Stabilirea cantităţilor materialelor componente

Condiţii pe care trebuie să le ăndeplinească betonul

Compoziţia unui beton va fi aleasă în aşa fel încât să fie asigurate cerinţele de:
a) Rezistenţă
b) Durabilitate

a) Cerinţele de rezistenţăsunt date de clasele de rezistenţă, respectiv rezistenţele caracteristice

corespunzătoare f ck a acestor clase, determinate pe probe cilindrice ori cubice.
Tabel 1

Clasa de C C C C
C C C C C C C
rezistenţă a 16/2 25/3 35/4 45/5
4/5 8/10 12/15 20/25 30/37 40/50 50/60
betonului 0 0 5 5
f ck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
f ck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
-
C 140/86 Bc 5 Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 25 Bc 30 - - Bc 50 Bc 60
Clasa de C*
C* C* C* C*
rezistenţă a 28/3
2,8/3,5 6/7,5 18/22,5 32/40
betonului* 5
f ck cil 2,8 6 18 28 32
f ck cub 3,5 7,5 22,5 35 49
C 140/86 Bc 3,5 Bc 7,5 Bc 22,5 Bc 35 Bc 40
Obs:
*) Clase de beton care nu se găsesc în normele europene şi care rămân în vigoare până la intrarea in
vigoare a Romcodurilor amornizate cu Eurocodul 2.
În tabel se reprezintă şi corespondenţa relativă cu clasele definite în normativul C 140/86.

b) Cerinţele privind durabilitatea impuse betonului depind de mediul la care este expus, aceasta
împlicând acţiuni fizice ori chimice care trebuie luate în considerare.
Clasele de expunere pentru beton raportate la condiţiile de mediu sunt date în tabelul următor.
Tabel 2

Clasa de expunere Exemple de construcţii

0 1 2
Construcţii sau elemente de construcţii situate în spaţii închise, ferite de
acţiunea directă a intemperiilor sau umidităţii, cu excepţia unor scurte
a
perioade în timpul execuţiei, respectiv închideri perimetale şi încălzite iarna
1 Moderat
(ex. Feţele spre interior ale elementelor structurale cin clădirile civile, din
Mediu
halele industriale închise cu umidităţi interioare <= 75%)
uscat
Construcţii şi elemente de construcţii expuse permanent la temperatuiri mai
b
mari de 30°C (încăperi cu aparatură care degajă căldură, hale cu procese
Sever
calde etc.)
2 a Construcţii sau elemente de construcţii expuse la îngheţ în stare nesaturată
Mediu Moderat sau expuse umidităţii (ex. Construcţii neîncălzite în perioada de iarnă, cu sau
umed fără închideri perimetrale – depozite acoperite-, elemente de construcţii în
contact permanent cu apa – fundaţii sub nivelul apelor freatice fără
agresivitate sulfatică-, elemente de construcţii situate în zone cu variaţie a
nivelului apelor, dar fără posibilitate de îngheţ – fundaţii pe radiere, pereţi
1
 Clasa de expunere Exemple de construcţii
0 1 2
de contur-,fără condiţii de impermeabilitate pentru beton.
Construcţii sau elemente de construcţii expuse la îngheţ în stare saturată cu
b
apă (ex. Cheiuri, estacade, canale închise, diguri, stâlpi pentru estacade, scări
Sever
exterioare, platforme).
Construcţii sau elemente de construcţii expuse la condens sau alternanţă
frecventă de umiditate şi uscăciune determinate de procese tehnologice (ex.
hale în care umiditatea depăşeşte 90% sau se produc frecvent degajări de
abur).
Construcţii supuse presiunii apei pe una din feţe.
3
Construcţii sau elemente de construcţii interioare ori exterioare expuse la
Mediu umed cu îngheţ şi
îngheţ-dezgheţ şi acţiunea sării pentru dezgheţ.
agenţi de dezgheţare
Betonul aflat permanent sub apa mării.
1
Betonul de deasupra zonei de variaţie a nivelului apei de mare
a Normal,
(pe o înălţime de cca. 2m, respectiv între cotele +3...+5 de la
agresivitatea moderat
nivelul mării)
apei de mare
2 Betonul din zona variaţiei nivelului apei de mare, considerată a
Sever fi de cca. 3m deasupra nivelului mării.
4
Construcţii supuse indirect agresivităţii marine.
Mediu
b 1 Construcţii expuse îngheţ-dezgheţului fără posibilitate de
marin
agresivitate Normal stropire.
atm. Inclusiv Construcţii închise care nu se încălzesc iarna.
posibilitate Construcţii situate la nivelul marii expuse direct intemperiilor şi
îngheţ- 2 salinităţii prin stropire şi alternanţă frecventă a umidităţii şi
dezgheţ Sever uscăciuniii, precum şi posibilităţii de îngheţ în stare saturată.
Condens puternic generat de procesul tehnologic.
5 a Mediu chimic cu agresivitate foarte slabă (FS)
Mediu b Mediu chimic cu agresivitate slabă (S)
chimic c Mediu chimic cu agresivitate intensă (I)
agresiv d Mediu chimic cu agresivitatefoarte intensă (FI)
Obs: Clasele de expunere 5 (a,b,c,d) se pot întâlni în practică singure sau în combinaţie cu celălalte clase.

Criterii pentru aprecierea gradelor de agresivitate a apelor naturale (excepţie cele marine) sunt date în
tabelul următor:
Tabel 3

Nr.
Natura agresivităţii f. slabă slabă intensă f. intensă
crt.
1 General acidă, pH - 6,5-5,6 5,5-4,5 < 4,5
Carbonică (CO₂ liber) în mg/dm³
pentru duritate temporară în °G de:
<= 2 10-14 15-30 31-60 > 60
2
2,1…6 15-29 30-60 61-90 > 90
6,1…15 15-29 30-90 91-150 > 150
> 15 < 300 >= 300 - -
+¿¿
3 Săruri de amoniu ( NH 4 ) mg/dm³ 50-99 100-200 201-500 > 500
4 Magneziană ( Mg 2+¿¿ ) în mg/dm³ 100-199 200-1000 1001-3000 > 3000
Sulfatică*( SO 2−¿ ¿
5 4 ) în mg/dm³ 150-249 250-500 501-1000 > 1000*

2
 Dezalcalinizare (HCO₃) în mg/dm³, < 120
6 - - -
duritate, °G (< 7)
7 Oxizi alcalini (OH) în g/dm³ - 17,5-25 > 25 -
8 Conţinut total de săruri în g/dm³ - 10-20 20,1-50 > 50
Obs: *)Pentru stabilirea dozajului de ciment pentru agresivitate sulfatică f.intensă se diferenţiază 3 cazuri
2−¿ ¿
funcţie de conţinurtul de SO 4 mg/dm³ astfel: f.intensă 1-1001-2500 ; f.intesă 2- 2501-5000 ; f.intensă 3- > 5000
Cerinţele de durabilitate necesare protjării armăturii împotriva coroziunii precum şi păstrarea
caracteristicilor betonului la actiuni fizice şi chimice în timpul perioadei de serviciu sunt legate în primul rând de
permeabilitate.
În acest sens gradul de permeabilitate va fi stabilit în funcţie de clasa de expunere a betonului în care este
încadrată construcţia.
Un alt factor important este reuistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului caracterizată prin gradul de
gelivitate.
Durabilitatea unui beton poate fi raportată la clasa sa de rezistenţă, la compoziţia sa.
Pentru a asigura o rezistenţă mare la pătrunderea substanţelor agresive raportul A/C va fi mai mic la
expuneri severe.
Un dozaj minim de ciment trebuie asigurat în vederea asigurării alcalinităţii betonului, condiţie necesară în
vederea protejării armăturii şi pentru a asigura lucrabilitatea betonului la un raport A/C dat.
Valorile pH sunt mai mari de 12 la beton armat şi mai mari de 12,5 la beton precomprimat.
În funcţie de clasele de expunere se poate stabili tipul de ciment pentru beton simplu, armat sau
precomprimat, turnate monolit, conform tabelelor următoare.
Tabel 4 – Clasele de expunere 1 şi 2a

Nr. Condiţii de executare şi/sau Clasa de Tipul de

Tip de ciment
Crt. caracteristicile elementelor beton beton
C 4/5 II/B ; II/A ; III/A ;
simplu IV/A ; V/A
C 8/10
32,5
C 12/15
I/A ; II/A
C 16/20 armat
32,5
C 18/22,5
Elemente de construcţii cu
C 20/25 I 32,5
grosimi mai mici de 1,5 m
1 C 25/30 armat II/A-S ; II/A-L ; II/A-V
executate în afara perioadei
C 28/35 32,5 R sau 42,5
timpului friguros
C 30/37
armat
C 32/40 I 42,5R
precomprimat
C 35/45
C 40/50
armat
C 45/55 I 52,5
precomprimat
C 50/60
2 Elemente de construcţii H II/A-S
masive având grosimea egală <= C12/15 simplu H II/B-S ; H III/A
sau mai mare de 1,5 m 32,5
C 16/20 H I ; H II/A-S
armat
C 18/22,5 32,5
C 20/25
HI
C 25/30 armat
32,5 sau 42,5
C 28/35
C 30/37 armat H I 42,5
C 32/40 precomprimat

3
 C 35/45
C 40/50
armat
C 45/50 H I 52,5
precomprimat
C 50/60
Obs: Pentru executarea elementelor de construcţii cu grosimi mai mici de 1,5 m pe timp friguros, se
recomandă utilizarea cimenturilor cu întărire rapidă (R).

Tabel 5 – Clasele de expunere 2b şi 3

Nr. Condiţii de executare şi/sau Clasa de Tipul de

Tip de ciment
crt. caracteristicile elementelor beton beton
< C 16/20 simplu II/A-S 32,5 R
C 16/20 I 32,5 R
armat
C 28/35 II/A-S 32,5 R
C 30/37
Elemente sau construcţii cu armat
1 C 32/40 I 42,5 R
grosimi mai mici de 1,5 m precomprimat
C 35/45
C 40/50
armat
C 45/50 I 52,5 R
precomprimat
C 50/60
< C16/20 simplu H II/A-S 32,5
C 16/20
armat H I 32,5
C 28/35
Elemente sau construcţii
C 30/37 armat
2 masive având grosimea H I 42,5
C 35/45 precomprimat
egală sau mai mare de 1,5 m
C 40/50
armat
C 45/50 H I 52,5
precomprimat
C 50/60

Tabel 6 – Clasele de expunere 4 şi 5

Nr. Tip ciment de beton

Natura agresivităţii Gradul de agresivitate
Crt. simplu armat
Agresivitate de II/A-S II/A-S
1 slabă
dezalcalinizare 32,5 R sau 42,5 32,5 R sau 42,5
II/A-S II/A-S
Agresivitate slabă
2 32,5 sau 42,5 32,5 R sau 42,5 R
carbonică
intensă sau f. intensă I 42,5 I 42,5 R
II/A-S ; II/A-V ; II/B-S H I ; H II/A-S
f. slabă sau slabă
32,5 sau 42,5 32,5 sau 42,5
3 Agresivitate sulfatică
intensă sau f. intensă SR II/B-S ; SR II/A-S SR I
(toate cazurile) 32,5 sau 42,5 32,5 sau 42,5
H II/B-S H II/A-S ; SR II/A-P
slabă
Agresivitate 32,5 sau 42,5 32,5 sau 42,5
4
magneziană SR II/A-S SR I
intensă sau f. intensă
32,5 sau 42,5 32,5 sau 42,5
5 Agresivitatea H II/B-S H II/A-S
slabă
sărurilor de amoniu 32,5 sau 42,5 32,5 sau 42,5
intensă sau f. intensă SR II/B-S SR II/A-S

4
 32,5 sau 42,5
32,5 sau 42,5
H II/A-S HI
slabă
32,5 sau 42,5 32,5 sau 42,5
6 Agresivitate bazică
SR II/A-S SR I
intensă
32,5 sau 42,5 32,5 sau 42,5
Obs: Cimentul de clasă 42,5 se utilizează la betonul de clasă egală ori mai mare de C 30/37.

Tabel 7 – Dozajul minim de ciment pentru asigurarea cerinţelor de durabilitate

Grad de Dozajul minim de ciment (kg/m³)

Clasa de
agresivitat
expunere Beton simplu Beton armat
e
a - 150 250
1
b - 180 275
a - 200 290
2
b - 300 325
3 - 325 365
S 300 325
a
I 350 390
4
S 300 325
b
I 325 365
X X X ANA AS ANA AS
225
a FS
(180) 2401 ¿ ¿ 260 2701 ¿ ¿
300 3301 ¿ ¿ 3601 ¿ ¿
b S 325
(230) 3002 ¿ ¿ 3402 ¿ ¿
350 3302 ¿ ¿ 3652 ¿ ¿
c I 390
(280) 3103 ¿ ¿ 3503 ¿ ¿
5 410 2¿ ¿ 450 2¿ ¿
FI-1
3703 ¿ ¿ 410 3 ¿ ¿
350(+) 410 2¿ ¿( 450 2¿ ¿(
d FI-2 +) 390(+) +)
(280) 3¿
410 ¿ 450 3 ¿ ¿
FI-3 410 3 ¿ ¿( 450 3 ¿ ¿(
+) +)
Notaţii : A.N.A – ape naturale agresive cu excepţia celor cu agresivitate sulfatică şi apa Mării Negre
A.S. – agresivitate sulfatică
1) – Ciment II/A-S
2) – Ciment H I ; H II/A-S
3) – Ciment SR I ; SR II/A-S
() – valorile din paranteză se vor adopta pentru betoanele suport sau de egalizare
(+) – măsuri suplimentare de protecţie
Obs: În cazurile în care nu se menţionează tipurile de ciment acestea se vor stabili conform tabelelor 4,5 şi 6.

Astfel se pot stabili cerinţe minime pentru asigurarea durabilităţii betonului funcţie de clasele de
expunere, şi care sunt exprimate în tabelul următor:
5
 Tabel 8

Agregare
rezistente
Clasa de Grad de Grad de Raport
Clasa de la îngheţ Aer Tip de
beton, impermeabilitate gelivitate, A/C
expunere dezgheţ antrenat*** ciment
(minim) (minim) (minim) (maxim)

1 C 12/15 P 4* - - - 0,65* Tabel 4

a C 16/20** P4 - - - 0,5 Tabel 4
2 G 100
b C 18/22,5 P8 da da 0,45 Tabel 5
(150)
3 C 25/30 P 12 G 150
da da 0,4 Tabel 5
a C 20/25 P8 -- - 0,45
4 b1 C 25/30 P 12 G 100
da da 0,4 Tabel 6
b2 C 25/30 P 12 G 150
da da 0,4
a C 18/22,5 P8 0,5
b C 18/22,5 P8 0,5
5 - - - Tabel 6
c C 18/22,5 P 12 0,45
d C 25/30 P 12 0,45
Notă: *) pentru betonul simplu nu există condiţie
**) Se poate adopta clasă de beton minim C 12/15, cu condiţia îndeplinirii simultan a celorlalte cerinţe
minime pentru asigurarea durabilităţii
***)

Stabilirea compoziţiei betonului

Stabilirea compoziţiei betoanelor se face numai de laboratoare autorizate.
Parametri care se i-au în calcul la stabilirea compoziţiei betonului sunt daţi în tabelul următor:
Tabel 9

Nr.
Parametrul compoziţiei
Crt.
1 Tipul de ciment
2 Tipul de aditiv
3 Raportul A/C maxim
4 Dozajul minim de ciment
5 Consistenţa betonului
6 Cantitatea de apă de amestecare
7 Granula maximă a agregatelor
8 Granulozitatea agregatului total
Factorii pe baza căruia se stabileşte
Clasa betonului
Condiţiile de serviciu şi de expunere
Caracteristicile elementului (masivitate)
Condiţiile de transport şi punere în operă
Derinte de rezistenţă şi durabilitate impuse de
proiect
Caracteristicile elementului (secţiune, armare)
Condiţiile de expunere şi de serviciu
Condiţii de transport şi punere în operă
Condiţii de transport şi punere în operă
Forma şi dimensiunile elementelor
Desimea armăturilor
Consistenţa adoptată
Mărimea granulei maxime a agregatului
Tipul de aditiv folosit
Forma şi dimensiunile elementelor
Desimea armăturilor
Condiţii de preparare şi transport
Dozajul de ciment
6
 Consistenţa
Tehnologia de punere în operă

Pct 1.
Se face conform tabelelor 4,5 şi 6.
Pct 2.
Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţi mai mici sau egale cu 5% sunstanţă
uscată faţă de masa cimentului în scopul îmbunătăţirii/modificarii proprietăţilor betonului în stare
proaspătă/întărită.
Aditivii nu trebuie să conţină substanţe care să influienţeze negativ proprietăţile betonului sau să producă
coroziunea armăturii (ex. Clor).
Principalele grupe sau clase de aditivi care se întâlnesc în practica curentăsunt în funcţie de efectul
principal pe care aditivul în are asupra betonului.
1. Aditivi reducători de apă
2. Aditivi intens reducători de apă
3. Aditivi plastifianţi
4. Aditivi superplastifianţi
5. Aditivi acceleratori de priză
6. Aditivi întârzietori de priză
7. Aditivi acceleratori de întărire
8. Aditivi antrenori de aer
9. Aditivi anti-îngheţ
10. Aditivi inhibitori de coroziune
Efectul aditivilor asupra betoanelor este în realitate un efect complex- pe lângă efectul principal existând
unul ori mai multe efecte secundare mai mult ori mai puţin pronunţate.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menţionate în tabelul următor.
Tabel 10

Nr.
Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaţii
Crt.
Betonane supuse la
1 Antrenor de aer
îngheţ-dezgheţ repetat
După caz:
Betoane cu permeabilitate Reducător de apă- Intens reducător de apă-
2
redusă plastifiant superplastifiant
Impermeabilizator
După caz:
Betoane expuse la
Reducător de apă- Întens reducător-
3 agresivitate intensă sau f.
plastifiant superplastifiant
intensă.
Inhibitor de coroziune
Betoane de rezistenţă
Pastifiant sau Tasarea betonului
4 având clasa cuprinsă între
superplastifiant T3 – T3/T4 sau T4/T5 – T5
C 12/15 şi C 30/37 inclusiv
Betoane executate
Superplastifiant-intens
5 monolit având clasa >= C
reducător de apă
35/45
Betoane fluide –cu tasare
6 Superplastifiant
egală cu T5
7 Betoane masive. (plasifiant)
Betoane turnate prin Superplastifiant +

7
 tehnologii speciale (fără intârzietor de priză
vibrare)
Întârzietor de priză +
Betoane turnate pe timp
8 superplastifiant
călduros
(plastifiant)
Betoane turnate pe timp Antiîngheţ + Accelerator
9
friguros de priză
Betoane cu rezistenţe
10 Acceleratori de priză
mari la termene scurte

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton in cantităţi de peste 5% sunstanţă
uncată faţă de masa cimentului în vederea înbunătăţirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăţi
speciale. Adaosurile pot îmbunăţăţi următoarele caracteristici ale betoanelor.
- Lucrabilitatea
- Gradul de impermeabilitate
- Rezistenţa la agenţi chimici
Există două tipuri de adaosuri:
- Inerte, înlocuitor al părţii fine de agregat, caz în care se reduce cu cca 10% cantitatea de nisip de 0-3 din
agregate. Folosirea adaosului îmbunătăţeşte lucrabilitatea şi compactitatea betonului.
- Active, caz în care se contează pe proprietăţile hidraulice ale adosului. Adaosurile active sunt: zgură de
furnal, cenuşă, praful de silice etc. În cazul adaosurilor cu proprietăţi hidraulice la raportul A/C se va lua în
calcul şi cantitatea de adaos ca parte liantă.
Pct 3
Valoarea maximă a raportului A/C pentru realizarea clasei betonului se stabileşte funcţie de clasa
cimentului şi gradul de omogenitate al betonului şi este dat în tabelul 11, cu următoarele precizări:
- Valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al betonului ; pentru gradul I valorile cresc
cu 0,05 iar pentru gradul III scad cu 0,05.
- În cazul agregatelor de concasaj, valorile din tabel se măresc cu 10%.
- În cazul accelerării întăririi betonului pein tratare termică,ţinând seama de reducerea rezistenţelor finale,
valorile A/C prevăzute în tabel vor fi considerate valabile pentru gradul I de omogenitate, urmând ca
pentru gradul II să fie diminuate cu 0,05.
Tabel 11

Clasa Clasa cimentului

betonului 32,5 42,5 52,5
C 8/10 0,75
C 12/15 0,65
C 16/20 0,55 0,65
C 18/22,5* 0,53 0,62
C 20/25 0,50 0,60
C 25/30 0,45 0,55 0,60
C 28/35* 0,40 0,50 0,55
C 30/37 0,47 0,53
C 32/40* 0,45 0,50
C 35/45 0,40 0,47
C 40/50 0,45
C 45/55 0,42
C 50/60 0,40
Obs: * - clase de beton care nu se găsesc în norme europene

8
 Valoarea maximă A/C pentru asigurarea condiţiilor de durabilitate în funcţie de clasa de expunere nu va
depăşi valorile din tabelul 8.
În cazul betoanelor care trebuie să îndeplinească condiţii speciale în ceea ce priveşte gradul de
impermeabilitate, nu se admite ca raportul A/C să depăşească valorile:
- 0,6 pentru gradul de impermeabilitate P10 4
10
- 0,55 pentru gradul de impermeabilitate P4 , în cazul betoanelor simple expuse la agresivitate
- 0,5 pentru gradul de impermeabilitate P10
8
10
- 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P12
Gradul de omogenitate al betonului se apreciază astfel:
- Pentru staţiile de betoane în funcţiune se consideră gradul de omogenitate din luna prececentă pentru
tipuri şi clase de beton similare determinat astfel:

Valoarea raportului
S
Gradul de omogenitate

I
√ Xn
<0,670
II 0,670…0,975
III >0,975

Unde: X n - rezistenţa medie exprimată în N/mm²

S – abaterea înregistrată determinată funcţie de abaterea standard Sn.
Abaterea standard se determină pe un număr de minim 16 rezultate înregistrate într-o perioadă de maxim
3 luni.
∑ ( X i−X n)2
S= λ S n unde λ=
√ n−1
În care λ depinde de numărul rezultatelor analizate şi de valorile din tabelul următor:

n 16 17 18 19 20 22 24 26 28 >=30
λ 1,14 1,125 1,11 1,095 1,08 1,06 1,04 1,02 1,01 1,00
X i - un rezultat oarecare din grupul analizat
X n- valoarea medie a rezultatelor obţinute
n – numărul total de rezultate
Pentru evaluarea gradului de omogenitate se admite neglijarea a cel mult 10% din numărul total de
rezultate analizate în situaţia în care acestea se află în afara intervalului
X n ± 2 √ X n, valori în N/mm²
- Pentru staţiile noi se apreciază în funcţie de nivelul de dotare şi calitatea sorturilor de agregate, urmând a
fi reanalizat în funcţie de rezultatele obţinute în prima periadă de producere a betonului.
Pct 4
Se stabileşte conform tabelului 7.
Dozajele de ciment sunt valabile în cazul folosirii agregatelor 0-31 mm. Pentru agregate 0-16 mm dozajele
sporesc cu 10%, iar pentru agregate 0-71 mm se reduc cu 10%.
În cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, se admite adoptarea unor dozaje inferioare celor
din tabel, pe bază de reglementări tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate.
În cazul folosirii de aditivi reducători de apă, cu avizul institutului de specialitate şi acordul proiectantului
se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor din tabel, rspectându-se următoarele condiţii:
- Agresivitate sulfatică – intensă şi f. intesă
 Reducerea dozajului de ciment va fi de 5..15%, funcţie de aditivul utilizat

9
  Dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/m³ pentru betoanele armate, respectiv 310
kg/m³ pentru betoanele simple
- Alte agresivităţi – reducerea dozajului va fi de până la 5% în cazul agresivităţii slabe, respectiv 10% în căzul
agresivităţii intense şi f. intense.
- Nu va depăsşi limita prevăzută pentru raportul A/C din tabelul 8.
- Consistenţa betonului, la locul de punere în operă va corespunde unei tasări de cel puţin 7 cm.
Pct 5
Consistenţa betonului la locul punerii în operă se stabileşte de către executant în conformitate cu
prevederile din tabelul următor.
Tabel 12

Nr. Clasa de Tasare

Tipul de element
Crt. consistenţă (mm)
Fundaţii din beton simplu ori slab armat, 30±10
1 T2 sau T3
elemente masive 70±20
Fundaţii din beton armat, stâlpi, grinzi, pereţi 70±20
2 T3 sau T3/T4
structurali 100±20
Idem, realizate cu beton pompat, recipienţi,
3 T4 120±20
monolitizări
Elemente sau monolitizări cu armături dese sau
4 dificultăţi de compactare, elemente cu secţiuni T4/T5 150±30
reduse
Elemente, pentru a căror realizare tehnologia de
5 T5* 180±30
execuţie impune betoane f. fluide.
Obs) * - este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianţi
- Betoanele având clasa de consistenţă mai mare de T3, se transportă cu autoagitătoare
Pct 6
Cantitatea orientativă de apă de amestecare pentru efectuarea încercărilor preliminare se stabileşte
funcţie de clasa de rezistenţă şi consistenţa betonului, conform prevederilor din tabelul următor:
Tabel 13

Cantitatea de apă A¹-l/m³, pentru clasa de

Clasa betonului consistenţă
T2 T3 T3/T4 T4
< C8/10 160 170 - -
C 8/10…C 20/25 170 185 200 220
>= C25/30 185 200 215 230
Obs) – Valorile privind cantitatea de apă pentru tabelul 13 sunt valabile în cazul agregatelor de balastieră
de 0,31mm.
Cantităţile se vor corectat prin sporire ori reducere după cum urmează:
- Reducere 10% pentru agregate 0…71 mm
- Reducere 5% pentru agregate 0…40 mm
- Reducere 10÷20% în cazul folosirii de aditivi
- Spor 10% în cazul folosirii pietrei sparte
- Spor 20% pentru agregate 0…7 mm
- Spor 10% pentru agregate 0…16 mm
- Spor 5% pentru agregate 0…20 mm
Pct 7
Dimensiunea maximă a granulei agregatelor se stabileşte în funcţie de dimensiunea cea mai mică a
lelementelor, distanţa între barele de armătură şi mărimea staratului de acoperire cu beton.

10
 1
- ϕ max ≤ D
4
- ϕ max ≤ d−5
- ϕ max ≤1,3 c
Unde:
D – dimensiunea cea mai mică a elementului structural
d – distanţa între barele de armătură (cu excepţia grupării barelor)
c – mărimea stratului de acoperire cu beton
În cazul plăcilor se poate adopta relaţia ϕ max ≤1,3 D , iar în cazul recipienţilor şi monolitizărilor
ϕ max ≤1,6 D
Pct 8
Curba de granulozitate a agregatului se stabileşte astfel încât să se încadreze – funcţie de dozajul de
ciment şi consistenţa betonului – în zona recomandată în tabelul următor.
Tabel 14

Dozajul de ciment (kg/m³)

Clasa de tasare
<200 200-300 300-400 >400
T2 I I (II)* II (III)* III
T3, T3/T4 I I (II)* II (III)* III
T4, T4/T5, T5 - I I (II)* II (III)*
Obs) Zonele îndicate în paranteză se adoptă cu precădere, dacă la încercările preliminare amestecul de
beton nu prezintă dendinţă de segregare.
Tabel 15 – Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0..16 mm

% treceri prin sita ori ciurul de

Zona Limita
0,2 1 3 7 16
max 11 45 60 80 100
I
min 3 35 51 71 95
max 8 35 50 70 100
II
min 2 25 41 61 95
max 6 25 40 60 100
III
min 1 15 30 50 95

Tabel 16 - Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0..20 mm

% treceri prin sita ori ciurul de

Zona Limita
0,2 1 3(5) 7 20
max 10 40 55 75 100
I
min 3 30 46 66 95
max 7 30 45 65 100
II
min 2 20 36 56 95
max 5 20 35 55 100
III
min 1 10 25 45 95

Tabel 17 - Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0..31 mm

% treceri prin sita ori ciurul de

Zona Limita
0,2 1 3 7 16 31
max 10 40 50 70 90 100
I
min 3 31 41 61 81 95
11
 max 7 30 40 60 80 100
II
min 2 21 31 51 71 95
III max 5 20 30 50 70 100
min 1 10 20 40 60 95

Tabel 18 - Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0..40 mm

% treceri prin sita ori ciurul de

Zona Limita
0,2 1 3(5) 7(10) 20 40
max 10 30 45 60 80 100
I
min 3 21 36 51 71 95
max 7 25 35 50 70 100
II
min 2 16 26 41 61 95
max 5 15 25 40 60 100
III
min 1 5 15 30 50 95

La prepararea betoanelor se poate adopta o curbă de granulozitate discontinuă în domeniul 3…7 sau 3…
16. În aceste cazuri , se va asigura încadrarea agregatului pentru treceri până la 3 mm inclusiv în zona I de
granulozitate.

Tabel 19 – Limitele domeniului de granulozitate pentru agregate 0…7 mm

% treceri prin sita ori ciurul de

Limita
0,2 1 3 7
max 12 40 70 100
min 3 25 54 95

Tabel 20 - Limitele domeniului de granulozitate pentru agregate 0…71 mm

% treceri prin sita ori ciurul de

Limita
0,2 1 3 7 16 25 31 40 71
max 8 18 32 45 61 70 77 84 100
min 1 6 13 22 38 50 57 68 95

La încadrarea agregatului total în zona de granulozitate recomandată se va ţine cont în special de

respectarea limitelor impuse în zona părţii fine. Proporţia de nisip 0…3 mm se va alege astfel încât în cazul
nisipurilor fine să fie respectată limita maximă a trecerilor pe 0,2 şi 1 mm, iar în cazul nisipurilor grosiere trebuie
respectată limita minimă.
Tabel 21 – limitele de granulozitate pentru nisipul de 0…3 mm

Sortul de % treceri prin sita ori ciurul de

nisip 0,2 1 3
min 5 min 35 min 90
0…3
max 30 max 75 100

Cantitatea totală de părţi fine (ciment+nisip<0,2mm) se recomandă să nu depăşească valorile din tabelul
următor.
Tabel 22

Dozaj de ciment Cantitate totală părţi fine

12
 (ciment+nisip<0,2mm)
kg/m³
kg/m³
200 400
300 450
400 500
500 550

Utilizarea nisipurilor 0…7 m în locul sorturilor 0…3mm şi 3…7 mm, se poate face numai pentru betoane de
clasă <= Bc 8/10 şi numai dacă acesta se aprovizionează dintr-o singură sursă, granulozitatea lui este constantă şi
permite încadrarea agregatului total în zonele de granulozitate recomandate.
Dacă la prepararea betoanelor simple de egalizare se utilizează balast 0…31 mm sau 0…71 mm
granulozitatea acestuia trebuie să îndeplinească condiţiile din tabel.
Tabel 23

Balast pentru % treceri prin sita ori ciurul de

betoane 3 16 Corespunde cu ϕ max
min 20 min 55 min 80
0…31
max 50 max 85 100
min 10 min 35 min 80
0…71
max 30 max 65 100

Betoane cu proprietăţi speciale

1. Beton rezistent la penetrarea apei
Rezistenţa la penetrarea apei depinde în cazul betonului de porozitatea pastei de ciment. Se recomandă
ca în general raportul A/C să aibă valori reduse şi anume să nu depăşească 0,50 în elementele de grosime între
100 şi 400 mm sau de 0,60 în cazul elementelor de grosimi mai mari. Trebuie acordată o atenţie deosebită tratării
betonului.
2. Beton cu rezistenţă mare la îngheţ-dezgheţ şi la agenţi chimici de dezgheţare
Valorile maxime ale raportului A/C sunt date în tabelul 8. Folosirea aditivilor antrenori de aer şi reducători
de apă este obligatorie. Utilizarea unui ciment cu conţinut de clincher sub 95% este exclusă.
3. Beton cu rezistenţă mare la uzură
Este reprezentat de betonula cărui suprafaţă este supusă unor acţiuni severe de uzură.
În aceste cazuri se recomandă ca betonul să aibă o clasă mai mare de C 30/37.
La suprafaţa expusă uzurii agregatele mari trebuie să fie bine încleştate în beton. Astfel se recomandă să
se introducă o proporţie mare de agregate mari iar agregatele fine să fie într-o proporţie suficientă astfel încât să
se obţină puţine goluri intergranulare. Textura suprafeţei agregatelor trebuie să fie rugoasă. Este preferabil să se
evite scurgerile de lapte de ciment prin folosirea unui beton de consistenţă plastică şi tratarea adiţională a
suprafeţei betonului printr-un tratament de vacuumare sau compactare suplimentară. Se va folosi în acest caz
criblură de roci granitice şi bazaltice în proporţie de 20-25% din masa agregatului. În cazuri mai severe ale acţiunii
de uzură proporţia proporţia poate creşte.

13