STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

Betonul este un material sub forma de conglomerat obtinut prin intarirea unui amestec de
agregat, liant si apa. Functie de domeniul in care vrem sa-l utilizam el va avea diferite compozitii.
Se intelege prin RETETA unui beton cantitatile de agregat, liant si apa ce se amesteca
in vederea obtinerii unui metru cub de beton intarit.
In cele ce urmeaza vom prezenta modul de stabilire a retetei pentru betoane de clasa mai
mica de C8/ 10 si pentru betoane de clasa mai mare de C8/ 10.
Se intelege prin CLASA BETONULUI rezistenta la compresiune standard,
determinata pe cilindrii cu diametrul de 150mm si inaltimea de 300mm sau cuburi cu latura
de 150mm, la 28 zile sub care pot fi cel mult 5% din rezistentele la compresiune obtinute.
Pentru a putea calcula reteta betonului trebuie sa cunoastem:

clasa betonului

clasa de expunere

caracteristicile elementului

gradul de omogenitate dorit

gradul de impermeabilitate dorit a elementelor

forma si dimensiunea minima in care va fi turnat betonul

agregatul utilizat:

- tip
- granula maxima
- parte fina

consistenta dorita

modul de transport

modul de punere in opera

tipul de aditiv utilizat

orice alta indicatie de care se dispune

1

1. STABILIREA COMPOZITIEI PENTRU BETOANE DE CLASA C 8 /

10
Compozitia betoanelor de clasa mai mica decat C 8/10 se stabileste conform datelor din
tabelul B.27.
Betoane de clasa C 8/10
Tabelul B.27
Dozaj ciment**
Clasa
betonului

Domeniul de
utilizare

C 2,8/3,5

umplutura sau
egalizare

C 4/5

fundatii

C 6/7,5*

fundatii sau
elevatii

max
agregat

minim
[kg/m3]
115
105
150
135
180
160

31
71
31
71
31
71

Total agregat
Apa
(in stare uscata) (orientativ)
[l/m3]
3
[kg/m ]
2055
160
2115
140
2020
160
2085
140
1990
160
2060
140

* Aceste clase de beton nu se gasesc in normele europene

** Independent de tipul de ciment
Proportia dintre diferitele sorturi de agregat se adopta astfel incat agregatele sa se incadreze
in limitele prevazute (tabelele B.17, B.18, B.19, B.20 si B.21).
Alegerea compozitiei se va face prin incercari preliminare, urmarindu-se realizarea
rezistentelor cerute. in acest scop se prepara doua amestecuri de beton de minimum 30 l.
-

primul amestec avand compozitia de baza stabilita anterior;

al doilea amestec avand dozajul de ciment sprit cu 20 kg/m 3 fata de

cel al compozitiei de baza, mentinand constant cantitati de apa si
agregate.

Din fiecare amestec se confectioneaza minimum 6 epruvete. confectionarea si pastrarea

epruvetelor se face conform STAS 1275-88.
Epruvetele se incearca la 7 zile, iar pe baza rezultatelor obtinute se adopta dozajul de
ciment care la aceasta varsta asigura o rezistenta cel putin egala cu clasa betonului.
2. Stabilirea compozitiei pentru betoane cu clasa C 8/10
2.1. In functie de:
2

clasa de expunere

clasa betonului

tipul betonului

masivitatea betonului

se va alege tipul de ciment necesar din tabelele B.7, B.8 si B.10.

Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat si beton
precomprimat, turnat monolit, aflat in clasa de expunere 1 si 2a.
Tabelul B.7
Nr.
crt.
0

Conditiile de executare
si/sau caracteristicile
elementelor
1

Clasa de
beton

Tipul de beton

Tipul de ciment

2
C 4/5
C 8/10
C 12/15

simplu

II/B, II/A, IV/A,V/A, 32,5

C 16/20

armat

I/A, II/A
32,5

C 18/22,5
C 20/25

Elemente sau constructii cu

grosimi mai mici de 1,5
m executate in afara perioadei
de timp friguros

C 25/30

I 32,5
armat

C 28/35
C 30/37
C 32/40
C 35/45
C 40/50
C 45/55

II/A-S, II/A-L, II/A-V,

32,5 R/42,5

armat

I 42,5 (R)

/
precomprimat

I 52,5

C 50/60
2

Elemente de constructii masive

avand grosimea egala sau mai
mare de 1,5 m

C 12/15
C 16/20
C 18/22,5
C 20/25
C 25/30
C 28/35

simplu
armat
armat

H II/A-S, H II/B-S, III/A

32,5
H I, H II/A-S,
32,5
H I 32,5/42,5

C 30/37
C 32/40
C 35/45
C 40/50
C 45/50

armat

H I 42.5

/
precomprimat

H I 52,5

C 50/60

Observatie:
Pentru executarea elementelor cu grosimi mai mici de 1,5 m, pe timp friguros,
se recomanda utilizarea cimenturilor cu intarire rapida (R).
Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat si beton
precomprimat, turnat monolit, aflat in clasele de expunere 2b si 3.
Tabelul B.8
Nr.
Crt.
0

Conditiile de executare
si/sau caracteristicile
elementelor
1

Elemente sau constructii cu

grosimi mai mici de 1,5 m

Clasa de
beton
2
C 16/20
C 16/20
C 28/35
C 30/37
C 32/40
C 35/45
C 40/50
C 45/55

Elemente de constructii masive

avand grosimea egala sau mai
mare de 1,5 m

C 50/60
C 16/20
C 16/20
C 28/35
C 30/37

Tipul de beton

Tipul de ciment

3
simplu

4
II/A-S, 32,5 (R)
I 32,5 (R)
II/A-S 32,5 (R)

armat

armat
/
precomprimat

I 52,5 (R)

simplu

H II/A-S 32,5

armat

H I 32,5

armat

H I 42.5

C 32/40

C 35/45

precomprimat

I 42,5 (R)

C 40/50
C 45/50

H I 52,5

C 50/60

Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat si beton

precomprimat, turnat monolit, aflat in clasele de expunere 4 si 5.
Tabelul B.10
Nr.
crt.
0
1
2

Natura
agresivitatii
1
Agresivitate de
dezalcalizare
Agresivitate
carbonica

Tipul de ciment pentru:

simplu
armat
3
4
II/A-S
II/A-S
32, (R)/42,5
32,5 (R)/ 42,4
II/A-S 32,5/42,5
II/A-S 32,5(R)/42,5 (R)

Gradul de
agresivitate
2
slaba
slaba
Intensa sau
foarte intensa
foarte slaba

Agresivitate sulfatica intensa sau foarte

intensa (toate
cazurile)

Agresivitate
magneziana

Agresivitate a
sarurilor de amoniu

Agresivitate bazica

I 42,5

I 42,5(R)

II/A-S, II/A-V, II/B-S

32,5/42,5

H I, H II/A-S
32,5/42,5

SR II/B-S, SR II/A-S
32,5/42,5

SR I
32,5/42,5

slaba

H II/A-S 32,5/42,5

intensa sau foarte

intensa
slaba
intensa sau foarte
intense
slaba
intensa

SR II/A-S
32,5/42,5
H II/B-S 32,5/42,5
SR II/B-S
32,5/42,5
H II/A-S 32,5/42,5
SR II/A-S 32,5/42,5

H II/A-S, SR II/A-P
32,5/42,5
SR I
32,5/42,5
H II/A-S 32,5/42,5
SR II/A-S
32,5/42,5
H I 32,5/42,5
SR I 32,5/42,5

Observatie :
Cimentul de clasa 42,5 se utilizeaza la beton de clasa egala sau mai mare de
C 30/37.
2.2. In functie de:

clasa betonului

clasa cimentului

se alege din tabelul B.11 valoarea maxima a raportului A/C utilizat, care nu va
fi mai mare decat cea prevazuta in tabelul B.14, deci se alege valoarea mai
mica.
5

Tabelul B.11
Clasa betonului
C 8/10
C 12/15
C 16/20
C 18/22,5*
C 20/25
C 25/30
C 28/35*
C 30/37
C 32/40*
C 35/45
C 40/50
C 45/55
C 50/60

Clasa cimentului
42,5

32,5
0,75
0,65
0,55
0,53
0,50
0,45
0,40

0,65
0,62
0,60
0,55
0,50
0,47
0,45
0,40

52,5

0,60
0,55
0,53
0,590
0,47
0,45
0,42
0,40

* Clase de beton care nu se gasesc in normele europene

Raportul A/C maxim

Valoarea maxima a raportului A/C pentru realizarea clasei betonului, se

stabileste in functie de clasa cimentului si gradul de omogenitate al betonului,
conform tabelului B.11, cu urmatoarele precizari:

valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al

betonului; pentru gradul I valorile cresc cu 0,05, iar pentru gradul III
scad cu 0,05;

in cazul utilizarii agregatelor de concasaj, valorile din tabel se maresc

cu 10%;

in cazul accelerarii intaririi betonului prin tratare termica, tinand

seama de reducerea rezistentei finale, valorile raportului A/C prevazute
in tabel, vor fi considerate valabile pentru gradul I, urmand ca pentru
gradul II sa fie diminuate cu 0,05.

Valoarea maxima a raportului A/C pentru asigurarea cerintelor de

durabilitate, in functie de clasa de expunere, nu va depasi valorile din tabelul
B.14.
Gradul de omogenitate
6

Gradul de omogenitate se apreciaza astfel:

pentru statiile de betoane in functiune, se considera gradul de

omogenitate din luna precedenta pentru tipuri sau clase de beton
similare, determinat din tabele;

pentru statiile noi, se apreciaza in functie de nivelul de dotare si

calitatea sorturilor de agregate, urmand a fi calculat in functie de
rezultatele obtinute in prima perioada de preparare a betonului;

In cazul in care betoanele trebuie sa indeplineasca conditii speciale, in

ceea ce priveste gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A/C sa
depaseasca valorile:

0,6 pentru gradul de impermeabilitate P410;

0,55 pentru gradul de impermeabilitate P 410 (betoane simple expuse la

agresivitate);

0,50 pentru gradul de impermeabilitate P810;

0,45 pentru gradul de impermeabilitate P1210.

Cerinte minime de asigurare a durabilitatii pentru beton, in functie de clasele

de expunere
Tabelul B.14

Clasa de
expunere
1
a
b

2
3
4

a
b1
b2
a
b
c
d

Aer
Agregate
Clasa de
Grad de
Grad de
antren
rezistente la
beton,
impermeabilitate gelivitate,
at
inghetmin.
, min.
min.
Tab.
dezghet
6.2
C 12/15
P4
C 16/20 **
P4
C 18/22,5
P8
G 100 (150)
DA
DA
C 25/30
P12
G 150
DA
DA
C 20/25
P8
C 25/30
P12
G 100
DA
DA
C 25/30
P12
G 150
DA
DA
C 18/22,5
P8
C 18/22,5
P8
C 18/22,5
P12
C 25/30
P12
-

Raport
A/C max.
0,65*
0,50
0,45
0,40
0,45
0,40
0,40
0,50
0,50
0,45
0,45

Nota :
* pentru betonul simplu nu exista conditie;
** se poate adopta clasa de beton minim C 12/15, cu conditia implinirii
simultane a celorlalte cerinte minime pentru asigurarea durabilitatii.
Observatie:
In clasele de expunere 1 5 daca se indeplineste conditia de impermeabilitate
minima P12, precum si celelalte conditii minime de asigurare a durabilitatii, se
poate alege pentru betonul precomprimat, clasa minima de beton C 20/25 sau
C 25/30, functie de tipul de armaturi utilizate.
2.3. In functie de:

elementul in care se toarna betonul

tasarea dorita

se alege din tabelul B.28 clasa de consistenta.

Tabelul B.28
Nr.
Crt.

Tipul de elemente

Clasa de
consistenta

Fundatii din beton simplu sau slab armat,

elemente masive

T2 sau T3

2
3
4
5

Fundatii din beton armat, stalpi, grinzi, pereti

T3 sau T3/T4
structurali
Idem, realizate cu beton pompat, monolitizari
T4
Elemente de monolitizari cu armaturi dese sau
cu dificultati de compactare, elemente cu
T4/T5
sectiuni reduse
Elemente pentru a caror realizare tehnologia
T5 *
de executie impune betoane foarte fluide

Tasare
(mm)
3010
7020
7020
10020
12020
15030
18030

Nota :
* Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti.
Observatie:
Betoanele avand clasa de consistenta mai mare de T3, se transporta cu
autoagitatoare.
2.4. In functie de:
8

clasa betonului

clasa de consistenta

se alege din tabelul B.15 apa de amestecare A0 care se va corecta cu

cantitatea ac, conform notelor de sub tabel:
A = A0 +
ac
Cantitatea orientativa de apa de amestecare
Tabelul B.15

Clasa betonului
C 8/10
C 8/10 C 20/25
C 25/30

T2
160
170
185

Cantitatea de apa (AI) l/m3,

Pentru clasa de consistenta:
T3
T3/T4
170
185
200
200
215

T4
220
230

Valorile privind cantitatea de apa de amestecare prevazute in tabel sunt

valabile in cazul agregatelor de balastiera 0 31mm.
Cantitatile de apa se vor corecta prin reducere sau stropire, dupa cum
urmeaza:

reducere 10% in cazul agregatelor 0 71 mm;

reducere 5% in cazul agregatelor 0 40 mm;

reducere 10 20% in cazul folosirii de aditivi;

spor 10% in cazul folosirii pietrei sparte;

spor 20% in cazul agregatelor 0 7 mm;

spor 10% in cazul agregatelor 0 16 mm;

spor 5% in cazul agregatelor 0 2 mm.

2.5. Dozajul de ciment

Cu formula C = A/[A/C], se calculeaza dozajul de ciment care nu trebuie
sa fie mai mic decat dozajul minim dat in tabelul B.9, deci se alege valoarea
mai mare.
Dozajul minim de ciment pentru asigurarea cerintelor de durabilitate
9

Tab
el B.9
Clasa de
expunere
a
1
b
a
2
b
3
a
4
b

Regim de
agresivitate
S
I
S
I

FS

I
FI-1

FI-2
FI-3

Dozajul minim de ciment (kg/m3) pentru:

Beton simplu
Beton armat
150
250
180
275
200
290
300
325
325
365
300
325
350
390
300
325
325
365
ANA
AS
ANA
AS
225
2401)
260
2701)
(180)
300
3301)
3601)
325
2)
(280)
300
3402)
350
3302)
3652)
390
(280)
3103)
3503)
4102)
4502)
3703)
4103)
350 (+)
2)
410 (+)
390 (+)
4502)(+)
(280)
3)
410
4503)
3)
410 (+)
4503)(+)

NOTATII :
A.N.A. ape naturale agresive, cu exceptia celor cu agresivitate sulfurica si apa Marii Negre.
A.S. agresivitate sulfurica
1) ciment II A-S,
2) ciment H I; HII A-S,
3) ciment SR I; SR II A-S, (+) masuri suplimentare de protectie,
( ) valorile din paranteze se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare.
Dozajele de ciment sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de rau 0 31 mm. Pentru
agregatele de cariera (piatra sparta) dozajul se mareste cu 5%. Pentru agregate de
0 16 mm,
dozajele se sporesc cu 10%, iar pentru agregatele de 0 71 mm se reduc cu 10%. In cazul folosirii
de adaosuri la prepararea betoanelor, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferior celor din
tabel, pe baza de reglementari tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate.
In cazul folosirii de aditivi reducatori de apa, cu avizul unui institut de specialitate si
acordul proiectantului, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din
tabel, respectandu-se urmatoarele conditii:
10

a.

agresivitatea sulfurica intensa si foarte intensa (1, 2, 3)

Reducerea dozajului de ciment va fi de 5 15%, functie de aditivul utilizat;

Dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/m 3 pentru betoanele armate, respectiv
310 kg/m3 pentru betoanele simple.

b. alte agresivitati reducerea dozajului va fi de pana la 5% in cazul agresivitatii slabe, respectiv

pana la 10% in cazul agresivitatilor intense si foarte intense.
c.

nu se va depasi limita prevazuta pentru raportul A/C.

d. consistenta betonului, la locul punerii in opera, va corespunde unei tasari de cel putin 7 cm.
2.6. Cantitatea de agregat
Cantitatea de agregat se calculeaza cu relatia:

Densitatea aparenta a agregatelor este data in tabelul B.22.

Tabelul B.22
Densitatea aparenta - ag
kg/dm3

Tipul de roci
Silicioasa (agregate
de balastiera)
Calcaroase
Granitica
Bazaltica

2,7
2,3 2,7
2,7
2,9

ag se ia din tabelul B.22

c se ia egala cu 3 kg/l
a se ia egala cu 1 kg/l
P se ia in mod obisnuit 20 l/m3 sau in cazuri speciale se scoate din tabelul B.29
Tabelul B.29
Dimensiunea maxima a agregatelor
(mm)

10

16

20

31

40

71

Aer antrenat % (0,5)

4,5

3,5

11

2.7. In functie de:

dozajul de ciment C

clasa de consistenta / tasare

Se alege din tabelul 16 zona de granulozitate a agregatului.

Granula maxima a agregatelor
Dimensiunea maxima a granulei agregatelor se stabileste in functie de
dimensiunea cea mai mica a elementelor, distanta dinte barele de armatura si
stratul de acoperire cu beton a armaturilor, aplicand relatiile:

max 1/4 D

max d 5 mm

max 1,3 c

in cazul porilor se aplica max 1,3 D

in cazul recipientilor si a monolitizarilor se ia max 1,3 D

D dimensiunea cea mai mica a elementului structural

d distanta dintre barele de armatura (cu exceptia cazului gruparii barelor)
c marimea stratului de acoperire cu beton
Granulozitatea agregatului total
Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze, functie de
dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona recomandata conform tabelului B.16.
Zonele de granulozitate recomandate

Tabelul B.16
Clasa de
tasare
T2
T3, T3/T4
T4, T4/T5, T5

Dozajul de ciment (kg/m3)

200-300
300-400
200
400
I
I (II)
I (III)
III
I
I (II)
II (III)
III
I
I (II)
II (III)

Observatie:
Zonele indicate in paranteze se adopta cu precadere, daca la incercarile preliminare se constata
ca amestecul de beton nu prezinta tendinta de segregare.

12

Printr-o metoda cunoscuta de la calculul A.O.A. se stabilesc pe sorturi cantitatile utilizand tabelele
B.17, B.18, B.19, B.20 si B.21.
Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 7 mm

Tabelul B.17
Limita

% trecerii in masa prin sita sau ciur

1
3
7
40
70
100
25
54
95

0,2
12
3

Max.
Min.

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 16 mm

Tabelul B.18
Zona
I
II
III

Limita
Max.
Min.
Max.
Min.
Max.
Min.

0,2
11
3
8
2
6
1

% trecerii in masa prin sita sau ciur

1
3
7
45
60
80
35
51
71
35
50
70
25
41
61
25
40
60
15
30
50

16
100
95
100
95
100
95

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 20 mm

Tabelul B.19
Zona
I
II
III

Limita
Max.
Min.
Max.
Min.
Max.
Min.

0,2
10
3
7
2
5
1

% trecerii in masa prin sita sau ciur

1
3 (5)
7
40
55
75
30
46
66
30
45
65
20
36
56
20
35
55
10
25
45

20
100
95
100
95
100
95

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 31 mm

Tabelul B.20
Zona
I
II
III

Limita
Max.
Min.
Max.
Min.
Max.
Min.

0,2
10
3
7
2
5
1

% trecerii in masa prin sita sau ciur

1
3
7
16
40
50
70
90
31
41
61
81
30
40
60
80
21
31
51
71
20
30
50
70
10
20
40
60

13

31
100
95
100
95
100
95

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 40 mm

Ta
belul B.21
Zona
I
II
III

Limita
Max.
Min.
Max.
Min.
Max.
Min.

0,2
10
3
7
2
5
1

% trecerii in masa prin sita sau ciur

1
3(5)
7 (5)
20
30
45
60
80
21
36
51
71
25
35
50
70
16
26
41
61
15
25
40
60
5
15
30
50

40
100
95
100
95
100
95

La prepararea betoanelor se poate adopta o curba de granulozitate discontinua in domeniul 3

7 mm sau 3 16 mm. In aceste cazuri se va asigura incadrarea agregatului total pentru treceri pana la 3
mm inclusiv, in zona I de granulozitate.
2.8. Daca agregatul contine apa este umed se va corecta cantitatea de apa de amestecare, cu
apa continuta in agregat (Aag)
Ac = A - Aag,
la fel corectandu-se si cantitatea de agregat

2.9. a) Pentru verificarea rezistentelor mecanice se prepara cate 3 amestecuri de beton de minimum 30
de l fiecare, pentru fiecare din urmatoarele compozitii:

compozitia de baza rezultata din calculele prezentate la punctele 2.1..2.8;

o compozitie suplimentara avand dozajul de ciment sporit cu 7% dar minim 20 kg/m 3,

mentionandu-se cantitatile de apa si agregat ale compozitiei de baza;

a doua compozitie suplimentara avand dozajul de ciment redus cu 7% dar minim 20

kg/m3 (numai daca dozajul nu este sub cel minim admis), mentinandu-se cantitatile de apa si
agregat ale compozitie de baza;

b) din fiecare amestec se confectioneaza minimum 4 epruvete, rezultand in total cate 12

epruvete pentru fiecare compozitie. Confectionarea, pastrarea si incercarea epruvetelor se vor efectua
conform STAS 1275-88;
c) cate 6 din epruvetele confectionate pentru fiecare compozitie se incearca la varsta de 7 zile.
Se adopta compozitia preliminara pentru care, cu dozajul minim de ciment, rezistenta betonului la
varsta de 7 zile e cel putin egala cu valoarea indicata in tabelul B.30.
Rezistenta la compresiune la 28 de zile pentru incercari preliminare

Tabelul

B.30
Clasa betonului

Rc preliminara (N/mm2)
Cilindru
Cub

14

C 8/10
C 12/15
C 16/20
C 18/22,5
C 20/25
C 20/30
C 28/35
C 30/37
C 32/40
C 35/45
C 40/50
C 45/55
C 50/60

14,5
19
23
26
29
33,5
37,5
38,5
41
45
50
54
58

18
23,5
29
32
36
42
47
48
51,5
56,5
62,5
67,5
73

Observatie:
Valorile sunt valabile pentru gradul II de omogenitate
d) Pentru gradul I, respectiv III de omogenitate la valorile prevazute in tabelul B.30 se scade,
respectiv se adauga valoarea , conform tabelului urmator

Clasa betonului
C 8/10 C 20/25
C 28/35 C 35/45
C 40/50 c 50/60

(N/mm2)
- cilindru 2,5
3
4

(N/mm2)
- cub 3
4
5

e) In cazurile urgente, se poate adopta preliminar compozitia betonului pe baza rezistentei la varsta
de 7 zile, daca aceasta atinge cel putin urmatoarele procente din rezistenta la 28 de zile
prevazuta in tabelul B.30:

55% pentru cimenturile tip H, II B, SR;

65% pentru cimenturile tip II A, I;

75% pentru cimenturile tip R.

f) Compozitia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor incercarilor la varsta de 28 de zile.

3. EXEMPLE DE CALCUL
3.1. Sa se stabileasca compozitia unui beton de clasa C16/20, fara aditivi, avand
gradul II de omogenitate, preparat cu agregat de balastiera, de natura silicioasa, pe
urmatoarele sorturi: (0-1); (1-3); (3-7); (7-16); (16-31)mm, betonul fiind utilizat la
turnari de stalpi (elemente din beton armat, cu grosimi mai mici de 1,5m). Betonul
se afla in clasa de expunere (2a).
1. Alegerea tipului de ciment in functie de:clasa de expunere (2a), clasa betonului (C16/20) si
masivitatea elementului, din tabelul B.7 ciment 32,5
15

2. Valoarea maxima a raportului A/C in functie de clasa betonului (C16/20), clasa cimentului
(32,5), din tabelul B.11 A/C = 0,55
Observatii:
a) nu este necesar a corecta aceasta valoare, deoarece betonul are gradul II de omogenitate;
b) valoarea maxima a raportului A/C se compara cu cea din tabelul B.14 cerinte minime de
asigurare a durabilitatii pentru beton, in functie de clasa de expunere.
0,55 > 0,50
Se alege valoarea A/C = 0,5.
3. Clasa de consistenta in functie de elementul in care se toarna betonul (stalpi) din tabelul
B.28 T3
Observatie:
Ramane la alegerea inginerului T3 sau T3/T4, in functie de conditiile concrete.
4. Apa de amestecare in functie de clasa betonului (C16/20) si clasa de consistenta T3, din
tabelul B.15 Ao = 185 l/m3
Observatie:
Aceste valori se pot modifica (reduceri si/sau sporuri) tinand cont de situatiile posibile, indicate in
subsolul tabelului.
5. Dozajul de ciment calculat cu relatia:

kg/m3
Observatie:
Valoarea obtinuta se compara cu dozajul minim din tabelul B.9, in functie de clasa de expunere
(2a), regimul de agresivitate si tipul elementului (stalpi element de beton armat) Cmin = 290
kg/m3
C = 370 290
Se alege 370 kg/ m3.
6. Cantitatea de agregat Ag, se calculeaza cu relatia:
16

Ag = ag (1000 C/ c A0/ a P),

unde:
ag = 2,7 kg/dm3 tabelul B.22 densitatea agregatului, in functie de tipul
acestuia (balastiera de natura siliciosa);
C = 370,00 kg/m3 dozajul de ciment calculat la punctul 5;
c = 3 kg/l densitatea cimentului;
a = 1 kg/l densitatea apei;
P = 20 l/m3
Observatie:
In cazul utilizarii aditivilor, valoarea lui P se modifica, conform tabelului B.29.
Ag = 2,7 (1000 370,00/ 3 185/ 1 20) = 1813,50 kg/m3
7. Alegerea zonei de granulozitate in functie de dozajul de ciment (370,00) si clasa de
consistenta (T3), din tabelul B.16 zona III
8. Corectia cantitatii de apa de amestecare daca agregatul este umed
Observatie:
Nu este cazul, agregatul in acest caz este uscat.
9. Calcularea agregatului pe sorturi metoda sorturilor
9a) Se alege curba granulometrica din zona III de granulozitate tabelul B.20
0,2
3

1
15

3
25

7
45

9b) Se calculeaza sorturile, in procente:

sort (0-1)

mm = 15

sort (1-3)

mm = 10

sort (3-7)

mm = 20
17

16
65

31
100

sort (7-16) mm = 20
sort (16-31) mm = 35
-------------- = 100
9c) Se calculeaza agregatele pe sorturi:
sort (0-1)

mm = 15 1813,50 = 272,00 kg/m3

sort (1-3)

mm = 10 1813,50 = 181,00 kg/m3

sort (3-7)

mm = 20 1813,50 = 363,00 kg/m3

sort (7-16) mm = 20 1813,50 = 363,00 kg/m3

sort (16-31) mm = 35 1813,50 = 634,50 kg/m3
----------------VERIFICARE = 1813,50 kg/m3

RETETA STANDARD
C = 370,00 kg/ m3

RETETA CU + 7 % C
C = 370,00 + 25,9 kg/ m3
A = 185 l/m3
Ag = 1813,50 kg/m3
sort (0-1)

mm = 272,00 kg/m3

sort (1-3)

mm = 181,00 kg/m3

sort (3-7)

mm = 363,00 kg/m3

RETETA CU 7 % C
C = 370,00 25,9 kg/ m3

sort (7-16) mm= 363,00 kg/m3

sort (16-31) mm = 634,50 kg/m3
Cu aceste trei retete se vor confectiona cel putin 4 cilindrii sau cuburi pe care se vor face
incercarile la compresiune la 28 zile si se va alege reteta cu cele mai bune rezultate.

3.2. Sa se stabileasca compozitia pentru 20 litri de beton de clasa C25/30, preparat

fara aditivi, avand gradul I de omogenitate, preparat cu agregat de concasaj, de
18

natura bazaltica, pe urmatoarele sorturi: (0-1); (1-3); (3-7); (7-16) mm, betonul fiind
utilizat la turnari de stalpi (elemente din beton armat, cu grosimi mai mici de 1,5m).
Betonul se afla in clasa de expunere (1). Agregatul are o umiditate de 2.
1. ciment 42,5
2. A/C = 0,55

Observatie:

gradul I de omogenitate
agregat de concasaj

majorare cu 0,05
spor 10

A/C = 0,55 + 0,05 + 0,055 = 0,655

0,655 > 0,65, deci se ia 0,65
3.
4.

T3
Ao = 200 l/m3
agregat (0-16) mm spor 10
agregat de concasaj (piatra sparta) spor 10

Af = 200 + 20 + 20 = 240 l/m3

5.

C = A/A/C = 240/0,65 = 369 kg/m3

Observatie:
Valoarea obtinuta se compara cu dozajul minim din tabelul B.9, in functie de clasa de expunere
(1), regimul de agresivitate si tipul elementului (stalpi element de beton armat) Cmin = 275
kg/m3
C = 369 275
Se alege 369 kg/ m3.
6.

Ag = ag (1000 C/c A/a P) = 2,9 ( 1000 369/3 240/1 20) = 1789,3 kg/m3

7. Zona de granulozitate zona III

8.

Corectia de apa Ca = 2/100 Ag = 35,78 l/m3

Afcorectata = Af Ca = 240-35,78= 204,22 l/m3

Ag corectat = Ag + Ca = 1789,30 + 35,78 = 1825,08 kg/m3
9.

Agregatul pe sorturi

19

9a) alegerea curbei din zona III

1
20

9b) sort (0-1)

mm = 20

sort (1-3)

mm = 15

sort (3-7)

mm = 20

3
35

7
55

16
100

sort (7-16) mm = 45
-------------- = 100
9c) sort (0-1)

mm = 20 1825,08 = 365,02 kg/m3

sort (1-3)

mm = 15 1825,08 = 273,76 kg/m3

sort (3-7)

mm = 20 1825,08 = 365,02 kg/m3

sort (7-16) mm = 45 1825,08= 821,28 kg/m3

----------------VERIFICARE = 1825,08 kg/m3
RETETA STANDARD
C = 369 kg/ m3

RETETA CU + 7 % C
C = 394 kg/ m3
Afcorectata = 204,22 l/ m3
corectat
Ag
= 1825,02 kg/m3
sort (0-1)

mm = 365,02 kg/m3

sort (1-3)

mm = 273,76 kg/m3

sort (3-7)

mm = 365,02 kg/m3

sort (7-16) mm = 821,28 kg/m3

Observatie:
20

RETETA CU 7 % C
C = 344 kg/ m3

Aplicand regula de trei simpla, se calculeaza reteta pentru 20 litri, obtinand:

RETETA STANDARD
C = 369 * 20/1000 = 7,38 kg

RETETA CU + 7 % C
C = 7,88 kg/ m3
Af = 4,08 l/ m3
Ag = 36,50 kg/m3
sort (0-1)

mm = 7,30 kg/m3

sort (1-3)

mm = 5,48 kg/m3

sort (3-7)

mm = 7,30 kg/m3

RETETA CU 7 % C
C = 6,88 kg/ m3

sort (7-16) mm = 16,42 kg/m3

TEMA A DOUA.

Beton
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Turnarea unei fundaii de beton pentru o cldire comercial

Betonul (din francez bton) este un amestec de pietri, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.)
i ap, care se transform prin uscare ntr-o mas foarte rezistent folosit n construc ii.
Cuprins
[ascunde]

1Despre beton
2Prepararea betonului
3Transportul betonului
4Punerea n oper a betonului
5Betoane speciale
6Betoane uoare
7Produse din beton
8Reciclarea betonului

21

9Betonul aparent
10Vezi i
11Referine
12Bibliografie

Despre beton[modificare | modificare surs]

Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obin n urma ntririi unor
amestecuri bine omogenizate de liant, ap i agregate, eventual aditivi. Amestecul de liant i ap
formeaz o past care, n urma unor procese fizico-chimice, se ntrete transformndu-se ntr-o
substan solid care leag ntre ele granulele de agregat, dnd astfel caracterul de monolit al
betonului. Betonul prezint o bun rezisten la solicitarea de compresiune, dar la solicitarea de
traciune rezistena betonului este mult mai sczut (aproximativ de 10 ori mai mic dect cea la
compresiune). Din acest motiv pentru a mbunti comportarea materialului la diferite tipuri de
solicitri betonul poate fi armat cu diferite produse din oel.
Ca i alte materiale, betonul are proprietatea de a se dilata la temperaturi ridicate.
n industria construciilor, betonul, i n special cel armat i precomprimat, reprezint principalul
material de construcii, folosit la structuri, datorit avantajelor pe care le are: durabilitate, executarea
elementelor de contrucii sub orice form, rezisten la foc, caracterul monolit i masivitatea
construciilor, costul redus.
Acest lucru face ca betoanele s fie materiale foarte variate n ce privete propriet ile lor tehnice,
modul de fabricare i punere n lucru. n funcie de modul de armare se clasific n:

beton cu armtura flexibil;

beton cu armtura rigid;
beton precomprimat.

Betonul armat a fost inventat i dezvoltat concomitent de mai multe persoane la mijlocul secolului al
XIX-lea. n 1854, J. L. Lambot a construit la Paris ambarcaiuni din beton armat cu srm i plas
de srm, dar metoda nu s-a rspndit pn cnd un grdinar, Joseph Monier, a patentat metoda
pentru manufactura ghivecelor de flori n 1867. n 1854, un englez, William Wilkinson, din Newcastle a
nceput s construiasc case din beton armat. ntre 1850 i 1880, un francez, Francois Coignet, a
construit case de beton ntrite cu bare de oel n Anglia i Frana. n SUA, Taddheus Hyatt a inventat
i experimentat n anii 1870 brne din beton armate cu oel. Prima cldire din beton armat din SUA
este considerat a fi una construit de E.W. Ward n 1875 n oraul Port Chester, New York. [1]
n fiecare an, producia mondial de beton se ridic la 6 miliarde de metri cubi. [2]

Prepararea betonului[modificare | modificare surs]

Realizarea unui sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe baza unor re ete, la
care se respect cu fidelitate caracteristicile materialelor constitutive: liantul, apa, agregatul i alte
adaosuri-n vederea obinerii calitilor proiectate. Odat compoziia stabilit, urmeaz dozarea
materialelor i apoi prepararea betonului. Prepararea betonului se poate efectua manual sau mecanic.
Prepararea manual se face la lucrri de mic importan prin amestecarea nisipului cu cimentul i cu
pietriul. Dup ce s-a obinut un amestec omogen, se introduce treptat apa pn rezult un beton de
consistena dorit. Prepararea mecanic a betonului se face cu ajutorul betonierelor.

Transportul betonului[modificare | modificare surs]

Pentru transportul betonului proaspt de la locul de preparare la locul de utilizare trebuie ndeplinite
anumite criterii, cum ar fi: asigurarea omogenitii betonului, evitarea nceputului de priz a cimentului
etc. Transportul de la staiile de preparare la antier se face de obicei folosind autobetoniere, dar pe

22

distane scurte se mai poate face si cu ajutorul unor autobasculante. Pe antier se transport n
general cu roabe i vagonei, iar pentru transportul pe vertical se folosesc pompe de beton sau
macarale cu ajutorul unor bene speciale.

Punerea n oper a betonului[modificare | modificare surs]

n condiii obinuite, betonul se toarn n cofraje; injectarea betonului se face sub presiune iar
turnarea sub ap necesit o incint etan. Turnarea betonului trebuie s se fac, pe ct posibil,
continuu, fr ntreruperi, iar n timpul turnrii s nu se produc segregri. Compactarea betonului
este o operaiune foarte important, prin care se urmrete o umplere complet a cofrajelor, o
reducere a spaiilor dintre granule i eliminarea parial a aerului. Compactarea se face prin: vibrare
cu pervibrator, vacuumare, torcretare.

Betoane speciale[modificare | modificare surs]

n afar de betonul greu obinuit, pentru construciile i elementele supuse la condi ii deosebite, se
utilizeaz betoane speciale, cum sunt: betoanele cu nalt performan, cele rezistente la temperaturi
nalte (refractare), betoanele antiacide, betoanele de protec ie mpotriva radiaiilor, betoanele cu
polimeri, cele armate cu fibre, betoane hidrotehnice sau betoane pentru drumuri.

Betoane uoare[modificare | modificare surs]

Betoanele uoare - sunt acelea care au o greutate mai mic de 2000 kg/mc, n scopul dobndirii de
caliti termoizolatoare. Compoziia lor este foarte variat, de la agregate anorganice(minerale), la
cele naturale(vegetale) sau artificiale(polimeri); densitatea la gramad a agregatelor u oare este mai
mic.
Betoanele macroporoase - se obin prin alegerea unei granuloziti speciale a agregatelor, care pot
fi grele-compacte sau uoare-poroase. Partea fin din agregat se elimin, iar cantitatea de ap i
ciment se dozeaz astfel nct fiecare granul s fie nvelit cu o pelicul fin de ciment, far ca
golurile dintre granule s fie umplute.
Betoanele celulare - se obin prin provocarea unor reacii chimice urmate de o degajare de gaz n
pasta de ciment ori ntr-un mortar de ciment sau var cu agregat fin (gazbeton), betoane cu spum
(spumbeton). Conductivitatea termic a betoanelor celulare n stare uscat este mic, urmare a
structurii lor microporoase omogene. O mare influen asupra conductivit ii termice o are umiditatea.
Sub influena umiditaii conductivitatea termic crete rapid. Rezistena la compresiune este desigur
redus, astfel c structurile cu betoane celulare sunt mixte. Betoanele celulare se utilizeaz pentru
executarea de blocuri pentru zidrii, fii, plci i panouri pentru perei, elemente armate sub forma de
fii pentru acoperi, elemente termoizolatoare pentru placarea pereilor i destinaii speciale(camere
frigorifice), structuri termoizolatoare, etc.

Produse din beton[modificare | modificare surs]

Produsele din beton simplu se utilizeaz tot mai intens, datorit creterii calitii ca urmare a utilizrii
unor tehnologii mbuntite n procesul de fabricaie i a preului competitiv. Sortimentele realizate
sunt destinate n special pentru pardoseli, borduri, blocuri de zidrie, plci de placare.
Plcile din beton - pentru pardoseli pot fi: plci simple (de protecie n jurul cldirilor sau pentru
trotuare), plci cu dimensiuni mai mari care se armeaz (pentru platforme,locuri de parcat,terase
circulabile) i plci mozaicate (inclusiv plinte) utilizate pentru pardoseli interioare sau exterioare.
Pavelele - sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni, care prin alcatuirea lor permit eserea.
Pavelele au diverse geometrii care se mbin ntre ele, iar marginile sunt rezolvate prin borduri. Stratul
de suport este, de regul un material mcinat de carier, bine tasat.

23

Bordurile - din beton realizeaz ncadrarea trotuarelor, spaiilor verzi, aleilor sau drumurilor
carosabile. Pot avea dimensiuni, forme i calitai diferite n funcie de domeniul de utilizare.
Couri de gunoi - realizate din beton pe structur metalic, utilizate in special pentru mediul exterior
datorit rezistenei la factorii de mediu.

Reciclarea betonului[modificare | modificare surs]

Reciclarea molozului rezultat n urma demolrilor sau a renovrilor este o practic din ce n ce mai
des ntlnit. Reciclarea betonului are multiple avantaje cum ar fi o reducere n costurile construc iei
dar i protejarea mediului nconjurtor.
Pentru reciclarea betonului, molozul se trece prin concasoare speciale iar materialul rezultat este filtrat
pentru a elimina orice materiale nedorite folosind o varietate de metode cum ar fi jeturi de aer sau
flotaia. Bucile mici rmase n urma filtrrii se pot utiliza de exemplu n loc de pietri n construc ii iar
cele mari se pot utiliza ca prundi n controlul eroziunii.

Betonul aparent[modificare | modificare surs]

Materialele de construcie moderne, oelul i betonul armat, au fost introduse iniial cu scopul de a
rezolva problemele tehnice, i nu de a crea forme artistice; betonul era mbrcat n tencuial, dale de
piatr sau placaje ceramice. Odat cu dezvoltarea tehnologiei, betonul devine vizibil; betonul aparent
nlocuiete materialele de finisare costisitoare, timp, etc. Betonul aparent este un beton de calitate,
care, dup ntrire i decofrare, rmane vizibil aa cum a rezultat din cofraj, sau cu o prelucrare a fe ei
vzute. Astfel se obine o suprafa exterioar rezistent i mai puin vulnerabil la agresiunile
exterioare, durabil n timp i stabil. Suprafeele betoanelor pot fi:

lise - turnate n cofraje etane din metal sau plastic.

cu amprente - rezultate prin aplicarea unor forme / matrie cu profilul dorit pe suprafaa
betonului nentrit nc; acest tip este cunoscut i sub numele de beton amprentat.
cu suprafaa splat - astfel ca agregatul s fie pus n eviden
cu suprafaa sablat cu ajutorul nisipului
cu suprafee prelucrate ulterior cu ajutorul unor instrumente

TEMA A TREIA.

Rolul componentelor si influenta lor asupra proprietatilor

betonului
Rolul componentelor si influenta lor asupra proprietatilor betonului
In beton fiecare constituent indeplineste un rol bine determinat la formarea structurii sale
si la obtinerea proprietatilor impuse de conditiile de exploatare.
Proprietatile betonului proaspat si intarit sunt determinate in primul rand de calitatea si
dozajul constituentilor sai (ciment, agregate, apa si aditivi) ca factori intrinseci de influentare a lor.
24

Structura si prin aceasta, proprietatile betonului, sunt influentate si de factorii extrinseci, cum sunt
conditiile de preparare, de punere in opera si de intarire.
Rolul si influenta cimentului

In beton, cimentul indeplineste rolul de liant si contribuie la formarea structurii si la

obtinerea proprietatilor sale.
La prepararea betonului cimentul (unitar sau cu adaosuri), impreuna cu apa si partea fina
din agregat formeaza o pasta plastica. Aceasta, invelind granulele de agregat, asigura mobilitatea
amestecului proaspat, iar dupa intarire, consolidand granulele de agregat, conduce la formarea
unui material compozit cu structura de conglomerat, rezistent si durabil, care este betonul intarit.
Cimentul isi manifesta influenta asupra proprietatilor betonului prin calitate (compozitie
mineralogica, suprafata specifica, rezistente mecanice) si prin dozaj (kg ciment/m3 beton
proaspat).
Compozitia si structura matricei sunt determinate in primul rand de ciment,
caracteristicile sale transmitandu-se direct betonului. Nu pot fi realizate betoane cu anumite
proprietati (rezistente mecanice, rezistenta la agresiune chimica etc) decat utilizand cimenturi
corespunzatoare. Pentru betoane la care se pastreaza constant dozajul de agregat, raportul
apa/ciment, dozajul de ciment si tehnologia, rezistenta betonului creste odata cu cea a cimentului.
Finetea de macinare a cimentului influenteaza viteza proceselor de priza si intarire precum si gradul de hidratare, modificand
prin aceasta caracteristicile betonului. Rezistentele mecanice ale betonului cresc cu finetea de macinare a cimentului, dar se
accentueaza si deformatiile datorate contractiei si incarcarilor, care pot favoriza aparitia si dezvoltarea fisurilor, daca nu se
asigura o tratare deosebit de ingrijita betonului in prima perioada de intarire. De aceea, in practica, este necesar sa se aleaga o
suprafata specifica a cimentului optima in functie de caracteristicile impuse betonului.

Dozajul in ciment influenteaza proprietatile betonului proaspat si intarit.

Prin dozajul de ciment (ceilalti parametri ramanand neschimbati) pot fi modificate
caracteristicile reologice ale betonului proaspat. Cresterea dozajului de ciment determina cresterea
coeziunii, reducerea tendintei de separare a apei, conservarea omogenitatii mai mult timp, avand
drept consecinta imbunatatirea lucrabilitatii si cresterea omogenitatii structurale a betonului intarit.
Cresterea dozajului determina imbunatatirea lucrabilitatii betonului permitand scaderea
corespunzatoare a factorului apa/ciment (a/c).
Structura matricei (si deci a betonului) este influentata nu numai de natura cimentului, ci
si de dozajul acestuia, influenta manifestata indeosebi asupra caracteristicilor sale macroscopice,
asupra compactitatii structurale in primul rand.
Compactitatea betonului este determinata esential de compactitatea matricei si de
capacitatea ei de a ingloba integral agregatele, cu umplerea totala a golurilor dintre ele. Ca urmare,
pentru un agregat dat ca natura, dozaj si granulozitate, exista o valoare a dozajului de ciment
(dozaj optim) la care capacitatea de inglobare a agregatelor in matrice si adeziunea agregatematrice se imbunatatesc. Cresterea, in continuare, a proportiei volumetrice a matricei in beton
25

poate afecta negativ compactitatea acestuia, matricea avand compactitate mai mica decat agregatul
si fiind in acelasi timp micro si macro poroasa si respectiv fisurata.
Mentinandu-se constante dozajul de agregate si lucrabilitatea betonului, prin cresterea
dozajului de ciment se produc urmatoarele modificari ale caracteristicilor betonului:
densitatea aparenta creste pana la o valoare maxima, dupa care incepe sa scada (fig.
11). Cresterea se datoreste maririi compactitatii prin umplerea cu pasta de ciment a golurilor dintre
granulele agregatului atingand un maxim pentru dozaj optim. Scaderea densitatii la dozaje de
ciment mai mari, este datorata reducerii cantitatii de agregate la m3 de beton, prin inlocuirea cu
pasta de ciment care are o densitate aparenta mai mica;

Figura 11. Variatia densitatii aparente a betonului cu dozajul de ciment

rezistentele mecanice cresc odata cu cresterea dozajului. Rata cresterii rezistentei

(Rb/dozaj) este mai mare pana la o anumita valoarea, dupa care ea se atenueaza, tinzand catre
plafonare (fig. 12).

Figura 12. Influenta dozajului de ciment asupra rezistentei la compresiune (a) si la tractiune (b)

Influenta dozajului asupra rezistentelor mecanice (in mod special a celei la intindere Rt)
este dependenta si de conditiile de pastrare (mediu umed, mediu uscat), care influenteaza sistemul
de fisuri;
26

 deformatiile betonului se accentueaza cu marirea dozajului intrucat matricea este mai

deformabila decat agregatele sub efectul variatiilor de umiditate, temperatura si a solicitarilor
mecanice de scurta sau lunga durata.
La stabilirea dozajelor in ciment, trebuie sa se tina cont de considerentele tehnice privind
alegerea dozajului optim pentru fiecare tip de beton precum si de aspectele economice, cimentul
fiind componentul cu cea mai mare pondere in pretul betonului.
Rolul si influenta apei

Apa de amestecare indeplineste in beton un rol dublu:

reactant cu componentii mineralogici ai cimentului (reactii de hidratare-hidroliza);
asigura lucrabilitatea betonului.
Apa de amestecare influenteaza proprietatile betonului prin calitate si cantitate (raport a/c).

Apa utilizata trebuie sa corespunda unor conditii tehnice de calitate, intrucat impuritatile
(saruri solubile, grasimi si uleiuri, substante organice, resturi de carbune, mal) pot influenta
negativ priza cimentului si calitatile betonului. Apa folosita la prepararea betoanelor poate fi apa
potabila sau nepotabila provenita din rauri, lacuri, puturi sau chiar apa minerala (cu un continut de
saruri solubile sub 2%) in conditiile respectarii standardelor in vigoare.
Apa de amestecare din beton are o influenta esentiala asupra caracteristicilor structurale
ale betonului. Aceasta influenta se manifesta atat prin modificarile comportarii reologice a
betonului proaspat, cu consecinte asupra omogenitatii si compactitatii structurale a betonului
intarit, cat si prin modificarile in structura de pori a matricei (volum total, distributie, caracteristici
dimensionale si de forma).
Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa asigure, in primul rand, hidratarea
cimentului. Apa teoretic necesara hidratarii cimentului nu asigura in acelasi timp, o buna
lucrabilitate a pastei de ciment si cu atat mai putin, a mortarelor sau betoanelor. Rezulta ca betonul
contine intotdeauna un exces de apa, fata de necesarul reactiilor de hidratare-hidroliza ale
cimentului, care se pierde prin evaporare contribuind astfel la formarea sistemului de micropori si
fisuri din structura betonului.
Porozitatea este cu atat mai mare cu cat raportul intre cantitatea de apa si cantitatea de
ciment dintr-un beton este mai ridicat. Din aceasta cauza influenta apei de amestecare asupra
caracteristicilor betonului se apreciaza nu ca un factor independent ci prin raportul apa/ciment
(a/c).
O cantitate de apa insuficienta conduce la amestecuri vartoase si necoezive, putin
lucrabile; o astfel de comportare determina obtinerea unor betoane intarite cu structura
neomogena, atat sub aspectul compactitatii, cat si al coeziunii sale. Un exces mare de apa poate
provoca segregari si stratificari, de asemenea cu efecte negative asupra caracteristicilor structurale
ale betonului intarit. Exista, deci, din punct de vedere al comportarii reologice si a consecintelor
sale asupra lucrabilitatii si structurii betonului, o anumita valoare optima a raportului apa/ciment.
27

Stabilirea raportului apa/ciment se face in functie de natura, dozajul, finetea de macinare

a cimentului, de natura si suprafata specifica a agregatelor, de lucrabilitatea betonului corelata cu
mijloacele de compactare si variaza in limite foarte largi.
Se constata, la cresterea raportului a/c, atat cresterea totala a porozitatii betonului cat si
scaderea proportiei de pori de gel in favoarea porilor capilari, cu consecinte evident negative
asupra proprietatilor fizico-mecanice ale betonului intarit (fig. 12. Una din legile fundamentale ale
betonului este aceea ca rezistentele mecanice variaza invers proportional cu raportul a/c (fig. 13).

Figura 12. Influenta raportului a/c asupra distributiei porilor

Figura 13. Variatia rezistentei la compresiune cu raportul a/c pentru compactari diferite

Impermeabilitatea si
rezistenta la inghet-dezghet
repetat se reduc la cresterea
raportului a/c, iar contractia si
deformatiile datorate
solicitarilor mecanice se
accentueaza.
In concluzie, se poate
spune ca micsorand cantitatea
de apa de amestecare (in
limitele unei bune lucrabilitati si a compactitatii maxime pentru mijloacele de compactare
utilizate) proprietatile betonului se imbunatatesc.
Adaugarea in apa de amestecare a unor substante cu rol fluidizant permite reducerea
raportului a/c si mentinerea lucrabilitatii, cu consecinte favorabile asupra calitatii betonului intarit.
Influenta agregatelor

28

Agregatele minerale intra in compozitia betoanelor in cantitate mare, circa 80%, formand
un schelet rigid si rezistent in masa betonului, care reduce contractia la uscare si deformatiile
datorate solicitarilor mecanice. Cantitatea si calitatea agregatelor minerale exercita influenta
asupra tuturor proprietatilor betonului.
Agregatele prin natura, caracteristicile si dozajul lor, influenteaza structura betonului si
prin aceasta proprietatile acestuia dupa intarire. Influenta agregatelor asupra structurii betonului se
manifesta esential la nivelul compactitatii si omogenitatii structurale, precum si la nivelul
adeziunii matrice-agregate.
Agregatele folosite in betoane, desi se definesc ca materiale care, in mod practic, sunt
inerte din punct de vedere chimic in raport cu sistemul liant, totusi prezinta o mare varietate de
comportament, dupa provenienta, compozitie, caracteristici de granulozitate, de suprafata si forma.
Data fiind proportia lor ridicata, natura si proprietatile, agregatele isi manifesta evident influenta
asupra comportarii betonului proaspat si a caracteristicilor betonului intarit.
Dimensiunea maxima a granulelor de agregat se stabileste in functie de dimensiunea
minima a elementului de beton, distanta minima dintre armaturi si grosimea stratului de acoperire
a armaturii.
Rezistentele mecanice ale betonului (in conditia asigurarii lucrabilitatii sale si a
compozitiei granulometrice a agregatelor) cresc cu cresterea dimensiunii maxime a granulelor de
agregat.
Volumul de goluri intergranular scade cu cresterea diametrului maxim al granulelor
(tabelul 4).
Tabelul 4. Volumul de goluri intergranular functie de diametrul maxim al granulelor
Dmax (mm)
Volum goluri (%)

2
21

8
15

13

12,5
11,5

25
9

40
8

63
7

Natura mineralogica

Atat agregatele de concasare cat si cele de rau trebuie sa provina din roci stabile, adica
nealterabile la aer, apa sau inghet.Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice
sau sistoase. Nu se utilizeaza agregate cu structura amorfa sau hemicristalina, acestea neavand
stabilitate in timp datorita devitrificarii.
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului.
Incompatibilitatea agregatelor cu cimentul apare la betoanele confectionate cu cimenturi
bogate in alcalii si cu agregate care contin bioxid de siliciu activ, ca opalul, calcedonia, flintul etc.
La prepararea betonului, alcaliile din ciment trec in solutie sub forma de hidroxizi, care
reactioneaza cu bioxidul de siliciu din agregate, formand geluri care se umfla in prezenta apei,
provocand expansiunea betonului.

29

Rezistenta la compresiune a agregatelor trebuie sa fie de 1,5 ori rezistenta betonului,

pentru a se asigura realizarea clasei dorite.
Calitatea rocii din care au rezultat agregatele influenteaza durabilitatea betonului si
anume rezistenta la inghet-dezghet repetat, la agresivitate chimica, la uzura.
Impuritatile din agregate
Argila, humusul, carbunele, sarurile solubile nu trebuie sa depaseasca limitele admisibile
pentru a nu afecta calitatea betoanelor.
Forma granulelor

Forma granulelor influenteaza in special compactitatea si lucrabilitatea betonului, intrucat

modifica volumul de goluri si suprafata specifica.
Agregatele de forma lamelara si aciculara nu sunt recomandabile, deoarece rezulta
betoane greu lucrabile, cu structura stratificata si cu rezistente mecanice reduse.
Pentru realizarea unor betoane de calitate este necesara o cat mai buna aderenta intre
matrice si agregate. Aderenta este mai mare in cazul agregatelor cu suprafata rugoasa, fapt pus in
evidenta la incercarile epruvetelor din beton, cand se constata ca granulele din pietris cuartos cu
fetele lucioase raman intregi, dislocandu-se din matrice, lasand alveole netede, in timp ce
agregatele rugoase se rup numai odata cu matricea, fara a se disloca din masa sa. Aderenta
matricei de agregate impune si conditia de puritate a suprafetei agregatelor.
Folosirea agregatului concasat in locul agregatului de rau determina o imbunatatire a
caracteristicilor betonului, dar trebuie sa se ia in consideratie si forma granulelor agregatului
concasat, care este cu atat mai defectuoasa cu cat granulele sunt mai mici. De aceea, se obtin
rezultate bune daca, in agregatul de rau, partea grosiera se inlocuieste cu piatra sparta.
Compozitia granulometrica (granulozitatea)

Granulozitatea determina suprafata totala a agregatelor si volumul intergranular de goluri,

care la randul lor, determina dozajul de ciment si cantitatea de apa de amestecare necesara
obtinerii unui beton cu compactitate ridicata si astfel influenteaza direct proprietatile betonului.
Un rol important in formarea structurii betonului si deci in obtinerea unui material cu
proprietati impuse il are fractiunea fina din agregat (sort 0 - 0.2).
Cu cat creste cantitatea de fractiune fina cu atat este necesara mai multa apa pentru
aceeasi lucrabilitate a betonului. Excesul de apa conduce la amplificarea sistemului de pori si
fisuri cu consecinte negative asupra tuturor proprietatilor betonului.
Sorturile granulare mai mari de 7 mm exercita o influenta mai redusa asupra
caracteristicilor betonului.
30

Rolul si influenta aditivilor

Aditivii sunt substante chimice, sau produse tehnice, care introduse in procent mic fata de
ciment in suspensii, mortare sau betoane, produc modificari dorite ale proprietatilor acestor
materiale, ca urmare a unor actiuni fizico-chimice exercitate asupra componentilor acestora.
Aditivii se introduc fie dizolvati in apa de amestecare in momentul prepararii mortarelor
sau betoanelor fie, uneori, pot fi incorporate in ciment (ciment aditivat) inca de la fabricarea
acestuia.
Aditivii pot determina importante mutatii in structura betoanelor favorizand modelarea
proprietatilor acestuia in sensul dorit sau impus de conditiile tehnologice sau de exploatare.
Cu ajutorul aditivilor pot fi influentate favorabil proprietati ca: priza si intarirea,
lucrabilitatea, rezistentele mecanice (initiale si finale), comportarea la inghet-dezghet, gradul de
impermeabilitate, rezistenta la agresiune chimica etc.
Efectele favorabile se obtin in conditia selectarii corecte a aditivului, a procentului in care
este utilizat, a tipului de ciment, a compozitiei betonului aditivat.
Aditivii trebuiesc astfel selectionati (calitativ si cantitativ) incat imbunatatind o anumita
proprietate sa nu afecteze negativ alte proprietati ale betonului.
Eficacitatea fiecarui aditiv se poate schimba in fnctie de concentratia sa, de consistenta betonului de natura si caracteristicile
agregatului si in particular de tipul de ciment.

Fiecare clasa de aditiv este definita de functia sa principala. Aditivul poate avea unul sau
mai multe efecte secundare si folosirea lui poate rezulta uneori din acestea.
Functia principala este caracterizata, determinata, de influenta asupra proprietatilor
betonului la fabricarea caruia s-a utilizat aditivul.
Functia secundara este in majoritatea cazurilor independenta de cea principala.
Prin functia principala, un aditiv poate fi reducator de apa, iar prezenta lui poate determina efecte secundare - modificator de
priza, antrenor de aer etc.

Concomitent cu efectele principal si secundar, pot apare si asa numitele 'efecte

marginale', care trebuiesc identificate pentru a aprecia influenta globala, multifunctionalitatea
aditivului utilizat asupra proprietatilor betonului.
Din cele de mai sus si pe baza experientei acumulate in practica utilizarii aditivilor,
rezulta ca majoritatea au o actiune complexa, indeplinesc roluri pentru care de regula se folosesc,
dar au si influente multiple ce trebuiesc evidentiate cu mijloace si metode specifice determinarii.
Aditivii trebuie considerati componenti principali ai betonului alaturi de liant, apa si
agregate.

31

Aditivii trebuie tratati ca optimizanti ai ai raportului cost-eficienta tehnica pentru beton.

Asigurarea eficientei tehnico-economice a utilizarii aditivilor se realizeaza prin corecta alegere a
compozitiei betonului, prin respectarea stricta a acesteia si printr-o tehnologie de omogenizare si
punere in opera adecvata.
In utilizarea aditivilor este bine sa se verifice:
influenta lor asupra proprietatilor pastelor de ciment;
stabilitatea efectului principal- acesta sa nu varieze sensibil la variatii mici ale
cantitatii de aditiv;
eficacitatea, care sa nu varieze sensibil cu temperatura;
efectele marginale, care, pe cat posibil, trebuie cunoscute.
Dupa functia principala ce o indeplinesc in beton (mortar, paste) aditivii se clasifica in:
aditivi modificatori ai proprietatilor reologice ale betonului (mortarului, pastei)
proaspat (plastifianti, antrenori de aer, superplastifianti);
aditivi modificatori de priza si intarire (acceleratori de priza, acceleratori de intarire,
intarzietori de priza);
aditivi modificatori ai continului in aer (antrenori de aer, generatori de spuma);
aditivi crescatori de rezistenta la actiuni fizice si mecanice (antrenori de aer, hidrofugi,
pentru injectii, reducatori de apa etc).
Tendinta actuala este de producere si utilizare de aditivi cu functii multiple pentru
simplificarea tehnologiei de utilizare si pentru efecte cumulate pozitive asupra proprietatilor
betoanelor (mortarelor, pastelor).
Aditivi modificatori ai proprietatilor reologice

Au ca functie principala modificarea caracteristicilor de curgere ale betonului, cu repercursiuni

pozitive asupra reducerii raportului a/c, in conditia pastrarii constante a lucrabilitatii. Aceasta conduce la
imbunatatirea structurii (creste compactitatea) si se imbunatatesc caracteristicile de durabilitate ale
betonului (rezistente mecanice, comportare la inghet-dezghet la agresiune chimica si
impermeabilitatea).

La raport a/c constant acesti aditivi contribuie la reducerea vascozitatii betonului proaspat
cu consecinte tehnologice pozitive (fig. 15).

32

Figura.15 Influenta adaosului de aditiv asupra tasarii betonului la diferite rapoarte a/c

Ca modificatori ai proprietatilor reologice se utilizeaza substante tensioactive, care contin

grupari de polaritate diferita, ceea ce imprima un caracter hidrofil variabil.
Substantele tensioactive actioneaza la limita de separare a fazelor, determinand reducerea
tensiunii superficiale a apei. Ele maresc mobilitatea amestecului proaspat de beton, ceea ce
permite o reducere apreciabila a raportului apa/ciment, fara ca lucrabilitatea sa scada, avand efecte
favorabile asupra structurii si proprietatilor betonului intarit.
Aditivi fluidizanti sunt substante tensioactive care contin grupari de polaritate diferita
ceea ce le imprima un caracter hidrofil variabil. In prezenta apei toate aceste grupari se hidrateaza,
se adsorb pe suprafata granulelor de ciment cu terminatiile cele mai hidrofile, determinand o
dispersare a cimentului si o hidratare mai buna prin formarea unor pelicule groase de apa in jurul
granulelor de ciment. Cresterea fluiditatii amestecului determina reducerea necesarului de apa de
amestecare si obtinerea unei structuri mai compacte, avand ca rezultat cresterea rezistentelor
mecanice si durabilitatii.
Ca fluidizanti se utilizeaza in special lignosulfonatii de calciu, sodiu, magneziu, amoniu.
Proportia optima de aditiv fluidifiant se stabileste ca procent din cantitatea de ciment, prin
incercari preliminare, si depinde de natura si finetea de macinare a cimentului. Aditivul se adauga sub
forma de solutie in apa de amestecare.

Aditivii antrenori de aer sunt substante tensioactive care, adaugate in proportii mici la
prepararea betonului, se orienteaza cu capatul polar spre granulele de ciment si spre agregate, iar
cu gruparea nepolara spre exterior si favorizeaza formarea de bule microscopice de aer in masa
betonului.
Bulele de aer trebuie sa fie foarte fine (10100 m), uniform repartizate si sa-si mentina
stabilitatea pana la sfarsitul prizei cimentului. Bulele de aer formate si stabilizate adera la
suprafata granulelor de ciment si nisip fin hidrofobizate si exercita un efect de dispersare a
sistemului avand drept consecinte marirea lucrabilitatii si reducerea raportului apa/ciment, la
aceeasi consistenta.
Deoarece aerul antrenat in sistem afecteaza compactitatea si prin aceasta si rezistentele
mecanice, dozarea trebuie facuta cu multa atentie, astfel incat proportia de aer antrenata sa nu
depaseasca 56% din volumul betonului.
33

Modificarile aduse in structura betonului intarit sunt favorabile deoarece, desi porozitatea
totala este mai mare, capilarele fiind intrerupte, ascensiunea capilara se micsoreaza.
Sistemul de pori si caracterul inchis al porozitatii fac ca betonul sa fie mai impermeabil si mai
rezistent la actiunea solutiilor agresive, iar prin volumul pus la dispozitie de bulele de aer pentru
expansiunea apei la inghetare, betonul devine mai rezistent la inghet-dezghet repetat.

Actiunea acestor aditivi este mai favorabila in cazul betoanelor cu dozaj redus si este
influentata de natura si finetea cimentului si de natura si cantitatea fractiunii fine din agregat.
Ca aditivi antrenori de aer se folosesc sapunurile de colofoniu care au drept component
activ abietatul de sodiu.
Aditivi superplastifianti sunt substante cu actiune puternic reducatoare a necesarului de
apa pentru obtinerea unei anumite lucrabilitati.
Aditivii superplastifianti apartin urmatoarelor clase de substante:
produse de condensare naftalino-formaldehidice sulfonate;
produse de condensare melamino-formaldehidice sulfonate;
produse pe baza de lignosulfonati modificati.
Acesti aditivi permit obtinerea de betoane de inalta rezistenta, cu rapoarte a/c mai mici de
0,3 si lucrabilitate foarte buna.
Aditivii micsti prezinta functii multiple (fluidizante-antrenori de aer, superplastifianteacceleratori de priza si intarire, etc).
Aditivi modificatori de priza si intarire
Sunt substante ce actioneaza asupra vitezei reactiilor de hidratare-hidroliza ale cimentului,
asupra proceselor de consolidare a produsilor rezultati din acestea sau prin formare de noi produsi
insolubili, stabili, care compacteaza matricea, actionand favorabil asupra rezistentelor mecanice.

Aditivi acceleratori de priza si intarire sunt fluorurile alcaline (NaF, KF), sulfatii
(Fe2SO4)3. Ei sunt destinati unor lucrari speciale care necesita un timp de priza cat mai redus si
atingere rapida a unor rezistente convenabile cerintelor (betonare taluzuri, betonari pe timp
friguros, obturari de infiltratii). In tehnologia de executie a acestor lucrari trebuie tinut cont de
faptul ca priza este rapida.
Aditivii acceleratori de intarire actioneaza in mod special asupra vitezei de intarire si fac
parte preponderent din clasa clorurilor, cel mai frecvent fiind utilizata cea de calciu. Clorura de
calciu activeaza hidratarea cimentului printr-un mecanism complex, ce conduce la cresterea
compactitatii matricei cu efect pozitiv in special asupra rezistentelor initiale (rezistentele finale pot
fi uneori mai mici decat la betonul neaditivat, mai ales daca dozarea aditivului este incorecta).
Utilizarea acestor aditivi este recomandata pentru lucrari care cer decofrarea sau darea in
folosinta mai rapida (lucrari executate prin glisare, prefabricate).
34

Aditivii intarzietori de priza se utilizeaza pentru mentinerea starii de beton proaspat un

timp mai indelungat in cazul cand acest lucru se impune prin natura lucrarii ce urmeaza a fi
executata (betonari fara rosturi de lucru, transportul betonului la distante mari). In scopul
intarzierii prizei se pot utiliza substante ca: oxid de zinc, borax, fosfati alcalini, unele substante
organice (zaharuri), cu conditia dozarii stricte pentru a nu perturba total priza cimentului.
Aditivii modificatori de priza si intarire pot afecta adeziunea beton-armatura sau pot
produce coroziunea armaturii (in special sarurile provenite din acizi tari), drept care in utilizarea
lor trebuie respectate cu strictete recomandarile de utilizare.
Aditivi crescatori de rezistenta la actiuni fizice si mecanice

Sunt pe de o parte cei modificatori ai proprietatilor reologice (reducatori de apa, antrenori

de aer) iar pe de alta parte, substante impermeabilizante, cu proprietati antigel, etc.
Aditivii impermeabilizanti se utilizeaza in scopul maririi gradului de impermeabilitate al
betonului intarit fata de apa si solutii agresive. Dupa modul cum actioneaza pot fi:
aditivi care reactioneaza, in special cu hidroxidul de calciu, dand geluri care
colmateaza microcapilarele betonului, exemplu FeCl3, AlCl3. Se recomanda utilizarea lor la lucrari
care vin in contact permanent cu umiditatea, deoarece in caz contrar gelurile fisureaza si maresc
permeabilitatea;
aditivi tensioactivi, care hidrofobizeaza peretii microcapilarelor si astfel micsoreaza
ascensiunea capilara;
aditivi fluidizanti si antrenori de aer, prin modificarea structurii betonului,
dimensiunea porilor si distributia lor, determina o crestere insemnata a gradului de
impermeabilitate.
Aditivii antigel sunt produse care adaugate la prepararea betoanelor coboara sensibil
temperatura de inghet a apei, favorizand procesele de hidratare ale cimentului la temperaturi
scazute. Utilizarea lor permite executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros.
TEMA A PATRA.

Retete beton
Pret beton, Statii beton Bucuresti, oferta beton Ilfov .Totul despre betonRetete beton

Reete beton la mn:

Sunt utile pe orice antier, mai ales atunci cnd este nevoie doar o cantitate mic de
beton. Atentie ! Fie tinei minte, notai sau tiprii aceast seciune. Orice abatere de reetele de mai
jos poate conduce la rezultate nedorite (inclusiv din cauza calitii balastului, a apei folosite sau a
cimentului) !

35

REET BETON B75 (C4/5; BC5) folosit la umpluturi, egalizri, fundaii. Cantiti necesare pentru
prepararea unui metru cub de beton B75:
ciment: 173 kg/mc (41 lopei de ciment/mc).
balast: 2.440 kg (407 lopei de balast/mc).
ap: 170 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopat ciment 12 lopei de balast ..4.2 l ap.
REET BETON B100 (C6/7.5; BC7,5) folosit la fundaii, elevaii, pardoseli, socluri de gard, trotuare.
Cantiti necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100:
ciment: 203 kg/mc (48 lopei de ciment/mc).
balast: 2.232 kg ( 395 lopei balast/mc).
ap: 165 litri/mc (consumul de ap poate varia funcie de umiditatea balastului).
PREPARARE: 1 lopat ciment 10.5 lopei de balast ..3.5 l ap.
REET BETON B150 (C8/10; BC10) folosit pentru fundaii, elevaii armate, pardoseli, cmine de
utiliti, n general acolo unde se vrea ceva mai bun dect B100. Cantiti necesare pentru prepararea
unui metru cub de beton B150:
ciment: 279 kg/mc (65,5 lopei de ciment/mc).
balast: 1.999 kg (439 lopei de balast/mc).
ap: 190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopat ciment 7.5 lopei de balast ..3 l ap.
REET BETON B200 (C12/15; BC15) folosit pentu structura de rezisten: plac, stlpi, centuri,
buiandrugi, etc.cu rezisten medie. Cantiti necesare pentru prepararea unui metru cub de beton
B200:
ciment: 320 kg/mc (75,5 lopei de ciment/mc).
balast: 1.971 kg (433 lopei de balast/mc).
ap: 190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopat ciment 6 lopei de balast ..2.5 l ap.
REET BETON B250 (C16/20; BC20) folosit pentu structura de rezisten: plac, stlpi, centuri,
buiandrugi, etc.unde se dorete o rezisten sporit fa de betonul B200. Cantiti necesare pentru
prepararea unui metru cub de beton B250:
ciment: 355 kg/mc (83,5 lopei de ciment/mc).
balast: 1.932 kg (425 lopei de balast/mc).
ap: 190 litri/mc.
PREPARARE: 1 lopat ciment 4.8 lopei de balast ..2.2 l ap.
Pentru toate aceasta descrise mai sus trebuiesc cunoscute mai multe uniti de msur dar i
conversia ntre ele. De exemplu:
1 metru cub = 1.000 litri, deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip,
pietri) cu o gleat de 10 litri din comer.
1 gleat de 10 litri = 3 lopei de material granular.
1 lopat medie = 3.33 litri.

36

 1 roab medie = 24 lopei.

1 roab = 8 glei de 10 litri (= 80 litri).
1 betonier de 130 litri = max. 16 lopei de material granular + max. 6 lopei de ciment + 1 gleat
ap de 10 litri.
NOT: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezint capacitatea cuvei pline, ns n
practica din antier capacitatea util este mai mic. De exemplu, n betoniera de 130 litri, o arj de
beton 4:1 va avea 16 lopei de balast i 4 lopei de ciment la care se adaug 1 galeat de ap, adic
n total 20 lopei = aproape 7 glei + 1 de ap = 8 glei = 80 litri utili.
De asemenea, mai trebuie cunoscute i cteva densiti ale materialelor ce intr n reeta
betonului:
ciment = 1.280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 gleat de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg).
balast = 1.700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 gleat de 10 litri plina cu balast = 17 kg).
nisip 0-3 mm = 1.300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 gleat de 10 litri plina cu nisip = 13 kg).
pietri 7-16 mm = 1.550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 gleat de 10 litri cu pietris = 15,5 kg).
pietri 16-31 mm = 1.650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 gleat de 10 litri cu pietris = 16,50 kg).
betonul proaspat preparat va avea ntre 2.300 2.400 kg/mc (1 gleat de 10 litri cu beton
proaspat = 23 kg).
1 lopat cu balast = 5.66 kg balast.
1 lopat cu nisip = 4.32 kg nisip.
1 lopat pietris = 4.80 kg pietri.
1 lopat cu ciment = 4.25 kg ciment.
Mod de turnare
O lucrare bine facut, n domeniul betoanelor, depinde i de continuitatea turnrii betonului, odat
ajuns la locul punerii acestuia n oper.
Un exemplu elocvent, ar fi compararea a dou lucrri ce necesit turnarea a 25 mc de beton, pentru
realizarea unei plci la o cas normal.
n prima lucrare se folosesc betonierele clasice i munca manual a constructorilor, iar pentru
cealalalt, se folosesc 3 autobetoniere cu o capacitate de 9 mc, 1 pomp profesional de beton, ce
permite turnarea n mod continuu, n regim de 100 mc/h i o staie automatizat, mpreun cu
personalul calificat care deservete staia i autovehiculele.
Timpul necesar turnrii cu betonierele clasice, ntreruperile n procesul de turnare, datorate
procedeului de umplere manual cu agregate, ap i ciment a betonierelor, precum i lipsa
determinrii exacte a cantitilor de sorturi corespunztoare reetei de beton folosite, duc la un rezultat
nebenefic pentru clientul final, de asemenea influennd sigurana folosirii respectivei plci i, nu n
ultimul rnd, pun n pericol viaa; i cel mai important: costurile sunt identice (aici neincluznd riscurile

37

cum sunt: stricarea betonierelor, cderea curentului, sau neprezentarea la munc a forei de munca
necalificat care este necesar turnrii la mn a ntregii cantiti de beton)
Pentru cea de-a doua lucrare procesul decurge simplu:
staia profesional automatizat, pe baza reetei de beton folosit, stabilete cantitile de agregate,
ap i ciment necesare pentru fiecare autobetonier n parte.
transportul se desfoar ntr-un timp optim, neinfluennd timpul de priz al betonului, prin
malaxarea suplimentar pn la locul turnrii.
pomparea betonului cu ajutorul pompei de beton, se face n mod continuu, autobetonierele
alimentnd n mod constant, astfel eliminndu-se riscul apariiei diferenelor de timp, necesare ntrrii
n priz a betonului, diferene care, n final, duc la modificri de aspect, calitate i rezisten a lucrrii.

TEMA A CINCEA

Executarea lucrarilor din beton armat si beton

Constructii

Executarea lucrarilor din b.a. si

beton: normative: NE-021-99. Cod de practica
pt executarea lucrarior de bet si b.a. si
prefabricat.
Betonul de ciment: este obtinut prin omogenizarea amestecului de ciment,
aggregate si apa, forta prin intarirea pastei de ciment. Pe langa aceste material de
baza betonul poate contine adaosuri si aditivi. Daca marimea granulelor de agregat
este de maxim 3-5mm amestecul se numeste mortar. Betonul proaspat: este starea
betonului din momentul amestecarii pana la inceputul prizei din beton. In acesta
perioada bet are deformatii plastic si se paote compacta pt a se asigura ulterior la bet
intarit rezistente cat mai
mari.
Beton
ul intarit: este un material compozit format din pietris si o matrice (piatra de ciment
si agregate fine) cu structura de conglomerate proprietati de piatra artificial si
caracterizat prin rezistente mecanice evolutive.
Recunoasterea notarea si clasificarea betoanelor: rezistenta la compresiune a
betonului:clasa bet este definite pe baza rezistentei caracteristice fck cub care este
rezistenta la compresiune [N/mm2] pe cilindrii de 150/300 mm si pe cuburi cu latura
de 150 mm. la varsta de 28zile sub a carei valoare se pot situa cel mult 5% din
rezultate.
38

Ince
racarebetonului pe un cub se face suma medie a cubului poate fi de 151.01. se
masoara cu sublerul laturile
cubului. fck,cub=N/S.

Obs. Se tinde sa se foloseasca clase cat mai mari. Clase de beton care nu se mai
folosesc:

39

Executarea lucrarii de constructii din b.a.: prepararea betonului

presupune: 1.stabilirea compozitiei, 2.dozarea materialelor, 3.amestecarea
betonului. Criteria de stabilire a compozitiei betonului: 1. Tipul si clasa de beton
indicate in proiect, 2. Lucrabilitatea necesara care depinde de urmatorii factori:
40

modul de compactare; desimea armaturilor; conditii de transport pt bet. 3. Marimea

maxima a agregatelor care se stabileste ca fiind Dmax distanta minima dintre
armature + 6 mm. Dmax= diamtru agregat. 4. Grosimea elementului ce trebuie turnat
Dmax agregat= din grosimea elementului daca turnarea se face de la o inaltime mai
mica de 1,5m. Dmax=1/5 daca turnarea se face de la inaltime >1,5m. Dmax agregat
grosimea placii. Normativele prevad ca nu se foloseste agregate de 31mm
diametru.
Dozarea materialelor: compozitia betonului se afiseaza la
locul de preparare al betonului. Materialele component se dozeaza pt o sarja de
beton proaspat a.i. sa nu depaseasca 80% din capacitatea normal a betonierei.
Dozarea agregatelor se face gravimetric abaterii aduse 2%. Dozarea apei se face
cu dozatoare mecanice ale betonierei sau cu contoare de
apa.
Proprietatile betonului in stare proaspata: lucrabilitatea: este
proprietatea f complexa a betonului proaspat care se poate define prin aptitudinea sa
de a umple cofrajul si de a ingloba bine armaturile sub efectul unui mijloc de
compactare ca un consum minim de energie si forta de munca precum si aptitudinia
transportului, manipularii, punerii in opera, compactarii sale. Pana in present nu sa
gasit o metoda eficienta pt masurarea lucrabilitatii, aceasta fiind apreciata
conventional si aproximativ prin masurarea consistentei betonului proaspat.
Lucrabilitatea desi este o caracteristica a bet proaspat influenteaza direct prop bet
intarit precum: omogenitatea, permeabilitatea, resitenta la agresivitate chimica si rez
la compresiune. Aceasta lucrabilitate depinde de compozitia bet si anume cantitatea
de apa de factorul apa ciment, curba de granulozitate, forma, dimensiunile, si starea
suprafetelor agregatelor, temperature componentilor care toate conduc la obtinerea
unei coeziuni de frecari interioare si obtinerea unei vascozitati de asemenea depinde
de factorii externi: dimensiunile elemtelor, distata armature, frecarea dintre armature
si placile, frecarea bet-arm, tehnologii de transport si punere in
opera.
Consistent
betonului: mobilitatea betonului proaspat sub actiunea masei proprii sau a caror
forte exterioare care actioneaza asupra lui. Metode de determinare a consistentei:
met trasarii conului, remodelare VE-DE stas 1759/88, det gradului de compactare
waltz, metoda raspandirii.
Trasarea conului: conform 012-99 are
urmatoarele valori:
CLASA

TASAREA CONULUI [mm]

T2
T3
T3/T4
T4
T4/T5

3010
7020
10020
12020
15020
41

T5

18020

Proprietatile betonului intarit: a)densitatea aparenta; b)porozitatea totala:

reprezinta volumul golurilor din unitatea de volum. C) compactitatea: reprezinta
raportul dintre densitatea aparenta si consistent betonului intarit. Permeabilitatea la
apa apreciata cu usurinta prin patrunderea in masa bet depinde de distributia si masa
porilor si e exprimata prin gradul de permeabilitate fata de apa, reprezentand
valoarea pmaxima la care bet e strapuns la o adancime de 100-200mm.
ADANCIMEA DE PATRUNDERE [mm]
100
200
GRAD DE IMPERMEABILIZARE
P410
P420
P810
P820
P1210
P1220

PRESIUNEA APEI
[Bari]
4
8
12

La presiune de 4 bari patrunde apa in proba

100mm
Rezistenta la inghet-dezghet a betonului: se identifica la betonare prin gradul de
gelivitate al betonului. Gradul de gelivitate: G50=50 de ciluri de inghet-dezghet, G100,
G150.
Operatii de transport a bet proaspat: amestecul de
beton se poate transporta in 2 forme: umeda (gata preparat), uscata (prepararea la
fata locului in santier prin adaugarea apei). Conditiile de trebuie respectate la
transportul betonului umed: 1) asigurarea omogenitatii bet si evitarea segregarii in
acest sens la transport trebuie ca bet sa sufere cat mai putine manipulari. 2) Asig
etanseitatii recipientului cu care se transporta bet pt a se evita scurgerea laptelui de
ciment. 3) transportul trebuie facut in minimul de timp sa nu inceapa prize bet. Prize
la bet: 1 ora fara aditivi, 2ore cu aditivi. Cu cat cantitatea de liant este mai mare cu
atat timpul de intarire este mai mic. Transportul bet de clasa mai mica de C25/30 la o
temp a amestecului 100C trebuie sa se faca in 45 de min. pt clase de bet mai mare
de C25/30 perioada de transport ar trebui sa fie de 30 min. Transportul de
aprovizionare: in cazul bet in statii de bet transportul la santier se realizeaza cu
autobetoniera care se foloseste atat pt transportul bet umed uscat 5-30Km cu
agitarea lui pe tot timpul transportului mai putin bet uscate. Prepararea celui uscat se
face in santier in acest scop betoniera are un dozator de apa si o instalatie necesara
42

pt cantitati. Autoagitator: preia bet de la statia de bet si agita pe tot timpul

transportului bet 1-15Km distant. Betoanele trebuie sa aiba lucrabilitatea T3; T4 cu
aceste utilaj. Autobasculanta cu bena speciala: pt bet vascoase, bet de drumuri
care nu pot fi transportate cu autobetoniere. Unghiul mare de basculare 80-850 si
inclinare perete posterior 450 asigura descarcarea bet.
Punerea in opera a betonului: avem nevoie de transport tehnologic in santie
precum si de tehnologii de betonare. In functie de utilajele din santier pt transport pe
vertical deosebim urmatoarele metode de turnare: turnare cu ajutorul benelor: in
cazul in care exista in santier o macara pe pmneuri, senile, tip turn. Benele sunt
recipient metalice cu forma conica se descarca bet in acestea apoi cu macaraua se
duce la pctul dorit; turnarea cu pompa de beton: este acel utilaj care asigura
transportul betonului pe verticala, oriz, oblic. Pompa este un utilaj separate. Pompa
inainte de executarea turnarii se amorseaza (pasta ciment pe peretii furtunelor de
turnare);turnarea bet cu benzi
transportoare.
Pregatirea turnarii betonului: lucrari pregatitoare la obiect: 1) se
stabilesc mijloacele de transport de la statia de betonare la obiect, reprezinta
mijloacele de transport in cazul obiectului transportat pe orizontala si vert. 2) Se
elaboreaza procedura pt betonarea obiectului si se stabileste: pozitia rosturilor de
lucru; etapizarea betonarii pe elemente; vitaza cu care se va introduce betonul in
diferite elemente; alcatuirea schelelor, pozitionarea podire de circulatie pt turnarea
bet acces muncitor la pct de turnari; echipament tehnologic necesar. 3) Se analizeaza
si se stabilesc mijloacele necesare pt compactare a elementelor diferite ale
constructiei in functie de: tipul si mijloacelor de vibrare; distantele la care trebe
introdus vibratorul sau pozitia vibratoarelor pe cofraj; ferestrele de turnare pt
introducerea vibratorului; ordinea si durata de vibrare. 4) Se stabilesc mijloace
necesare pt pregatirea bet in functie de conditiile de clima in perioada de turnare si
de intarire a bet pt a se inpiedeca uscarea rapida a bet proaspat respective efectul
interperiilor sa fie eliminate. 5) Se asigura conditiile si mijloace pt prelevarea de
probe in santier. Se precizeaza urmatoarele: tipul probelor sin nr lor; locul de unde
sunt preluate probele. 6) Se asigura masanite de tehnica securitatii numai specific
fiecarei faza de turnare, masuri PSI. 7)Se asigura masuri tehnice si arganizatorice pt
realizarea lucrarilor inclusive verificarea echipamentelor tehnice. Numirea persoanei
care verifica turnarea bet si verificarea calitatii bet din compartimentul CQ acesta se
numeste responsabil tehnic. 8) Se verifica cofrajele: amplasarea corecta a cofrajului;
dimensiunile in plan ale cofrajelor, cotele de nivel; planeitate orizontabilitate sau
verticabilitate (verificare cu boloboc, fir cu plumb). 9)Se verifica armaturile: tipul
otelului; diametrul barelor; distant dintre bare; modul de fasonare; distantierii; se
verifica sistemul de prindere a barelor intre ele; se verifica starea de curatare a
armaturilor process verbal de lucrari ascunse. 10) in cazul in care receptionarea de la
43

montarea armaturii a trecut 6 luni este nevoie de o noua inspectare a starii

armaturilor de o comisie formata din beneficiar, executants, proiectant si
reprezentant ISC, verifca calitatea armaturilor de catre un institute specialitate (daca
se constata rugina armature dupa curatare nu trebuie sa prezinte o reducere a
sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs. 11) Se asigura
posibilitatea spalarii utilajelor de transport. Se verifica suprafetele de bet turnat mai
demult care sunt in contact cu bet proaspat. Se asigura indepartarea apelor pluvial
a.i. sa nu se acumuleze in cofraje. In cazul executarii turnarii bet cu rosturi de lucru
se asigura preluarea suprafetei bet de la rosturi inainte de preluarea turnarii. Se
obtine acceptarea de catre beneficiar a procedurii pt betonare mentinate in fisa
tehnologica de turnare. Se va obtine si consemnarea aprobarea inceperii betonarii de
catre responsabilul tehnic, beneficiar, diriginte, iar in faze determinante proiectantul
si ISC. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza naii
confirmari daca au intervenit evenimente care sa schimbe situatia constata deja:
accedente interperii, turnare dupa sistarea lucrarilor respective betonarea nu a
inceput in 7 zile de la realizarea procesului verbal. Betonarea elementelor de
constructii va fi efectuata de conducatorul tehnic al p-ctului de
lucru.
TURNAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTII DE
BETON: TURNAREA BET IN FUNDATII: saparea celor 10-20cm, manual, pt. a
se ajunge la cota de fundare din proiect inainte de turnarea betonului; se curata
fundul sapaturii; se uda cofrajele daca este cazul; in cazul compactarii manuale
betonul se toarna in straturi longitudinale in grosime de cca 15-20 cm, iar in cazul
compactarii prin vibrare, betonul se va turna in straturi de 30-40 cm. (compactarea
manuala se face cu vergele sau cu lopata);

-betonul poate fi turnat prin cadere libera pana la inaltimi de 1m

1.5 m, iar pt. inaltime mai mare se vor folosi jgeaburi, burlane sau bene pt.
transportul betonului; turnarea si compactarea stratului de beton se executa succesiv
si continuu pana se betoneaza intreaga suprafata de fundatie; suprafetele straturilor
intermediare nu se niveleaza; ultimul strat se netezeste dupa teminarea
compactarii. TURNAREA BETONULUI IN STALPI SI PERETI: inainte de
inceperea turnarii betonului in stalp se va verifica ca pe fundul cofrajelor stalpilor
san u existe resturi de lemn, se varifica daca betonul de la baza stalpului a fost udat
44

si numai dupa ce se constata ca nu exista impuritati se va fixa capacul de vizitare de

la baza stalpului pt. a se incape betonarea; inainte de turnarea betonului cu 2-3 ore
inainte si imediat inainte de turnare, cofrajele se uda cu apa, apa acumulata de la
baza se indeparteaza; Este indicat ca la baza stalpului sa se toarne un strat de mortar
de ciment cu grosimea de 50 mm si avand o marca superioara betonului ce urmeaza

a fi turnat;
-inaltimea de cadere libera a
betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1 m; betonarea se va face in straturi
orizontale de 30-50 cm inaltime; acoperirea cu un nou strat se va face inainte de a
incepe priza cimentului din beton din stratul anterior; pt. stalp cu sectiunea 30 x 30
cm se prevad in peretii laterali ai cofrajelor la o distanta de 1 m ferestre prin care se
introduce betonul; cand betonul se toarna cu pompa sau cu bena cu furtun, furtunul
se introduce in cofrajul stalpilor cat mai aproape de nivelul de turnare, dar la o
distanta de max. 1.5 m fata de aceasta; pt. vibrarea stalpului se prevad in stalpi
ferestre pt. introducerea
vibratoarelor;
La introducerea
betonului in cofraje se urmareste ca aceasta sa fie dirijat cat mai vertical sis pre
centrul cofrajului. Pt. aceasta se fosesc burlane cu palnii respective furtunul de la
pompa de beton; Compactarea manuala se va realize cu vergele metalice cu sipca,
carcasa de armature se va scutura si simultan se executa baterea la exterior a
cofrajului cu ciocan din lemn; In samburii prevazuti in zidaria executata sub forma
de strepi, betonul trebuie turnat in straturi avand grosimea de 30 cm care se va
compacta numai manual astfel ca betonul sa umple complet golurile dintre
strepi. TURNAREA BETONULUI IN PLANSEE ( PLACI SI GRINZI): Inainte
de inceperea turnarii betonului in plansee se verifica daca fundul cofrajului este
curat; Inainte cu 2-3 ore si inainte de turnare cofrajele se uda cu apa, apa acumulata
in cofraj se elimina; Turnarea betonului in placi si grinzi se face dupa 1-2 ore de la
terminarea turnarii betonului in stalpi sau pereti; Plaseele LEP recomandat a se
turna continuu fara intrerupere; In timpul betonarii personalul va circula pe podinele
de lucru evitandu-se calcarea armaturilor; Daca in timpul betonarii au loc deranjarea
45

armaturii sau ale pieselor inglobate acestea se vor remedia imediat. Pt. realizarea
grosimii placii conform proiectului la turnare se vor folosi repere dispuse la distante
de max. 2 m; Pt. compactarea betonului se vor folosi pervibratoare pt. vibrarea
grinzilor si eventual daca este posibil rigle vibratoare pt placi; In cazul centurilor
prevazute la structuri de zidarie, compactarea se face
manual.
TURNAREA BETONULUI IN ARCE SI
BOLTI: Boltile la care lungimea generatoare este mai mare decat deschiderea, se
betoneaza pe fasii separate prin rosturi de lucru; Rosturile vor fi obligatoriu dirijate
perpendicular pe directia generatoare;

-boltile la care deschiderea este mai mare decat

lungimea generatoarei si arcele se betoneaza pe sectoare separate prin rosturi de
lucru orientate parallel cu generatoarele boltii perpendiculare pe deschiderea arcului;
betonarea pe interiorul boltii se face continuu realizat simetric fata de cheie si
succesiv cate 1 de la nastere la cheie; betonul pt. bolti sa fie de cosistenta vartoasa
(T2). BETONAREA SCARILOR: betonul trebuie sa aiba o consistenta vartoasa
pt. a nu curge pep anta cofrajului; betonarea se incepe la partea inferiaora a
rampelor; daca scara are ranguri acestea se vor turna odata cu rampele; in cazul
rampelor executate sub forma de placi plane , treptele se pot realiza simultan sau
ulterior realizarii rampelor
Betonarea este indicat sa se efectueze continuu cu evitarea rosturilor de lucru. Cand
rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor trebe stabilita pin proiect. Numarul
rosturilor de lucru trebuie sa fie minim pt ca acestea pot avea rezistenta mai mica la
intindere si forfecare in comparatie cu restul structurii. In cazul in care aceste rosturi
nu sunt tratate corespunzator. Exista riscul de permeabilizare in rost ca consecinte in
reducerea gradului de protective a coroziunii asupra armaturii. Rosturile de lucru vor
fi localizate in zonele elementelor de structura care nus supuse la eforturi mari in
timpul exploatarii. Pt constructii cu character special: elemente de mare deschidere;
constructii massive; rezervoare; silozuri; cuve; radiere. Pozitia rostului de lucru
trebuie idicata in proiect precizandu-se modul de trasare a acestuia.
Rezervor din b.a.
46

Calculul radierului pe domeniul elastic:

met coeficientului de pat.

-fara capac (sus
nu incastrat). Armarea rezervorului: se toarna radier; se lasa armature de ancoraj la.

Realizarea rostului de lucru se tine cont de urmatoarele:

suprafata rostului de lucru la stalp si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestuia; la
placi si pereti perpendicular pe suprafata lor. Rosturile la diafragme sa fie
vertical.
Turanarea rosturilor: spalarea cu jet de apa sau aer sub presiune dupa prize
betonului; aproximativ 50ore dupa; inainte de betonare suprafata rostului de lucru va
fi curatata indepartanduse bet ce nu a fost bine compactat sau se va peria cu peria de
sarma ca sa se indeparteze pojghita de apa de ciment dupa care se va uda. Innate
betonarii bet mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa dupa
regula: bet trebuie sa fie saturat dar suprafata sa fie zvantata.
Recomandari privind pozitia rosturilor de lucru:

47

La stalpi se vor prevedea rosturi de lucru numai la baza sect I-I iar in cazul unor
tehnologii special se admit rosturi 30-40mm sub grinda sau placa. La grinzi daca din
motive justificate nu se poate evita intreruperea aceasta se va face in zona de
moment minim adica sectiune II-II. In cazul in care grinzile se toarna separate rostul
de lucru se lasa la 30-50mm sub nivelul inferior al placii sau al vulei. La placi rostul
de lucru va fi situate la - 1/5 din deschiderea
placii.
La plansee cu nervuri cand bet se face in
directia nervurilor rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 1/3 din deschiderea
nervurilor. La plansee cu nervure cand bet se face perpendicular pe directia
dervurilor rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii
principale iar la placa se va incerca pe cat posibile rostul sa fie la 1/5 -1/3 din

48

deschidere.

La bolti si arce se admite rosturi perpendicular pe directoare impartindu-se bolta sau

arcul in elemente dispusi simetric fata de cheie. Nu se admit rosturi avend fata in
49

plan orizontal. La bolti cu latime mare rosturile de lucru se pot face impartindu-se
bolta intr-o serie de bolti mai inguste.

Betonarea se face de la stanga la dreapta

.
la placi curbe subtiri si la peretii rezervoarelor pt
lichide nu se admit rosturi. Turnarea bet se va face fara intrerupere.

la fundatii supuse la incovoiere dinamice pot fi

prevazute rosturi in zona cu effort minim numai daca se adopta dispozitii de armare
corespunzatoare. In cazul peretilor structurali sau a peretilor de lungime mare se vor
prevedea rosturi vertical pt evitarea fisurii din contractie sau eliminarea frontului de
lucru. Aceste rosturi se vor amplasa la distante de max 15m intre ele si vor fi
realizate cu un cofraj interior, cofraje cu table expandata. In cazul elementelor
massive cu lungimea de 20 se vor prevedea rosturi cu table expandata sau cofraje
creindu-se ploturi care se betoneaza alternative. Dimensiunile ploturilor se vor
stabili cu acordul executantuloi si proiectantului. In cazul elementelor massive
avend grosimea >2,5m se va prevedea un rost N cunoscandu-se lamele suprapuse,
iar pt crearea lamelor se va adopta un eventual 2 din urmatoarele solutii: se vor creia
la bet denivelari de tip praguri; se vor disopune armature suplimentare de legatura
50

intre lamele. In acest caz armaturile situate la partea superioara vor fi montate partial
urmand a se complecta inaintea betonarii stratului in care se inglobeaza.

51