 80 240 195,2452
60 250 218,9265 70 250 205,0373 80 250 194,9164
60 260 218,6753 70 260 204,7680 80 260 194,6329
60 270 218,4641 70 270 204,5388 80 270 194,3896
60 280 218,2886 70 280 204,3454 80 280 194,1822
60 290 218,1451 70 290 204,1841 80 290 194,0070
60 300 218,0304 70 300 204,0517 80 300 193,8608
60 310 217,9417 70 310 203,9453 80 310 193,7408
60 320 217,8767 70 320 203,8627 80 320 193,6445
60 330 217,8330 70 330 203,8015 80 330 193,5697
60 340 217,8089 70 340 203,7599 80 340 193,5147
60 350 217,8027 70 350 203,7362 80 350 193,4775
60 360 217,8129 70 360 203,7290 80 360 193,4569
60 370 217,8381 70 370 203,7368 80 370 193,4514
60 380 217,8772 70 380 203,7586 80 380 193,4598
263
Cost Cost Lca Cost
60 390 217,9291 70 390 203,7932 80 390 193,4812

60 400 217,9928 70 400 203,8396 80 400 193,5144
60 410 218,0675 70 410 203,8971 80 410 193,5587
60 420 218,1524 70 420 203,9648 80 420 193,6132
60 430 218,2468 70 430 204,0419 80 430 193,6772
60 440 218,3500 70 440 204,1280 80 440 193,7502
60 450 218,4614 70 450 204,2223 80 450 193,8314
60 460 218,5806 70 460 204,3243 80 460 193,9204
60 470 218,7070 70 470 204,4335 80 470 194,0166
60 480 218,8401 70 480 204,5496 80 480 194,1196
60 490 218,9796 70 490 204,6720 80 490 194,2290
60 500 219,1250 70 500 204,8004 80 500 194,3444
60 510 219,2761 70 510 204,9344 80 510 194,4655
60 520 219,4325 70 520 205,0737 80 520 194,5919
60 530 219,5938 70 530 205,2181 80 530 194,7233
60 540 219,7599 70 540 205,3671 80 540 194,8595
60 550 219,9304 70 550 205,5207 80 550 195,0001
60 560 220,1052 70 560 205,6784 80 560 195,1450
60 570 220,2839 70 570 205,8402 80 570 195,2939
60 580 220,4665 70 580 206,0058 80 580 195,4466
60 590 220,6526 70 590 206,1749 80 590 195,6029
60 600 220,8422 70 600 206,3475 80 600 195,7627
60 610 221,0350 70 610 206,5234 80 610 195,9258
60 620 221,2309 70 620 206,7024 80 620 196,0919
60 630 221,4297 70 630 206,8843 80 630 196,2610
60 640 221,6314 70 640 207,0690 80 640 196,4330
60 650 221,8357 70 650 207,2565 80 650 196,6076
60 660 222,0426 70 660 207,4464 80 660 196,7848
60 670 222,2519 70 670 207,6389 80 670 196,9645
60 680 222,4636 70 680 207,8336 80 680 197,1465
60 690 222,6775 70 690 208,0307 80 690 197,3307
60 700 222,8935 70 700 208,2298 80 700 197,5171
60 710 223,1116 70 710 208,4310 80 710 197,7056
264
Cost Cost Lca Cost
60 720 223,3317 70 720 208,6342 80 720 197,8960

60 730 223,5536 70 730 208,8392 80 730 198,0884
60 740 223,7773 70 740 209,0461 80 740 198,2825
60 750 224,0028 70 750 209,2547 80 750 198,4784
60 760 224,2299 70 760 209,4650 80 760 198,6759
60 770 224,4586 70 770 209,6768 80 770 198,8751
60 780 224,6889 70 780 209,8903 80 780 199,0758
60 790 224,9206 70 790 210,1052 80 790 199,2780
60 800 225,1538 70 800 210,3215 80 800 199,4816
60 840 226,0997 70 840 211,2001 80 840 200,3095
90 100 204,8125 100 100 199,1590 110 100 194,7673
90 110 201,8424 100 110 196,1691 110 110 191,7583
90 120 199,4090 100 120 193,7178 110 120 189,2901
90 130 197,3883 100 130 191,6808 110 130 187,2378
90 140 195,6920 100 140 189,9694 110 140 185,5124
90 150 194,2552 100 150 188,5185 110 150 184,0484
90 160 193,0292 100 160 187,2792 110 160 182,7969
90 170 191,9768 100 170 186,2141 110 170 181,7203
90 180 191,0691 100 180 185,2942 110 180 180,7895
90 190 190,2832 100 190 184,4967 110 190 179,9815
90 200 189,6009 100 200 183,8031 110 200 179,2779
90 210 189,0074 100 210 183,1986 110 210 178,6637
90 220 188,4905 100 220 182,6711 110 220 178,1267
90 230 188,0403 100 230 182,2104 110 230 177,6569
90 240 187,6484 100 240 181,8083 110 240 177,2459
90 250 187,3078 100 250 181,4578 110 250 176,8867
90 260 187,0126 100 260 181,1528 110 260 176,5732
90 270 186,7579 100 270 180,8883 110 270 176,3003
90 280 186,5391 100 280 180,6600 110 280 176,0638
90 290 186,3527 100 290 180,4641 110 290 175,8598
90 300 186,1953 100 300 180,2974 110 300 175,6852
90 310 186,0642 100 310 180,1571 110 310 175,5370
90 320 185,9569 100 320 180,0407 110 320 175,4128
265
Cost Cost Lca Cost
90 330 185,8712 100 330 179,9460 110 330 175,3104

90 340 185,8053 100 340 179,8711 110 340 175,2278
90 350 185,7574 100 350 179,8143 110 350 175,1635
90 360 185,7261 100 360 179,7741 110 360 175,1158
90 370 185,7099 100 370 179,7491 110 370 175,0834
90 380 185,7077 100 380 179,7382 110 380 175,0652
90 390 185,7185 100 390 179,7403 110 390 175,0599
90 400 185,7412 100 400 179,7543 110 400 175,0667
90 410 185,7749 100 410 179,7795 110 410 175,0846
90 420 185,8190 100 420 179,8150 110 420 175,1130
90 430 185,8726 100 430 179,8601 110 430 175,1509
90 440 185,9352 100 440 179,9141 110 440 175,1978
90 450 186,0060 100 450 179,9765 110 450 175,2532
90 460 186,0847 100 460 180,0467 110 460 175,3163
90 470 186,1706 100 470 180,1243 110 470 175,3868
90 480 186,2633 100 480 180,2086 110 480 175,4642
90 490 186,3625 100 490 180,2994 110 490 175,5480
90 500 186,4676 100 500 180,3963 110 500 175,6379
90 510 186,5785 100 510 180,4988 110 510 175,7335
90 520 186,6947 100 520 180,6067 110 520 175,8345
90 530 186,8159 100 530 180,7196 110 530 175,9406
90 540 186,9419 100 540 180,8374 110 540 176,0514
90 550 187,0724 100 550 180,9596 110 550 176,1668
90 560 187,2071 100 560 181,0861 110 560 176,2865
90 570 187,3459 100 570 181,2167 110 570 176,4103
90 580 187,4885 100 580 181,3511 110 580 176,5379
90 590 187,6347 100 590 181,4892 110 590 176,6692
90 600 187,7844 100 600 181,6307 110 600 176,8039
90 610 187,9374 100 610 181,7755 110 610 176,9420
90 620 188,0935 100 620 181,9234 110 620 177,0832
90 630 188,2525 100 630 182,0744 110 630 177,2274
90 640 188,4144 100 640 182,2282 110 640 177,3744
90 650 188,5790 100 650 182,3846 110 650 177,5242
266
Cost Cost Lca Cost
90 660 188,7462 100 660 182,5437 110 660 177,6766

90 670 188,9158 100 670 182,7053 110 670 177,8314
90 680 189,0878 100 680 182,8692 110 680 177,9887
90 690 189,2621 100 690 183,0354 110 690 178,1482
90 700 189,4385 100 700 183,2037 110 700 178,3099
90 710 189,6170 100 710 183,3741 110 710 178,4736
90 720 189,7974 100 720 183,5465 110 720 178,6394
90 730 189,9798 100 730 183,7208 110 730 178,8070
90 740 190,1640 100 740 183,8970 110 740 178,9765
90 750 190,3499 100 750 184,0749 110 750 179,1478
90 760 190,5375 100 760 184,2544 110 760 179,3208
90 770 190,7267 100 770 184,4356 110 770 179,4953
90 780 190,9175 100 780 184,6184 110 780 179,6715
90 790 191,1097 100 790 184,8026 110 790 179,8491
90 800 191,3034 100 800 184,9883 110 800 180,0282
120 100 191,3219 130 100 188,6045 140 100 186,4591
120 110 188,2945 130 110 185,5591 140 110 183,3960
120 120 185,8100 130 120 183,0588 140 120 180,8804
120 130 183,7431 130 130 180,9779 140 130 178,7859
120 140 182,0044 130 140 179,2266 140 140 177,0224
120 150 180,5282 130 150 177,7388 140 150 175,5236
120 160 179,2654 130 160 176,4653 140 160 174,2398
120 170 178,1782 130 170 175,3681 140 170 173,1332
120 180 177,2373 130 180 174,4179 140 180 172,1743
120 190 176,4198 130 190 173,5915 140 190 171,3396
120 200 175,7070 130 200 172,8704 140 200 170,6106
120 210 175,0841 130 210 172,2394 140 210 169,9721
120 220 174,5387 130 220 171,6863 140 220 169,4119
120 230 174,0607 130 230 171,2009 140 230 168,9196
120 240 173,6418 130 240 170,7748 140 240 168,4869
120 250 173,2748 130 250 170,4008 140 250 168,1066
120 260 172,9538 130 260 170,0730 140 260 167,7726
120 270 172,6736 130 270 169,7862 140 270 167,4797
267
Cost Cost Lca Cost
120 280 172,4298 130 280 169,5360 140 280 167,2237

120 290 172,2188 130 290 169,3186 140 290 167,0006
120 300 172,0371 130 300 169,1307 140 300 166,8071
120 310 171,8821 130 310 168,9696 140 310 166,6405
120 320 171,7511 130 320 168,8326 140 320 166,4981
120 330 171,6420 130 330 168,7176 140 330 166,3778
120 340 171,5529 130 340 168,6227 140 340 166,2777
120 350 171,4820 130 350 168,5461 140 350 166,1959
120 360 171,4278 130 360 168,4862 140 360 166,1311
120 370 171,3891 130 370 168,4418 140 370 166,0817
120 380 171,3644 130 380 168,4117 140 380 166,0466
120 390 171,3529 130 390 168,3946 140 390 166,0247
120 400 171,3535 130 400 168,3897 140 400 166,0150
120 410 171,3652 130 410 168,3961 140 410 166,0165
120 420 171,3874 130 420 168,4129 140 420 166,0286
120 430 171,4192 130 430 168,4394 140 430 166,0504
120 440 171,4601 130 440 168,4750 140 440 166,0813
120 450 171,5093 130 450 168,5190 140 450 166,1207
120 460 171,5665 130 460 168,5709 140 460 166,1681
120 470 171,6310 130 470 168,6303 140 470 166,2229
120 480 171,7024 130 480 168,6965 140 480 166,2846
120 490 171,7803 130 490 168,7693 140 490 166,3529
120 500 171,8643 130 500 168,8482 140 500 166,4273
120 510 171,9540 130 510 168,9328 140 510 166,5075
120 520 172,0492 130 520 169,0229 140 520 166,5932
120 530 172,1494 130 530 169,1181 140 530 166,6839
120 540 172,2544 130 540 169,2182 140 540 166,7796
120 550 172,3640 130 550 169,3228 140 550 166,8798
120 560 172,4779 130 560 169,4317 140 560 166,9844
120 570 172,5959 130 570 169,5447 140 570 167,0931
120 580 172,7178 130 580 169,6617 140 580 167,2057
120 590 172,8433 130 590 169,7823 140 590 167,3221
120 600 172,9724 130 600 169,9064 140 600 167,4419
268
Cost Cost Lca Cost
120 610 173,1047 130 610 170,0338 140 610 167,5651

120 620 173,2402 130 620 170,1644 140 620 167,6914
120 630 173,3787 130 630 170,2981 140 630 167,8208
120 640 173,5201 130 640 170,4346 140 640 167,9531
120 650 173,6642 130 650 170,5739 140 650 168,0882
120 660 173,8110 130 660 170,7158 140 660 168,2259
120 670 173,9602 130 670 170,8601 140 670 168,3660
120 680 174,1118 130 680 171,0069 140 680 168,5086
120 690 174,2657 130 690 171,1560 140 690 168,6535
120 700 174,4217 130 700 171,3073 140 700 168,8006
120 710 174,5799 130 710 171,4606 140 710 168,9498
120 720 174,7401 130 720 171,6160 140 720 169,1011
120 730 174,9021 130 730 171,7733 140 730 169,2542
120 740 175,0661 130 740 171,9325 140 740 169,4092
120 750 175,2318 130 750 172,0934 140 750 169,5660
120 760 175,3991 130 760 172,2560 140 760 169,7246
120 770 175,5682 130 770 172,4203 140 770 169,8847
120 780 175,7388 130 780 172,5861 140 780 170,0465
120 790 175,9109 130 790 172,7535 140 790 170,2097
120 800 176,0844 130 800 172,9223 140 800 170,3745
150 100 184,7712 160 100 183,4552 170 100 182,4452
150 110 181,6908 160 110 180,3576 170 110 179,3307
150 120 179,1601 160 120 177,8122 170 120 176,7708
150 130 177,0525 160 130 175,6916 170 130 174,6375
150 140 175,2771 160 140 173,9047 170 140 172,8394
150 150 173,7676 160 150 172,3849 170 150 171,3095
150 160 172,4741 160 160 171,0820 170 160 169,9974
150 170 171,3585 160 170 169,9577 170 170 168,8647
150 180 170,3912 160 180 168,9823 170 180 167,8816
150 190 169,5486 160 190 168,1323 170 190 167,0244
150 200 168,8122 160 200 167,3888 170 200 166,2742
150 210 168,1668 160 210 166,7367 170 210 165,6158
150 220 167,5999 160 220 166,1635 170 220 165,0366
269
Cost Cost Lca Cost
150 230 167,1012 160 230 165,6589 170 230 164,5263

150 240 166,6624 160 240 165,2143 170 240 164,0763
150 250 166,2761 160 250 164,8225 170 250 163,6793
150 260 165,9364 160 260 164,4775 170 260 163,3292
150 270 165,6380 160 270 164,1740 170 270 163,0209
150 280 165,3766 160 280 163,9075 170 280 162,7498
150 290 165,1483 160 290 163,6743 170 290 162,5121
150 300 164,9497 160 300 163,4711 170 300 162,3044
150 310 164,7781 160 310 163,2948 170 310 162,1239
150 320 164,6308 160 320 163,1431 170 320 161,9680
150 330 164,5057 160 330 163,0136 170 330 161,8344
150 340 164,4009 160 340 162,9044 170 340 161,7213
150 350 164,3145 160 350 162,8138 170 350 161,6267
150 360 164,2451 160 360 162,7402 170 360 161,5493
150 370 164,1912 160 370 162,6823 170 370 161,4876
150 380 164,1516 160 380 162,6387 170 380 161,4403
150 390 164,1253 160 390 162,6084 170 390 161,4064
150 400 164,1113 160 400 162,5904 170 400 161,3848
150 410 164,1086 160 410 162,5839 170 410 161,3747
150 420 164,1164 160 420 162,5879 170 420 161,3752
150 430 164,1341 160 430 162,6017 170 430 161,3856
150 440 164,1608 160 440 162,6247 170 440 161,4052
150 450 164,1961 160 450 162,6563 170 450 161,4334
150 460 164,2394 160 460 162,6959 170 460 161,4697
150 470 164,2901 160 470 162,7430 170 470 161,5134
150 480 164,3478 160 480 162,7971 170 480 161,5643
150 490 164,4121 160 490 162,8578 170 490 161,6217
150 500 164,4825 160 500 162,9247 170 500 161,6854
150 510 164,5588 160 510 162,9974 170 510 161,7549
150 520 164,6405 160 520 163,0756 170 520 161,8300
150 530 164,7274 160 530 163,1590 170 530 161,9102
150 540 164,8192 160 540 163,2473 170 540 161,9954
150 550 164,9156 160 550 163,3403 170 550 162,0852
270
Cost Cost Lca Cost
150 560 165,0163 160 560 163,4376 170 560 162,1795

150 570 165,1212 160 570 163,5391 170 570 162,2779
150 580 165,2300 160 580 163,6445 170 580 162,3802
150 590 165,3426 160 590 163,7536 170 590 162,4863
150 600 165,4586 160 600 163,8663 170 600 162,5960
150 610 165,5780 160 610 163,9824 170 610 162,7090
150 620 165,7006 160 620 164,1017 170 620 162,8253
150 630 165,8263 160 630 164,2240 170 630 162,9447
150 640 165,9549 160 640 164,3493 170 640 163,0670
150 650 166,0862 160 650 164,4773 170 650 163,1921
150 660 166,2202 160 660 164,6080 170 660 163,3198
150 670 166,3567 160 670 164,7412 170 670 163,4501
150 680 166,4956 160 680 164,8769 170 680 163,5828
150 690 166,6369 160 690 165,0149 170 690 163,7179
150 700 166,7803 160 700 165,1551 170 700 163,8552
150 710 166,9258 160 710 165,2974 170 710 163,9946
150 720 167,0734 160 720 165,4417 170 720 164,1361
150 730 167,2230 160 730 165,5880 170 730 164,2795
150 740 167,3744 160 740 165,7362 170 740 164,4248
150 750 167,5275 160 750 165,8862 170 750 164,5720
150 760 167,6824 160 760 166,0379 170 760 164,7208
150 770 167,8390 160 770 166,1913 170 770 164,8713
150 780 167,9972 160 780 166,3463 170 780 165,0235
150 790 168,1568 160 790 166,5028 170 790 165,1771
150 800 168,3180 160 800 166,6607 170 800 165,3323
180 100 181,6905 190 100 181,1506 200 100 180,7933
180 110 178,5592 190 110 178,0027 200 110 177,6288
180 120 175,9849 190 120 175,4142 200 120 175,0263
180 130 173,8391 190 130 173,2561 200 130 172,8560
180 140 172,0300 190 140 171,4361 200 140 171,0253
180 150 170,4902 190 150 169,8866 200 150 169,4663
180 160 169,1692 190 160 168,5568 200 160 168,1280
180 170 168,0284 190 170 167,4081 200 170 166,9715
271
Cost Cost Lca Cost
180 180 167,0378 190 180 166,4102 200 180 165,9664

180 190 166,1736 190 190 165,5393 200 190 165,0890
180 200 165,4170 190 200 164,7764 200 200 164,3200
180 210 164,7525 190 210 164,1060 200 210 163,6439
180 220 164,1675 190 220 163,5155 200 220 163,0481
180 230 163,6517 190 230 162,9946 200 230 162,5221
180 240 163,1965 190 240 162,5344 200 240 162,0572
180 250 162,7946 190 250 162,1277 200 250 161,6460
180 260 162,4398 190 260 161,7684 200 260 161,2823
180 270 162,1269 190 270 161,4512 200 270 160,9610
180 280 161,8514 190 280 161,1715 200 280 160,6773
180 290 161,6095 190 290 160,9255 200 290 160,4275
180 300 161,3977 190 300 160,7099 200 300 160,2081
180 310 161,2132 190 310 160,5216 200 310 160,0162
180 320 161,0533 190 320 160,3581 200 320 159,8493
180 330 160,9160 190 330 160,2172 200 330 159,7050
180 340 160,7991 190 340 160,0968 200 340 159,5814
180 350 160,7010 190 350 159,9953 200 350 159,4766
180 360 160,6200 190 360 159,9110 200 360 159,3892
180 370 160,5548 190 370 159,8425 200 370 159,3177
180 380 160,5041 190 380 159,7886 200 380 159,2608
180 390 160,4668 190 390 159,7482 200 390 159,2174
180 400 160,4419 190 400 159,7202 200 400 159,1866
180 410 160,4285 190 410 159,7038 200 410 159,1674
180 420 160,4258 190 420 159,6981 200 420 159,1589
180 430 160,4331 190 430 159,7024 200 430 159,1604
180 440 160,4495 190 440 159,7160 200 440 159,1713
180 450 160,4746 190 450 159,7383 200 450 159,1909
180 460 160,5078 190 460 159,7686 200 460 159,2186
180 470 160,5486 190 470 159,8066 200 470 159,2540
180 480 160,5964 190 480 159,8516 200 480 159,2965
180 490 160,6509 190 490 159,9034 200 490 159,3457
180 500 160,7116 190 500 159,9614 200 500 159,4012
272
Cost Cost Lca Cost
180 510 160,7782 190 510 160,0253 200 510 159,4627

180 520 160,8504 190 520 160,0948 200 520 159,5297
180 530 160,9278 190 530 160,1696 200 530 159,6021
180 540 161,0101 190 540 160,2493 200 540 159,6794
180 550 161,0971 190 550 160,3337 200 550 159,7614
180 560 161,1885 190 560 160,4226 200 560 159,8479
180 570 161,2841 190 570 160,5156 200 570 159,9386
180 580 161,3837 190 580 160,6127 200 580 160,0333
180 590 161,4871 190 590 160,7135 200 590 160,1318
180 600 161,5940 190 600 160,8179 200 600 160,2339
180 610 161,7043 190 610 160,9258 200 610 160,3395
180 620 161,8179 190 620 161,0369 200 620 160,4483
180 630 161,9346 190 630 161,1511 200 630 160,5603
180 640 162,0542 190 640 161,2682 200 640 160,6752
180 650 162,1766 190 650 161,3882 200 650 160,7929
180 660 162,3017 190 660 161,5109 200 660 160,9134
180 670 162,4293 190 670 161,6361 200 670 161,0364
180 680 162,5594 190 680 161,7638 200 680 161,1619
180 690 162,6918 190 690 161,8938 200 690 161,2897
180 700 162,8265 190 700 162,0261 200 700 161,4198
180 710 162,9633 190 710 162,1606 200 710 161,5521
180 720 163,1022 190 720 162,2971 200 720 161,6864
180 730 163,2430 190 730 162,4355 200 730 161,8228
180 740 163,3857 190 740 162,5759 200 740 161,9610
180 750 163,5303 190 750 162,7181 200 750 162,1011
180 760 163,6766 190 760 162,8621 200 760 162,2429
180 770 163,8245 190 770 163,0077 200 770 162,3864
180 780 163,9741 190 780 163,1550 200 780 162,5316
180 790 164,1252 190 790 163,3038 200 790 162,6783
180 800 164,2778 190 800 163,4541 200 800 162,8265
180 840 164,9021 190 840 164,0692 200 840 163,4333
273

Teza de Doctorat Si Anexe

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza de Doctorat Si Anexe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

Radu Sorin Mihai

Drd. ing. LUPULEAC RADU - FĂNEL

A STUDY CONCERNING THE EFFICIENCY INCREASE

I.1. Localizarea geografică a bazinului carbonifer Valea Jiului

I.2. Împărțirea bazinului în câmpuri miniere

În funcţie de geomorfologia regiunii, de tectonica majoră, de rezultatele lucrărilor de

În prezent, se mai află în exploatare următoarele câmpuri miniere: Lonea, Livezeni,

I.3. Geologia bazinului carbonifer Valea Jiului

Bazinul se prezintă ca un sinclinal asimetric cu orientare VSV-ENE [1], [60]. Începând

Falia Jiului este o linie de dislocaţie longitudinală care poate fi urmărită de la

I.5. Situaţia geologică şi economică a perimetrelor miniere

I.5.2.Perimetrul minier Livezeni

I.5.3.Perimetrul minier Vulcan

I.5.4.Perimetrul minier Lupeni

I.6. Prezentarea stratelor de cărbuni

I.6.1.Descrierea stratelor de cărbuni

Lucrările de prospecțiune, explorare și exploatare au relevat, în bazinul carbonifer Valea

I.7. Caracterizarea geomecanică a rocilor din Valea Jiului

Tabelul I.2 Compoziţia în elemente de bază a rocilor psamo-pelitice [73]

I.7.1.Proprietăţile fizice ale rocilor

I.7.2.Caracteristicile mecanice ale rocilor

Rezistenţa de rupere la compresiune şi tracţiune

Modulul de elasticitate static şi coeficientul lui Poisson

I.7.4.Proprietăţile reologice ale rocilor

I.7.6.Coeficientul de slăbire structurală

Necesitatea introducerii unui asemenea coeficient a rezultat din constatările practice

METODE ȘI TEHNOLOGII DE EXPLOATARE APLICATE ÎN PREZENT

II.2 Clasificarea metodelor de exploatare aplicate la exploatarea stratelor groase

Criteriul general care stă la baza majorităţii clasificărilor metodelor de exploatare

Metode de exploatare Metode de exploatare

Cu front lung de Cu front scurt de

Figura II.2 Clasificarea metodelor de exploatare a zăcămintelor stratiforme [18]

Pe plan mondial, pe lângă metodele de exploatare menționate anterior o mare răspândire

Deoarece teza analizează metodele de exploatare a stratelor groase, în prezentarea

II.3.1. Metode de exploatare în felii pe înclinare

II.3.1.1. Metode de exploatare cu abataje frontale direcționale cu banc de cărbune

Metoda a fost aplicată pentru exploatarea stratelor groase de înclinare mică în

II.3.1.2. Metode de exploatare cu abataje frontale cu banc de cărbune subminat

Metoda a fost aplicată în Comunitatea Statelor Independente, China, India, Iugoslavia și

Extragerea acestei felii ajută și la sfărâmarea masivului de cărbune și tratarea acestuia

II.3.2. Metode de exploatare în felii orizontale

II.3.2.1. Metoda de exploatare Bourbaki, cu extragerea simultană a două felii cu

Metoda se recomandă a fi aplicată în condițiile utilizării tehnologiei complex mecanizate.

II.3.2.2. Metoda de exploatare cu banc de cărbune subminat a stratelor groase în

Amplasarea transversală a câmpurilor de abataj permite preluarea variațiilor pe direcție a

II.4. Metode de exploatare aplicate în prezent la exploatarea stratelor groase în Valea

- rocile care intră în alcătuirea acoperișului direct trebuie să se încadreze în

Figura II.8 Fazele tehnologice într-un abataj dotat cu complex mecanizat

II.4.2. Metode de exploatare a stratelor groase în felii orizontale

II.4.2.1. Metoda de exploatare a stratelor groase în felii orizontale cu abataje cu

Se aplică la exploatarea stratelor 3 şi 5, la aproape toate exploatările miniere din bazinul

Figura II.9 Schema de deschidere, pregătire şi exploatare a stratului 3

O caracteristică a acestei metode o constituie realizarea tavanului artificial, cu rol de

A fost descrisă în detaliu de Botoroagă și Caramete în [10], la nivelul fiecărei exploatări

Figura II.10 Schema de deschidere, pregătire şi exploatare a stratului 3 în felii orizontale

Preabatajele direcționale se unesc între ele printr-un preabataj transversal care se

II.4.2.3. Metoda de exploatare în felii orizontale cu abataje frontale cu banc

Introdusă relativ recent în inventarul metodelor de exploatare aplicate în bazin, metoda de

- tăierea cărbunelui în frontul de abataj (operație care se realizează prin perforare

II.4.3. Metoda de exploatare a stratelor groase în felii pe înclinare [10],[81]

Această metodă de exploatare a fost şi rămâne şi în continuare cea mai aplicată în

III.2. Analiza indicatorilor tehnico-economici la nivel de subunități miniere