CAPITOLUL 7

BETOANE

Art. 7.1. GENERALITATI

7.1.1.Executarea lucrarilor din beton si beton armat se efectueaza in conformitate

cu ,,COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat indicativ NE 012-99”.

7.1.2. Lucrarile de betoane la care se aplica prezentul Caiet de Sarcini sunt:

Beton simplu sau armat in fundatii si elevatii, talpi de fundatii, placi, grinzi,
diafragme;
Beton armat in structuri;
Beton armat pompat;
Elemente masive;
Beton monolitizari.

7.1.3. Nivelul de performanta al betoanelor se defineste prin ,,clasa betonului”, conform

reglementarilor europene si este dat in cap. 7.2. din prezetul C.S.

7.1.4. Conditiile de servici si expunere ale betoanelor la care se refera prezentul C.S.
sunt aratate in tabelul 7.1.
Tabelul 7.1
Clasa de expunere Exemple de constructii
0 1 2
Elemente de constructii in contact permanent cu
apa (ex: fundatii sub nivelul apelor freatice fara
agresivitate sulfatica), elemente de constructii
situate in zonele de variatie a nivelului apelor, fara
posibilitate de inghet (fundatii radiere, pereti contur)
Constructii sau elemente de constructii expuse la
a inghet in stare saturata cu apa (ex: cheiuri,
2 MODERAT estacade, stalpi pentru estacade, diguri, platforme)
MEDIU UMED

b Constructii sau elemente de constructii expuse la

SEVER condens sau alternanta frecventa de umiditate si
uscaciune.
 Constructii supuse presiunii apei pe una din fete.
3 Constructii sau elemente de constructii interioare
MEDIU UMED CU - sau exterioare expuse la inghet-dezghet si
INGHET SI actiunea sarii pentru dezghet
AGENTI DE
DEZGHETARE
5 a Mediu chimic cu agresivitate f. slaba (FS)
MEDIU CHIMIC b Mediu chimic cu agresivitate slaba (S)
AGRESIV c Mediu chimic cu agresivitate intensa (I)

7.1.5. Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii se va face de catre

EXECUTANT cu respectarea prevederilor prezentului CS si prin proceduri specifice
sistemului de asigurare a calitatii.

7.1.6. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile

normativului C16-84.

7.1.7. Pe intreaga perioada a executarii lucrarilor se vor respecta normele generale si

normele specifice de protectia muncii, precum si normele de paza contra incendiilor.
Pe durata executarii lucrarilor se vor respecta cu strictete toate masurile de protectie a
muncii prevazute in “Norme de protectie a muncii, specifice activitatii de constructii –
montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale – editia 1982”, cu privire la lucrari
executate in zona caii ferate electrificate, efectuandu-se instructajul corespunzator
intregului personal care participa la realizarea obiectivului.

De asemenea se vor respecta si normele de protectie a muncii cuprinse in:

Legea 90/1996;
Norme republicate de protectie a muncii;
Norme de protectia muncii in activitatea de exploatare feroviara, aprobat cu ordinul
MTTC nr.840 din 1982;
Avand in vedere ca lucrarea se executa in zona caii ferate electrificate, se vor respecta
cu strictete si prevederile cuprinse in “Normativul departamental pentru protectia omului
si a instalatiilor impotriva influentelor caii ferate electrificate monofazat in c.a. 25KW –
50Hz”, indicativ ID 33 – 77.
Executantul va lua toate masurile prevazute in normele in vigoare referitoare la
prevenirea si stingerea incendiilor efectuand instructajul necesar cu intreg personalul
de pe santier.

Art. 7.2. CONDITII TEHNICE

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele se refera la betonul

intarit si la betonul proaspat.
Pentru betonul intarit

7.2.1. Rezistenta la compresiune

Rezistenta la compresiune (in N/mm2) defineste clasa betonului.

2
 Aceasta este reprezentata de rezistenta caracteristica (f ck cil) determinata pe cilindrii
de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm –f ck cub) la varsta de 28 zile, sub
a caror valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Pentru betoanele realizate conform prezentului CS clasele, respectiv rezistentele la
compresiune sunt cele indicate in tabelul 7.2., in care este aratata si corespondenta
orientativa cu clasele definite in Normativul C140/86.
Tabelul 7.2.
Clasa de C C C C C C C C C
rezistenta 8/10 12/15 16/20 18/22,5 20/25 25/30 28/35 32/40
6/7,5
a
betonului
fk cil 6 8 12 16 18 20 25 28 32
fk cub 7,5 10 15 20 22,5 25 30 35 40
C140/86 BC BC BC BC BC BC BC BC BC
7,5 10 15 20 22,5 25 30 35 40
Observatie: Pana la introducerea tiparelor pentru confectionarea epruvetelor cubice
de 150x150x150 mm si cilindrice de Ø 150 x H300 mm se accepta pana la 1 august
2002 determinarea clasei betonului pe epruvete cubice de 141 x 141 x 141 mm.
7.2.2. Rezistente la penetrarea apei
Rezistenta la penetrarea apei se exprima prin gradul de impermeabilitate (P), stabilit
conform STAS 3622-86.
Conditiile tehnice pentru rezistenta la penetrarea apei, functie de clasa de expunere
sunt prezentate in tabelul 7.3.
7.2.3. Rezistenta la inghet-dezghet
Rezistenta la inghet-dezghet se exprima prin gradul de gelivitate (G) conform STAS
3622-86.
Conditiile tehnice pentru gradul de gelivitate, functie de clasa de expunere sunt
prezentate in tabelul 7.3.
7.2.4. Densitatea betonului
Categoria de densitate se stabileste functie de densitatea aparenta (ap) a betonului
intarit la 28 zile, determinata conform STAS 2414/91.
7.2.5. Conditiile tehnice ale betonului intarit in functie de clasele de expunere sunt
prezentate in tabelul 7.3., in care este dat si raportul A/C max.
Aceste conditii reprezinta cerinte minime de asigurare a durabilitatii betonului.
Tabelul 7.3.
Clasa de Clasa de Grad de Grad de Agregate Aer * Raport
expunere beton impermea gelivitate, rezistente la antrenat A/C
min bilitate, min inghet- max
min dezghet
a C12/15 P4 - - - 0,50
C16/20 0,50
b C18/22,5 P8 G100 da da 0,45
(150
3 C25/30 P12 da da 0,40
a C18/22,5 P8 - - - 0,50
b C18/22,5 P8 0,50
c C18/22,5 P12 0,45
3
Observatii: Pentru betoanele clasa * Volumul de aer antrenat
C6/7,5 si C8/10 nu se este in functie de dimensiunea
impun conditii speciale max. a agregatelor (cap.7.3.2.)

Pentru betonul proaspat

7.2.6. Consistenta

7.2.6.1. Consistenta necesara betonului proaspat depinde de felul si dimensiunile

elementului, prezenta si amplasarea armaturii, tipul echipamentului de transport si
punere in opera a betonului, posibilitatile de compactare, conditiile de mediu in timpul
turnarii.

7.2.6.2. Consecinta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre

EXECUTANT, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in opara in conditii
optime.

7.2.6.3. Consistenta (masura lucrabilitatii) se determina prin urmatoarele metode:

tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare, raspandire. In functie de
metoda se face clasificarea in clase a betonului conform ,,Cod” cap.7. Cea mai
raspandita metoda fiind ,,tasarea conului”, in prezentul C.S. se face referire la clasa de
consistenta T.
In tabelul 7.4. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de tipul elementului si
betonului.

Tabelul 7.4.

Nr. Tipul elementului Clasa de Tasare

crt. consistenta mm
1 Fundatii din beton simplu sau T2 sau 3010
slab armat, elemente masive T3 7020
2 Fundatii din beton armat, stalpi, T3 sau 7020
grinzi, pereti structurali T3/T4 10020
3 Fundatii realizate cu beton T4 12020
pompat, monolitizari
4 Elemente sau monolitizari cu T4/T5 15030
armaturi dese sau dificultati de
compactare, elemente cu
sectiunii reduse.
5 Elemente pentru a caror T5* 18030
realizare tehnologia de executie
impune betoane foarte fluide

*Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti

4
7.2.6.4. Pentru obtinerea unei anumite clase de consistenta se va tine seama de
prevederile ,,COD” – anexa I.4.

7.2.7. Continutul de aer oclus

Continutul de aer oclus se determina conform STAS 5479-88 prin metoda gravimetrica
sau volumetrica cu presiune.

7.2.8. Densitatea aparenta

Densitatea aparenta a betonului proaspat se efectueaza in conformitate cu STAS 1759-
80

Art. 7.3. MATERIALE

7.3.1. Cimenturi

7.3.1.1. La executia lucrarilor de betoane se vor utiliza urmatoarele tipuri de ciment:

II/A-S 32,5; II/A – S 42,5 si II/A-S 52,5 conform SR 1500 – 96.
Clasa de rezistenta a cimenturilor este definita prin rezistenta standard la 28 zile.

7.3.1.2. Alegerea tipului si clasei de ciment se va face in functie de conditiile de

expunere conform anexei I.2. din ,,COD”.

7.3.1.3. Livrare si transport

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac, transportat in vehicule
rutiere, vagoane de c.f. insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac transportul se va face numai in vehicule rutiere cu recipiente
speciale sau vagoane de c.f. tip ZVC cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul transportului.

7.3.1.4. Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a
acestuia in conformitate cu prevederile ,,COD-ului” Anexa VI.1, inclusiv prin
constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost
depozitate anterior alte materiale.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati
in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulatia aerului la partea
inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul lor
un spatiu suficient pentru circulatie.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment
utilizat.

7.3.1.7. Controlul calitatii cimentului

Controlul calitatii cimentului se va face:
la aprovizionare, prin verificarea certificatului de calitate/garantie;
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Controlul calitatii cimentului se va efectua conform ,,COD” anexa VI.1.

5
7.3.2. Agregate naturale

7.3.2.1. La executarea betoanelor se vor folosi agregate naturale provenite din

sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor, care trebuie sa indeplineasca conditiile
STAS 1667-76, respectiv 662-89 si SR 667-98.

7.3.2.2. Alegerea dimensiunii maxime a granulei de agregat se va stabili in functie de

dimensiunile caracteristice ale elementului de beton ce se toarna, respectandu-se
conditiile:
Ø max  ¼ D (dimensiunea cea mai mica a elementului structural).
Ø max  d – 5 mm, unde ,,d” este distanta intre barele de armaturi, cu exceptia
cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barelor de armatura.
Ø max  1,3 c mm, unde ,,c” este grosimea stratului de acoperire cu beton al
armaturii.

7.3.2.3. Granulozitatea agregatelor se va verifica cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu

dimensiunile ochiurilor conform STAS 1667 – 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3 (5); 7; 10; 16; 20; 31;
40; 50; 63; 71.

7.3.2.4. Zonele de granulozitate pentru agregatele naturale vor fi conform ,,COD” –

anexa I.4.

7.3.2.5. Agregatele care vor fi expuse in medii umede vor fi verificate in prealabil prin
analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.

7.3.2.6. Transportul si depozitarea

In timpul transportului si depozitarii agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte
materiale.
Depozitarea se va face pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a
apelor.
Sorturile de agregate vor fi depozitate separat in compartimente cu inaltime
corespunzatoare pentru evitarea amestecarii.
Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
7.3.2.7. Controlul calitatii agregatelor
Controlul calitatii agregatelor se va efectua in conformitate cu ,,COD” – anexa VI. 1 la:

6
 aprovizionare
inainte de utilizare
Metodele de incercare sunt reglementate de STAS 4606-80.
7.3.3. Apa
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa.
Apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice STAS 790/84.
7.3.4. Aditivi
7.3.4.1. Utilizarea aditivilor este obligatorie la prepararea betoanelor conform tabelului
(7.5) 4.4. din ,,COD”.
7.3.4.2. La stabilirea tipului de aditivi se va tine seama de prevederile COD” – anexa
I.3.
7.3.4.3. In cazurile in care este necesara folosirea concomitenta a doua tipuri de aditivi
a caror compatibilitate nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de incercari
preliminare si avizul unui institut de specialitate.
7.3.4.4. Aditivii vor fi adaogati in beton in cantitatile prescrise, astfel incat sa nu reduca
durabilitatea acestuia sau sa produca coroziunea armaturii.
7.3.4.5. Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50g/kg ciment si nu va fi mai mica de
2g/kg ciment.
7.3.7. Armaturi
7.3.7.1. Otelurile pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
din standardele de produs STAS 438/-89n (OB37; PC52) - STAS 438/2 – 91 si STAS
438/3,4 – 98 (sarme trase si plase sudate cu respectarea domeniilor de utilizare
prevazute de STAS 10107/0 – 90 sau alte reglementari specifice.
7.3.7.2. Otelurile de alte tipuri trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea
domeniului de utilizare.
7.3.7.3. In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect
se va proceda la inlocuirea acestora cu avizul proiectantului si cu respectarea stricta
a ,,COD-ului”.

7
7.3.7.4. Livrarea si marcarea
La livrare, otelul beton trebuie sa fie insotit de un document de calitate care sa contina
urmatoarele informatii:
denumirea si tipul otelului;
standardul;
date de identificare a lotului;
greutate;
valori ale criteriilor de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta in care vor fi
scrise:
marca producatorului, tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului;
greutatea neta;
semnul CTC.
7.3.7.5. Transportul si depozitarea
Barele de armatura, plasele sudate vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu
sufere deteriorari sau sa fie in prezenta de substante care pot afecta armatura si/sau
betonul sau aderenta beton-armatura.
Otelurile trebuie depozitate separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate
corespunzator.
7.3.7.6. Controlul calitatii
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor ,,COD” – cap 17.

Art. 7.4. COMPOZITIA BETONULUI

7.4.1. Datele specifice privind compozitia betonului se refera la:

dozajul de ciment la mc beton/clasa betonului;
tipul si clasa cimentului;
consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;
tipul de agregate;
dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;
tipul si cantitatea de aditiv

8
La elaborarea compozitiei trebuie sa se respecte conditiile prevazute de ,,COD” –
anexa I.4 ai anexa I.7.
7.4.2. Compozita betonului se va stabili si/sau verifica de un laborator autorizat;
stabilirea compozitiei se va face la:
intrarea in functiune a statiei de betoane;
schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
schimbarea tipului de aditivi
pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate sau de clasa egala sau mai mare de C20/27.
7.4.3. Cerintele privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C vor fi in
conformitate cu ,,COD”, astfel:
alegerea tipului de ciment – anexa I.2;
raportul A/C – anexa I.4 tabelul I. 4.2.;
dozajul minim de ciment se va stabili in functie de conditiile de expunere
conform tabelului 7.6. si prevederilor anexei I.4. cap. 3.4.

Tabelul 7.6
Clasa de Grad de severitate Dozajul minim de ciment (kg/m3) pentru
expunere Beton simplu Beton armat
2 a - 200 290
b - 300 325
3 - 325 365
ANA AS ANA AS
5 a FS 225 2401)
260 2701)
(180)
b S 300 3301) 325 3601)
(230) 3002) 3402)
c I 350 3302) 390 3652)
(280) 3103) 2403)

NOTATII: ANA – ape naturale agresive

AS – agresivitate sulfatica
*1 – ciment II A-S
*2 – ciment HI, HIIA-S
*3 – ciment SRI, SRIIA – S
Valorile din paranteza se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare.

9
7.4.4. In cursul prepararii betonului compozitia se va corecta de catre laboratorul statiei
in functie de rezultatele incercarilor privind:
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat;
consistenta betonului.

Art. 7.5. REALIZAREA LUCRARILOR DE BETOANE

Succesiunea obligatorie a operatiilor de realizare a lucrarilor de betoane este

urmatoarea:
montarea armaturilor;
montarea cofrajelor;
transportul si punerea in opera;
tratarea betonului dupa turnare;
decofrarea.

7.5.1. Montarea armaturilor

7.5.1.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va

face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

7.5.1.2. Armatura va fi taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite: deteriorarea

mecanica, ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate, contactul cu substante care
pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.

7.5.1.3. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10 0C.

Fasonarea, montarea si legarea armaturilor se va executa in conformitate cu
recomandarile din ,,COD – anexa II.1; tolerantele de executie vor respecta conditiile
prevazute in tabelul 7.7.

Tabelul 7.7

Element Abateri in mm
Dist. Grosi- Lungimi partiale sau Lung. Poziti OBS.
intre me lungimi totale fata de petrecere a
axele strat proiect la inadire inaditu
bare- acope- prin rii
lor rire sudare
<1m 1..10m >10m La
Fundatii 10 +10 imbinari
Pereti 5 +3 si inadiri
Stalpi 3 +3 sudate
Grinzi cf. C28-
Placi 5 +2 5 20 30 3d 50 83
Intre 10 -
etieri si
la pasul
fretelor
10
 7.5.1.4. Sudarea armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor:
Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton C28-83;
Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel la constructii civile si industriale
C150-84.

7.5.2. Montarea cofrajelor

7.5.2.1. Cofrajele si sustinerile trebuie astfel stabilite incat sa asigure obtinerea formei,
dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza
a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admisibile conform ,,COD” –
anexa III.1.
Tabelul 7.8
Elemente dupa decofrare
Cofraj
Ele-
me Dimen- Abateri in mm, pentru:
n- siune Di- Inclin Dimensi- Inclinarea suprafetei fata de: Forma Pozitia
tul de me are uni muchiei sau elementelor
referin. n fata suprafetei
siu- de Vertica-la Orizontala Poz. oblica pe total Axe cote
ne proie din proict 1m lungi in de
ct 1 tota 1m tota 1m tota sau me plan nivel
m -la 1m2 -la 1m2 -la 1m2 sau oriz.
1 supr.
m
2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Fun Lung. 15 3 20 - 20 16
datii Latime 6 mm/
m L3m
Inaltim 10 15 <2mm..2 16 - .. 10 10
e mm 0
total 3<L
Stal Inaltim 10 <3m16 3 16 5 20 5 4 9m.. 10
-pi e 3-6m20 12
>6m25
Dimens 3 <50cm5 - - 9<L <6m..
sect. <50cm8 18m.. 10
16

<6m..
16
Pe- Lung. 10 - <3m16 - - - L<18
reti I”naltim 3-6m.. 20 16 - - m..
<6m.. 25 20
Grosim 3 <10cm.. - -
3+<10cm.
. 5
Pe- Inaltim - - 3 40 5 - 5 - 4 10 gr.rul
reti e are
silo-
zuri
Grin Lung. 10 2 <3m.. 16 5 10 10 5
zi mm/ 3-6.. 20
m >6m.. 25
Dimens 3 <50cm.. 5 - - -
.sect. >50cm.. 8
Pla- Lung.s 10 10m <3m.. 16 - 10 10
ci au m/ 3-6.. 20
latime total >6m.. 25
Gros. 3 <10cm.. 3 - - -

11
 >10cm.. 5
7.5.2.2. La cofrare se vor folosi panouri demontabile cu suficienta rigiditate pentru a nu
se deforma. La folosire se va verifica starea lor si se vor executa reparatiile necesare
inainte de montare.

7.5.2.3. Imbinarile dintre panouri vor fi etansate cu sectiuni reduse din lemn sau
cauciuc spongios, astfel incat sa nu existe pierderi de parti fine sau sa se produca pete
pe suprafata betonata.

7.5.2.4. Panourile vor fi solidarizate cu rigle verticale si orizontale prevazute cu tiranti

pentru mentinerea formei cofrajului.

7.5.2.7. Suprafata interioara a cofrajelor va fi bine curatata, substantele de ungere se

vor aplica in straturi uniforme, astfel incat sa nu influenteze calitatea betonului.

7.5.2.6. In vederea asigurarii unei montari corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari
etapizate astfel:
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraj si sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu tasarea si modul de fixare a
elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese
verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie
calitativa), tinandu-se seama si de prevederile cap. 7.6. Controlul calitatii lucrarilor.

7.5.3. Transportul betonului

7.5.3.1. Transportul betonului se va efectua astfel incat sa se previna segregarea,

pierderea componentilor sau contaminarea betonului.

7.5.3.2. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu

autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare sub 50 mm cu autobasculante cu bena,
amenajate corespunzator.

7.5.3.3. Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe

distante mai mari de 3 km, suprafata libera a betonului trebuie sa fie protejata, astfel
incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificarii continutului
de apa.

7.5.3.4. La intreruperea lucrului si ori de cate ori intervalul de timp intre descarcarea si
reincarcarea betonului in mijloacele de transport depaseste o ora, acestea vor fi
curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca 1m 3 de
apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de
apa.

7.5.4. Pregatirea turnarii

7.5.4.1. Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:

12
intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de
catre investitor;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprobate si verificate materialele componente
(agregate, ciment, aditivi, adausuri etc) si sunt in stare de functionare utilajele si
dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul
betonului preparat pe santier;
sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si
masurile privind securitatea muncii si PSI;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii, a trecut o perioada
indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o
comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISCLPUAT care
va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de
specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta
frecventa a ruginei neaderente, armatura – dupa curatire – nu trebuie sa prezinte o
reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va
proceda apoi la o noua receptie calitativa;
suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele
nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea
necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a
betonului;
sunt stabilite, dupa caz si pregatite masurile ce vor fi adoptate dupa continuarea
betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de
transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru
protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru etc);
nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtuna etc).
in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii,
astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si
efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul
de transport;
este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc
conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate.

7.5.5. Punerea in opera

7.5.5.1. Inainte de inceperea betonarii, constructorul si beneficiarul vor analiza

rezultatele obtinute la incercarile preliminare ale betoanelor, consemnandu-se prin
procese verbale si corespondenta intre rezultate si prevederile caietului de sarcini
privind materialele folosite, clasa betonului, gradul de impermeabilitate si gelivitate.

7.5.5.2. Betonarea se va face sub conducerea nemijlocita a conducatorului tehnic al

punctului de lucru, imediat dupa aducerea betonului la locul de turnare.

13
7.5.5.3. Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu
betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2 3 ore inainte si se va indeparta apa in exces
sau din denivelari.

7.5.5.4. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in

cazul elementelor cu latimea de max. 1m si de 1,50 m in celelalte cazuri.

7.5.5.5. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin

ferestre laterale sau cu ajutorul unui furtun sau tub, avand capatul inferior situat la max
1,50m de zona care se betoneaza.

betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea

de straturi orizontale de maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de
inceperea prizei betonului turnat anterior;
se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii;
se va urmari cu strictete inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
pe armaturi a vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii,
prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea
lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces
lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului;
se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;
circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine
astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau
procedura de executie;
durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de
incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va
considera de 2 ore de la prepararea betonului – in cazul cimenturilor cu adausuri – si
respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos;
in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform ,,COD” cap. 13 ,,Rosturi
de lucru”;
instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al
betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje
sau armaturi este permisa numai dupa (2448) ore, in functie de temperatura mediului
si tipul de ciment utilizat (de exmplu,24 ore daca temperatura este de peste 20 0C si se
foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).

7.5.6. Compactarea betonului

14
7.5.6.1. Compactarea betonului este obligatorie, se va realiza mecanic, prin vibrare,
respectandu-se recomandarile din ,,COD” – anexa IV.2.
7.5.6.2. Se admite compactarea normala (cu mai, vergele,etc), numai in cazul in care
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza desimii armaturii sau in
cazul intreruperii functionarii vibratorului.
7.5.6.3. In timpul compactarii betonului se va evita deplasarea si degradarea
armaturilor si/sau cofrajelor.
7.5.7. Rosturi de lucru
7.5.7.1. Se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se astfel executia incat betonarea
sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
7.5.7.2. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementului (structurii) care nu
sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii.
7.5.7.3. Rosturile de lucru solicitate de constructor vor fi stabilite cu acordul
proiectantului inainte de inceperea betonarii precum si in timpul turnarii betonului,
atunci cand conditiile climaterice sunt defavorabile sau cand defectiunile la fabrica de
beton impun intreruperea betonarii.
7.5.7.4. Tratarea rosturilor de lucru se face astfel:
Spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (cca 5 ore de la
betonare); inainte de betonare, curatirea suprafetei rostului de lucru pentru a indeparta
pojghita de lapte de ciment si impuritatile, apoi udare.
7.5.7.7. Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru sunt date in ,,COD”
anexa IV.3.
7.5.7.8. Tratarea betonului dupa turnare
7.5.8.1. Tratarea si protejarea betonului se va face imediat dupa compactare, dupa ce
betonul a realizat o rezistenta suficienta pentru ca materialul sa nu adere la suprafeta
acoperita.
7.5.8.2. Tratarea betonului se va face prin: mentinerea in cofraje, acoperirea cu
materiale de protectie mentinute in stare umeda, stropirea periodica cu apa, aplicarea
de pelicule de protectie.
7.5.8.3. In functie de sensibilitatea betonului, conditiile atmosferice, conditiile de servici,
durata de tratare a betonului va fi diferita; se vor respecta prevederile ,,COD” cap. 17.2.
7.5.8.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau
folii de polietilena, pentru a evita pericolul antrenarii pastei de ciment.
7.5.9. Decofrarea
7.5.9.1. Elementele de constructii se vor decofra numai atunci cand betonul atinge o
anumita rezistenta. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate
decofra:
partile laterale ale cofrajelor se vor indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
min. 2,5 N/mm2;
fetele inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popi de
siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente:
- 70% pentru elemente cu deschideri de max 6m
- 85% pentru elemente cu deschideri mari de 6m

Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de
clasa, urmatoarele procente:
95% pentru elemente cu deschideri de max. 6 m.
112% pentru elemente cu deschideri de 6 ..12m.
15
 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.
7.5.9.2. Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului va fi luata in considerare dupa
indicatiile din tabelul 7.9. iar termenele minime de decofrare conform tabelului 7.10.
Tabelul 7.9.
Viteza de dezvoltare a Raport apa/ciment Clasa de rezistenta a
rezist. betonului cimentului
rapida <0,5 42,5R-52,5R
medie 0,50,6 42,5R
<0,5 32,5R-42,5
lenta toate celelalte cazuri

Tabel 7.10

Conditii Termenul (in zile) de la turnare

tehnologice
Fete infer. Popi de siguranta Fete laterale
cu
mentinerea
popilor
Viteza de Lent Medi Lenta Medie Lenta Medie
dezvoltare a
rezistentei a e
betonului
Temperatura +5 +5 +5 +1 +1 +5 +1 +1 +5 +1 +1 +5 +1 +15
mediului 0C
+10 +10 0 5 0 5 0 5 0
+15 +15
Grinzi cu 654 553 18 14 9 10 8 5
deschiderea
de maxim 6m (+10
0
C)
Grinzi cu - - 21 18 12 14 11 7
deschiderea
6…12m
Grinzi
deschidere
cu 108 654 - - - - - 2 1 1 2 1 1
-
>6m 6 ½
Grinzi cu - - 36 28 18 28 21 14
deschidere
>12m

Observatii: Termenele prezentate mai sus sunt orientative, decofrarea urmand a se

face in momentul in care elementele au atins rezistentele minime (functie de tipul
cimentului si temperatura mediului).
7.5.9.3. La decofrare se vor respecta regulile indicate in ,,COD” – anexa V.

Art. 7.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

7.6.1. Controlul calitatii lucrarilor de betoane se face in conformitate cu prevederile

Legii 10 privind calitatea in constructii. Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor,
proiectantilor, executantilor, etc. sunt stipulate in Legea calitatii, HG 925/95 si HG
766/97.
16
7.6.2. Procedeele de control a calitatii in constructii se refera la:
7.6.2.1. Controlul productiei si executiei, care vizeaza mentinerea la un nivel
corespunzator a calitatii betonului in conformitate cu cerintele specificate si anume:
inspectii in diferite etape ale punerii in opera a betonului;
determinari privind echipamentul, materialele componente, betonul proaspat si betonul
intarit.
Controlul se va realiza cu personal propriu – responsabili tehnici pentru fiecare lucrare
(control interior sau printr-un organism independent (control exterior).
Rezultatele controlului productiei si executiei se vor consemna in procese verbale sau
alte tipuri de documente (conform ,,COD” cap.17.2.)
Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului productiei si executiei vor fi
luate in considerare pentru controlul de conformitate.
Se va verifica, tinandu-se cont de prevederile prezentului CS – cap.7.3:
Calitatea cimentului:
la aprovizionare
inainte de utilizare
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196/1..7 si 196/21
calitatea agregatelor
la aprovizionare
inainte de utilizare
Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80
calitatea aditivilor (pentru satisfacerea conditiilor din specificatiile tehnice de produs)
calitatea apei (pentru indeplinirea conditiilor tehnice prevazute de STAS 790
calitatea cofrajelor:
alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
asigurarea etanseitatii necesare;
dimensiunea in plan a sectiunii.;
pozitia cofrajelor in raport cu elementele situate la nivelele inferioare;
pozitia golurilor.
calitatea armaturilor:
numarul, diametrul si pozitia armaturilor in difereite sectiuni transversale ale
elementelor structurii;
distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare;
lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate
in elementele care se toarna ulterior;
lungimi de petrecere la inadiri;
numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
modul de asigurare al grosimii de acoperire cu beton;
pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
Frecvente si masurile ce se adopta sunt prezentate in ,,COD” anexa VI.1.
controlul inainte de punerea in opera a betonului
s-a indepartat stratul de lapte de ciment;
s-au indepartat zonele de beton necompactat
suprafata prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou
si cel vechi.
controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii betonului
datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a
depasit durata de transport;

17
lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;
conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe;
se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate;
se asigura mentinerea dimensiunilor si formei cofrajelor, precum si comportarea
elementelor de sustinere sau sprijinire;
se aplica masuri de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.
- mentinerea omogenitatii betonului;
distributia uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii;
inaltimea maxima de cadere a betonului;
masuri speciale in cazul turnarii pe vreme rece sau f. calduroasa;
masuri speciale in cazul rosturilor de lucru
In condica de betoane, se vor consemna:
- fisele de transport, corespunzatoare betonului pus in lucrare;
- ora inceperii si turnarii betonarii;
- temperatura mediului (numai in perioadele de timp friguros);
- probele de beton prelevate;
- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
- evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.).
La decofrarea oricarei parti de constructie, se va verifica si consemna in proces verbal
de lucrari ascunse:
- aspectul elementelor, semnalizandu-se daca se intalnesc zone de beton degradat
(beton necompactat, segregat, rosturi de betonare etc.);
- dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
- distantele dintre diferitele elemente;
- pozitia elementelor verticale in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul
imediat inferior;
- pozitia si lungimea armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se
toarna ulterior.
7.6.2.2. Criterii de conformitate
Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta ale betoanelor se va face de catre
producatorii de beton, executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior de
conformitate.
Criteriile de conformitate pentru caracteristicile betonului si pentru materialele
componente sunt detaliate in ,,COD” cap. 17.2.23 si anexa VI. 1.

Art. 7.7. RECEPTIA LUCRARILOR

7.7.1. Receptia lucrarilor se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti de

constructie.
Receptia are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori (beneficiar,
proiectant, constructor) pe parcursul executiei.
Suplimentar se va verifica:
existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor
verbale de verificare a calitatii betonului dupa decofrare si de apreciere a calitatii
betonului pus in opera;
constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, organe de
control;
18
confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor prevazute in diferitele
documente examinate;
consemnarile din condica de betoane;
dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectantului;
incadrarea in abaterile admise;
respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect, privind materialele utilizate,
compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;
orice alta verificare care se considera necesara.
7.7.2. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia lucrarilor se
consemneaza intr-un proces verbal, incheiat intre beneficiar, proiectant si executant,
precizandu-se in concluzie daca structura se atesta sau se respinge.
7.7.3. In cazurile in care se constata deficientele in executarea suprastructurii se vor
stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua
receptie.

19