BETOANE DE ÎNALTĂ

PERFORMANŢĂ
 ISTORIC
• 20-30 – introducerea tehnicii precomprimării
• 50-60 – folosirea industrială a betonului
- diferiţi lianţi
- diferite tipuri de agregate
- reziduuri industriale
- (B5-B20)  (B30-B40)
- poduri, şosele, deschideri mari
- clădiri înalte
- elemente prefabricate din beton precomprimat
 ISTORIC
• 60-70 – BIR – betoane de înaltă rezistenţă
- (B50-B70) B80
- betoane vascoase, şi foarte vâscoase
- cimenturi (52,5-62,5)
- agregate concasate din roci dure
60-70 – superplastifianti
- cimenturi (52,5-62,5)  BIP
betoane de înaltă performanţă
B50-B80
 ISTORIC
• 1980- SUF – silicea ultrafină
- cimenturi (52,5-62,5)
- superplastifianti

 BIP (B50- B120)

 ISTORIC
• 80-90 – armarea dispersă a betoanelor cu
fibre metalice
 Betoane de înaltă şi foarte înaltă
performanţă (B50-B180)
- Betoane cu pulberi reactive armate cu
microfibre metalice BPR – (B140-B200)
 Betoane de foarte înaltă performanţă
 ISTORIC
• BIP- betoane de înaltă performanţă
• BIPFM - betoane de înaltă performanţă cu
armatură dispersă
• BFIPFM – betoane de foarte înaltă
performanţă armate dispers
• BPR – betoane cu pulberi reactive
 ISTORIC
• BIP
• BIPFM confinate în tuburi metalice
• BFIPFM  eliminarea armăturii tradiţionale

• BPR din bare

 structurile construcţiilor înalte

 poduri
 Betoane de înaltă rezistenţă BIR
betoane de înaltă performanţă BIP
La sfârşitul anilor 60, începutul anilor 70
- Betoane de consistenţă vârtoasă
- Agregate de concasaj din roci dure
- A/C redus
- Compactare foarte energică
 Dificil de pus în operă  o limitare a BIR
la elementele prefabricate
 Betoane de înaltă rezistenţă BIR
betoane de înaltă performanţă BIP
• Clasele de rezistenţă pentru BIR – conform
RILEM 1973

Clasa I II III IV V

Rezistenta
cubica
(min) 60 80 100 120 140
N/mm2
 Betoane de înaltă rezistenţă BIR
betoane de înaltă performanţă BIP
In România
– printre primele ţări care le-au aplicat la
elemente prefabricate
- Elemente prefabricate armat şi
precomprimat
- Grinzi de (12-24)m deschidere
 Betoane de înaltă rezistenţă BIR
betoane de înaltă performanţă BIP
• Utilizarea superplastifianţilor pe bază de
naftalina formaldehidică sulfonată NFS
• (1964-1970) – în Japonia, SUA
• Superplastifianti pe baza de melamina
formaldehidă sulfonata MFS – în Europa,
SUA, Canada

 (120-131) N/mm2
 Clasificarea betoanelor
• beton de uz curent – Rc = (5-55)N/mm2
• beton de înaltă performanţă – BIP –
Rc = (60-120)N/mm2
• beton de foarte înaltă performanţă BFIP –
Rc = (130-200) N/mm2
• betoane de ultra - înaltă performanţă –
BUIP – Rc > 210 N/mm2
 Avantajele betoanelor de
ultimă generaţie

• Rc – o creştere de (2-4) ori

• O permeabilitate mai redusă de (5-50) ori
• Reducerea capilarităţii
 Cauza
- Utilizarea superplastifianţilor;
- Utilizarea SUF – silicea ultrafină şi a altor
pulberi reactive;
- Reducerea raportului A/C cu menţinerea
lucrabilităţii;
- Progresele din domeniul cimentului;
- Progresele tehnologice din ingineria
betonului.
 Materii prime şi materiale utilizate la
prepararea betonului de înaltă şi foarte
înaltă performanţă

• aceleaşi materiale ca şi la betonul

obişnuit
• diferă exigenţele şi criteriile de selecţie
 Materii prime şi materiale utilizate la
prepararea betonului de înaltă şi foarte
înaltă performanţă

• Ciment Portland fără adaosuri Rc= 50-70N/mm2

• Agregate minerale grele
• Aditivi: superplastifianţi, întârzietori de priză şi
întărire
• Fibre de oţel
• Apa de amestecare
• Material granular ultrafin
 Cimentul Portland
Un amestec de silicaţi şi aluminaţi de Ca
rezultaţi prin măcinarea fină a clincherului
de ciment cu un adaos de ghips pentru
reglarea timpului de priză
 Cimentul Portland
4 componenţi mineralogici
• Silicat bicalcic – alit – 2CaO·SiO2 – C2S
• Silicat tricalcic – belit - 3CaO·SiO2 – C3S
• Aluminat tricalcic – celit I - 3CaO·Al2O3 –

C 3A
• Ferit-aluminat-tetracalcic – celit II -
4CaO·Al2O3 ·Fe2O3 – C4AF
 Cimentul Portland
• Un ciment cu un% redus de C3A
• Creşterea conţinutului de C3A determină:
- creşterea A/C pentru aceeaşi lucrabilitate;
- scăderea rapidă a lucrabilităţii după
prepararea betonului.
 Cimentul Portland
fineţea de măcinare
Cimenturi uzuale
• S = 2600-5200 cm2/g
• S = 2700-3500 cm2/g

Cimenturi de bună calitate şi cu întărire

rapidă
- S = 3700-3800 cm2/g
Cimentul Portland-fineţea de măcinare
dacă FM creste - Avantaje
Cu cât FM creşte,
creşte şi rezistenţa
mecanică, mai ales
în primele 3 zile
Cimentul Portland-fineţea de măcinare
dacă FM creste - Avantaje
Caldura de hidratare
creşte cu FM şi
favorizează scurtarea
ciclului de producţie la
unităţile de
prefabricate
Cimentul Portland-fineţea de măcinare
dacă FM creste - Avantaje
Creşterea FM
 Creşte lucrabilitatea betonului proaspăt
 Impermeabilitatea
 Gelivitatea
Cimentul Portland-fineţea de măcinare
dacă FM creste - Dezavantaje
• Accentuarea contracţiilor şi tendinţei de
fisurare
• Accentuarea deformaţiilor de curgere lentă
• Creşte necesarul de apă de preparare 
înmulţirea defectelor de stuctură 
reducerea rezistenţelor şi durabilităţii
• Creşte cantitatea de ghips pentru reglarea
timpului de priză
 Hidratarea Cimentului Portland
Componenţii mineralogici + apa 
 hidratare (combinare cu apa)
 hidroliză (de descompunere)

 Compuşi noi de natură gelică şi cristalină

- Hidrosilicaţi
- Hidroaluminosilicaţi
- Hidroferiţi
- Hidroxid de calciu
 Hidratarea Cimentului Portland
• Hidratarea granulelor de ciment cu
 > 30m nu se face niciodată complet
- după 28 de zile – hidratarea pe o adâncime de 4
m
- după 1 an - hidratarea pe o adâncime de 8 m
 Pasta de ciment întărită =
= geluri +cristale+gran. de ciment nehidratat =

microbeton
 Beton de Inaltă Performanţă
• Cimenturile portland alitice cu rezistenţă iniţială
şi finală mare
• C3S≥ 48%
• C3A ≤ 8-10%
• Sc≥ 3800 cm2/g
• Rc = 50-70 N/mm2
 Prefabricate
 C-ţii civile, industriale
 C-ţii cu ritm rapid de execuţie
 Beton de Inaltă Performanţă
la lucrări masive
(fundaţii, pile de poduri, platforme petroliere)
• C.P. cu căldură de hidratare redusă
• C.P. rezistente la agresivitatea sulfaţilor
• C3S ≤ 55%
• C3A ≤ 3-5%
• C3S + C3A ≤ 58%
• Sc= 3500-4000 cm2/g
• Rc ≥ 40 N/mm2
• Căldura de hidratare degajată la 7 zile
≤ 50-70 cal/g
ADITIVII SUPERPLASTIFIANTI
Obținuţi prin policondensare
Reducerea apei până la cantitatea strict
necesaăa pentru hidratare
•  creşterea compactităţii
  creşterea rezistenţei la compresiune
 MATERIALE GRANULARE
ULTRAFINE
• Filere calcaroase
• Filere silicioase
• Silicea ultrafină (SUF)
  = (0,01-10)µm
pot completa granulometria cimentului
 = (5- 80)µm
Creşterea compactităţii betonului
 Silicea ultrafină (SUF)
• Subprodus (deşeu) rezultat la obţinerea
siliciului şi a aliajelor sale
• Pulbere cu granule sferice creşte
lucrabilitatea
•  =(0,01-10)µm
  = 2200kg/m3
• S = 20.000cm2/g
• FEROM S.A. Tulcea
 Silicea ultrafină (SUF)

• (8-12)% din dozajul de ciment pentru BIP

• (10-20)% din dozajul de ciment pentru BFIP

 Agregatele
• 70% din masa betonului
• de râu sau concasaj
• este importantă forma granulelor
• de calitate superioară, fiind mai solicitate
• b/a ≥ 0,75
• c/a ≥ 0,50
 3. Beton greu obișnuit
160±10 l/m3 – B50/60...B70/80
145±10 l/m3 – B80/90...B100/11

Cantitatea orientativă de apă de amestecare

5
Clasa Cantitata de apa A0 l/m3
betonului
Clasa de consistenţă functie de tasare
T2 T3 T3/T4 T4
< C 8/10 160 170 - -
C 8/10C 20/25 170 185 200 220
> C 25/30 185 200 215 230
Cantitatea de apă orientativă, valabilă pentru un agregat de râu, cu
granulozitatea (0-31)mm
 3. Beton greu obișnuit
VALORILE MAXIME ALE RAPORTULUI A/C

Clasa Clasa ciment

A/C = 0,22-0,35 Betonului
32.5 42.5 52.5
C 8/10 0.75
C12/15 0.65
C 16/20 0.55 0.65
C 18/22.5* 0.53 0.62
C 20/25 0.50 0.60
C 25/30 0.45 0.55 0.60
C 28/35* 0.40 0.50 0.55
C30/37 0.47 0.53
C 32/40* 0.45 0.50
C 35/45 0.40 0.47
C 40/50 0.45
C 45/55 0.42
C 50/60 0.40

*Clase de beton care nu se regăsesc în normele europene

 Rezistenţa la compresiune
• betonul obişnuit fc3z /fc28z = 51%;
• betonul de înaltă performanţă
fc3z/fc28z = 64%;
• betonul de foarte înaltă performanţă
fc3z/fc28z = 71%.
 Rezistenţa la compresiune
• SUF modifică cinetica hidratăriiviteza de
creştere a rezistenţei la compresiune este
mai ridicată la betoanele de înaltă
performanţă
• Efectul puzzolanic al SUF
 Rezistenţa la compresiune

Variaţia în timp a rezistenţei la compresiune pentru:

seria 1-BO, seria 2- BIP, seria 3-BFIP
 Rezistenţa la întindere
Caracteristica Betoane de inalta Betoane de
performanţă foarte inalta
performanţă
Rez. la 60-80 N/mm2 80-120N/mm2
compresiune
Modulul de 45-48 kN/mm2 48-53 kN/mm2
elasticitate
Rez. la întindere 5-5,3 N/mm2 5,5-6,5 N/mm2
 Deformaţiile în timp
• Contracţia endogenă datorită compuşilor
hidrataţi;
• Contracţia la uscare, în urma scăderii
conţinutului de apă din beton;
• Curgerea lentă, produsă sub acţiunea de
durată a încărcărilor.
 Deformaţiile în timp
Beton de foarte
Caracteristica Beton obisnuit înaltă BFIP/BO
(BO) performanţă
(BFIP)
Modulul de 36800 N/mm2 53400 N/mm2 1,45
elasticitate
Contracţia 120x10-6 220x10-6 1,83
endogenă
Contracţia la 530x10-6 120x10-6 0,22
uscare
Curgerea lentă 330x10-6 229x10-6 0,69

Deformaţiile în timp ale unui beton de foarte înalte

performanţe comparativ cu deformaţiile unui beton obişnuit
 Deformaţiile în timp
Deformaţiile în timp ale unui beton de foarte
înalte performanţe comparativ cu
deformaţiile unui beton obişnuit

 contracţia endogenă este aproape dublă

la BFIP;
contracţia la uscare este de cca 5 ori mai
mică;
curgerea lentă se reduce la 70%.
 Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ
• BIP – este mai rezistent la îngheţ-dezgheţ
decât BO
• BFIP – este complet insensibil la îngheţ-
dezgheţ, datorită permeabilităţii foarte mici
(de 10 ori mai mică decât la BO)
 Durabilitatea
• Rezistenţă mai bună în mediu agresiv
sulfatic (pt. 15% SUF nu mai este nevoie
de ciment rezistent la sulfaţi);
• Rezistenţă la atacul ionilor de amoniu
• Reducerea procesului de carbonatare (pt.
10-20% SUF o reducere de 50% a
adâncimii de carbonatare faţă de BO)
• Reducerea penetrării ionilor de clor
 Domeniile de utilizare ale
BIP şi PFIP

• Structuri monolite şi prefabricate

• Stâlpi pentru construcţii înalte
• Poduri
• Structuri marine
 Aplicaţii ale BIP şi BFIP
Aplicaţia Proprietăţile valorificate
Stâlpii construcţiilor înalte Rezistenţa la compresiune
Poduri, lucrări de artă Rezistenţa şi durabilitatea
Structuri marine Rezistenţa mecanică şi la agresiuni
chimice
Prefabricate Rezistenţa la compresiune şi viteza de
creştere a acesteia
Tuneluri Etanşeitate la apă, rezistenţa la ape
agresive
Construcţii nucleare Etanşeitate la gaze cu condiţia evitării
fisurării datorate uscării la suprafaţă
Construcţii executate cu betoane
BIP şi BFIP
Construcţia Locul Anul Nr. etaje fc, N/mm2
Royal Bank Plaza Toronto 1975 43 61
Richmond-Adelaide Toronto 1978 33 61
Midcontinental Plaza Chicago 1972 50 62
Water Tower Place Chicago 1975 79 62
Columbia Center Seatle 1983 76 66
South Wacker Tower Chicago 1989 79 83
Grande Arche de la Defense Paris 1988 - 65
Bibliotheque Nationale de Paris 1993- 79 m 69-86,5
France 1997
Two Union Square Seatle 1989 58 115
Pacific First Center Seatle 1989 44 115
Moschea Hasan II Maroc 1989 - 92
 Poduri la care s-au executat
betoane de înaltă performanţă
Anul Deschiderea Rezistenţa la
Podul Locul executiei max, m compresiune
a betonului,
N/mm2
Tower Road SUA 1981 49 62
Bridge
Akkagawa Japonia 1976 46 79
Railwaz Bridge
Deutzer Brige Germania 1978 185 69
Pont de Franţa 1988 110 65
Pertuiset
Boknasundet Norvegia 1990 190 60
Hergelandsbrua Norvegia 1990 425 65
 BETOANE DIN PUDRE
REACTIVE (BPR)

- Ultra înaltă rezistenţă la compresiune

- Etanşeitate la apă şi gaze
- Punere în operă fără armături pasive
 BPR – 4 principii de bază

• îmbunătăţirea omogenităţii materialului prin

eliminarea agregatelor mari
• creşterea compatibilităţii prin optimizarea
amestecului granular şi dacă este posibil,
prin presarea înainte şi în timpul prizei
• îmbunătăţirea microstructurii prin tratament
termic, aplicat după priză
• mărirea ductilităţii prin adăugarea de fibre
de oţel
 Tipuri de betoane din pudre
reactive BPR

• BPR 200, cu tratament termic la 90C,

Rc  200 N∕mm2
• BPR 800, prin presare şi tratament termic
la 250C, Rc  800 N∕mm2
 Caracteristicile betoanelor
din pudre reactive BPR
• porozitate foarte redusă
• grad foarte ridicat de impermeabilitate la
apă, aer, agenţi agresivi, ioni de clor
• rezistenţă foarte mare la îngheţ-dezgheţ
• durabilitate foarte bună
 Materiale componente BPR

• ciment de clasă superioară

• nisip silicios fin
• cuarţ măcinat – numai pentru BPR 800
• silice ultrafină 600µm- 0,6 mm
• aditiv superplastifiant
• silice ultrafină
• A∕C = 0,15
• fibre de oţel
Cimentul si Superplastifiantul

• de clasă superioară, 52,5

• cu un conţinut redus de C3A
• pentru A∕C = 0,15, dozajul aditivului 1,6%
din masa cimentului
 Nisipul

• (0,15 – 0,6) mm
• Nisip de concasaj sau natural
• Este preferat nisipul natural cu granulele
sferice, necesitand mai puţină apă
 Silicea ultrafină

• optim SUF∕C = 0,25

• tratamentul termic la 90C accelereaza
reacția puzzolanică
• umplerea golurilor dintre granulele de
ciment
• îmbunătățirea lucrabilității betonului
datorită sfericității granulelor
 Cuarțul măcinat

• dimensiunea granulelor (5-2,5) µm

• o reactivitate maximă în condițiile unui
tratament termic
 Compozitia BPR
Materialul BPR 200 BPR 800
Ciment CPA 55 HTS, Kg/m3 950 980
Silice ultrafina (SUF),Kg/m3 237 225
Cuart macinat, Kg/m3 - 382
Nisip silicios, Kg/m3 997 490
Fibre de otel, l= 13 mm, Kg/m3 146 -

Microfibre inox cu l= 3 mm, Kg/m3 - 617

Superplastifiant (uscat), Kg/m3 17 18

Apa, l/m3 180 186
A/(C+SUF) 0,15 0,14
 BPR 200

• rezistența la compresiune de 200 N/mm2

• ciment
• silice ultrafina
• nisip (med = 250 µm)
• fibre de oțel (2% în volum)
• superplastifiant
• apa
 BPR 200
• compactare prin vibrare în straturi
succesive
• după decofrare betonul se păstrează 7 zile
în apă la 20C
• tratament termic de 4 zile în apă la 90C și
2 zile în aer uscat la 90C
 hidratarea cimentului este accelarată și
reacția puzzolanică a silicei ultrafine
activată
 BPR 800

• rezistența la compresiune de 800 N/mm2

• compoziția apropiată cu cea a BPR 200
• cuarțul măcinat (dmed = 10 µm
completează granulometria)
• fibrele de oțel cu lungimea de 13mm sunt
înlocuite cu microfibre din oțel inoxidabil
cu lungimea de 3mm, în cantitate mult mai
mare
 BPR 800

• înainte și în timpul prizei se păstrează la o

presiune de 60 N/mm2  eliminarea
bulelor de aer și a apei excedentare 
crește compactitatea betonului
• tratament termic la 90C și apoi la 250C
 se îndepărtează apa liberă și o parte
din apa legată chimic
 Caracteristicile mecanice ale BPR
comparativ cu cele ale betoanelor obișnuite și ale
betoanelor de înaltă performanță
Beton obisnuit Beton de inalta Beton de ultra
Caracteristica (BO) performanta inalta
(BIP) performanta
(BPR)
Rezistenta la 20-50 60-80 200-800
compresiune,
N/mm2

Rezistenta la 4-8 6-10 15-140

intindere,
N/mm2
 Domeniile de utilizare ale
betoanelor din pudre reactive
BPR 200
• elemente încovoiate din beton armat sau
precomprimat fără armături pasive (grinzi
și dale)
• elemente încovoiate solicitate axial
(grinzile cu zabrele)
 structuri de cca 3 ori mai ușoare decât
cele din beton obișnuit
 Domeniile de utilizare ale
betoanelor din pudre reactive
BPR 800
• necesită o presare înainte de priză și un
tratament termic la 250C
• numai la elemente prefabricate uzinal
• poate să înlocuiască oțelul
• structuri și echipamante militare
 Domeniile de utilizare ale
betoanelor din pudre reactive
BPR 800

• proprietăți mecanice excepționale

• microstructură densă
•  etanșeitate și durabilitate  stocarea
deșeurilor industriale și containere pentru
stocarea deșeurilor radioactive
BETONUL SPECIAL INDUSTRIAL
(BSI)

• elemente monolite şi prefabricate

• un concurent pentru betonul din pudre
reactive
• nu necesită presarea inainte sau în timpul
prizei
• nu necesită tratamente termice
BETONUL SPECIAL INDUSTRIAL
(BSI)
Materiale componente
• ciment portland de clasa superioară (52,5)
• agregat de dimensiuni (0…8) mm
• silice ultrafină
• aditiv superplastifiant
• apa
• fibre de oţel
 Compoziţia betonului special industrial
comparativ cu compoziţia unui beton din
pudre reactive
Materialul Beton special industrial Beton din pudre
(BSI 150) reactive (BPR 200)
Ciment , kg/m3 1074 950
Silice ultrafina, kg/m3 163 (15% din ciment) 237 (25% din ciment)

Agregat (nisip), kg/m3 1032 (0…8) mm 997 (0…0,6) mm

Fibre de otel, kg/m3 234 146

(l = 20(30)mm, 3% in volum) (l = 13 mm, 1,86% in
volum)
Superplastifiant (uscat), 39 17
kg/m3 (3,15 din ciment + SUF) (1,43 din ciment + SUF)
Apa , l/m3 197 180
A/(C+SUF) 0.16 0,15
 BSI faţă de BPR200
• utilizarea unor dozaje mai mari de ciment,
agregat si apă
• utilizarea unor dozaje de fibre de oţel mai
ridicate
• utilizarea unui dozaj mai mare de
superplastifiant
• reducerea dozajului de silice ultrafină
• creşterea dimensiunilor agregatelor de la
0,6 la 8mm
 Observaţii
• utilizarea unui dozaj mai mare de
superplastifiant asigură o fluiditate mare
• o compactare prin vibrare
• nu implică o întărire prin tratament termic
• o întărire normală
 Caracteristici mecanice ale
BSI 150 faţă de BPR 200
Tipul betonului Rezistenta la Rezistenta la
compresiune , intindere din
N/mm2 incovoiere,
N/mm2
Beton special 150 17
industrial BSI 150
Beton din pudre 170-230 30-60
reactive BPR 200
Beton de inalte 60-80 6-10
performante BIP
 Caracteristici mecanice ale
BSI 150 faţă de BPR 200
• BSI 150 are rezistenţe mai mici decât
BPR 200, dar totuşi mai mari decât ale
betonului de înalte performanţe.
• rezistenţa la întindere din încovoiere
semnificativă este asigurată de fibrele de oţel
• ductilitatea este asigurată de fibrele de oţel
 BSI are sensibil îmbunătăţite
• rezistenţa la gelivitate,
• rezistenţa la acţiuni chimice agresive,
• rezistenţa la uzură
• rezistenţa la şoc
 Utilizarea betonului special
industrial (BSI)
• Franţa – renovarea structurilor interne ale
refrigeratoarelor centralei nucleare de la
Cattenom
• Grinzi şi grinzişoare din BSI precomprimat
• Lucrări de artă
• Clădiri înalte
• Coşuri de fum
• Turnuri de răcire
BETONUL COMPACT CU FIBRE DE
OŢEL (BCFO)

• un beton din pudre reactive

• Danemarca 1986, Compact Reinforced
Composite
 BETONUL COMPACT CU FIBRE DE
OŢEL (BCFO)
Materiale componente
• ciment de calitate superioară (52,5)
• silice ultrafină
• agregat cu rigiditate mare, din bauxită
calcinată sau granit
• dozaj ridicat de superplastifiant
• A∕C  0,15-0,16 pentru o consistenţă fluidă
• Fibre de oţel scurte, rigide cu rezistenţă la
întindere ridicată, dozaj volumic 3%
 Observaţii

• amestecarea BCFO – ca şi la betonul

obişnuit
• compactarea prin vibrare
• elemente puternic armate cu o distanţă
mică între armături
 Caracteristicile betonului
compact cu fibre de oţel (BCFO)
Caracteristica Beton compact cu fibre de
otel (BCFO)
Rezistenta la compresiune, 150-400
N/mm2
Rezistenta la intindere prin 100-300
incovoiere, N/mm2
Modulul de elasticitate, 50-100
kN/mm2
Densitatea aparenta, kgN/m3 3000-4000

Durabilitatea Fara coroziune de la prima

utilizare a BCFO (1986)
 BCFO faţă de BPR şi BSI
• rezistenţa la compresiune şi durabilitatea –
comparabile
• rezistenţa la întindere din încovoiere- mai
mare
• modulul de elasticitate – mai ridicat
• densitatea aparentă – mai ridicată
 Domeniile de utilizare

• Danemarca şi Anglia – 42000 de plăci din

BCFO la calea ferata a unui tunel
• Danemarca, Franţa şi Spania – stâlpi,
grinzi, îmbinări
 Domeniile de utilizare

• Stalpi, grinzi
• Dale de planseu
• Imbinari de elemente prefabricate
• Structuri in zone seismice
• Platforme marine
• Structuri supuse la impact
• Pardoseli
• Protectii anticorozive
 BETONUL AUTOCOMPACTANT
(BAC)
• Japonia, 1988, cu scopul de a realiza un
beton uşor de pus în operă şi de vibrat
• CP012-1-2007 – BAC – beton cu
consistenţa modificată prin utilizarea unor
aditivi speciali, cu fluiditate ridicată, fără
segregare, pus în operă fără a fi vibrat
 BETONUL AUTOCOMPACTANT
(BAC)
• Abilitate de a umple complet tiparele
• Abilitate de a trece printre armături chiar şi
în zonele puternic armate
• Abilitatea de a reţine agregatele grosiere
în suspensie, pentru a evita segregarea
componenetelor
 BAC - avantaje
• Durata redusă de execuţie
• Evitarea poluării fonice
• Calitatea superioară a suprafeţelor
• Diversificarea formelor structurilor de
beton proiectate
• Număr redus de muncitori calificaţi
necesari pentru turnare, vibrare, finisare
 BAC - Materiale componente
• recomandări, ghiduri, rapoarte din Europa,
Japonia, SUA
• ciment
• agregate
• apa
• aditivi
• adaosuri
• eventual fibre
 BAC - Materiale componente
Cimentul
• toate tipurile de cimenturi
 BAC - Materiale componente
Adaosurile
• pentru a îmbunătăţii şi a menţine
coeziunea, rezistenţa la segregare şi
creşterea durabilităţii
• inerte sau semi-inerte: filere minerale (de
calcar, dolomitice), pigmenti
• puzzolanice (cenuşă zburătoare, silice
ultrafină), hidraulice (zgură granulată de
furnal măcinată)
 BAC - Materiale componente
Filerele minerale
• bazate pe carbonat de calciu
• determină un grad de finisare ridicat
• sub 0,125 mm
• trecerile pe sita de 0,063 mmm să fie mai
mare de 70%
 BAC - Materiale componente
Zgura granulată de furnal măcinată
• îmbunătăţirea proprietăţilor în stare
proaspătă
• îmbunătăţirea rezistenţei la atacul chimic
• reducerea căldurii de hidratare la
structurile masive
 BAC - Materiale componente
Agregatele
• diametrul mai mic de 20 mm
• verificarea umidităţii, absorbţiei de apă,
granulometriei, părţii fine
 BAC - Materiale componente
Aditivii:
• superplastifianţii
• aditivi mari reducători de apă
• modificatori de viscozitate
• antrenori de aer
• întârzietori de priză
 BAC - Materiale componente
Fibre
• de oţel si polimerice
• atenţie la dozaj şi lungime pentru a nu
reduce capacitatea de curgere a betonului
 Exemplu de reţetă BAC

• ciment CEM I 42,5R: 477,2 kg∕m3

• silice ultrafina: 53,5 kg∕m3
• cenuşă de termocentrală: 53,5 kg∕m3
• agregat de râu 0-4 mm: 978,3 kg∕m3
• agregat de concasaj 4-8 mm: 526,5 kg∕m3
• superplastifiant 7,2 kg∕m3
• apa 198,8 l∕m3
• A∕C = 0,416
 Aplicaţii ale betonului
autocompactant

• BAC, 20% din producţia de beton realizată

• La prefabricate: 30% în Danemarca, 50%
în Suedia, 60% în Olanda