1.

STABILIREA COMPOZIŢIEI PENTRU BETOANE DE CLASĂ < C 8/10

Compoziţia betoanelor de clasă mai mică decât C 8/10 se se stabileşte conform datelor
din tabelul B.1.
Betoane de clasă < C 8/10
Tabelul B.1
Dozaj Total
Apa
Clasa Domeniul Φ max ciment** agregat
(orientativ)
betonului de utilizare agregat minim (uscat)
[l/m3]
[Kg/m3] [Kg/m3]
umplutură 31 115 2055 160
C 2,8/3,5
sau egalizare 71 105 2115 140
31 150 2020 160
C 4/5 fundaţii
71 135 2085 140
fundaţii sau 31 180 1990 160
C 6/7,5*
elevaţii 71 160 2060 140
* Aceste clase de beton nu se găsesc în normele europene
** Independent de tipul de ciment

Proporţia dintre diferitele sorturi de agregat se adoptă astfel încât agregatele să se

încadreze în limitele prevăzute în tabelele aferente.

ALEGEREA COMPOZIŢIEI se va face prin încercări preliminare, urmărindu-se realizarea

rezistenţelor cerute. În acest scop se prepară două amestecuri de beton de minimum 30 l.
- primul amestec având compoziţia de bază stabilită anterior;
- al doilea amestec având dozajul de ciment sporit cu 20 kg/m3 faţă de cel al compoziţiei
de bază, menţinând constant cantităţi de apă şi agregate.

Din fiecare amestec se confecţionează minimum 6 epruvete. Confecţionarea şi păstrarea

epruvetelor se face conform STAS 1275-88.
Epruvetele se încearcă la 7 zile, iar pe baza rezultatelor obţinute se adoptă dozajul de
ciment care la această vârstă asigură o rezistenţă cel puţin egală cu clasa betonului.

2. STABILIREA COMPOZIŢIEI PENTRU BETOANE DE CLASĂ ≥ C 8/10

2.1 Tipul de ciment se alege din tabelele B.2, B.3 şi B.4 în funcţie de:
- clasa de expunere
- clasa betonului
- tipul betonului
- masivitatea betonului

1
2 Materiale pentru construcţii

Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat şi beton precomprimat,
turnat monolit, aflat în clasa de expunere 1 şi 2a.
Tabelul B.2
Nr. Condiţiile de executare şi/sau Clasa de Tipul de
Tipul de ciment
crt. caracteristicile elementelor beton beton
0 1 2 3 4
C 4/5 II/B, II/A,
simplu
C 8/10 IV/A,V/A, 32,5
C 12/15
I/A, II/A
C 16/20 armat
32,5
C 18/22,5
I 32,5
Elemente sau construcţii cu C 20/25
II/A-S, II/A-L,
grosimi mai mici de 1,5 m C 25/30 armat
1 II/A-V,
executate în afara perioadei C 28/35
de timp friguros 32,5 R/42,5
C 30/37
C 32/40 I 42,5 (R)
C 35/45 armat/
C 40/50 precomprimat
C 45/55 I 52,5
C 50/60
H II/A-S, H II/B-S,
≥ C 12/15 simplu
III/A 32,5
C 16/20 H I, H II/A-S,
armat
C 18/22,5 32,5
C 20/25
Elemente de construcţii C 25/30 armat H I 32,5/42,5
2 masive având grosimea egală C 28/35
sau mai mare de 1,5 m C 30/37
C 32/40 H I 42.5
C 35/45 armat/
C 40/50 precomprimat
C 45/50 H I 52,5
C 50/60
Observaţie :
Pentru executarea elementelor cu grosimi mai mici de 1,5 m, pe timp friguros, se
recomandă utilizarea cimenturilor cu întărire rapidă (R).

2
 Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat şi beton precomprimat,
turnat monolit, aflat în clasele de expunere 2b şi 3.
Tabelul B.3
Nr. Condiţiile de executare şi/sau Clasa de
Tipul de beton Tipul de ciment
Crt. caracteristicile elementelor beton
0 1 2 3 4
< C 16/20 simplu II/A-S, 32,5 (R)
C 16/20 I 32,5 (R)
armat
C 28/35 II/A-S 32,5 (R)
C 30/37
Elemente sau construcţii cu
1 C 32/40 I 42,5 (R)
grosimi mai mici de 1,5 m
C 35/45 armat/
C 40/50 precomprimat
C 45/55 I 52,5 (R)
C 50/60
< C 16/20 simplu H II/A-S 32,5
C 16/20
armat H I 32,5
C 28/35
Elemente de construcţii masive C 30/37
2 având grosimea egală sau mai C 32/40 H I 42.5
mare de 1,5 m C 35/45 armat/
C 40/50 precomprimat
C 45/50 H I 52,5
C 50/60

Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat şi beton precomprimat,
turnat monolit, aflat în clasele de expunere 4 şi 5.
Tabelul B.4
Nr. Natura Gradul de Tipul de ciment pentru:
crt. agresivităţii agresivitate simplu armat
0 1 2 3 4
Agresivitate de II/A-S II/A-S
1 slabă
dezalcalizare 32, (R)/42,5 32,5 (R)/ 42,4
II/A-S 32,5(R)/42,5
slabă II/A-S 32,5/42,5
Agresivitate (R)
2
carbonică Intensă sau foarte
I 42,5 I 42,5(R)
intensă
II/A-S, II/A-V, II/B-S H I, H II/A-S
foarte slabă
32,5/42,5 32,5/42,5
Agresivitate
3 intensă sau foarte
sulfatică SR II/B-S, SR II/A-S SR I
intensă (toate
32,5/42,5 32,5/42,5
cazurile)

3
4 Materiale pentru construcţii

0 1 2 3 4
H II/A-S, SR II/A-P
slabă H II/A-S 32,5/42,5
Agresivitate 32,5/42,5
4
magneziană intensă sau foarte SR II/A-S SR I
intensă 32,5/42,5 32,5/42,5
slabă H II/B-S 32,5/42,5 H II/A-S 32,5/42,5
Agresivitate a
5
sărurilor de amoniu intensă sau foarte SR II/B-S SR II/A-S
intense 32,5/42,5 32,5/42,5
slabă H II/A-S 32,5/42,5 H I 32,5/42,5
6 Agresivitate bazică
intensă SR II/A-S 32,5/42,5 SR I 32,5/42,5
Observaţie :
Cimentul de clasă 42,5 se utilizează la beton de clasă egală sau mai mare de C 30/37.

2.2 Valoarea maximă a raportului A/C se alege din tabelul B.5 în funcţie de clasa
betonului şi clasa cimentului. Această valoare nu va fi mai mare decât cea prevăzută în tabelul
B.6 (se alege valoarea mai mică).
Tabelul B.5
CLASA CIMENTULUI
CLASA BETONULUI
32,5 42,5 52,5
C 8/10 0,75
C 12/15 0,65
C 16/20 0,55 0,65
C 18/22,5* 0,53 0,62
C 20/25 0,50 0,60
C 25/30 0,45 0,55 0,60
C 28/35* 0,40 0,50 0,55
C 30/37 0,47 0,53
C 32/40* 0,45 0,590
C 35/45 0,40 0,47
C 40/50 0,45
C 45/55 0,42
C 50/60 0,40
* Clase de beton care nu se găsesc în normele europene

Raportul A/C maxim

Valoarea maximă a raportului A/C pentru realizarea clasei betonului, se stabileşte în

funcţie de clasa cimentului şi gradul de omogenitate al betonului, conform tabelului B.5, cu
următoarele precizări:
- valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al betonului; pentru
gradul I valorile cresc cu 0,05, iar pentru gradul III scad cu 0,05;

4
 - în cazul utilizării agregatelor de concasaj, valorile din tabel se măresc cu 10%;

- în cazul accelerării întăririi betonului prin tratare termică, ţinând seama de reducerea
rezistenţei finale, valorile raportului A/C prevăzute în tabel, vor fi considerate valabile
pentru gradul I, urmând ca pentru gradul II să fie diminuate cu 0,05.
Valoarea maximă a raportului A/C pentru asigurarea cerinţelor de durabilitate, în funcţie
de clasa de expunere, nu va depăşi valorile din tabelul B.6.

Gradul de omogenitate
Gradul de omogenitate se apreciază astfel:
- pentru staţiile de betoane în funcţiune, se consideră gradul de omogenitate din luna
precedentă pentru tipuri sau clase de beton similare, determinat din tabele;
- pentru staţiile noi, se apreciază în funcţie de nivelul de dotare şi calitatea sorturilor de
agregate, urmând a fi calculat în funcţie de rezultatele obţinute în prima perioadă de
preparare a betonului;
În cazul în care betoanele trebuie să îndeplinească condiţii speciale, în ceea ce priveşte
gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A/C să depăşească valorile:
- 0,6 pentru gradul de impermeabilitate P410:
- 0,55 pentru gradul de impermeabilitate P410, în cazul betoanelor simple expuse la
agresivitate;
- 0,50 pentru gradul de impermeabilitate P810;
- 0,45 pentru gradul de impermeabilitate P1210.

Cerinţe minime de asigurare a durabilităţii pentru beton, în funcţie de clasele de expunere

Tabelul B.6
Clasa de Agregate
Grad de Grad de
Clasa de beton rezistente la Aer Raport A/C
impermeabi gelivitate,
expunere îngheţ- antrenat max.
min. -litate min. min.
dezgheţ
1 C 12/15 P4 - - - 0,65*
a C 16/20 ** P4 - - - 0,50
2
b C 18/22,5 P8 G 100 (150) DA DA 0,45
3 C 25/30 P12 G 150 DA DA 0,40
a C 20/25 P8 - - - 0,45
4 b1 C 25/30 P12 G 100 DA DA 0,40
b2 C 25/30 P12 G 150 DA DA 0,40
a C 18/22,5 P8 - - - 0,50
b C 18/22,5 P8 - - - 0,50
5
c C 18/22,5 P12 - - - 0,45
d C 25/30 P12 - - - 0,45
Notă :
* pentru betonul simplu nu există condiţie;
** se poate adopta clasa de beton minim C 12/15, cu condiţia împlinirii simultane a celorlalte
cerinţe minime pentru asigurarea durabilităţii.

5
6 Materiale pentru construcţii

Observaţie:
În clasele de expunere 1-5 dacă se îndeplineşte condiţia de impermeabilitate minimă P 12,
precum şi celelalte condiţii minime de asigurare a durabilităţii, se poate alege pentru betonul
precomprimat, clasa minimă de beton C 20/25 sau C 25/30, funcţie de tipul de armături
utilizate.

2.3 Clasa de consistenţă se determină din tabelul B.7 în funcţie de:

- elementul în care se toarnă betonul
- tasarea dorită

Tabelul B.7
Nr. Clasa de Tasare
Tipul de elemente
Crt. consistenţă (mm)
Fundaţii din beton simplu sau slab T2 sau 30± 10
1
armat, elemente masive T3 70± 20
Fundaţii din beton armat, stâlpi, grinzi, 70± 20
2 T3 sau T3/T4
pereţi structurali 100± 20
Idem, realizate cu beton pompat,
3 T4 120± 20
monolitizări
Elemente de monolitizări cu armături
4 dese sau cu dificultăţi de compactare, T4/T5 150± 30
elemente cu secţiuni reduse
Elemente pentru a căror realizare
5 tehnologia de execuţie impune betoane T5 * 180± 30
foarte fluide
* Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianţi.
Observaţie:
Betoanele având clasa de consistenţă mai mare de T3, se transportă cu autoagitatoare.

2.4 Apa de amestecare A0 se alege din tabelul B.8 în funcţie de:

- clasa betonului;
- clasa de consistenţă.
Aceasta valoare se va corecta cu cantitatea ac, conform notelor de sub tabel:
A = A0 + ac

Cantitatea orientativă de apă de amestecare

Tabelul B.8
I 3
Cantitatea de apă (A ) – l/m ,
Clasa betonului Pentru clasa de consistenţă:
T2 T3 T3/T4 T4
< C 8/10 160 170 - -

6
 C 8/10 ... C 20/25 170 185 200 220
≥ C 25/30 185 200 215 230
Valorile privind cantitatea de apă de amestecare prevăzute în tabel sunt valabile în cazul
agregatelor de balastieră 0,31mm.
Cantităţile de apă se vor corecta prin reducere sau stropire, după cum urmează:
- reducere 10% în cazul agregatelor 0- 71 mm;
- reducere 5% în cazul agregatelor 0 - 40 mm;
- reducere 10 – 20% în cazul folosirii de aditivi;
- spor 10% în cazul folosirii pietrei sparte;
- spor 20% în cazul agregatelor 0 - 7 mm;
- spor 10% în cazul agregatelor 0 - 16 mm;
- spor 5% în cazul agregatelor 0 - 2 mm.

2.5 Dozajul de ciment

Cu formula C = A/[A/C], se calculează dozajul de ciment care nu trebuie să fie mai mic
decât dozajul minim dat în tabelul B.9, deci se alege valoarea mai mare.

Dozajul minim de ciment pentru asigurarea cerinţelor de durabilitate

Tabelul B.9
Clasa de Regim de Dozajul minim de ciment (kg/m3) pentru:
expunere agresivitate Beton simplu Beton armat
a - 150 250
1
b - 180 275
a - 200 290
2
b - 300 325
3 - 325 365
S 300 325
a
I 350 390
4 S 300 325
b 325 365
I
ANA AS ANA AS
5 a FS 225 (180) 2401) 260 2701)
3301) 3601)
b S 300 (280) 325
3002) 3402)
3302) 3652)
c I 350 (280) 390
3103) 3503)
d 350 (+) 4102) 390 (+) 4502)
FI-1 (280) 3703) 4103)
FI-2 4102) (+) 4502) (+)
4103) 4503)

7
8 Materiale pentru construcţii

FI-3 4103) (+) 4503) (+)

NOTAŢII :
A.N.A. – ape naturale agresive, cu excepţia celor cu agresivitate sulfurică şi apa Mării Negre.
A.S. – agresivitate sulfurică
1) ciment II A-S,
2) ciment H I; HII A-S,
3) ciment SR I; SR II A-S, (+) măsuri suplimentare de protecţie,
( ) valorile din paranteze se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare.
Dozajele de ciment sunt valabile în cazul folosirii agregatelor de râu 0 - 31 mm. Pentru
agregatele de carieră (piatră spartă) dozajul se măreşte cu 5%. Pentru agregate de 0 - 16 mm,
dozajele se sporesc cu 10%, iar pentru agregatele de 0 - 71 mm se reduc cu 10%. În cazul
folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferior
celor din tabel, pe bază de reglementări tehnice speciale sau cu avizul unui institut de
specialitate.
În cazul folosirii de aditivi reducători de apă, cu avizul unui institut de specialitate şi
acordul proiectantului, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din
tabel, respectându-se următoarele condiţii:
a. agresivitatea sulfurică - intensă şi foarte intensă (1, 2, 3)
√ Reducerea dozajului de ciment va fi de 5 – 15%, funcţie de aditivul utilizat;
√ Dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/m 3 pentru betoanele armate,
respectiv 310 kg/m3 pentru betoanele simple.
b. alte agresivităţi – reducerea dozajului va fi de până la 5% în cazul agresivităţii slabe,
respectiv până la 10% în cazul agresivităţilor intense şi foarte intense.
c. nu se va depăşi limita prevăzută pentru raportul A/C.
d. consistenţa betonului, la locul punerii în operă, va corespunde unei tasări de cel puţin 7
cm.

2.6 Cantitatea de agregat

Cantitatea de agregat se calculează cu relaţia:
A1g = ρag (1000 − C / ρc − A / ρa − P)

Densitatea aparentă a agregatelor este dată în tabelul B.10.

Tabelul B.10
Densitatea aparentă - ρ ag
Tipul de roci
kg/dm3
Silicioasă (agregate de balastieră) 2,7
Calcaroase 2,3 – 2,7
Granitică 2,7
Bazaltică 2,9
- ρ ag se ia din tabelul B.10;
- ρ c = 3 kg/l;
- ρ a = 1 kg/l;
- P = 20 l/m3 în mod obişnuit, în cazuri speciale se alege din tabelul B.11.

8
 Tabelul B.11
Dimensiunea maximă a agregatelor (mm) 7 10 16 20 31 40 71
Aer antrenat % (± 0,5) 6 6 5 5 4,5 4 3,5

2.7 Zona de granulozitate a agregatului se alege din tabelul 12 în funcţie de:

- dozajul de ciment ”C”
- clasa de consistenţă / tasare

Granula maximă a agregatelor

Dimensiunea maximă a granulei agregatelor se stabileşte în funcţie de dimensiunea cea

mai mică a elementelor, distanţa dinte barele de armătură şi stratul de acoperire cu beton a
armăturilor, aplicând relaţiile:
- Φ max ≤  1/4 D
- Φ max ≤  d – 5 mm
- Φ max ≤  1,3 c
- în cazul porilor se aplică Φ max ≤  1,3 D
- în cazul recipienţilor şi a monolitizărilor se ia Φ max ≤  1,3 D
D – dimensiunea cea mai mică a elementului structural
d – distanţa dintre barele de armătură (cu excepţia cazului grupării barelor)
c – mărimea stratului de acoperire cu beton

Granulozitatea agregatului total

Curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel încât să se încadreze, funcţie

de dozajul de ciment şi consistenţa betonului, în zona recomandată conform tabelului B.12.

Zonele de granulozitate recomandate

Tabelul B.12
Dozajul de ciment (kg/m3)
Clasa de tasare
< 200 200-300 300-400 > 400
T2 I I (II) I (III) III
T3, T3/T4 I I (II) II (III) III
T4, T4/T5, T5 - I I (II) II (III)
Observaţie:
Zonele indicate în paranteze se adoptă cu precădere, dacă la încercările preliminare se constată
că amestecul de beton nu prezintă tendinţă de segregare.

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 7 mm

Tabelul B.13
Limita % trecerii în masă prin sită sau ciur

9
10 Materiale pentru construcţii

0,2 1 3 7
Max. 12 40 70 100
Min. 3 25 54 95

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 16 mm

Tabelul B.14
% trecerii în masă prin sită sau ciur
Zona Limita
0,2 1 3 7 16
Max. 11 45 60 80 100
I
Min. 3 35 51 71 95
Max. 8 35 50 70 100
II
Min. 2 25 41 61 95
Max. 6 25 40 60 100
III
Min. 1 15 30 50 95

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 20 mm

Tabelul B.15
% trecerii în masă prin sită sau ciur
Zona Limita
0,2 1 3 (5) 7 20
Max. 10 40 55 75 100
I
Min. 3 30 46 66 95
Max. 7 30 45 65 100
II
Min. 2 20 36 56 95
Max. 5 20 35 55 100
III
Min. 1 10 25 45 95

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 31 mm

Tabelul B.16
% trecerii în masă prin sită sau ciur
Zona Limita
0,2 1 3 7 16 31
Max. 10 40 50 70 90 100
I
Min. 3 31 41 61 81 95
Max. 7 30 40 60 80 100
II
Min. 2 21 31 51 71 95
Max. 5 20 30 50 70 100
III
Min. 1 10 20 40 60 95

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0 – 40 mm

Tabelul B.17
% trecerii în masă prin sită sau ciur
Zona Limita
0,2 1 3(5) 7 (5) 20 40
I Max. 10 30 45 60 80 100

10
 Min. 3 21 36 51 71 95
Max. 7 25 35 50 70 100
II
Min. 2 16 26 41 61 95
Max. 5 15 25 40 60 100
III
Min. 1 5 15 30 50 95
La prepararea betoanelor se poate adopta o curbă de granulozitate discontinuă în
domeniul 3 - 7 mm sau 3 – 16 mm. În aceste cazuri se va asigura încadrarea agregatului total
pentru treceri până la 3 mm inclusiv, în zona I de granulozitate.

2.8 Dacă agregatul conţine apă – este umed – se va corecta cantitatea de apă de
amestecare, cu apa conţinută în agregat (Aag)
Ac = A - Aag,
la fel corectându-se şi cantitatea de agregat
Αcg = Α1g + Αag

2.9 Calcularea agregatului pe sorturi – metoda sorturilor

Metoda se utilizează când la staţia de beton avem agregate pe sorturi adică: 0 – 1; 1 – 3; 3

– 7; 7 –16; 16 – 31. În practică se admite ca primele două sorturi 0 – 1 şi 1 – 3 să fie amestecate,
formând sortul 0 – 3.

Etapele de calcul sunt:

1) Se impune curba granulometrică a agregatului pe care dorim să o obţinem (de regulă aceasta
este curba granulometrică ideală obţinută ca medie aritmetică a limitelor minime şi maxime ale
zonei de granulozitate).
T − Tmin
TAOA = max
2

2) Se calculează procentele din fiecare sort după relaţiile:

%sort (0 – 1) = Ts1 – 0
%sort (1 – 3) = Ts3 – Ts1
%sort (3 – 7) = Ts7 – Ts3
%sort (7 – 16) = Ts16 – Ts7
%sort (16 – 31) = Ts31 – Ts16
Tsi = trecerea prin ciur (sită) 1, 3, 7, 16, 31;

3) Se calculează cantităţile în kg din fiecare sort necesare preparării unui amestec optim de
agregate (A.O.A. – amestecul sorturilor astfel încât volumul de goluri să fie minim).

Exemplu de calcul:
Pentru prepararea a 10m3 de beton greu avem nevoie de 23000kg de A.O.A. care să se
încadreze în zona I de granulozitate.

11
12 Materiale pentru construcţii

Să se calculeze cantităţile de agregat din fiecare sort care trebuiesc comandate.

1. Curba granulometrică ideală pentru zona I este:

0,2 1 3 7 16 31
(10+3)/2=6,5 (40+31)/2=35,5 45,5 65,5 85,5 100
2. Procentele din fiecare sort vor fi:
(0 – 1)% = 35,5 – 0 = 35,5% = 0,355
(1 – 3)% = 45,5 –35,5 = 10% = 0,10
(3 – 7)% = 65,5 –45,5 = 20% = 0,20
(7 – 16)% = 85,5 –65,5 = 20% = 0,20
(16 – 31)% = 100 –85,5 = 14,5% = 0,145

3. Cantităţile de agregat ce trebuiesc comandate sunt:

m0 – 1 = 23000 · 0,355 = 8165 kg
m1 – 3 = 23000 · 0,10 = 2300 kg
m3 – 7 = 23000 · 0,20 = 4600 kg
m7 – 16 = 23000 · 0,20 = 4600 kg
m16 – 31 = 23000 · 0,145 = 3335 kg
TOTAL: 23000 kg

2.10 a) Pentru verificarea rezistenţelor mecanice se prepară câte 3 amestecuri de beton de

minimum 30 de l fiecare, pentru fiecare din următoarele compoziţii:
- compoziţia de bază rezultată din calculele prezentate la punctele 2.1.....2.8;
- o compoziţie suplimentară având dozajul de ciment sporit cu 7% dar minim 20 kg/m3,
menţionându-se cantităţile de apă şi agregat ale compoziţiei de bază:
- a doua compoziţie suplimentară având dozajul de ciment redus cu 7% dar minim 20
kg/m3 (numai dacă dozajul nu este sub cel minim admis), menţinându-se cantităţile de
apă şi agregat ale compoziţie de bază;
b) din fiecare amestec se confecţionează minimum 4 epruvete, rezultând în total câte 12 epruvete
pentru fiecare compoziţie. Confecţionarea, păstrarea şi încercarea epruvetelor se vor efectua
conform STAS 1275-88;
c) câte 6 din epruvetele confecţionate pentru fiecare compoziţie se încearcă la vârsta de 7 zile. Se
adoptă compoziţia preliminară pentru care, cu dozajul minim de ciment, rezistenţa betonului la
vârsta de 7 zile e cel puţin egală cu valoarea indicată în tabelul B.18.

Rezistenţa la compresiune la 28 de zile pentru încercări preliminare

Tabelul B.18
fck preliminară (N/mm2)
Clasa betonului
Cilindru Cub
C 8/10 8 10
C 12/15 12 15
C 16/20 16 20
C 20/25 20 25
C 25/30 25 30
C 30/37 30 37
C 35/40 35 40

12
 C 40/50 40 50
C 45/55 45 55
C 50/60 50 60
C 55/67 55 67
C 60/75 60 75
C 70/85 70 85
Observaţie:
Valorile sunt valabile pentru gradul II de omogenitate

d) Pentru gradul I, respectiv III de omogenitate la valorile prevăzute în tabelul B.18 se scade,
respectiv se adaugă valoarea ∆ , conform tabelului B.19.
Tabelul B.19
∆ (N/mm2) ∆ (N/mm2)
Clasa betonului
- cilindru - - cub -
C 8/10 – C 20/25 2,5 3
C 28/35 – C 35/45 3 4
C 40/50 – c 50/60 4 5

e) În cazurile urgente, se poate adopta preliminar compoziţia betonului pe baza rezistenţei la

vârsta de 7 zile, dacă aceasta atinge cel puţin următoarele procente din rezistenţa la 28 de zile
prevăzută în tabelul B.18:
- 55% pentru cimenturile tip H, II B, SR;
- 65% pentru cimenturile tip II A, I;
- 75% pentru cimenturile tip R;
f) Compoziţia astfel stabilită se va corecta pe baza rezultatelor încercărilor la vârsta de 28 de zile.

13
 MORTAR

Dozaje uzuale pentru mortare de zidărie preparate cu var – pastă

Tabelul 1
Materiale necesare pentru 1 m3
Marca Ciment Kg Var pastă Nisip
Tipul
mortarului
mortarului 52,5
şi notaţia 32,5 m3 kg m3 kg
42,5
M 10 Z var - ciment 117 112 0,100 130 1,23 1660
M 25 Z ciment - var 165 157 0,100 130 1,23 1660
M 50 Z ciment - var 230 219 0,090 115 1,18 1600
M 100 Z ciment - var - 275 0,060 75 1,18 1600
M 100 Z ciment - 325 - - 1,18 1600

Dozaje uzuale pentru mortare de tencuială cu var – pastă

Tabelul 2
Materiale necesare pentru 1 m3
Marca Ciment kg Var pastă Nisip
Tipul
mortarului
mortarului 42,50
şi notaţia 32,5 m3 kg m3 kg
52,50
M4T var - - 0,375 500 1,15 1400
M 10 T var - ciment 145 138 0,250 325 1,20 1500
M 25 T var - ciment 180 171 0,200 260 1,20 1500
M 50 T ciment - var 290 275 0,085 110 1,25 1550
M 100 T ciment - var - 370 0,045 60 1,25 1550
M 100 T ciment - 385 - - 1,25 1550

Dozaje uzuale pentru mortare de zidărie preparate cu var hidratat

Tabelul 3
Materiale necesare pentru 1 m3
Marca Ciment kg Var hidratat Nisip
Tipul
mortarului
mortarului 52,5
şi notaţia 32,5 m3 kg m3 kg
42,5
M 10 Z var - ciment 117 112 0,100 130 1,23 1660
M 25 Z ciment - var 165 157 0,100 130 1,23 1660
M 50 Z ciment - var 230 219 0,090 115 1,18 1600
M 100 Z ciment - var - 275 0,060 75 1,18 1600
M 100 Z ciment - 325 - - 1,18 1600

14
 Dozaje uzuale pentru mortare de tencuială preparate cu var hidratat
Tabelul 4
Materiale necesare pentru 1 m3
Marca Ciment kg Var hidratat Nisip
Tipul
mortarului
mortarului 42,50
şi notaţia 32,5 m3 kg m3 kg
52,50
M4T var - - 0,375 500 1,15 1550
M 10 T var - ciment 145 138 0,250 325 1,20 1500
M 25 T var - ciment 180 171 0,200 260 1,20 1500
M 50 T ciment - var 290 275 0,085 110 1,25 1550
M 100 T ciment - var - 370 0,045 60 1,25 1550
M 100 T ciment - 385 - - 1,25 1550

Consistenţe recomandate diferitelor mortare utilizate în construcţii:

Tabelul 5
Tipul Consistenţa
Lucrarea
mortarului (cm)
- din cărămizi pline sau blocuri de beton
uşor
8 – 13
Mortare - din cărămizi cu goluri sau blocuri
7–8
pentru ceramice cu goluri
zidărie 4–7
- din blocuri pe piatră sau blocuri de beton
compact 11 – 12
- din blocuri mici sau blocuri B.C.A.
Executate pe zidărie pentru şpriţ 12 – 13
de blocuri mici sau pentru grund 9 – 11
Mortare
B.C.A. pentru tinci 12 – 14
pentru MANUAL
tencuieli pentru şpriţ 11 – 13
care se Executate pe alte
pentru grund 8–9
execută tipuri de zidării
pentru tinci 12 – 14
MECANIC Executate pe orice fel de zidării 10 – 12

15