Rezultatul 2: Identificarea materialelor si / sau conditiilor specifice

care au impact negativ asupra mediului

In conformitate cu NP 008-97 - Normativ privind igiena compozitiei aerului

in spatii cu diverse destinatii, concentratia de substante poluante in interiorul
unitatilor functionale se limiteaza dupa cum urmeaza:
1. Continutul de formaldehida din aer (degajata sub forma de substante
volatile in special din materiale de constructii: rasini sintetice, coloranti, etc.)
nu va depasi valoarea de 0,035 mg/m3 ca valoare medie inregistrata pe
parcursul celor mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval de 24 de ore.
2. Radioactivitatea continutului de radon 220 si/sau radon 222 din aer
(provenit din sol sau din materiale de constructii) nu va depasi valoarea
medie anuala de 140 Bq/m3. Continutul in elemente radioactive naturale a
materialelor de constructii trebuie sa corespunda cu radioactivitatea
materiilor prime din care provin, fiind interzisa adaugarea intentionata de
elemente radioactive naturale sau artificiale.
Se interzice utilizarea ca materiale pentru constructii civile, sociale si
industriale a deseurilor radioactive sau a sterilului, a nisipului, a zgurei si a
slamului rezultat din prelucrarea ingrasamintelor chimice, care au un
continut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea
materiei prime de baza ce se utilizeaza in mod curent in constructii.
3. Continutul de monoxid de carbon trebuie sa fie cat mai scazut, dar nu mai
mult de 6 mg/m3 aer, in cele mai defavorabile 30 de minute dintr-un interval
de 24 de ore.
4. Continutul de bioxid de carbon din aer nu trebuie sa depaseasca
1600mg/m3 aer (cca 0,05%).

Mentionam ca in Romania se “interzice producerea, importul si furnizarea

de materiale pentru construcţia de locuinte si alte cladiri sociale având în produsul
finit concentratii (Bq/ kg) în Ra-226, Th-232 şi K-40 care nu respecta relaţia:
C Ra − 226 CTh − 232 CK − 40
I= −1
+ −1
+ ≤ 0,5,
300 Bq.kg 200 Bq.kg 3000 Bq.kg −1
astfel încât sa nu se depaseasca în interiorul cladirilor nivelul de proiectare pentru
radon de 200 Bq/m3, pentru cladirile care urmeaza sa fie construite începând cu
anul 2005 si de 400 Bq/m3 pentru cele construite înainte de 2005.” conform cu
"Normele sanitare de baza privind desfasurarea in siguranta a activitatilor
nucleare", avizate de presedintele CNCAN cu nr.3984/LB/31.03.2004 si aprobate
prin ordinul ministrului sanatatii nr.381/05.04.2004.

1. Concentratiile radionuclizilor in materialele de constructii

Pentru a stabili nivelurile de radioactivitate si limitele pentru materialele de

constructii si respectiv expunerea datorata utilizarii lor, multe studii au fost
elaborate de laboratoare specializate ale Ministerului Sanatatii (Ordinul
Ministerului Sanatatii nr. 51/1983). Pentru nivelurile limita admisibile pentru
radioactivitatea materialelor de constructii au fost alese valorile maxime obtinute
pentru materialele de constructii folosite de obicei (tabelul 1).

Tabelul 1 - Concentratiile radionuclizilor de radiu, thoriu si potasiu in

materialele de constructii uzuale din Romania (Bq/kg)
Ra-226 Th-232 K-40
Tip Nr.
Medie Medie Medie
material probe Max. Max. Max.
aritmetica aritmetica aritmetica
Var 8 13,3 40,70 8,20 18,50 68,00 148,00
Ipsos
14 17,8 43,29 9,60 27,01 103,00 277,50
natural
Mortar 4 5,9 7,77 5,90 12,21 426,00 610,50
BCA 7 16,7 32,19 15,60 36,63 163,00 451,40
Ciment 25 33,9 66,23 17,80 97,31 152,00 503,20
Beton 16 27,8 78,44 20,00 38,48 201,00 451,40
Roci
11 25,2 62,90 21,50 75,85 434,00 1369,00
diverse
Nisip, pietris 14 7,8 29,97 27,40 91,39 557,00 869,50
Caramida
32 35,9 99,90 32,20 53,28 493,00 832,50
din argila
Argila
3 24,8 30,34 49,30 66,60 861,00 1139,60
/huma
300,00
valoare medie valoare maxima

250,00

200,00
Raeq (Bq/kg)

150,00

100,00

50,00

0,00
Ipsos Roci Nisip, Caramida Argila
Var Mortar BCA Ciment Beton
natural diverse pietris din argila /huma

valoare medie 30,47 39,77 48,42 52,05 71,51 72,48 90,67 91,54 121,39 164,18
valoare maxima 79,00 104,11 74,07 120,68 245,64 169,58 280,89 230,22 242,69 216,75

Fig.1-Valoarea medie si maxima a echivalentulului radiu pentru materiale

de constructii din Romania
 Comparativ, se prezinta in continuare concentratia materialelor de
constructii in tarile Uniunii Europene (tabelul 2).

Tabelul 2- Concentratiile materialelor de constructii si ale produselor

secundare folosite la fabricarea materialelor de constructii in UE (RP 112)
Concentratia medie Concentratia maxima
Material (Bq/kg) (Bq/kg)
Ra-226 Th-232 K-40 Ra-226 Th-232 K-40
Beton 40 30 400 240 190 1600
BCA 60 40 430 2600 190 1600
Blocuri de zidarie
50 50 670 200 200 2000
ceramice
Blocuri de zidarie din
10 10 330 25 30 700
beton
Piatra naturala 60 60 640 500 310 4000
Ipsos natural 10 10 80 70 100 200
Produse secundare
390 20 60 1100 160 300
de gips
Zgura de furnal 270 70 240 2100 340 1000
Cenusa zburatoare 180 100 650 1100 300 1500

v aloare medie
3000,00 v aloare maxima

2500,00

2000,00
Raeq (Bq/kg)

1500,00

1000,00

500,00

0,00
Blocuri de Produse
Ipsos Piatra Cenusa Zgura de
zidarie din Beton BCA Caramida secundare
natural naturala zburatoare furnal
beton de gips

valoare medie 30,70 50,70 114,90 151,60 175,10 197,00 375,00 389,30 423,40
valoare maxima 229,00 123,90 639,70 2999,70 646,00 1263,30 1649,00 2666,20 1352,80

Fig.2-Valoarea medie si maxima a echivalentului radiu pentru materiale de

constructii din UE
 2. Evaluarea radioactivitatii cimenturilor din Romania

In continuare se prezinta concentratiile de radionuclizi emise de diferite

tipuri de cimenturi, cu diferite tipuri de adaosuri.
Astfel, s-au utilizat diferite tipuri de cimenturi din Romania, cu adaosuri de
calcar, puzzolana, cenusa, zgura si combinatii intre acestea si, pentru comparatie,
2 tipuri de cimenturi din Turcia aflate pe piata din Romania, unul cu adaos de
zgura granulata de furnal si puzzolana si un tip de ciment fara adaos.
Utilizarea adaosurilor in cimenturi prezinta avantaje economice si ecologice,
prin conservarea materiilor prime naturale, reducerea consumului de energie si a
emisiilor de dioxid de carbon rezultate la fabricarea cimenturilor si respectiv prin
valorificarea deseurilor provenite din diferite industrii (cenusa, zgura).

Cercetari experimentale efectuate de Facultatea de Stiinta Mediului -

Universitatea Babes Bolyai in colaborare cu Catedra de Constructii din
Beton Armat – Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Rezultatele obtinute pentru concentratiile radionuclizilor Pb-210, U-238, Ra-

226, Th-232 si K-40 sunt prezentate in tabelul 3.
Masuratorile au fost efectuate in cutii sarpagan de dimensiunea 8x3.5 cm,
prin spectrometrie gama. Spectrometrul este echipat cu un detector HpGe tim
GMX cu fereastra de beriliu. Pentru etalonarea in eficienta a detectorului s-a folosit
etalonul IAEA-327, respectiv IAEA-375. Calcularea activitatii s-a efectuat cu
ajutorul software-ului MAB, erorile din tabelul 3 sunt erori absolute si reprezinta
2σ. Pentru calcularea erorilor s-a folosit formula quadratica de propagare a
erorilor. Pb-210 a fost calculat din linia 46,5 keV, Ra-226 din trei peack-uri ale
urmasilor radonului (probele au fost stocate 30 zile pentru a ajunge radonul in
echilibru cu Ra) de aceea si erorile sunt mai mici (295 keV, 351 keV si 609 keV).
U-238 a fost calculat din linia 92 keV, Th-232 din patru linii 238, 338, 582 911 keV,
iar K-40 din linia 1461 keV.
 Tabelul 3 – Rezultatele obtinute pentru concentratia activitatii radionuclizilor pentru
diferite tipuri de cimenturi, in functie de adaosurile utilizate la fabricarea
cimenturilor
Nuclizi Activitati Bq/kg
1 2 3 4 5 6 7
Pb-210 17±5 19±6 SLD 24±7 SLD 16±5 SLD
U-238 26±4 25±4 16±3 29±4 SLD 61±5 31±4
Ra-226 46±2 49±3 22±2 67±3 29±2 82±4 65±3
Th-232 26±2 30±3 19±2 31±2 12±2 53±3 24±3
K-40 313±47 358±54 253±38 334±50 228±64 447±67 326±49

Tabelul 3 (continuare)
Nuclizi Activitati Bq/kg
8 9 10 11 12 13
Pb-210 10±5 SLD SLD SLD 10±4 16±7
U-238 29±5 23±5 22±4 10±4 25±4 30±6
Ra-226 51±3 47±2 50±2 52±2 45±2 73±4
Th-232 23±2 19±1 20±2 18±2 22±2 33±3
K-40 269±40 226±34 185±28 245±37 227±34 431±65

In figurile urmatoare se prezinta concentratiile activitatii radionuclizilor

pentru tipurile de ciment testate.
Pb-210
30

25

20
Activitate (Bq/kg)

15

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Tip ciment

Fig.3 – Concentratia activitatii radionuclidului plumb pentru diferite tipuri de

cimenturi
Se observa ca, in cazul cimentului nr.4 s-a obtinut cea mai mare valoare a
concentratiei radionuclidului Pb-210.
 U-238
70

60

50
Activitate (Bq/kg)

40

30

20

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Tip ciment

Fig.4 – Concentratia activitatii radionuclidului uraniu pentru diferite tipuri de

cimenturi
Se poate observa din figura 4 ca, in cazul cimentului nr.6 s-a obtinut cea
mai mare valoare a concentratiei radionuclidului U-238, de 2 ori mai mare decat
valorile obtinute pentru celelalte tipuri de cimenturi.
Principalii radionuclizi care contribuie la expunerea radiologica datorata
materialelor de constructii sunt Ra-226, Th-232 si K-40.

Ra-226
90

80

70

60
Activitate (Bq/kg)

50

40

30

20

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Tip ciment

Fig.5 – Concentratia activitatii radionuclidului radiu pentru diferite tipuri de

cimenturi
Din figura 5, se observa ca, in cazul cimentului nr.6 s-a obtinut o valoare a
concentratiei radionuclidului Ra-226, de 82 Bq/kg, mai mare cu 24% fata de
valoarea maxima admisa in Romania (66,23 Bq/kg). Cimentul nr.13 are o valoare
a concentratiei activitatii de radiu de 73 Bq/kg, mai mare cu 10% fata de valoarea
maxima admisa in Romania. Celelalte 2 tipuri de cimenturi, nr.4 si nr.7 au valori
apropiate de valoarea maxima admisa.

Th-232
100

90
80

70
Activitate (Bq/kg)

60

50
40

30

20
10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Tip ciment

Fig.6 – Concentratia activitatii radionuclidului thoriu pentru diferite tipuri de

cimenturi
K-40

500

400
Activitate (Bq/kg)

300

200

100

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Tip ciment

Fig.7 – Concentratia activitatii radionuclidului potasiu pentru diferite tipuri de

cimenturi

Se observa din figura 6 ca, in cazul cimentului nr.6 s-a obtinut cea mai
mare valoare a concentratiei radionuclidului Th-232.
 Toate tipurile de cimenturi testate au valori mult mai mici ale concentratiei
de thoriu fata de valoarea maxima admisa in Romania.
Din rezultatele obtinute pentru concentratiile K-40, se observa ca valoarea
obtinuta pentru cimentul nr.6 este cea mai ridicata, urmata de cea obtinuta pentru
cimentul nr.13.
Toate tipurile de cimenturi testate au valori mult mai mici fata de valoarea
maxima admisa in Romania pentru potasiu.

In Romania se interzice producerea, importul si furnizarea de materiale

pentru construcţia de locuinte si alte cladiri sociale având în produsul finit
concentratii (Bq/ kg) în Ra-226, Th-232 şi K-40 care nu respecta relaţia:
C Ra − 226 CTh − 232 CK − 40
I= −1
+ −1
+ ≤ 0,5
300 Bq.kg 200 Bq.kg 3000 Bq.kg −1

Tabelul 11 – Indicele de radioactivitate obtinut pentru tipurile de ciment

testate
Indice de
Nr.crt
radioactivitate
1 0,39
2 0,43
3 0,25
4 0,49
5 0,23
6 0,69
7 0,45
8 0,37
9 0,33
10 0,33
11 0,35
12 0,34
13 0,55
 Indice de radioactivitate
0,80

0,70

0,60

0,50

0,40

0,30

0,20

0,10

0,00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Fig.8 – Indicele de radioactivitate obtinut pentru diferite tipuri de ciment

Din figura 8 se observa ca cimentul nr.6 are indicele de radioactivitate mai

mare cu 38% fata de valoarea maxima admisa in Romania.
Cimenturile nr. 4 si nr.7 au valori apropiate (0,49 si respectiv 0,45) de
valoarea maxima admisa pentru indicele de radioactivitate.
Cimentul nr.13 are indicele de radioactivitate mai mare cu 10% fata de
valoarea maxima admisa in Romania.

3. Concluzii
In urma testelor efectuate asupra mai multor tipuri de cimenturi s-a observat
ca:
• cimentul nr.6 are cea mai mare valoare a concentratiei radionuclidului Pb-
210.
• in cazul cimentului nr.6 s-a obtinut cea mai mare valoare a concentratiei
radionuclidului U-238, de 2 ori mai mare decat valorile obtinute pentru
celelalte tipuri de cimenturi.
• in cazul cimentului nr.6 s-a obtinut o valoare a concentratiei
radionuclidului Ra-226 mai mare cu 24% fata de valoarea maximaa
admisa in Romania.
• cimentul nr.13 are o valoare a concentratiei activitatii de radiu mai mare
cu 10% fata de valoarea maxima admisa in Romania. Celelalte 2
cimenturi nr.4 si nr.7 au valori apropiate de valoarea maxima admisa.
Diferenta dintre valorile obtinute pentru cele 3 cimenturi nr.4, nr.7 si nr.13
este data de sursa de adaos si respectiv procentul acesteia utilizat la
fabricarea cimentului.
 • toate tipurile de cimenturi testate au valori mult mai mici ale concentratiei
de thoriu si respectiv potasiu fata de valorile maxime admise in Romania.
• cimentul nr.6 are indicele de radioactivitate mai mare cu 38% fata de
valoarea maxima admisa in Romania.
• cimenturile nr.4 si respectiv nr.7 au valori ale indicelui de radioactivitate
(0,49 si respectiv 0,45) apropiate de valoarea maxima admisa.
• cimentul nr.13 are indicele de radioactivitate mai mare cu 10% fata de
valoarea maxima admisa in Romania.
• cel mai mic indice de radioactivitate s-a obtinut pentru cimentul fara
adaos, nr.5, (0,23) si respectiv pentru cimentul Portland cu adaos nr.3
(0,25), valori care reprezinta 50% din valoarea maxima admisa.
• cimenturile Portland compozite nr.1, 8, 9, 10 si 11, desi au in compozitie
aceleasi adaosuri dar in procente diferite, au valori ale indicelui de
radioactivitate cuprinse intre 0,33 - 0,39, valori comparabile cu cele
obtinute pentru cimentul Portland cu adaos nr. 12 (0,34).
• cimentul Portland compozit nr.2 are indicele de radioactivitate de 0,43.
Se observa dependenta concentratiilor radionuclizilor si respectiv a indicelui
de radioactivitate de tipurile si procentele de adaosuri utilizate la fabricarea
cimenturilor.
Este necesar ca, in special in cazurile utilizarii acestor tipuri de adaosuri, sa
se determine procentele acestora care nu conduc la depasirea limitelor admise in
Romania .