8 Informatica

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

INFORMATIC

Autor: Ionu OVEJANU

Copyright DEPARTAMENT ID 2009

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii
din Bucureti, forma de nvmnt la distan.
Coninutul cursului este proprietatea intelectual a
autorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea n
format electronic aparin Departamentului de nvmnt la
Distan al Universitii din Bucureti.

Universitatea din Bucureti
Editura CREDIS
Bd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5
Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47
Fax: (021) 315 80 96
Email: credis@credis.ro
Http://www.credis.ro
Curs de Informatica pentru Facultatea de Geografie
INTRODUCERE
Informatica in geografie este stiinta care se ocupa cu studiul si elaborarea metodelor de
prelucrare a informatiei geografice cu ajutorul sistemelor automate de calcul. Sistemul informational
prelucreaza informatiile intre sistemul condus si sistemul conducator, fiind reprezentat de totalitatea
metodelor, procedurilor si mijloacelor, folosite in procesul informational si poate fi definit ca un
ansamblu organizat si integrat de operatii de culegere, transmitere, prelucrare, sistematizare, analiza si
pastrare, difuzare si valorificare a informatiilor.
Sistemul informational trebuie sa fie capabil sa furnizeze rapoarte periodice privind
desfasurarea activitatii dar si rapoarte la cerere, determinate de semnalarea unor situatii neobisnuite.
Sistemul informational fundamenteaza activitatea de analiza si prognoza, permitand adoptarea rapida
si eficienta a masurilor impuse de evolutia activitatii. Rezulta ca, sistemul informational reprezinta un
ansamblu structurat si corelat de proceduri si echipamenteelectronice de calcul care permit culegerea,
transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii. Sistemul informatic largeste campul de
actiune al sistemului informational, ii potenteaza valentele imbunatatindu-l sub aspect calitativ.
data cu evolutia sistemelor electronice de calcul, sistemul informatic tinde sa se suprapuna
sistemului informational ca sfera de cuprindere. !ai mult, daca se include in sfera sistemului
informatic activitatea de conducere a proceselor tehnologice, cu ajutorul claculatoarelor de proces,
sfera sistemelor informatice va depasi sfera sistemelor informationale.
1
I. SCURT ISTORIC
"nul #$%& aduce una din cele mai mari realizari' tranzistorul de catre (ohn )ardeen, *alter
)rattain si *illiam Shoc+le,. -ransistorul este un
comutator electronic compact care a .nlocuit tubul
electronic. Inventarea tranzistorului a declansat si orientarea
spre miniaturizare.
/n #$%$ englezul !aurice 0. *il+es de la Cambridge a
realizat, pe baza proiectului lui (ohn von 1eumann, 23S"C
4 2lectronic 3ela, Storage "utomatic Computer 5. 23S"C
a fost disponibil cu c6teva luni .naintea 230"C si a primit
titlul de primul calculator electronic cu capacitati de stocare. 7a 8arvard, .n anul #$%$, "n *ang,
fondatorul *ang 7aboratories a dezvoltat memoriile cu miez magnetic. In consecinta, (a, Forrester de
la !I- 4!assachutsetts Institute of -echnolog,5 a descoperit o modalitate de a organiza memoriile cu
miez magnetic, oferind o aplicatie mai practica dec6t precedentele cone9iuni seriale. Calculatoarele nu
au devenit doar mai rapide ci acum puteau avea si memorii mai mari. /n #$:#, !auchl, si 2c+ert au
.nfiintat propria lor companie si aveau .n obiectiv realizarea unui calculator comercial cu scopuri
generale. "cesta avea s; se numeasca <1I0"C I.
Calculatoarele precedente au fost folosite doar pentru
scopuri stiintifice sau militare. ficiul care se ocupa de
recensaminte a instalat imediat un calculator <1I0"C I si l-a
folosit mai mult de #= ani. In 7ouisville, in anul #$:% la compania
General 2lectric a fost realizata prima lista computerizata a
angajatilor calculatorul folosit fiind chiar <1I0"C I. "cum era
doar o chestiune de timp p6n; c6nd alte companii precum
)urroughs 4<nis,s5, I)! si altele realizau valoarea comerciala a
calculatoarelor si .ncepeau sa ofere calculatoarele realizate de ei.
Consumau foarte mult curent electric si degajau o cantitate foarte mare de caldura si in
sistemele mari ceda unul la doua ore. (ac+ >ilb, de la -e9as Instruments .mpreuna cu Robert 1o,ce
2
de la Fairchild Semiconductor au descoperit ca rezistentele, condensatoarele si tranzistoarele puteau fi
facute din acelasi material semiconductor. "cest lucru a dus la aparitia circuitului integrat realizat de
acestia in #$:$, circuit care a .nceput sa fie utilizat in calculatoare din #$?%.
In anii @?A Gene "mdahl a realizat seria revolutionara de
calculatoare foarte rapide, cu utilizare generala I)! S,stemBC?A
folosind tehnologia circuitelor integrate. 3eoarece era o familie de
calculatoare si foloseau softDare compatibil era o investitie
convenabila pentru companiile in crestere. !ai t6rziu in propria lui
firma Gene "mdahl a construit un calculator competitiv mai mic si
mai ieftin.
!iniaturizarea componentelor s-a produs o data cu inovatiile tehnologice, c6teva din acestea
av6nd chiar un succes comercial. Cel mai bun e9emplu este Ied >en lsen si 32C 4 3igital 2Euipment
Corporation 5 care au produs primul minicomputer F3F-# realizat in anul #$?C. !ult mai ieftin dec6t
marile masini acest minicomputer era realizat pentru a fi folosit de catre micile companii. In cealalta
parte, pe ramura super-calculatoarelor I77I"C I0 a fost folosit pentru prima oara pentru a rezolva
probleme aerodinamice care erau prea mari si complicate pentru alte sisteme. In tot acest timp erau
facuti pasi importanti si in dezvoltarea limbajelor de programare. "cestea au .nceput sa fie un domeniu
interesant din #$:A. (ohn )ac+us si un grup de ingineri au realizat FR-R"1 4FRmula
-R"1slator5 ca fiind primul limbaj de programare algebrica.
In #$:$, amiralul Grace !urra, 8opper era omul de baza in dezvoltarea C)7 4Cmmon
)usiness riented 7anguage5 ca fiind primul limbaj de programare
realizat pentru afaceri. 8opper a ajutat de asemenea la inventarea
compilatorului lui <1I0"C I, un program care putea traduce alte
programe in limbaj masina in # si A pe care calculatorul le .ntelege. In
anul #$?% 3ouglas 2nglebart a inventat mouse-ul c6nd lucra pentru
Standford Research Institute 4SRI5.
3enumirea initiala a mouse-ului a fost Gindicator de pozitie H-I pentru sistem de afisareG.
Firma Hero9 a introdus mouse-ul in #$J% la sistemul sau de calcul "lto. 3octorul (ohn >emen,,
profesor de matematica la 3artmouth .mpreuna cu doctorul -homas >urtz, au dezvoltat in anul #$?:
3
limbajul )"SIC 4)eginner@s "ll-purpose S,mbolic Instruction Code5. !ai t6rziu ei au prezentat o
versiune a limbajului numita -rue )"SIC care folosea tehnici de programare structurata pentru a face
programele mai usor de citit, de depanat si de .mbunatatit. "stazi sunt folosite ca limbaje de
programare limbaje cum ar fi Fascal, C, CKK, (ava si altele.
In anul #$?J a fost creata prima unitate de discheta de
I)! unde "lan Shugart conducea o echipa care se ocupa de
realizarea unitatii. 3upa doi ani Shugart a parasit firma I)!
lu6nd cu el peste #AA din ingineri pentru !emore9. 3upa mai
bine de zece ani, in #$J$, Finis Conner a .nceput sa colaboreze
cu Shugart pentru a lansa pe piata a unei unitati de hard dis+ de
: #B% inch. 2i au fondat firma Seagate -ehnolog, si la sf6rsitul
anului au lansat interfata si unitatea de hard dis+ S--:A? care avea capacitatea de :! formatata.
"ceast; unitate este considerata precursoarea unitarilor de hard dis+. "lan Shugart este un nume care
nu trebuie uitat foarte usor pentru ca el este cel care a creat unitatea de dischete, unitatea de hard dis+
precum si interfata SCSI. /n anul #$JA Intel a creat un chip de memorie care putea stoca un +ilobit de
informatie 4# +ilobit este egal cu #A=% bitiL iar un octet este egal cu & biti - chipul continea #=& octeti5.
)usicomp fiind companie japoneza producatoare de masini de calcul vaz6nd succesul .nregistrat de
Intel, a comandat douasprezece tipuri diferite de circuite. Cei de la firma Intel in loc sa produca #=
chipuri diferite au inclus toate functiile acestora intr-un singur chip si l-au proiectat in asa fel incit sa
poata fi controlat de un program care ii putea schimba functiile.
In anul #$JA 8off a realizat primul microprocesor numit Intel %AA% 4Gfort,-oh-fourG5 f;c6nd
astfel visul realizarii unui calculator mic, o realitate. Chipul Intel %AA% opera simultan cu patru biti de
date. 3upa %AA% a urmat in anul #$J= microprocesorul &AA& pe & biti. <n an mai t6rziu au aparut
primele microcalculatoare bazate pe chipul &AA&. In anul #$JC
compania Intel a scos pe piata un nou procesor &A&A care era de zece
ori mai rapid dec6t &AA& si adresa ?% +b memorie. In anul #$J: 8.
2dDard Roberts cunoscut si cu numele de Gtat;l microcalculatoruluiG a
realizat +it-ul "ltair &&AA care utiliza un microprocesor &A&A. "cesta
s-a v6ndut pentru apro9imativ C$: <S3 si pentru a putea fi folosit
4
erau necesare c6teva cunostinte de asamblare.
!ulte companii de calculatoare au aparut si disparut dar una dintre cele mai vechi este "pple
Computer .nfiintata de Steven (obs si Stephen *oznia+. Sediul initial al firmei "pple a fost un garaj.
*oznia+ a realizat un microcomputer care era accesibil si at6t pentru persoane fizice c6t si pentru
firmele mici. 3e la primele calculatoare "pple scoase pe piata in anul #$JJ aceste calculatoare au
devenit din tot mai utilizate. Frimul calculator lansat de "pple Computer, "pple I costa ?$: <S3.
Sistemul era realizat dintr-o placa de circuit principala fi9ata in suruburi pe un placaj. "cest
calculator nu continea nici carcasa nici sursa de alimentare. Calculatorul "pple II care a aparut pe piata
in anul #$JJ a stabilit standardele pentru aproape toate calculatoarele mai importante care i-au urmat,
chiar si pentru I)! FC. In #$J& Fhilips si Son, au colaborat pentru a realiza actualul compact disc
audio. "nul #$&= cele doua companii au definitivat standardul care cuprindea printre altele si
dimensiunea de %,J= inch 4#=A mm5 si care are o grosime de #,= mm. Se spune ca a fost aleasa aceasta
dimensiune deoarece permitea .nregistrarea Simfoniei a IH-a de )eethoven. Fhilips si Son, au elaborat
si specificatiile pentru unitatea C3-R! care este folosita de noi astazi. In anul #$&# "dam sborne a
introdus un microcalculator portabil, sborne #. "cesta cintarea apro9imativ ## +g, avea o memorie
de ?% +ilo-b,tes, si costa #J$: <S3.
Compania I)! a colaborat pentru limbajele noului FC cu, pe atunci, mica firma !icrosoft care
astazi este una din cele mai mari companii producatoare de softDare.
In anul #$$? intr-un clasament al primilor zece ofertanti de softDare firma se afla pe locul al
doilea, cu v6nzari de $,%C: miliarde dolari, fiind depasita de I)! care, la acea vreme trecea bine
pragul de zece miliarde, v6nzarile ei ajung6nd la #=,$## miliarde dolari. Fe data de #= august #$&# in
industria calculatoarelor a aparut un nou standard.
3in #$&# si p6na astazi numarul calculatoarelor compatibile FC v6ndute a atins de sute de
milioane. Chipul Intel &A=&? lansat in anul #$&# este procesorul calculatorului I)! "- si a fost
preferat de I)! deoarece era compatibil cu &A&& 4programele scrise pentru chipul &A&& mergeau si pe
=&?5.
"nul #$&: aduce cu el lansarea noului si mult mai performantului chip Intel &AC&?, un procesor
pe C= biti. 3upa lansarea primului %&? 3H in aprilie #$&$ au aparut an de an procesoare mai
performante, care au crescut considerabil performantele sistemelor. 3intre acestea mai importante sunt
5
datele de aparitie a primului procesor Fentium 4martie #$$C5, a procesorului Fentium FR 4septembrie
#$$:5 precum si a procesoarelor Fentium !!H a actualelor Fentium II, Celeron, Fentium III si
"thlon.
6
II. COMPONENTELE CALCULATORULUI
Frogramele de calculator sunt seturi de instrucMiuni scrise prin intermediul unui limbaj de
programare ce transcriu un algoritm. 7imbajul de programare este un limbaj accesibil at6t operatorului
uman c6t Ni echipamentului tehnic. <n algoritm este o metodO de rezolvare a unei probleme printr-un
numOr finit de paNi.
ConfiguraMia unui sistem este lista componentelor acelui sistem. "rhitectura unui sistem este
configuraMia .mpreunO cu relaMiile dintre elemente. <n sistem de calcul este un ansamblu de doua
componente'
8"R3*"R2 P este un termen care acoperO totalitatea componentelor electronice si mecanice
ale sistemului de calcul 4 partea fizica5L
SF-*"R2 P este un termen care acoperO totalitatea programelor utilizate intr-un sistem de
calcul. /n cadrul componentei softDare se distinge un element care asigurO interconectarea
tuturor componentelor sistemului de calcul, transform6ndu-le .ntr-o entitate P calculatorul si
care asigurO si interconectarea acestuia cu mediul e9terior. "cest element softDare se numeNte
sistem de operare.
A. Hardware
In mod normal un computer personal este alcatuit dintr-o carcasa si diverse componente care
sunt in interior sau se atasaseaza.
Flaca de )aza este elementul principal, ea realizeazO conectarea componentelor sistemului.
Frin logica de control realizeazO arbitrarea accesului la magistralO .ntre elementele ce solicitO acest
accesL transferul .ntre diverse dispozitive.!ecanismul de .ntreruperi este foarte important deoarece
genereazO logica de comandO 4 control 5. Implementarea mecanismului multitas+ing se face in mod
virtual pe sisteme cu un singur procesor, .nsO pe sistemele multiprocesor paralelismul tas+-urilor este
unul real.
7
Componente'
- Flaca de baza 4 matherboard5'
- CF< 4Central Frocess <nit5, identificO Ni e9ecutO
instrucMiunile aritmetice Ni logiceL
- R"! 4Random "ccess !emor,5L
- FirmDare
- )<S Intern'
- FCI 4Feripheral Component Interconnect5
- FCI-2 4Feripheral Component Interconnect 29press5
- IS" 4Industr, Standard "rchitecture5
- 8,per-ransport 48,per-ransport 48-5 sau 7ightning 3ata -ransport5
- <S) 4<niversal Serial )us 4<S)55
- CSI 4Intel Quic+Fath Interconnect sau Common S,stem Interface5
- "GF 4"ccelerated Graphics Fort 4also called "dvanced Graphics Fort5
- )<S 29ternL
- Sursa de curent 429terna, Interna P ##Av B ==Av, "- B "-H5L
- Controlere de stocareL
- Controlerul de 0ideo 3ispla,L
8
- 3ispozitive media mobile 4C3-R!, 303-R!, C3 *riter, 303 *riter, )3-R!, )3
*riter, 83 303, Flopp, 3is+, Rip 3rive, <S) Flash 3rive, -ape 3rive5L
- Sisteme de stocare interne 4833 P &, :.=:, C.:, =.:, #.&, # sau A.&: inch5 L
- Flaca de sunetL
- Retelistica 4 !odem - InternB29tern, Flaca de Retea,
3irect Cable Conection5L
- Componente Feriferice'
- Input'
- Input tip te9t'
- -astatura 40irtuala, -ouchscreen, Fliabila5L
- 3ispozitive de Fointing'
- !ouse 4!ecanic, ptic si 7aser5L
- -rac+)allL
- -ableta GraficaL
- 3ispozitive pentru jocuri'
- (o,stic+L
- GameFadL
- Controler de (ocuriL
- 3ispozitive de input tip Imagine si 0ideo'
- Scanner 43rum, Flatbed, Film, 8and5L
- *ebcam 4diferiti megapi9eli5L
- 3ispozitive de input tip "udio'
9
- !icrofon 43inamic, Carbon, Fiezoelectric, 7aser, 7ichid5
- utput'
- 3ispozitive de output tip Imagine si 0ideo'
- Imprimanta 4-oner, Cerneala, 7aser, Cerneala solida, fara cerneala5 L
- !onitor 47C3, CR-, Flasma, 0ideo Froiectoare, S23 - Surface-conduction
electron-emitter displa,, 723 - rganic, Feneton 4"rmata5L
- 3ispozitive de output tip "udio'
- )o9e FC
- Casti
B. Software
"cest termen este folosit pentru a descrie o colectie de programe de computer, proceduri si
documente care e9ecuta anumite sarcini intr-un computer. -ermenul de SSoftDareT este des utilizat
pentru orice nu este hardDare dar care este folosit cu hardDare.
Soft-urile sunt programele pentru calculator care ii permit unui utilizator sa foloseascO
calculatorul pentru realizarea de activitati specifice.
SoftDare-ul inglobeaza o gama variata de produse si tehnologi dezvoltate folosind tehnici
diferite cum ar fi limbajele de programare si limbajele scriptice. -ipurile de softDare includ
dezvoltarea paginilor Deb prin tehnologii ca 8-!7, F8F, Ferl, (SF, "SF.12-, H!7 si aplicatii
des+top ca' !icrosoft *ord, penffice dezvoltate prin tehnologi ca C, CKK, (ava, CU, etc.
3e obicei softDare-urile ruleaza pe platforme softDare ca (ava si .12- , astfel ca un program
din S *indDs nu poate rula intr-un S 7inu9 4softDare-ul scris este diferit intre sisteme sau
platforme5 decat daca are o platforma instalata pentru rularea de programe *indoDs 4*I125.
Componenta SoftDare este denumita asa pentru a se distinge de componenta 8ardDare, care
contine interconectarile fizice si dispozitivele pentru a stoca si e9ecuta 4lansa5 softDare-ul.
Fractic sistemele de calculatoare impart sistemele softDare in trei mari clase'
SoftDare-ul de sistem, ajuta rularea componentei hardDare si a sistemului. "cesta include S-
ul, driverele dispozitivelor, unelte de diagnoza, servere, sistemul de ferestre, utilitare, etc. Scopul
10
sistemului softDare este de a separa cat mai mult posibil programarea aplicatiilor de detaliile
particulare ale computerului ca si comple9 4 memorie, caracteristici hardDare si alte dispozitive.
SoftDare-ul de programare, in
mod general ofera unelte pentru asistenta
unui programator in scrierea de programe
si soft-uri utilizand diverse limbaje de
programare. "ceste unelte sunt
editoarele de te9t, compilatoarele,
interpretoarele, programe de testare si
depanare 4debugger5, etc. <n I32
4Integrated development environment5
uneste aceste unelte intr-un pachet
softDare, iar programatorul nu mai
trebuie sa tasteze comenzi multiple
pentru compilare, interpretare, depanare, urmarire, deoarece I32-ul are un G<I avansat.
SoftDare-ul aplicatie, permite utilizatorului final 42nd-<ser5 sa finalizeze una sau mai multe
sarcini specifice. "plicatiile tipice include automatisme industriale, softDare-uri de afaceri,
educationale, medicale, baze de date si jocuri de calculator.
SoftDare-urile sunt facute 4codate si programate5 si proiectate in medii de dezvoltare integrate
cum ar fi 2macs, Hemacs, !S 0isual . 12- si 2clipse, care simplifica procesul si compileaza
programul.
SoftDare-ul de calculator trebuie sa fie incarcat intr-un mediu de stocare al computer-ului
4833 , R"!, etc5. data incarcat computerul este capabil sa il e9ecute. "ceasta implica parcurgerea
instructiunilor din aplicatia softDare, prin softDare-ul de sistem catre componenta hardDare, care in
ultimul rand primeste instructiunea sub forma de cod masina 4limbajul masina5. Fiecare instructiune ii
spune computerului sa indeplineasca o operatie P sa mute datele, sa realizeze un calcul, sau sa
modifice ordinea instructiunilor.
11
C. OS
<n sistem de operare este o colectie de tehnologi care sunt proiectate pentru a permite
computerului sa e9ecute o anumita functie. Fara un sistem de operare, un computer ar fi nefolositor.
29ecutarea unui program implica creerea a unui proces de catre S.
Componenta softDare principalO 4de bazO5 a unui calculator se numeste sistem de operare 4S5.
Sistemul de operare este programul 4softul5 care
gestioneaza functionarea in mod unitar a componentelor
hardDare, adica le permite acestora sa colaboreze unele
cu celelalte in scopul functionarii optime a softurilor
4programelor5 instalate pe calculator. S se interpune
deci intre componentele hardDare si cele softDare iar de
aici rezulta rolul sau esential pentru functionarea
calculatorului.
<n sistem de operare const; .ntr-un ansamblu de proceduri manuale Ni module de programe de
sistem, care administreaz; resursele sistemului de calcul, asigur; utilizarea eficient; .n comun a
acestor resurse Ni ofer; utilizatorului o interfaM; c6t mai comod; pentru utilizarea sistemului de calcul.
Se poate aprecia c; un sistem de operare acMioneaz; ca o interfaM; .ntre componenta hardDare a
unui sistem de calcul Ni utilizator sau programele de aplicaMie.
Fentru a .ndeplini rolul de interfaM; .ntre hardDare Ni utilizatori, un sistem de operare trebuie s;
fie capabil .ndeplineasc; urm;toarele funcMii'
#. ferirea posibilit;Mii de lansare .n e9ecuMie a programelor de aplicaMie. In acest sens, sistemul
de operare trebuie s; dispun; de'
- un editor de te9te
- un translator
- un editor de leg;turi
=. "locarea resurselor necesare e9ecut;rii programelor, se realizeaz; prin identificarea'
programelor ce se e9ecut;, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice Ni a cerinMelor privind
protecMia datelor.
12
C. Facilit;Mi pentru compresia datelor, sortare, interclasare, catalogarea Ni .ntreMinerea
bibliotecilor, prin programele utilitare disponibile.
%. Flanificarea e9ecuMiei lucr;rilor dup; anumite criterii, pentru utilizarea eficient; a unitaMii
centrale de prelucrare.
:. "sistarea e9ecuMiei programelor prin comunicaMia sistem calcul-utilizator, at6t la nivel
hardDare, c6t Ni la nivel softDare.
!ajoritatea sistemelor de operare, pentru a r;spunde rolului de interfaM; hardDare P utilizatorii,
sunt organizare pe dou; niveluri'
- nivelul fizic, care este mai apropiat pe partea hardDare a sistemului de calcul, interfer6nd cu
aceasta prin intermediul unui sistem de .nteruperi.
- nivelul logic, care este mai apropiat de utilizator, interfer6nd cu acesta prin intermediul unor
comenzi, limbaje de programare, utilitare, etc.
Fotrivit acestor dou; niveluri, sistemele de operare cuprind .n principal dou; categorii de
programe'
- programe de control Ni comand;, cu rolul de coordonare Ni control a tuturor funcMiilor
sistemelor de operare , cum ar fi' procese de intrare-ieNire, e9ecuMia .ntreruperilor,
comunicaMia hardDare-utilizatorL
- programe de servicii4prelucr;ri5, care sunt e9ecutate sub supravegherea programelor de
comand; Ni control, fiind utilizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de
aplicaMie.
Frimele sisteme de operare realizau prelucrarea pe loturi de programe. Comunicarea operaMiilor
ce urmau s; se realizeze se f;cea prin intermediul unui limbaj de comand; care permitea interpretarea
instrucMiunilor adresate sistemului, precum Ni tratarea situaMiilor de eroare. Sistemele de acest tip
funcMionau .n regim de monoprogramare.
UCP4unitatea central; de prelucrare5 poate e9ecuta numai o instrucMiune .ntr-o anumit; cuant;
de timp Ni nu poate opera dec6t cu date ce se g;sesc .n memoria intern;L dac; dispozitivele periferice
de intrare sunt lente .n furnizarea datelor sau programelor c;tre memoria intern;, <CF trebuie s;
aNtepte transferul datelorBprogramelor .n memoria intern; de a .ncepe e9ecuMia programului.
3ac; sistemul de calcul dispune de un sistem de operare simplu, atunci prelucrarea mai multor
13
programe se realizeaz; serial, ceea ce conduce la o ineficient; utilizare a <CF.
GUI - 2ste abrevierea pentru Grafical <ser Interface 4Interfata Grafica de <tilizare5 si contine
reprezentari grafice. <n G<I foloseste ferestre, icon-uri, meniuri care ne conduc la comenzi cum ar fi
cele de deschidere, stergere, mutare de fisiere, iar operarea se face cu ajutorul mouse-ului si tastaturii
computerului 4prin scurtaturi ale tastelor5. 3oua e9emple de interfete G<I' Gnome si >32.
Frincipalele tipuri de sisteme de operare e9istente pe FC-uri'
!S-3S 4!icroSoft-3is+ perating S,stem5
- dezvoltarea microcalculatoarelor 3S a .nceput .n anul #$J&, c6nd I1-27 CRFR"-I1
a lansat microprocesorul I &A&&, urmat la scurt timp de I &A&?, care au putut utiliza mai mult;
memorie intern; Ni au adus Ni alte .ntrebuinM;ri seriei de microprocesoare I &A&A.
SB= 4perating S,stemB=5
- In #$&&, I)! Ni !icrosoft au introdus SB=, care a fost proiectat s; preia avantajele
microprocesoarelor Intel &AC&? pentru seria de microcalculatoare I)! FSB= pe C= de biMiL
"pple 3S
- este un sistem de operare monoutilizator, monotas+ingL un sistem de operare mai performant
este !acIntosh
<1IH
- a fost creat pentru minicalculatoare, pentru a m;ri disponibilit;Mile sistemului' memorie
virtual; Ni multitas+ing
*indoDs C.#
- 2ste o interfaM; grafic; orientat; pe ferestre, care se instaleaz; pe un sistem de calcul ce
lucreaz; sub !S-3S, permiM6nd utilizatorului lansarea concomitent; a mai multor aplicaMii,
fiecare .n fereastra ei, precum Ni schimbul de informaMii .ntre acestea.
*indoDs 1- 41- P 1eD -echnolog,5
- este un sistem de operare foarte comple9 proiectat de !icrosoft Ni al c;rui principal avantaj .l
constituie posibilitatea implement;rii lui at6t pe FC-uri cu microprocesoare Intel, c6t Ni pe FC-
uri cu microprocesoare RISC.
*indoDs $:
- un sistem de operare ce .nglobeaz; o serie de facilit;Mi noi, al;turi de cele reg;site la versiunile
14
precedente
*indoDs $&
- 2ste un mediu complet integrat cu Internetul, constituindu-se ca un suport pentru noile
tehnologii hardDare Ni p;str6nd compatibilitatea cu *indoDs $:, faM; de care apare ca o
e9tindere4upgrade5.
*indoDs =AA9
- este ceva nou de la care se aNteapt; o compatibilizare a platformelor *indoDs Ni performanMe
superioare.
*indoDs Hp Frofessional, *indoDs 0ista
- este cea mai recenta editie a sistemului de operare *indoDs, complet integrata cu Internetul
si are performante superioare.
!ai multe sisteme de operare intra in mai multe categori'
MULTI-USER P un S multi-user permite utilizatorilor multipli sa foloseasca acelasi
computer in acelasi timp si Bsau in timp diferit."ceasta se face prin intermediul unei retele de
calculatoare.
MULTIPROCESING P un S capabil sa suporte si sa utilizeze mai mult de un procesor.
MULTITASKING P este un S care este capabil sa permita rularea proceselor softDare
multiple, in acelasi timp.
MULTITHERADING P este S-ul care permite sa ruleze concurent, parti diferite dintr-un
program softDare.
RTOS - Sistemul de perare Real--ime reprezita un S multitas+ing proiectat intentionat
pentru aplicatii cu termen limita fi9at 4computare real-time5.
29' roboti industriali, nave spatiale, controlere industriale. 4un e9emplu la scara mare este -FF -
15
-ransaction Frocessing Facilit, P dezvoltat de "merican "irlines si I)! pentru Sistemul de Rezervare
"eriana P Sabre5.
Sistemele Incastrate 4embedded5, folosesc o varietate de S dedicate, in unele cazuri, softDare-
ul S este direct legat de aplicatie pentru a produce un program monolitic special. In cele mai simple
siste incastrate nu este nici o deosebire intre S si aplicatie. Sistemele incastrate care au termen limita
fi9at folsoesc R-S cum ar fi' 09*or+s, eCos, Qn9, si R-7inu9. "ltele folosesc S cum ar fi'
S,mbian S, Falm S, *indoDs C2, )S3, and 7inu9, acestea nesuportand computare real-time.
In continuare, o lista cu dezvoltatorii si S-urile dezvoltate de ei' I)! 4"IH, 3I1IHBpt95,
Commodore 4"migaS5, !icrosoft 4!S-3S, *indoDs C.9, $9, C2, !2, 1-, =AAA, 0ista, HF si
Heni95, "pple 4!acS &, $, #A, H, 12H- S-2F, S,stem #, =, C, %, :, ?, J5, )S3 4)S35, SC
4Caldera 7inu9, SC5, Corel 4Corel 7inu95, G1< 4 3ebian5, 8F 48F-<H5, 7inus -orvalds 47inu95,
SGI 4 IRIH5, Red8at 4Red 8at 7inu95, Sun 4Sun Solaris5, SuS2 4 SuS2 7inu95, )ell 7abs 4<ni95.
16
III. OPEN SOURCE
Spen sourceT descrie practica de a produce sau dezvolta anumite produse finite, permiM6nd
accesul utlizatorilor sO acMioneze liber asupra procesului de producMie sau dezvoltare. <nii specialiNti
definesc Gopen sourceG ca un concept filozoficL alMii considerO cO este o metodologie pragmaticO.
Gpen sourceG desemneazO dezvoltarea de programe softDare de cOtre o comunitate, de cOtre o
companie sau de cOtre o persoanO Ni oferirea lor spre folosire sau .mbunOtOMire sub licenMO GF7.4G1<
General Fublic 7icense - este o licenMO de distribuire SliberOT a programelor de calculator.5
SoftDare-ul liber e caracterizat de libertatea acordatO utilizatorilor sOi de a-l utiliza, copia,
redistribui, studia, modifica Ni .mbunOtOMi.
!ai e9act, este vorba de urmOtoarele patru forme de libertate pentru utilizatorii sOi'
7ibertatea de a utiliza programul, .n orice scop 4se mai numeNte Glibertatea AG5.
7ibertatea de a studia modul de funcMionare a programului, Ni de a-l adapta nevoilor proprii
4Glibertatea #G5. Gpen sourceG asigurO accesul la tot codul-sursO.
7ibertatea de a redistribui copii, .n scopul ajutorOrii aproapelui tOu 4Glibertatea =G5.
7ibertatea de a .mbunOtOMi programul, Ni de a pune .mbunOtOMirile la dispoziMia publicului, .n
folosul .ntregii societOMi 4Glibertatea CG5. 1ecesitO accesul la codul-sursO.
<n program 4o aplicaMie5 este softDare liber dacO .ntruneNte toate aceste libertOMi. GSoftDare
liberG nu .nseamnO neapOrat cO este Ni necomercial 4gratis5. <n program liber trebuie sO fie utilizabil Ni
.n scop comercial, Ni sO fie disponibil pentru dezvoltare Ni distribuMie comercialO.
17
IV. GNU/LINU UBUNTU
3ebian este un proiect voluntar pentru a dezvolta o distribuMie G1<B7inu9. 3ebian a
fost .nceput mai bine de o decadO .n urmO Ni a crescut de atunci la peste #AAA de membri cu statut
oficial de developer Ni mulMi alMi voluntari Ni contribuitori. " fost e9tins sO
cuprindO apro9imativ #JAAA de GpacheteG de aplicaMii liberO Ni cu sursele
libere, precum Ni documentaMie. <buntu este clOdit pe piatra de temelie numitO
3ebian. <buntu este un sistem de operare mai uNor de instalat Ni de utilizat,
cu un mediu grafic G1!2 integrat si pOstreazO angajamentul 3ebian faMO de
lumea softDare-ului liber.
A. I!"ta#area
Fentru inceput este nevoie de sistemul operativ <buntu, pe care il obtii prin doDnload
gratuit,de la adresa' DDD.freegis.ro, de un 303 nou,si de un program capabil sa inregistreze
imagini .iso.
-rebuie tinut cont ca 7inu9-ul e frumos si util, stabil si rapid, insa niciodata nu va fi *indoDs,
chiar daca se aseamana foarte mult. 3e remarcat faptul ca programele cu care esti obisnuit sa lucrezi '
!S ffice, *inamp, Iahoo !essenger, 1ero, Internet 29plorer, etc sunt VinlocuiteVde programe
asemanatoare care fac acelasi lucru, si uneori, vei avea surpriza sa te intalnesti cu programele care le
foloseai in *indoDs, sub acelasi nume, disponibile pentru 7inu9 4e9' S+,pe, Firefo9, 1etscape5.
Instalarea este destul de simpla. Frimul lucru pe care trebuie sa-l facem, este sa descarcam
VimagineaV de cd .iso in varianta <buntu 3es+top 2dition 40arianta 303 cu aplicatii de GiS
preinstalate5 de la adresa' DDD.freegis.ro. Introducem in 303-R! un 303 nou si inregistram
imaginea in 303. Cel mai simplu mod de a face acest lucru,este sa utilizati 1ero. 4DDD.nero.com 5
3escarcati programul 1ero, il instalati, restartati calculatorul, apoi,cand aveti imaginea iso de <buntu
dati dublu clic+ pe ea. In acel moment, aplicatia 1ero, va va cere un 303 golL introduceti cd-ul si
confirmati inregistrarea lui.
data inregistrat 303-ul, nu ramane decat sa restartam calculatorul, sau sa-l oprim pur si
18
simplu.
$$ 3aca deja este pus sa booteze de pe unitatea 303 atunci treci peste pasul urmator.
data oprit, apasam butonul de pornire si intram in configurarea )IS 4sistemul de configurare a
placii de baza5 apasand e9act atunci cand porneste calculatorul tasta F= sau tasta 3elete pentru a putea
intra in configurarea )IS.
"ici, utilizand sagetile de navigare si tastele 2nter si 2sc, navigam prin meniu pana gasim
optiunea )oot, unde selectionam First )oot, confirmam cu 2nter si din lista alegem 303-R!.
Confirmam apasand 2nter, apoi alegem optiunea Second )oot, confirmam cu 2nter, si in lista alegeti
833, confirmati cu 2nter, apoi apasati tasta F#A sau 2sc si alegeti optiunea Save Changes and Restart,
sau navegati in meniul general pana la 29it, unde, din lista, alegeti optiunea Save Changes and Restart.
Confirmati cu 2nter si in acel moment calculatorul va incerca sa porneasca de pe 303. 2
posibil ca FC-ul vostru sa va ceara sa apasati orice tasta pentru a porni de pe 303L in acest caz,
apasam o tasta oarecare si ne va aparea urmatorul meniu.
In acest meniu alegem limba cu care dorim sa lucram in <buntu. In cazul de fatza, am ales
2ngleza. Confirmam alegerea facuta cu tasta 2nter,apoi putem alege intre a proba <buntu sau a-l
19
instala'
In acest meniu putem alege cum dorim sa instalam ' Sa instalam fara a modifica sistemul de
operare e9istent 4daca e9ista5 sau sa instalam <buntu nativ. 1oi am ales instalarea lui, asa ca vom
confirma cu tasta 2nter, pentru a trece la pasul urmator.
Cand am ajuns la acest mesaj,facem clic+ pe VForDardVpentru trece la optiunea' V7ocationV
20
3aca locatia apare corect, confirmam apasand pe VForDardV, daca nu, alegem din lista
localitatea mai apropiata a tarii in care locuim. Se poate intampla ca ora sa nu coincida, iar acest lucru
poate depinde in multe cazuri de factori diferiti.
Froba de tastatura, unde, scriem cateva cuvinte pentru a verifica functionarea corecta a
tastaturii, dupa care, trecem la pasul urmator'
21
In mod automat avem optiunea de a instala <buntu in spatiul liber ramas in 833, care nu este
folosit de DindoDs. 3aca suntem de acord cu optiunea ce ofera utilizarea spatiului liber, apasam pe
SForDardTV si continuam cu instalarea.
In aceste doua reprezentari grafice avem posibilitatea sa cream = tipuri de partitii, una primara
si alta logica. Futem alege, de altfel, utilizare intregului 833.
22
WW 2 posibil sa ne apara un mesaj de genul' Fartitie prea mica. In acest caz, pozitionam sageata
de la mouse, intre cele doua partitii ca in imaginea de mai jos, si ducem sageata spre stanga, pentru a
marii spatiul ce va fi alocat noului sistem operativ. 0a reamintesc, ca acest lucru 1< este recomandat,
ci se recomanda abandonarea instalarii . 3aca ne-am asumat riscul, si am redimensionat partitia, sau
pur si simplu daca nu a fost necesara redimensionarea spatiului, vom continua cu urmatorul pas.XX
"venit timpul de a alege numele si parola ce vor fi folosite in noul sistem operativ. 3e retinut
faptul ca aceasta parola trebuie sa contina litere si cifre, si sa fie mai lunga de ? caractere.Farola pe
care o veti alege,va fi necesara nu doar pentru a intra in sistemul operativLci si pentru a instala
programe sau pentru a efectua schimbari in configurarea sistemului operativ <buntu.
$$ 303-ul FreeGiS, vine cu un user si o parola deja definita, si puteti sari peste aces pas.
3upa ce am scris numele utilizatorului,numele pc-ului si parola, apasam VInainteV si vom fi
anuntati ca putem sa migram documentele din celalalt sistem operativ 43ocumente,Imagini,!uzica5.
23
3aca dorim sa migram acele documente -in cazul in care le avem- alegem sistemul operativ din
care dorim sa le copiem, din lista ce ni se ofera.In cazul meu,nu se poate face acest lucru pentru ca nu
am nici un document in celalalt sistem operativ.
Fereastra de mai sus, ne confirma ca sistemul operativ este gata de instalarea. 1u trebuie sa
facem decat sa apasam SForDardT, pentru ca <buntu sa se instaleze. <rmeaza instalarea sistemului
24
operativ, timp in care nu trebuie sa facem nimic pana cand nu se termina de instalatL proces ce poate
dura, in functie de caracteristicile calculatorului , =A-%A de minute.
Cand instalarea este gata, ne cere sa repornim calculatorul. "pasam pe VRestart 1oD.
Ceea ce ne va VduceVla urmatorul mesaj,unde,singurul lucru ce trebuie facut,este sa scoatem C3-ul
<buntu, si sa apasam tasta 2nter
Calculatorul va reporni si ne va cere sa alegem Sistemul perativ pentru Fornire 4 in cazul in
care e9ista mai multe5. <ltimul in lista, va fi mereu, sistemul care era instalat in calculator, 4sistemul
gazda5, iar sistemul bifat automat, mereu va fi, modul corect de pornire al Sistemului perativ <buntu.
In acest meniu putem naviga, sau putem lasa sa intre in mod automat la ecranul de logare unde
punem numele de utilizator ales cand am instalat Sistemul perativ <buntu &.A% si parola'
25
3aca datele sunt corecte, va incepe sesiunea in noul nostru sistem <buntu.
3upa cum puteti vedea in imaginea de mai sus, sistemul operativ a pornit corect si am intrat in
interfata lui grafica. 3aca ati ajuns la acest pas, inseamna ca <buntu a fost instalat corect in
calculatorul vostru.
26
B. Med%&# GNOME - 're(e!tare )e!era#*
C6nd intraMi pentru prima oarO .ntro sesiune des+top, ar trebui sO vedeMi ecranul de start
implicit, cu panouri, ferestre Ni diferite iconuri.
Componentele majore ale des+topului G1!2 sunt dupO cum urmeazO'
F"1<RI72 - care sunt zone din des+top-ul G1!2 din care puteMi accesa toate aplicaMiile
de sistem Ni meniurile. Fanourile sunt e9trem de configurabile. <n panou important este acela din
partea de sus a ecranului. "cesta include bara de meniuri care conMine trei meniuri speciale Ni anume'
!21I<7 "FF7IC"-I1 4"F7IC"YII5 P acesta conMine legOturi cOtre toate aplicaMiile grafice
Ni unelte sistem.
!21I<7 F7"C2S 47C"YII5 - acest meniu include legOturi cOtre dosarul "casO, des+top,
etc. 3in aceste meniuri vi se acordO posibilitatea de conectare la diferite servere, de a cOuta fiNiere.
"vem o listO a fiNierelor recent deschise.
!21I<7 SIS-2! P acesta conMine diferite comenzi pentru setarea preferinMelor,
administrarea sistemului, acces la sistemul de ajutor precum Ni posibilitatea de ieNire din sistem.
!21<RI72 - prin care puteMi accesa toate funcMiile des+topului G1!2 . FuteMi folosi meniul
"FF7IC"-I1 pentru a acesa aproape orice aplicaMie sau comandO standard. FuteMi accesa meniul
"FF7IC"-I1 din meniul principal Ni din apletul !21< )"R. FuteMi adOuga !eniul Frincipal
4!ain !enu5 Ni apletul )arO de meniu la panouri.
F2R2S-R272 - puteMi afiNa mai multe ferestre .n acelaNi timp. FuteMi rula c6te o aplicaMie .n
fiecare fereastrO. !anagerul de ferestre furnizeazO cadre Ni butoane pentru ferestre. !anagerul de
ferestre vO permite realizarea de acMiuni standard, cum ar fi mutare, .nchidere Ni redimensionare a
ferestrelor.
27
SF"YII72 32 7<CR< - puteMi subdiviza des+topul G1!2 .n spaMii de lucru separate. <n
spaMiu de lucru este o zonO discretO .n care puteMi lucra. FuteMi specifica numOrul de spaMii de lucru .n
des+topul G1!2. FuteMi comuta cOtre alte spaMii de lucru, dar numai un singur spaMiu de lucru poate
fi afiNat la un anumit moment dat.
!"1"G2R<7 32 FIZI2R2 - managerul de fiNiere 1autilus furnizeazO un punct de acces
integrat cOtre fiNiere Ni aplicaMii. FuteMi administra conMinutul directoarelor din managerul de fiNiere Ni
deschide fiNiere cu ajutorul aplicaMiilor corespondente.
32S>-F-<7 - se aflO .n spatele tuturor celorlalte componente. 3es+top-ul este o
componentO activO a interfeMei utilizator. FuteMi plasa obiecte pe des+top pentru a accesa rapid fiNiere Ni
directoare sau pentru a peentru a porni o aplicaMie pe care o folosiMi mai des. FuteMi da clic+-dreapta pe
des+top pentru a deschide un meniu.
FR2F2RI1Y272 - des+top-ul G1!2 conMine unelte dedicate pentru setarea preferinMelor.
Fiecare utilitar controleazO o parte particularO a comportamentului des+top-ului G1!2. Fentru a
28
porni un utilitar de setare a prefeinMelor, alegeMi SIS-2! XFR2F2R21C2S . "legeMi articolul
corespunzOtor modulului de personalizat din submeniuri. Componenetele des+top-ului G1!2 sunt
interoperabile. /n mod normal, puteMi realiza aceeaNi acMiune .n c6teva moduri distincte. 3e e9emplu,
puteMi lansa .n e9ecuMie o aplicaMie din panouri, meniuri sau de pe des+top.
1"<-I7<S FI72 !"1"G2R - furnizeazO un punct de acces integrat cOtre fiNierele Ni
aplicaMiile dumneavoastrO. FuteMi folosi managerul de fiNiere pentru' Crearea de directoare Ni
documenteL "fiNarea fiNierelor Ni directoarelor dumneavoastrOL !anagementul fiNierelor Ni
directoarelorL Rularea de script-uriLFersonalizarea fiNierelor Ni directoarelorL Scrierea datelor pe C3.
1autilus administreazO Ni des+top-ul, care este o componentO activO a interfeMei utilizator.
C. ARHIVELE DE PROGRAME
Frogramele de calculator libere Ni cu sursele deschise sunt adesea pre.mpachetate .n fiNiere .deb
4sau .rpm, .n cazul Red 8at5 care conMin programele Ni bibliotecile de care aveMi nevoie. "ceste fiNiere
pot fi descOrcate de pe Internet sau vin pe C3uri 4C3ul <buntu este plin de astfel de fiNiere5 Ni le puteMi
instala GmanualG. "R8I0272 32 FRGR"!2 sunt servere ce conMin grupuri de pachete softDare.
29
2le pot fi accesate .n general prin utilitare cum ar fi SI1"F-IC.
"ceste utilitare pot lista toate pachetele softDare pe care le aveMi instalate 4.ncep6nd de la
+ernel p6nO la aplicaMia dumneavoastrO favoritO cu toate bibliotecile softDare de care aceasta depinde5
Ni pachetele softDare care sunt disponibile .n arhivele de programe pe care leaMi pentru ca utilitarul
respectiv sO aibO acces.
Folosind aceste utilitare se centralizeazO managementul pachetelor softDare, simplific6ndul Ni
d6nd distributorilor 4celor care seteazO astfel de arhive5 un mod centralizat de a vO trimite actualizOri
ale softDareului dumneavoastrO. /n <buntu veMi dori .n general sO aveMi cel puMin o arhivO <buntu
activatO 4de e9emplu cea care include C3ul de instalare5 dar este destul de comun .n a activa arhive de
programe din diverse surse.
!ajoritatea programelor de care aveMi nevoie se aflO deja .n arhivele de programe <buntu.
FuteMi cOuta pe Internet pentru pachete softDare, sau chiar cod sursO, dar acestea sunt mult dificil de
instalat Ni .n anumite cazuri nu se vor integra bine .n sistemul dumneavoastrO.
30
!area majoritate a softDareului disponibil pentru 7inu9 este deja pre.mpachetat pentru
dumneavoastrO. FuteMi folosi .n <buntu utilitare precum <F3"-21-IFI2R pentru a fi notificat
c6nd sunt disponibile actualizOri ale pachetelor softDare instalate.
"R8I0" 32 FRGR"!2 <buntu conMine mii de pachete softDare organizate .n patru
[componenteT. "ceste componente sunt numite [!"I1T, [R2S-RIC-23T, [<1I02RS2T Ni
[!<7-I02RS2T. FuteMi instala softDare suplimentar folosind S,naptic Fac+age !anager sau
"ptitude. "lte componente pot fi adOugate edit6nd fiNierul BetcBaptBsources.list.
Co+'o!e!ta ,MAIN-
Componenta main a distribuMiei conMine aplicaMii din categoria softDareului liber, care pot fi
liber redistribuite Ni cOrora li se oferO suport din partea echipei <buntu. "cestea includ cele mai
populare Ni mai de .ncredere aplicaMii softDare cu sursele deschise disponibile, multe dintre ele fiind
instalate implicit .n momentul instalOrii <buntu. SoftDareul din main include aplicaMii selectate manual
Ni care sunt considerate importante de cOtre programatorii <buntu, comunitate Ni utilizatori Ni cOrora
echipele de distribuMie Ni de securitate doresc sO le ofere suport. "tunci c6nd instalaMi softDare din
main, sunteMi asigurat cO Tacele programe vin cu actualizOri de securitate Ni suport tehnic. T Credem cO
softDareul pe care .l gOsiMi .n main include tot ce majoritatea din dumneavoastrO aveMi nevoie pentru un
sistem des+top complet funcMional sau pentru un server Internet ce ruleazO softDare cu sursele
deschise.
Co+'o!e!ta ,RESTRICTED-
Componenta restricted este rezervatO pentru softDare care este foarte folosit Ni cOruia echipa
<buntu .i oferO suport deNi nu este disponibil sub o licenMO absolut liberO. "numite pachete softDare
din restricted vor fi instalate pe C3urile <buntu dar este separat .n mod clar pentru a ne asigura cO este
uNor de dezinstalat.
Co+'o!e!ta ,UNIVERSE-
Componenta <1I02RS2 este o imagine a lumii libere, cu sursele deschise. /n universe puteMi
gOsi aproape orice program cu sursele deschise Ni programe sub o varietate de licenMe mai puMin libere,
aduse dintro varietate de surse publice. -oate aceste pachete softDare sunt compilate folosind
biblioteci Ni utilitare care fac parte din !"I1, deci ar trebui sO se instaleze Ni sO ruleze bine cu
softDare din main, dar nu se oferO nici o garanMie pentru rezolvarea problemelor de securitate Ni suport.
31
Componenta universe include mii de pachete softDare. Frin intermediul <1I02RS2, utilizatorii sunt
capabili sO aibO diversitatea Ni fle9ibilitatea oferitO de vasta lume F21 S<RC2 clOditO pe baza
stabilO <buntu. -rebuie sO .nMelegem riscul .n folosirea componentei universe. 0eMi putea activa
componenta universe edit6nd fiNierul [BetcBaptBsources.listT dupO instalarea <buntu.
Co+'o!e!ta ,MULTIVERSE-
Componenta [!<7-I02RS2T conMine softDare care [nu este liberT, ceea ce .nseamnO cO
cerinMele acestui tip de softDare nu .ndeplinesc politicile de licenMiere ale componentei [!"I1T.
2ste sarcina dumneavoastrO sO verificaMi drepturile de utilizare ale acestui softDare Ni sO se supunO
termenilor de licenMiere sau drepturile de copiere. "cest softDare nu este suportat Ni .n mod normal nu i
se pot rezolva problemele de securitate sau actualizOri.
<buntu nu activeazO implicit la instalare arhivele de programe din componentele
<niverse Ni !ultiverse.
32
V. OPENO..ICE.ORG /OOo0
F21FFIC2.RG 4o5 este o suitO de aplicaMii de birou disponibilO .n mod liber Ni gratuit,
care prezintO toate opMiunile ce vO sunt necesare. Suita penffice.org 4o5 include urmOtoarele
componente'
*RI-2R este o unealtO cu multe facilitOMi pentru crearea scrisorilor, rapoartelor, buletinelor de
Ntiri, broNurilor ca Ni a altor documente. FuteMi insera imagini Ni obiecte din alte componente .n
documente *riter. *riter poate e9porta fiNierele dumneavoastrO .n formate ca 8-!7, H8-!7,
H!7, "dobe\s Fortable 3ocument Format 4F3F5, Ni c6teva versiuni de formate !icrosoft *ord. Se
poate conecta de asemenea la clientul dumneavoastrO de email.
C"7C are toate funcMiile de analizO avansatO, cartografiere Ni prelucrare condiMionatO care sunt
de aNteptat la un program de foi de calcul avansat. Include peste CAA de funcMii pentru operaMii
financiare, matematice, statistice etc. "nalizorul de scenarii Scenario !anager5 genereazO analizO
bazate pe supoziMii 4SDhat ifT5. Calc genereazO hOrMi =-3 Ni C-3, care pot fi integrate .n alte documente
o. FuteMi de asemenea sO deschideMi Ni sO lucraMi cu registre !icrosoft 29cel, salv6ndu-le .n format
29cel. Calc poate e9porta foi de calcul .n formatele "dobe - F3F Ni .n 8-!7.
I!FR2SS oferO toate uneltele de prezentare multimedia uzuale, cum sunt efectele speciale,
animaMie, uneltele de desenat. 2se integrat cu facilitOMile grafice avansate din componentele 3raD Ni
!ath. 3iapozitivele pot beneficia de efectele speciale de te9t disponibile .n Font*or+, ca Ni de sunet
Ni videoclipuri. Impress este compatibil cu formatuld e fiNier al programului FoDerFoint de la
!icrosoft Ni poate salva numca dumneavoastrO .n numeroase alte formate, inclusiv .n !acromedia
Flash 4S*F5.
3R"* este o unealtO de desenare vectorialO cu care se poate produce orice de la simple
diagrame la organigrame, scheme logice, fluzuri tehnologice sau graficO C-3. Facilitatea de Smart
Connectors vO permite definirea propriilor puncte de cone9iune. FuteMi folosi 3raD pentru a crea
imagini utilizabile .n orice altO componentO a o Ni vO puteMi crea propria graficO pe care sO o
adOugaMi .n galeria utilizatO de 3raD. 3raD poate importa graficO din foarte multe formate Ni poate
salva .n peste =A de formate incluz6nd F1G, 8-!7, F3F Ni Flash.
33
)"S2 vO oferO unelte pentru munca zilnicO cu baze de date dintr-o interfaMO simplO. Foate crea
Ni edita formulare, rapoarte, interogOri, tabele, vizualizOri, relaMii, astfel .nc6t lucrul cu o bazO de date
este similar cu al altor aplicaMii cunoscute de baze de date. )ase oferO multe facilitOMi noi, ca de
e9emplu posibilitatea de a analiza Ni de a edita relaMiile dintr-o interfaMO tip diagramO. )ase
.ncorporeazO 8SQ73) ca motor uzual de baze de date relaMionale. Foate folosi Ni d)"S2, !icrosoft
"ccess, !,SQ7 sau racle, ori altO bazO de date compatibilO cu 3)C sau (3)C. )ase
implementeazO suport Ni pentru un subset din specificaMia "1SI-$= SQ7.
!"-8 este editorul o de formule sau ecuaMii. /l puteMi folosi pentru a crea ecuaMii comple9e
care includ caractere sau simboluri sau caractere indisponibile .n fonturile obiNnuite. 3eNi este cel mai
mult utilizat pentru a crea formule .n alte componente, ca de e9emplu .n *riter sau Impress, !ath
poate sO lucreze Ni independent. FuteMi sO salvaMi formulele .n limnajul 4standard5 !athematical
!ar+up 7anguage 4!ath!75 pentru a le putea include .n pagini Deb sau .n alte documente care nu
sunt create cu o.
34
penffice.org 4o5 necesitO unul dintre sistemele de operare urmOtoare'
!icrosoft *indoDs $&, *indoDs !2, *indoDs =AAA 4Service Fac+ = sau mai nou5, *indoDs
HF sau *indoDs =AAC
G1<B7inu9 >ernel version =.=.#C Ni glibc =.=.A sau mai nou
!ac S H #A.C.9 4#A.C.: recomandat5, !ac S H #A.%.9, este necesar H##
Solaris versiunea & sau mai nouO
Fentru a deschide un fiNier e9istent alegeMi FiNier X 3eschide 4File X pen5 sau apOsaMi butonul
grafic 3eschide fiNier 4pen File5 de pe panoul cu unelte Standard ori apOsaMi tastele ControlK.
3ialogul 3eschide 4pen5 va apare si infOMiNeazO aspectul din *indoDsHF al acestui dialog.
"legeMi fiNierul, apoi daMi clic pe 3eschide 4pen5.
35
Deschidere fiier
penffice.org poate importa 4citi5 fiNierele folosite de !icrosoft ffice. Fe de altO parte,
!icrosoft ffice nu poate importa fiNierele .n formatul pen3ocument, care este folosit de
penffice.org.
3acO veMi dori sO transmiteMi un fiNier unui utilizator de !icrosoft ffice va trebui sO .l salvaMi
.ntr-un format folosit de !icrosoft ffice, Rich -e9t Format 4.rtf5 fiind cel mai indicat. !ai jos este
un tabel pentru o ghidare uNoarO'
-ipul pen3ocument "plicaMia 29tensia 2chivalent !S ffice
-e9t *riter odt doc
Zablon te9t 4-emplate5 *riter ott dot
3ocument master *riter odm doc
Foaie de calcul 4Spreadsheet5 Calc ods 9sl
Zablon foaie de calcul Calc ots 9st
3esen 43raDing5 3raD odg 1B"
Zablon desen 43raDing5 3raD otg 1B"
Frezentare 4Fresentation5 Impress odp ppt
Zablon prezentare Impress otp pot
FormulO !ath odf 1B"
Grafic 4Chart5 Chart odc 1B"
)azO de date 43atabase5 )ase odb mdb
penffice.org salveazO fiNierele implicit .n formatul pen3ocument, dar puteMi sO selectaMi Ni
un alt format. 3e asemenea, puteMi stabili ca .n mod implicit sO salveze .n alt format, de e9emplu dacO
veMi dori sO folosiMi formatul !icrosoft ffice veMi face astfel'
#5 "legeMi <nelte X pMiuni... X /ncarcOBSalveazO X General 4-ools X ptions... X 7oadBSave X
General5.
=5 7a secMiunea Formatul standard de fiNier 4Standard File Format5 alegeMi tipul documentului 4de
e9emplu, S-e9t documentT5 Ni apoi formatul de fiNier pe care doriMi sO .l folosiMi de obicei din
lista /ntotdeauna salveazO ca 4"lDa,s Save "s5.
C5 0a trebui sO repetaMi pentru fiecare tip de document pentru care doriMi sO faceMi schimbOri.
%5 "pOsaMi > pentru a salva schimbOrile.
36
/n plus faMO de formatele pen3ocument 4.odt Ni .ott5, penffice.org =.A *riter poate importa
formatele !icrosoft ffice 4.doc, .dot5 ca Ni .rtf, .t9t, .csv, formatele Star*riter Ni cele penffice.org
#.9.
C6nd deschideMi fiNiere .htm sau .html 4folosite la paginile Deb5 penffice.org foloseNte un
*riter optimizat special pentru lucrul cu aceste fiNiere.
/n plus faMO de formatele pen3ocument 4.ods Ni .ots5 penffice.org Calc poate deschide
formatele penffice #.9 ca Ni urmOtoarele formate'
!icrosoft 29cel $JB=AAABHF 4.9ls Ni .9lD5 Rich -e9t Format 4.rtf5
!icrosoft 29cel $JB=AAABHF -emplate 4.9lt5 -e9t CS0 4.csv and .t9t5
!icrosoft 29cel $: 4.9ls Ni .9lD5 7otus #=C 4.D+# and .D+#5
3ata Interchange Format 4.def5 formate StarCalc
d)ase 4.dbf5 S,l+
fiNiere .htm Ni .html files inclusiv pagini *eb
/n plus faMO de formatele pen3ocument 4.odp Ni .otp5 penffice.org poate deschide
urmOtoarele formate'
!icrosoft FoDerFoint $JB=AAABHF 4.ppt Ni .pps5
!icrosoft FoDerFoint $JB=AAABHF -emplate 4.pot5
Star3raD, StarImpress
CG! - Computer Graphics !etafile 4.cgm5
/n plus faMO de formatele pen3ocument 4.odg Ni .otg5 penffice.org poate deschide
urmOtoarele formate grafice'
)!F (F2G FG! R"S -G"
3HF !2- F7- SGF -IFF
2!F F)! F1G SG0 *!F
2FS FC3 FF! Star3raD H)!
GIF FCH FS3 S0! HF!
37
/n plus faMO de formatele pen3ocument Formula, penffice.org poate deschide fiNiere .n
format Star!ath Ni !ath!7 4.mml5.
3acO deschideMi fiNiere produse de !S *ord care conMin obiecte ale editorului de ecuaMii iar
opMiunea din <nelte X pMiuni X /ncarcOBSalveazO X !icrosoft ffice 4-ools X ptions X 7oadBSave X
!icrosoft ffice5 este bifatO obiectul va fi .n mod automat convertit .n formatul penffice.org !ath.
Fentru a salva un fiNier nou'
#5 "legeMi FiNier X SalveazO ca 4File X Save "s5.
=5 C6nd apare dialogul SalveazO ca 4Save "s5 introduceMi numele fiNierului Ni verificaMi-i tipul
4dacO aveMi posibilitatea5.
Fentru a salva un document cu numele pe care deja .l are alegeMi Fisier X SalveazO 4File X
Save5. "ceasta va suprascrie versiunea salvatO anterior.
Fentru a proteja .ntregul document .mpotriva consultOrii fOrO a introduce .n prealabil o parolO
e9istO .n dialogul Salveaza ca 4Save "s5 o opMiune pentru introducerea unei parole. "ceastO opMiune
este disponibilO numai pentru formatele pen3ocument sau cele folosite de versiunea mai veche,
penffice.org #.9.
#5 7a dialogul SalveazO ca 4Save "s5 bifaMi casuMa de l6ngO SalveazO cu parolO 4Save Dith
passDord5 Ni apoi apOsaMi SalveazO 4Save5. 0eMi fi .ntrebat'
=5 -astaMi aceeaNi parolO .n c6mpul FarolO 4FassDord5 ca Ni .n c6mpul Confirm4are5, apoi apOsaMi
>.
3acO aMi introdus aceeaNi parolO .n ambele c6mpuri documentul va fi salvat protejat de parolO,
38
iar daca parolele nu se potrivesc veMi fi .ntrebat din nou.
FuteMi alege sO salvaMi fiNierele .n mod automat de cOtre penffice.org. Salvarea automatO, ca
Ni cea manualO, va suprascrie salvarea precedentO. Fentru a controla aceastO opMiune'
#5 "legeMi <nelte X pMiuni X /ncarcOBSalveazO X General 4-ools X ptions X 7oadBSave X
General5.
=5 )ifaMi SalveazO informaMia de recuperare la fiecare 4Save "utoRecover, information ever,5 Ni
stabiliMi intervalul de timp.
Fiecare componentO o are abilitatea de a e9porta .n F3F. "cesta este un standard indistrial,
fiind ideal pentru a trimite fiNiere cOtre cineva care nu le va modifica, put6nd fi vizualizate cu "crobat
Reader.
FuteMi e9porta direct .n F3F folosind butonul din bara de unelte sau din meniul FiNier 4File5
X 29port.
39
3acO folosiMi meniul FiNier 4File5 X 29port veMi fi .ntrebat cu privire la numele fiNierului F3F Ni apoi, .n
cadrul unui alt dialog, cu privire la opMiunile pentru e9port
FuteMi redenumi sau Nterge fiNiere din cadrul dialogurilor penffice.org. 1u este .nsO posibil
sO copiaMi sau sO mutaMi fiNiere .n cadrul dialogurilor. Fentru a redenumi un fiNier'
#5 "legeMi FiNier X 3eschide 4File X pen5 Ni rOsfoiMi p6nO la fiNierul dorit.
=5 3aMi clic dreapta pe numele fiNierului Ni alegeMi RedenumeNte 4Rename5. 0a fi selectat numele
fiNierului.
C5 -astaMi pentru a .nlocui caracterele selectate sau folosiMi sOgeMile cursorului pentru a muta
cursorul Ni a modifica numele e9istent.
Fentru a Nterge un fiNier folosind acest dialog'
#5 3aMi clic dreapta pe numele fiNierului pentru a afiNa meniul conte9tual.
=5 "pOsaMi Zterge 43elete5 Ni rOspundeMi la dialogul ce apare, confirm6nd Ntergerea.
Sunt mai multe moduri pentru a crea un fiNier nou'
FolosiMi FiNier X 1ou 4File X 1eD5 Ni alegeMi tipul noului document.
FolosiMi butonul 1ou 41eD5 de pe panoul FuncMii. "cest buton are douO comportamente, .n
funcMie de durata apOsOrii' dacO .l MineMi apOsat va fi afiNat un meniu pentru a selecta tipul
documentului pe care doriMi sO .l creaMi.
FuteMi alege dacO sO folosiMi dialogurile pentru deschiderea Ni salvarea fiNierelor oferite de
sistemul de operare sau cele ale penffice.org. Fentru a vizualiza opMiunea curentO Ni eventual pentru
a o schimba procedaMi astfel'
#5 "legeMi <nelte X pMiuni... X penffice.org X General 4-ools X ptions... X penffice.org X
General5.
=5 )ifaMi cOsuMa FoloseNte dialogurile penffice.org 4<se penffice.org dialogs5.
Cele trei butoane din partea de sus a dialogului o 3eschide 4pen5 au urmOtoarele
semnificaMii 4de la st6nga la dreapta5'
/n sus un nivel 4Go up one level5 schimbO .n directorul 4folder, director,5 pOrinte faMO de
directorul curent. Cu alte cuvinte, urcO un nivel, spre rOdOcinO, .n arborele directoarelor. FuteMi
Mine apOsat butonul pentru a selecta direct directorul destinaMie, fOrO a mai trece prin nivelurile
40
intermediare.
3irector nou 41eD folder5.
3irectorul obiNnuit 43efault 3irector,5.
Fentru documentele penffice.org care au fost salvate cu mai multe versiuni folosiMi lista
derulantO pentru selectarea versiunii, care va fi deschisO .n modul numai citire 4read-onl,5.
FolosiMi c6mpul -ipul fiNierului 4File t,pe5 pentru a filtra fiNierele dintre care selectaMi 4la
deschidere5 sau pentru a stabili formatul fiNierului .n care salvaMi, la salvare.
COsuMa de bifat 1umai citire 4Read-onl,5 vO permite sO deschideMi fiNierul numai pentru
vizualizare Ni imprimare, iar butoanele Ni opMiunile din meniuri inaplicabile nu vor fi disponibile. 0a fi
.nsO afiNat un buton 2ditare fiNier 42dit File5 pe panoul FuncMii care sO deschidO fiNierul pentru editare.
2ste posibil sO deschideMi fiNiere din Internet folosind adresele specifice 4<R75.
!eniurile sunt situate .n partea de sus a ecranului. pMiunile din meniul principal sunt FiNier
4File5, 2dit4are5, 0izualizare 40ieD5, Inserare 4Insert5, Format4are5, -abel 4-able5, <nelte 4-ools5,
Ferestre 4*indoD5 Ni "jutor 48elp5. C6nd selectaMi una dintre acestea este afiNat un submeniu pentru
celelalte opMiuni.
FiNier 4File5 conMine comenzile care se aplicO .ntregului document, cum sunt 3eschide 4pen5,
SalveazO 4Save5 Ni SalveazO ca F3F 429port as F3F5.
2dit4are5 conMine comenzi pentru editarea documentului cum sunt Reface 4<ndo5 Ni GOseNte Ni
.nlocuieNte 4Find ] Replace5.
0izualizare 40ieD5 conMine comenzi pentru controlul afiNOrii documentului cum sunt FroporMionare
4Room5 Ni aspect *eb 4*eb 7a,out5.
Inserare 4Insert5 conMine comenzi pentru inserarea de elemente .n document cum sunt antetele,
subsolurile Ni pozele.
Format4are5 conMine comenzi pentru formatarea aspectului documentelor dumneavoastrO, cum sunt
Stiluri Ni formatare 4St,les and Formatting5 Ni "utoFormat4are5.
-abel 4-able5 aratO toate comenzile pentru a insera Ni a edita un tabel .n document.
41
<nelte 4-ools5 conMine funcMii cum sunt 0erificare te9t 4Spellchec+5, Fersonalizare 4Customize5 Ni
pMiuni 4ptions5.
FereastrO 4*indoD5 conMine comenzi .n legOturO cu afiNarea ferestrelor.
"jutor 48elp5 conMine legOturi cOtre programul de asistenMO, unealta de ajutor SCe este aceasta^T
4*hat\s -his5 Ni informaMii despre versiunea de penffice.org pe care o aveMi instalatO.
2ste posibil sO personalizaMi 4modificaMi5 meniurile .n penffice.org. Fentru a personaliza meniurile'
#5 "legeMi <nelte X Fersonalizare 4-ools X Customize5.
=5 7a dialogul Fersonalizare 4Customize5 alegeMi categoria !eniuri 4!enus5.
C5 /n !eniuri penffice.org *riter 4!enus penffice.org *riter5 selectaMi meniul pe care
doriMi sO .l personalizaMi .n lista derulantO !enu drop doDn.
%5 FuteMi sO personalizaMi fiecare meniu folosind butoanele !enu Ni !odif,.
:5 FuteMi adOuga comenzi .ntr-un meniu apOs6nd butonul "daugO... 4"dd...5.
?5 FuteMi crea un nou meniu apOs6nd pe butonul 1ou... 41eD...5.
)ara de unelte din partea de sus 4este poziMia obiNnuitO5 este denumitO bara de unelte standard
4Standard )ar5. )ara de unelte standard este similarO .n toate aplicaMiile penffice.org.
Cea de a doua barO de unelte de sus 4.n poziMia obiNnuitO5 este bara de unelte pentru formatare
4Formatting )ar5. )ara de unelte pentru formatare este o barO de unelte conte9tualO 4adicO modificatO
.n funcMie de conte9tul cursorului din document5 care afiNeazO butoane grafice .n funcMie de poziMia
cursorului sau selecMia curentO. 3e e9emplu, c6nd cursorul este .ntr-un tabel, aceastO barO de unelte
gOzduieNte bara de unelte tabel 4-able )ar5 Ni bara de unelte te9t 4-e9t )ar5.
)utoanele cu un mic triunghi negru vor afiNa submeniuri 4sub-menus5, bare de unelte flotante Ni
alte elemente selectabile cu un clic lung. )arele de unelte flotante nu pot fi .ncorporate pe nici o
42
Panoul standard
Panoul formatare
margine a ferestrei. Fentru a muta o astfel de barO de unelte, trageMi-o de bara de titlu.
Fentru a afiNa sau a ascunde barele de unelte alegeMi 0izualizare X )are de unelte 40ieD X
-oolbars5 sau daMi clic pe sOgeata de la capOtul panoului 4se va afiNa acelaNi meniu5. barO de unelte
activO aratO un mic semn l6ngO numele sOu.
Fentru a muta o barO de unelte flotantO, poziMionaMi cursorul deasupra m6nerului panoului, MineMi
apOsat butonul st6ng al mausului Ni trageMi bara de unelte .n noua poziMie. Fentru a .ncorpora bara de
unelte .n altO parte, plasaMi cursorul mausului deasupra m6nerului panoului, MineMi apOsat butonul st6ng
Ni trageMi bara de unelte .n noua poziMie, apoi eliberaMi butonul mausului. )ara de unelte va fi
.ncorporatO la noua poziMie.
Sunt trei metode pentru a ajunge la dialogul de personalizare a unei bare de unelte'
Fe bara de unelte, apOsaMi sOgeata din capOtul sOu Ni alegeMi Fersonalizare barO de unelte 4Customize
-oolbar5.
"legeMi 0izualizare X )are de unelte X Fersonalizare 40ieD X -oolbars X Customize5 din meniul
principal.
"legeMi <nelte X Fersonalizare 4-ools X Customize5 din bara de meniu. 7a categoria )are de unelte
4-oolbars5 , alegeMi barele de unelte pe care doriMi sO le modificaMi Ni apOsaMi pe butoanele )arO de
unelte 4-oolbar5 sau !odificO 4!odif,5.
Fentru a crea o nouO barO de unelte'
#5 "legeMi <nelte X Fersonalizare X )are de unelte 4-ools X Customize X -oolbars5 din meniul
principal.
=5 "pOsaMi 1ou 41eD5. "ceasta va crea o barO de unelte intitulatO S1eD -oolbar#T.
C5 FersonalizaMi-o ca mai sus.
<nele fereastre din penffice.org sunt .ncorporabile. 7e puteMi muta, redimensiona sau ataNa
la una din marginile ecranului. Fentru a .ncorpora o fereastrO, apOsaMi tasta Ctrl Ni mutaMi fereastra la
marginea doritO, apoi eliberaMi tasta. Fentru a dezintegra o fereastrO, trageMi-o de bara de titlu de l6ngO
margine.
1avigator-ul vO afiNeazO toate obiectele conMinute .n document. 2ste o cale foarte convenabilO
de a inspecta conMinutul documentului Ni de a regOsi elementele cOutate. )utonul 1avigator-ului este
43
amplasat pe bara de unelte standard. 1avigator-ul afiNeazO lista titlurilor, tabelelor, cadrelor de te9t,
imaginilor, semnelor de carte Ni celorlalte elemente. "pOsaMi pe semnul K de l6ngO fiecare listO pentru
a-i vedea conMinutul.
3acO doriMi sO vedeMi conMinutul unei singure categorii, selectaMi categoria respectivO Ni apOsaMi
butonul 0izualizare conMinut 4Content 0ieD5.
44
VI. INTERNET
Internet-ul este'
- o cale de comunicare foarte rapidO Ni atractivO .ntre oamenii acestei lumiL
- modalitatea prin care oamenii aflaMi oriunde pe Glob pot comunica Ni schimba informaMii cu
uNurinMOL
- oferta [de toate pentru toMiT remarc6ndu-se prin uNurinMa cu care orice utilizator, fie el Ni
novice .n informaticO poate avea acces la informaMiiL
- Internet-ul este reMea de reMele. reMea este un grup de calculatoare care au fost conectate
astfel .nc6t sO poatO comunica .ntre ele 4 sO facO schimb de informaMii 5. 2le .Ni pot transmite mesaje
unul altuia Ni pot folosi .n comun informaMiile sub formO de fiNiere.

Internet-ul asigurO legOtura .ntre peste CAAAA de astfel de reMele Ni .n permanenMO, la acestea se
adaugO tot mai multe. <nele din reMele sunt administrate de instituMii guvernamentale, altele de
universitOMi, firme, biblioteci, Ncoli.

45
ReMelele pot fi de mai multe tipuri'
- LAN 4 7ocal "rea 1etDor+ 5 P calculatoarele sunt plasate .n interiorul aceleiaNi
clOdiri sau campus universitar.
- MAN 4 !etrropolitan "rea 1etDor+5 P reMea e9tinsO la nivelul unui oraN.
- 1AN 4 *ide "rea 1etDor+5 P reMea naMionalO
Internet-ul este o interconectare de 7"1-uri, !"1-uri Ni *"1-uri, prin legOturi rapide 4 satelit,
circuite, comunicaMie digitalO 5.
Fentru identificarea statiilor sursa si destinatie la transmisia de date se foloseste mecanismul de
adrese I1-2R12-, denumite si adrese IF. Fiecare adresa I1-2R12- este unica in felul sau. adresa
I1-2R12-, conform protocolului IF%, are lungimea de % octeti si se reprezinta in forma zecimala prin
% numere cu valori intre A si =::, separate cu punct.
3e e9emplu, adresa I1-2R12-
##AAAAAA A#AA#A#A AA#AAA## AA###A#A# in forma zecimala va fi #$=.J%.C:.?#.
"dresa I1-2R12- consta in identificatorul retelei si identificatorul gazdei in aceasta
retea. In cadrul c6mpului identificatorului de retea, se separa un subc6mp in care se specifica clasa
adresei. Sunt definite : clase de adrese' ", ), C, 3 si 2. Structura claselor ", ) si C este prezentata
mai jos.
<tiliz6nd datele din tabel se poate calcula numarul de identificatoare de retea si de gazda
posibile pentru fiecare clasa de adrese. Rezultatele obtinute sunt sistematizate in tabelul =. Cunosc6nd
primul numar zecimal al unei adrese I1-2R12-, se poate stabili clasa acestei adrese 4vezi coloanele
#, % al tabelului =5.
3e e9emplu, adresa #$=.J%.C:.?# este de clasa C.
____Structura adreselor I1-2R12-
46
____ Caracteristici ale claselor de adrese I1-2R12-
Clasa 1umarul de retele Identificatoare de gazda 3iapazonul de numere zacimale
" =J P = 4#=?5 ==% P = 4= #%J %&C ?%&5 #.```.```.``` #=?.```.```.```
) =#% 4#? C&%5 =#? P = 4?: :C%5 #=&.A.```.``` #$#.=::.```.```
C ==# 4= A$J #:=5 =& P = 4=:%5 #$=.A.A.``` ==C.=::.=::.```
3 - - ==%.A.A.``` =C$.=::.=::.```
2 - - =%A.A.A.``` =:%.=::.=::.```
<tilizarea adreselor I1-2R12- in forma numerica nu este foarte comoda. 3e aceea se prefera
adresarea statiilor din retea in forma de nume. <n nume de calculator gazda consta din mai multe
nume de domenii, separate prin punct. 3e e9emplu' geo.unibuc.ro.
Fentru a beneficia de facilitOMile Internet-ului, un utilizator trebuie sO conecteze calculatorul la
una din subreMelele precizate mai sus. 1imeni nu e9ista vreo companie care sa impunO o serie de
reguli. Singurele reguli care guverneazO Internet-ul sunt cele ale bunului simt. 29ista totuNi o societate
a utilizatorilor numita ISC 4I1-2R12- SCI2-I5, care are obligaMia sa gestioneze din punct de
vedere tehnic Internetul si sa standardizeze tehnologia folositO.
Conectarea la internet se poate face in patru moduri principale de conectare la Internet '
a5 7egOtura permanenta 4permanent connection5. Sunt folosite de marile organizaMii de genul '
universitOMi, scoli, corporaMii. Cheltuielile pentru instalarea si funcMionarea unei astfel de legOturi
dedicate sunt de mii de dolari.
b5 7egOtura directa prin modem 4dial-in direct connection5. "cest gen de legOturi este cel mai
bun, dupO legOtura permanentO. 2ste accesibil persoanelor individuale, si firmelor mici, deoarece
cheltuielile pentru instalare si funcMionare sunt apro9imative :A dolari. 3eoarece este un serviciu [dial-
inT, aveMi nevoie de un modem Ni va trebui sO formaMi un numOr de telefon pe care vi-l indicO
furnizorul de servicii.
c5 7egOtura prin modem Ni terminal 4 dial-up terminal connection 5. "cest gen de legOturO va
permite conectarea prin modem la furnizorul de servicii Ni, dupO stabilirea legOturii, calculatorul dvs.
funcMioneazO ca un terminal.
Comunicarea Ni schimbul de informaMii .n Internet se realizeazO prin [serviciiT ce permit
e9ploatarea Ni cOutarea de informaMii aflate .n aceastO uriaNO reMea. Fentru oricare dintre servicii e9istO
47
un calculator care solicitO informaMii P un client al serviciului respectiv P de la un alt calculator care
furnizeazO informaMiile, numit server. Fiecare calculator legat .n reMea, poate fi at6t client c6t Ni server.
In principiu e9ista doua mari domenii in care acesta este Internetul este folosit '
#. Comunicare
a5 Fosta electronica 4e-mail5.
Fosta electronica reprezinta cea mai utilizata si populara aplicatie a Internetului. 2a permite
utilizatorilor sa comunice si sa transmita informatii altor utilizatori indiferent de localizarea geografica
si de fusul orar la o viteza remarcabila, astfel incit un e-mail poate ajunge pe cealalta parte a globului
in citeva minute.
Frin e- mail se pot transmite orice tip de date 4te9t, sunet, grafica, video5 .
adresa de e-mail va arata intotdeauna de forma' utilizator@adresa_domeniului. 3e obicei
utilizatorul se poate alege, insa adresa este data de serverul unde se gaseste casuta postala . Cele doua
parti ale adresei sunt despartite prin a. Frima parte contine identificatorul utilizatorului dupa cum este
el inregistrat pe domeniul unde este creata casuta postala , iar a doua parte 4dupa a5 reprezinta
informatiile de identificare in Internet a calculatorului unde se afla casuta postala. 3e e9emplu adresa
Sgeografie@geo.unibuc.ro inseamna casuta postala a utilizatorului SgeografieT aflata pe domeniul
geo.unibuc.ro
b5 7iste de discutii 4discussion lists5 care permit participarea la discutii si schimburi de
informatii in grupuri diverse.
7istele de discutii 4mailing lists5 reprezinta o forma de comunicare a informatiilor intre persoane.
astfel de lista contine adresele de e-mail ale unor utilizatori . <n mesaj primit pe adresa listei este
difuzat automat tuturor membrilor listei. 3atorita faptului ca cea mai mare parte a utilizatorilor Internet
folosesc cu preponderenta e-mail-ul, si datorita costurillor de conectare la Internet, a rezultat
necesitatea de organizare a unor grupuri de discutii intre aceste miloane de utilizatori, grupuri care sa
se bazeze pe o distributie selectiva a e-mailurilor. "stfel un utilizator se poate abona 4de obicei gratuit5
la una din listele de discutii din domeniul care .l intereseaza, urm6nd sO primeasca zilnic 4sau
saptaminal - dupa cum decide5 zeci de scrisori pe tema respectiva care reprezinta discutiile din grup .
"ceste scrisori pot fi citite, se pot pastra sau sa li se raspunda pe adresa privata ori pe adresa grupului
48
continandu-se astfel discutia .
!ajoritatea listelor de discutii gratuite permit abonarea si dezabonarea la lista respectiva prin
trimiterea unui simplu e-mail gol 4adica fara sa aiba ceva scris la subiect sau in corpul mesajului5 la o
adresa specifica.
c5 Grupuri de stiri 41eDsgroups5 care permit consultarea sau participarea in grupuri
de stiri publice. Grupurile de stiri 4grupuri de discutii5 reprezinta largi sisteme de comunicare prin care
persoane avand diverse preocupari si pasiuni schimba informatii , discuta pe baza unor teme de interes
general sau particular sau pun diferite intrebari.
!ajoritatea grupurilor de discutii sunt distribuite in mari retele de calculatoare si sunt
cunoscute sub numele generic de <se1et , ceea ce inseamna o prescurtare a cuvintelor <sers 1etDor+
4Reteaua utilizatorilor5 . In prezent e9ista peste %A,AAA de astfel de grupuri iar numarul lor este in
continua crestere . "cest numar mare se e9plica prin faptul ca tematica abordata este foarte diversa
cuprinzand atat teme de cultura generala cat si subiecte foarte specifice , accesibile numai unui numar
restrans de utilizatori specializati.
Forumul unui grup de discutii se poate asemana cu un avizier electronic in care unii participanti
pun intrebari iar altii raspund sau fac diverse comentarii la articolul initial . -oate aceste intrebari si
raspunsuri formeaza un fir de discutii 4thread5. rice membru al unui grup de discutii poate citi
mesajele trimise de alti membri sau poate adauga propriile sale opinii printr-un nou mesaj transmis
celorlalti . Fe parcurs , odata cu cresterea numarului de abonati , va creste si numarul de mesaje legate
intre ele printr-un subiect comun .
d5 Chat-ul care permite comunicarea on-line a doi sau mai multi utilizatori. 2ste vorba de o
ScameraT virtuala in care intra utilizatori din toate partile lumii si discuta despre un anumit subiect
4care este de obicei fie numele ScamereiT sau canal, fie enuntat intr-un mesaj te9t ce apare in camera in
momentul in care intrati5.
Fentru a face chat, aveti nevoie de'
b un client de chat 4un program cu care sa va conectati la server5L
b adresa serverului la care vreti sa va conectati.
<nul dintre cel mai folosit client de chat este programul mIRC creat de >halad !ardam-)e,.
Fentru a nu primi virusi, este bine ca atunci cand primiti un fisier 4apare o caseta de dialog
49
numita 3CC Send care va intreaba daca acceptati fisierul5 sa acceptati doar daca persoana respectiva
este de incredere.
!ajoritatea folosesc prescurtari pentru a tasta mai rapid. Iata o scurta lista 4in ordinea aparitiei
probabile5 ' sal, sal re X salut , d c X de ce , aBsBl, asl X ageBse9Blocation, gtg X got to go 4trebuie sa
plec5, 77 X rade de se sparge, btD X b, the Da,.
"lte semne ce e9prima emotii' '5 X smile,L semn ca rade sau zambeste, '9 X pupici, L5 X face cu
ochiul, 'F X scoate limba, '4 este suparat4a5, '555 sau '-5 sau '-555 X rade in gura mare, 'X rade rautacios.
=. Informare prin accesul la distanta si la surse de informatii.
a5 *orld *ide *eb 4*** - pe scurt Deb5
Frin acesta se poate accesa si naviga prin paginile Deb care contin informatii de larga circulatie
si la resurse cu ajutorul instrumentelor de cautare si a h,per legaturilor 4h,perlin+s5 inserate in
documente *orld *ide *eb care reflecta prin numele sau trasaturile sale esentiale '
- destinat cautarii informatiei in intregul Internet 4Dorld Dide c in lumea intreaga5L
- foloseste h,perte9tul pentru organizarea informatiei ceea ce face ca aceasta sa apara ca o
p6nzO de pOianjen 4Deb5 si care permite navigarea cu usurinta de la o pagina la alta .
8,perte9tul reprezinta o metoda de organizarea a informatiei in care anumite cuvinte, marcate ,
sunt legate de alte documente care contin informatii aditionale despre ele. 8,permedia permite
realizarea delegaturi similare la grafice, imagini, animatie, etc. Selectionarea unui astfel de cuvint 4sau
imagine5 va avea ca efect afisarea documentului legat de cuvintul respectiv.
*eb-ul reprezinta un sistem urias de informatii legate intre ele ca intr-o pinza de paianjen si
care se afla pe calculatoare aflate in intreaga lume 4situri Deb5. Informatia poate fi accesata privind
paginile Deb care contin legaturi h,perte9t catre alte pagini Deb. "ceste pagini Deb pot fi accesate
folosind un softDare special numit )roDser .
Frincipalele broDsere e9istente pe piata sunt ' Firefo9, Internet 29plorer, 1etscape 1avigator,
pera.
<n )roDser este un soft care ofera o interfata intre utilizator si serverul de Deb de pe Internet.
)roDser-ul contacteaza serverul si transmite cererea de informatie, apoi primeste informatia si
o afiseaza pe calculatotul clientului
50
Se cunosc mai multe e9ploratoare ***. 2le pot fi grupate in doua categorii'
- e9ploratoare te9tuale orientate pe linie de caractere.
- e9ploratoare grafice.
Frimele e9ploratoare *** au fost cele te9tuale. 3ezavantajele e9ploratoarelor grafice sunt
evidente' ele necesita mai multe resurse si, din punct de vedere temporal, sunt mai lente. "vantajul lor
este insa unul forte P ele sunt, de regula, mai comode. In multe cazuri, cu e9ploratoarele grafice se
poate lucra si in regim te9t.
<n broDser grafic permite utilizatorului sa vada imagini si sa faca uz de mouse pentru
hiperlegaturi. <n broDser bazat pe te9t nu poate afisa grafica. 8iperlegaturile sunt accesibile doar prin
folosirea tastaturii. Fiecare pagina Deb este identificata printr-o adresa unica, care se mai numeste si
<R7 4<niform Resource 7ocator5.
<R7 sau <niform Resource 7ocator identifica o resursa de pe Internet, de e9emplu o pagina de
Deb, un server multimedia, un catalog de biblioteca, o imagine. <R7 reprezinta o adresare standard
pentru o resursa Internet si ajuta utilizatorul sa localizeze resursa. rice resursa de pe Internet are un
<R7 unic. <R7 ul este alcatuit din litere, numere si semne de punctuatie. Sinta9a de scriere a <R7
contine doar simboluri in codul "SCII.
" ) C 3 2 F G 8 I ( > 7 ! 1 F Q R S - < 0 * H I R
a b c d e f g h i j + l m n o p E r s t u v D 9 , z A # = C % : ? J & $ - K _ . , d @ 4 5 e
Structura de baza a <R7 este ierarhica cu ordinea de la stinga la dreapta. Spre e9emplu, <R7'
ftp'BBftp.files.comBfreeDareBappz.bin ne spune'
- protocolul de acces este F-FL 4File -ransfer Frotocol5.
- resursa este pe masina GftpG in domeniul GfilesG, care este parte a domeniului G.com,G
- resursa este in directorul numit GfreeDareG si este programul Gappz.binG
1u toate <R7-urile au directoare si nume de fisiere. <R7ul se foloseste in locul adresei IF
deoarece un nume de resursa este mai comod de memorizat decit un sir de numere in forma zecimala
sau in forma binara. 7a introducerea unui nume de tip <R7 in cimpul de adresa a unui boDser,
calculatorul utilizatorului face o cerere catre serverul 31S 43omain 1ames Server5, ceea ce
inseamna, de fapt S primeste un nume de adresa si intoarce-mi adresa IF T.
Serverul 31S are in baza sa de date o multime de adrese <R7 puse in corespundere cu
51
adresele lor IF. "ceste baze de date se innoesc regulat pentru a satisface cererile clientilor, in cazul
cind pe serverul dat nu s-a gasit adresa ceruta de un oarecare terminal acest server face o cerere catre
serverul 31S superior ierarhic.
<nele pagini de *eb contin asa-numite lincuri sau hiper-legaturi care, de fapt, sunt niste adrese
<R7 ascunse in te9t sau imagini. 7a apropierea cursorului ele isi pot schimba imaginea sau culoarea
pentru a se evedentia sau arata in o alta ferestruica alaturata adresa e9plicita la care, in cazul accesarii,
se va face trimiterea cererii de acces de catre broDser. "ceste lin+-uri sunt foarte utile pentru cautarea
informatiei in reteaua internet, realizind hiper-legaturi intre paginile *eb asemanatoare. 2ste destul de
usor de a trece de la un document la altul printr-un singur clic.
- Frotocolul este de obicei http 48,perte9t Frotocol5 insa el poate fi si F-F 4File -ransfer
Frotocol5.
Fentru specificarea unui nume I1-2R12- pot fi folosite mai multe nume de domenii. In
realitate insa nu se folosesc mai mult de cinci. 2le urmeaza in numele I1-2R12- de la st6nga la
dreapta, in ordinea cresterii ariei de cuprindere, din ce in ce mai generale. 3e e9emplu'
- nume gazda
- nume departament in cadrul organizatiei, nume subretea sau nume reteaL
- nume organitie sau nume reteaL
- nume tara.
Conform unei conventii, domeniile de nivelul cel mai inalt 4-73 - -op 7evel 3omains5 in
I1-2R12- sunt codurile de tara, definite in documentul IS C#??. 29ceptie face S.<."., pentru care
erau stabilite anterior mai multe domenii de nivel superior si anume'
2o+ P organizatii comercialeL
ed& P institutii educationale, instruireL
)o3 P organizatii guvernamentale non-militareL
+%# P organizatii militareL
or) P alte organizatiiL
%!t P institutii internationaleL
!et P resurse de retea.
-rebuie mentionat de altfel si faptul ca domeniile com si net se folosesc deja pe larg si pentru
52
servere plasate in alte tari, si alte nume de domenii pentru fiecare tara 4cc-73@s - countr, codes -op
7evel 3omains5 de e9emplu' .ro pentru Romania, etc.
b5 F-F 4File -ransfer Frotocol5 care permite transmiterea si primirea de informatii la si de la
distanta. F-F este acronimul pentru File -ransfer Frotocol 4Frotocolul de -ransfer al Fisierelor5 si este
cea mai folosita metoda pentru transferul fisierelor indiferent de tipul si dimensiunea acestora, prin
intermediul Internetului. data conectat prin F-F, puteti sa primiti sau sa transmiteti fisiere. 3aca va
intereseaza anumite fisiere de pe serverul gazda puteti alege optiunea doDnload pentru a le putea
transfera intr-un anumit director de pe calculatorul propriu. 3aca vreti sa transferati fisiere din
calculatorul dvs. pe server trebuie sa faceti upload, selectand bineinteles directorul in care se gasesc
fisierele. Fisierele sunt apoi copiate dintr-un director in altul. Frocedura este asemanatoare cu copierea
unor fisiere dintr-un director in altul, pe un calculator. In acest caz unul din directoare se gaseste pe un
calculator in Romania iar altul in S<" sau (aponia, de e9emplu.
In concluzie , F-F se foloseste atunci cand '
- se transfera 4upload5 pentru prima data fisierele unui sit la o gazda DebL se inlocuieste un
fisier sau o imagineL se incarca 4doDnload5 fisiere de pe un alt computerL se permite accesul unei alte
persoane pentru a incarca un fisier dintr-un anumit site.
Fentru a va putea conecta la un server F-F aveti nevoie de un program special, numit si
client F-F care sa poata lucra cu acest protocol. 29ista clienti F-F cu o interfata grafica prietenoasa
si care inglobeaza noile tehnologii , fapt ceea ce duce la imbunatatirea performantelor si
cresterea functionalitatii acestora. 3e obicei, acesti clienti F-F sunt oferiti ca aplicatii shareDare, dar
e9ista si programe gratuite. 47eechF-F P free5 Fentru a va putea conecta la un server F-F , trebuie sa-i
cunoasteti adresa. "ceasta este adresa gazdei F-F pe care ati obtinut-o la inscriere. 29ista doua tipuri
posibile de conectare '
cu un nume de identificare 4login5 si parola 4passDord5 pentru un cont pe un server F-FL
cu login anonim , folosind pentru login cuvantul Ganon,mousG si pentru parola, adresa de
email.
53
VII. RETELE DE CALCULATOARE
29pansiunea retelelor 7ocal "rea 1etDor+s 47"15 si *ide "rea 1etDor+s 4*"15 a ajutat
Internet-ul sa conecteze =,AAAK de retele.Retelele includ 1SF12-, !I712-, 1S1, 2Snet and CSnet.
Retelele leaga impreuna de la doua pana la mii de FC-uri, permitandu-le sa foloseasca in comun
fisiere si alte resurse. In plus, o retea poate centraliza getionarea unei baze mari de date de FC-uri,
astfel ca toate operatiile cerute de
coordonarea securitatii, salvarea de
siguranta, modernizari si control se pot
desfasura intr-un singur loc. 7ucrul in retea
a devenit atat de important pentru operatiile
uzuale efectuate de calculatoarele
personale, incat este inclus in noile sisteme
de operare si este folosit atat acasa cat si la
birou.
29ista doua mari categorii de retele'
retele de tip 7"1 47ocal "rea 1etDor+5 si retele de tip *"1 4*ide "rea 1etDor+5.
LAN
Retea 7"1 este constituita din mai multe calculatoare care alcatuiesc o retea, de regul reteaua e
construita in interiorul unei cladiri sau cel mult pe o distanta de cateva cladiri 4din cauza unor restrictii
de tip hardDare P 29ceptie fac 7"1-urile cu transmisie de date prin cablu cu fibra optica5.
7"1 P -opologie de retea' Retelele de acest tip pot fi construite in mai multe feluri ce difera
intre ele prin intermediul modului de conectare a calculatoarelor intre ele.
Retele de tip Client/Server' folosesc un calculator separat4server5 care lucreaza la nivel
centralizat cu toate fisierele si efectueaza serviciile de tiparire pentru mai multi utilizatori. Clientii din
retea sunt statii de lucru 4Dor+stations5 si sunt conectate la server. Clientii sunt reprezentati in general
54
de calculatoare puternice dar pot aparea si calculatoare mai slabe in timp de Serverul este in genere un
calculator foarte puternic, in comparatie cu calculatoarele care urmeaza a fi legate la el, si care este in
asa fel configurat incat sa ofere cele mai rapide raspunsuri pentru clientii retelei si pentru a asigura cea
mai buna protectie din retea pentru datele critice. 3in cauza ca Serverul trebuie sa poata rezolva
simultan mai multe solicitari este necesar ca el sa ruleze un sistem de operare 4S5 care sa fie specific
destinat acestui lucru' aici se recomanda in general orice S de tip _1IH cum ar fi 7inu9, <ni9,
Free)S3, dar si altele cum ar fi SB= sau *in 1-. "cesta nu este tocmai momentul sa intru in
detaliile acestor sisteme de operare dar ele folosesc cel mai bine asa numitele protocoale de
retea4Subiect car va fi atacat mai tarziu5.
Retele de tip Peer-to-Peer' nu folosesc acel calculator central numit Server, ci dimpotriva ele
folosesc impreuna unitatile de disc si imprimantele sau de ce nu chiar fisiere si programe. Insa acest tip
de retea are destul de multe defecte' deoarece pe un calculator de birou nu ruleaza calculatoare super-
performante cu S-uri de tip _1IH instalate e9ista pericolul destul de mare de altfel de a suprasatura
statiile de lucru daca mai multi utilizatori acceseaza in acelasi timp resursele aceluiasi calculator.
Fentru aranjarea in retea a calculatoarelor se folosesc diferite metode numite topologii. Fiecare
topologie are avantaje si dezavantaje dar totusi fiecare se potriveste cel mai bine in anumite situatii.
- Retele de tip magistrala' In cadrul acestui tip de rete toate calculatoarele sunt interconectate la
cablul principal al retelei. Calculatoarele conectate in acest tip de retea au acces in mod egal la toate
resursele retelei. Fentru utilizarea cablului nivelul logic trebuie sa astepte pana se elibereaza cablul
pentru a evita coliziunile de date. "cest tip de retea are insa un defect si anume' daca reteaua este
intrerupte intr-un loc fie accidental fie prin adaugarea unui alt nod de retea atunci intreaga retea este
scoasa din functiune. 2ste totusi una din cele mai ieftine moduri de a pune la cale o retea.
- Retele de tip stea' "cest tip de retea face legatura intre calculatoare prin intermediul unui
concentrator. "vantajul esential al acetui tip de retea este ca celelalte cabluri sunt protejate in situatia
in care un calculator este avariat sau un cablu este distrus, deci din puct de vedere al sigurantei
transmisiei de date este cea mai sigura solutie in alegerea configurarii unei retele mari caci prntru o
retea mica e9ista un dezavataj de ordin finaciar constituit de concentrator care are un pret destul de
55
ridicat.
- Retele de tip ring' -ipul de retea circular face legatura intre calculatoare prin intermediul unui
port de intrare 4In Fort5 si a unui port de iesire 4ut Fort5. In aceasta configuratie fiecare calculator
transmite date catre urmatorul calculator din retea prin portul de iesire al calculatorului nostru catre
portul de intrare al calculatorului adresat. In cadrul acestei topologii instalarea cablurilor este destul de
dificila si atunci se recurge la un compromis intre acest tip de retea si cel de tip magistrala folosindu-se
o unitate centrala care sa inchida cercul numita !edia "cces <nit 4!"< P unitate de acces a
mediilor5.
- Retele de tip magistrala in stea' 7a fel ca o retea hibrida stea-cerc reteaua de tip magistrala in
stea face apel la o unitate centrala 4!"<5 prin care se realizeaza legaturile intre calculatoare.
Fentru a prefigura trecerea la alt tip de retele si anume retele *"1 voi vorbi in cele ce urmeaza
despre nivelul fizic in mare parte si voi aminti si cateva elemente de comunicare in retea.
1AN
retea *"1 este alcatuita din foarte multe calculatoare legate in retea si care este intinsa pe o
suprafata intinsa, in cazul Internet-ului pe tot globul. Reteaua este alcatuita din multe servere care in
general sunt masini <1IH, care pot asigura intr-adevar un multitas+ing controlat si un multithreading
adevarat, spre deosebire de *indoDs care doar simuleaza doar 4foarte bine intr-adevar5aceste lucruri.
In cadrul acestui tip de terea se folosesc anumite protocoale de reteapentru a putea transmite date in
cadrul unui asemenea gigant. Se folosesc de asemenea adrese de locatie numite adrese IF 4Internet
Frotocol5 cu ajutorul carora serverele de Internet gasesc mult mai usor calculatoarele din retea. In
cadrul acestei retele se foloseste un protocol de transfer de date care de fapt este o denumire colocviala
pentru mai mult de #AA de protocoale diferite dar care au fost inglobate sub aceeasi denumire -CFBIF
4-ransmission Control FrotocolBInternet Frotocol5. "cest protocol cuprinde intre altele si protocoalele
de -elnet 4-erminal emulation5, F-F 4File -ransfer Frotocol5, 8--F 48,per -e9t -ransfer Frotocol5,
S!-F 4Simple !ail -ransfer Frotocol5.
Frincipalele avantaje pe care acesta le prezinta ar fi'
- Independenta de platforma. Frotocolul -CFBIF nu a fost conceput pentru utilizarea intr-un
mediu destinat unui anumit tip de hardDare sau softDare. " fost si este utilizat in retele de toate
56
tipurile.
- dresare absoluta. -CFBIF asigura modalitatea de identificare in mod unic a fiecarei masini
din Internet.
- Standarde desc!ise. Specificatiile -CFBIF sunt disponibile in mod public utilizatorilor si
dezvoltatorilor. ricine poate sa trimita sugestii de modificare a standardului.
- Protocoale de aplicatie. -CFBIF permite comunicatia intre medii diferite. Frotocoalele de
nivel inalt cum ar fi F-F sau -2712-, au devenit omogenizate in mediile -CFBIF indiferent de
platforma.
Conectarea la I1-2R12- se poate face la noi prin doua modalitati prin modem sau prin cablu
de televiziune. In ambele cazuri avem nevoie de un ISF 4Internet Service Frovider5 care sa furnizeze
servicii de conectare la Internet. "ceste ISF-uri pot oferi o conectare mai rapida sau mai lenta in
functia de serverele pe care le poseda. 3aca Serverul este configurat sa poata fi folosit si ca Fro9,
atunci automat si calitatea serviciului se va imbunatatii, un server de Fro9, foloseste disc-uri de Cache
astfel incat paginile si in general informatia pe care utilizatorul o cere prin intermediul protocoalelor se
va descarca in primul rand pe acele disc-uri de cache asigurand astfel o comunicare mai buna cu
clientul. -ransmiterea datelor se face pe bucati numite [pac+agesT care in cazul cel putin al unui
modem sunt destul de mici si astfel se intalneste de multe ori situatia cand serverul de pe care se ia
respectiva informatie sta si asteapta ca propriul nostru calculator sa primeasca acele pac+ages.
!arimea acestor pac+ages se numeste !-< 4!a9imum -ransfer <nit5. In cazul unui modem de mica
viteza cu cat !-<-ul este mai mic cu atat mai bine, cu atat mai repede se desfasoara tranzactia datelor.
Cone9iuni prin modemuri asincrone' ISF-ul asigura o cone9iune de dial-up cu ajutorul unui protocol
numit FFF 4Foint-toFoint Frotocol5 sau S7IF 4Serial 7ine Internet Frotocol5.
- S7IF. 2ste un protocol e9trem de simplu, care furnizeaza un mecanism de transmitere printr-o
cone9iune seriala a pachetelor generate deIF 4datagrame5. -ransmite datagramele pe rand, separandu-
le printr-un octet numit S7IF 213, pentru a sugera ca marcheaza sfarsitul unui pachet. S7IF nu
asigura mijloace de corectare a erorilor si nici de comprimare a datelor, astfel ca a fost inlocuit de FFF.
- FFF. 2ste un protocol pe trei niveluri care imbunatateste fiabilitatea comunicatiilor seriale
-CFBIF prin asigurarea mijloacelor pentru corectarea erorilor si pentru comprimarea datelor,
57
caracteristici care ii lipsesc protocolului S7IF. Cele mai multe pachete -CFBIF contin suport pentru
FFF, la fel ca si majoritatea ISF-urilor. 3aca ar fi sa alegem ar trebui sa ne indreptam spre FFF
deoarece asigura capacitate de transfer superioara si comunicatii mai sigure.
Comunicarea prin Intermediul 8--F se face dupa cum ii spune numele printr-un protocol care
permite transformarea unor comenzi de formatare de te9t. "ceste comenzi sunt scrise in limbajul
8-!7 48,per -e9t !ar+up 7anguage5 si care pot fi scrise cu RIC2 tip de editor de te9te sunt mai
apoi interpretate de un parser integrat intr-un )roDser si care astfel ne permite sa vizualizam pe
Internet documente realizate in cele mai felurite moduri, in functie de imaginatia si resursele celui care
a creat acel document.
8-!7-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare
portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza
sintactica 4parser5. 8-!7 este limbajul de marcare ce stabileste aspectul documentelor *** 4*orld
*ide *eb5, iar prin intermediul broDserelor se poate vedea documentul gata formatat. 8-!7 este de
fapt un subset al standardului SG!7 4Standard Generalized !ar+up 7anguage5 si include capacitati
care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care afiseaza alte documente 8-!7 cand se e9ecuta clic
pe ele.
58
VIII. BA4E DE DATE
)aza de date reprezintO un ansamblu de date integrat, anume structurat Ni dotat cu o descriere
a acestei structuri. )aza de date poate fi privitO ca o colecMie de fiNiere interconectate care conMin
nucleul de date necesare unui sistem informatic. 3iferitele obiecte din cadrul realitOMii ce prezintO
interes sunt denumite clase sau entitOMi. Fentru aceste obiecte sunt achiziMionate Ni memorate date
referitoare la diferite caracteristici 4atribute5. )aza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de
colecMii de date, prin care se realizeazO reprezentarea unei realitOMi. 3atele constituie orice mesaj primit
de un receptor, sub o anumtO formO. InformaMiile reprezintO cantitatea de noutate adusO de un mesaj din
e9terior. <n fiNier este un ansamblu de .nregistrOri fizice, omogene din punct de vedere al conMinutului
Ni al prelucrOrii.
.nregistrare fizicO este o unitate de transfer .ntre memoria internO Ni cea e9ternO a
calculatorului. .nregistrare logicO este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului
utilizator. .nregistrare se compune din c6mpuri 4atribute5 care descriu anumite aspecte ale realitOMii.
C6mpurile sunt .nregistrOri logice.
baza de date trebuie sO asigure'
- abstractizarea datelor 4baza de date fiind un model al realitOMii5,
- integrarea datelor 4baza de date este un ansamblu de colecMii de date intercorelate, cu
redundanMO controlatO5,
- integritatea datelor 4se referO la corectitudinea datelor .ncOrcate Ni manipulate astfel .nc6t sO se
respecte restricMiile de integritate5,
- securitatea datelor 4limitarea accesului la baza de date5,
- partajarea datelor 4datele pot fi accesate de mai mulMi utilizatori, eventual .n acelaNi timp5,
- independenMa datelor 4organizarea datelor sO fie transparentO pentru utilizatori, modificOrile .n
baza de date sO nu afecteze programele de aplicaMii5.
Sistemele de baze de date sau bOncile de date reprezintO un sistem de organizare Ni prelucrare,
respectiv teleprelucrare 4prelucrare la distanMO5 a informaMiei, constituit din urmOtoarele C elemente'
- colecMie de date aflate .n interdependenMO
59
- descrierea datelor Ni a relaMiilor dintre ele
- un sistem de programe care asigurO e9ploatarea bazei de date 4actualizare, interogare5
"rhitectura sistemului de baza de date este formatO din urmOtoarele componente'
- bazaBbazele de date P reprezintO componenta de tip date a sistemului 4colecMiile de date
propriu-zise, indecNii5L
- sistemul de gestiune a bazeiBbazelor de date P ansamblul de programe prin care se asigurO
gestionarea Ni prelucrarea comple9O a datelor Ni care reprezintO componenta softDare a sistemului de
baze de date 4Sistem de Gestiune a )azelor de 3ate P SG)35L
- alte componente P proceduri manuale sau automate, inclusiv reglementOri administrative,
destinate bunei funcMionOri a sistemului, dicMionarul bazei de date 4metabaza de date5 care conMine
informaMii despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentaMii,
mijloacele hardDare utilizate, personalul implicat.
3atele dintr-o bazO de date pot fi structurate pe C niveluri, .n funcMie de categoria de personal
implicatO'
- nivelul conceptual 4global5 P e9primO viziunea administratorului bazei de date asupra datelor.
- nivelul logic P e9primO viziunea programatorului de aplicaMie asupra datelor.
- nivelul fizic P care e9primO viziunea inginerului de sistem asupra datelor.
!odelul de date reprezintO ansamblul de concepte Ni instrumente necesare pentru a construi o
schemO a bazei de date.
!odelarea datelor poate viza totalitatea datelor din cadrul bazei de date 4schema B arhitectura
datelor5 sau o parte a acestora 4subscheme ale bazei de date5. Schema Ni subschema bazei de date sunt
modelele logice ale bazei de date, care au asociate principii generale pentru gestionarea B definirea
4structurarea5 datelor, manipularea Ni asigurarea integritOMii datelor, fOrO a reflecta modul de
reprezentare Ni stocare a acestor date pe suportul de memorie 4care sunt atributele modelului fizic5.
Se cunosc mai multe tipuri de baze de date dupO modul de organizare, modul de dispunere pe
suport magnetic a informaMiei Ni a elementelor componente'
- modele primitive P datele sunt organizate la nivel logic .n fiNiere, structura de bazO este
.nregistrarea, mai multe .nregistrOri fiind grupate .n structuri de tip fiNierL
- baze de date ierarhice P legOturile dintre date sunt ordonate unic, accesul se face numai prin
60
v6rful ierarhiei, un subordonat nu poate avea dec6t un singur superior direct Ni nu se poate ajunge la el
dec6t pe o singurO caleL
- baze de date .n reMea P datele sunt reprezentate ca .ntr-o mulMime de ierarhii, .n care un
membru al ei poate avea oric6Mi superiori, iar la un subordonat se poate ajunge pe mai multe cOiL
- baze de date relaMionale P structura de bazO a datelor este aceea de relaMie P tabel, limbajul
SQ7 4Structured Quer, 7anguage5 este specializat .n comenzi de manipulare la nivel de tabel.
)aza de date relaMionalO reprezintO o mulMime structuratO de date, accesibile prin calculator, care pot
satisface .n timp minim Ni .ntr-o manierO selectivO mai mulMi utilizatori. "ceastO mulMime de date
modeleazO un sistem sau un proces din lumea realO Ni serveNte ca suport unei aplicaMii informaticeL
- baze de date distribuite P sunt rezultatul integrOrii tehnologiei bazelor de date cu cea a
reMelelor de calculatoare. Sunt baze de date logic integrate, dar fizic distribuite pe mai multe sisteme de
calcul. Integrarea bazei de date distribuite se face cu ajutorul celor C tipuri de de scheme care sunt
implementate'
#. schema globalO P defineNte Ni descrie toate informaMiile din baza de date distribuitO .n reMeaL
=. schema de fragmentare P descrie legOturile dintre o colecMie globalO Ni fragmentele sale. 2a
este de tipul unu la mai mulMi Ni are forma unei ierarhiiL
C. schema de alocare P descrie modul de distribuire a segmentelor pe calculatoarele 4nodurile5
din reMea. Fiecare segment va avea o alocare fizicO pe unul sau mai multe calculatoare. <tilizatorul
unei asemenea baza de date o vede ca pe o bazO de date unicO, compactO 4nivel logic5, cu toate cO .n
realitate ea este distribuitO pe mai multe calculatoare legate .n reMea 4nivel fizic5. "ceastO organizare a
dus la o creNtere substanMialO a vitezei de acces la o bazO de date .ntr-o reMea de calculatoare. "numite
date stocate pe un server local sunt mult mai rapid accesate dec6t dacO ele s- ar afla pe un server la
distanMO, unde baza de date ar fi fost stocatO .n .ntregime 4nedistribuitO5L
- modele semantice P orientate spre obiecte. "ceste modele sunt orientate pe reprezentarea
semnificaMiei datelor. Structura de bazO folositO pentru reprezentarea datelor este cea de clasO de
obiecte definitO prin abstractizare din entitatea fizicO pe care o regOsim .n lumea realO. "ici e9istO
entitOMi simple Ni clase de entitOMi care se reprezintO prin obiecte simple sau clase de obiecte, ordonate
.n ierarhii de clase Ni subclase. "cest tip de bazO de date a apOrut din necesitatea gestionOrii obiectelor
comple9e' te9te, grafice, hOrMi, imagini, sunete 4aplicaMii multimedia5 Ni a gestionOrii obiectelor
61
dinamice' programe, simulOri.
SGBD
Sistemele de gestiune a bazalor de date 4SG)35 sunt sisteme informatice specializate .n stocarea Ni
prelucrarea unui volum mare de date, numOrul prelucrOrilor fiind relativ mic.
<n SG)3 trebuie sO asigure urmOtoarele funcMii'
- definirea P crearea bazei de dateL
- introducerea 4adOugarea5 datelor .n baza de dateL
- modificarea unor date deja e9istente .n baza de dateL
- Ntergerea datelor din baza de dateL
- consultarea bazei de date P interogareBe9tragerea datelor.
/n plus un SG)3 mai asigurO Ni alte servicii'
- suport pentru limbaj de programareL
- interfaMO c6t mai atractivO pentru comunicare cu utilizatorulL
- tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a datelor din baza de dateL
- utilitare .ncorporate' sistem de gestiune a fiNierelor, liste, tabele etc.L
- ShelpT pentru ajutarea utilizatorului .n lucrul cu baza de date.
62
"pariMia Ni rOsp6ndirea reMelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SG)3-urilor .n direcMia
multiuser' mai mulMi utilizatori folosesc simultan aceeaNi bazO de date.
Frincipalul avantaj al reMelelor a fost eficienMa mult sporitO de utilizare a resurselor sistemelor
de
calcul' la o bazO de date aflatO pe un server central au acces simultan mai mulMi utilizatori, situaMi la
distanMO de server, de unde rezultO o bunO utilizare a resurselor server-ului Ni o economie de memorie
datoratO memorOrii unice a bazei de date.
<n SG)3 este dotat cu un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQ7 care permite
accesul rapid Ni comod la datele stocate .n baza de date. /n arhitectura unui sistem de baze de date
SG)3 ocupO locul central.
<n SG)3 este un ansamblu comple9 de programe care asigurO interfaMa .ntre o bazO de date Ni
utilizatorii acesteia. SG)3 este componenta softDare a unui sistem de baze de date care
interacMioneazO cu toate celelalte componente ale acestuia asigur6nd legOtura Ni interdependenMa
.ntre ele.
<n SG)3 trebuie sO asigure urmOtoarele activitOMi'
- definirea Ni descrierea structurii bazei de date P se realizeazO printr-un limbaj propriu, limbaj
de definire a datelor 47335, conform unui anumit model de dateL
- .ncOrcarea datelor .n baza de date P se realizeazO prin comenzi .n limbaj propriu, limbaj de
manipulare a datelor 47!35L
- accesul la date P se realizeazO prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a datelor.
"ccesul la date se referO la operaMiile de interogare Ni actualizare. Interogarea este comple9O Ni
presupune vizualizarea, consultarea, editarea de situaMii de ieNire 4rapoarte, liste, regOsiri punctuale5.
"ctualizarea presupune C operaMiuni' adOugare, modificare efectuate prin respectarea restricMiilor de
integritate ale )3 Ni NtergereL
- .ntreMinerea bazei de date P se realizeazO prin utilitare proprii ale SG)3L
- reorganizarea bazei de date P se face prin facilitOMi privind actualizarea structurii de date Ni
modificarea strategiei de acces. Se e9ecutO de cOtre administratorul bazei de dateL
- securitatea datelor P se referO la asigurarea confidenMialitOMii datelor prin autorizarea Ni
controlul accesului la date, criptarea datelor.
63
<n SG)3 are rolul de a furniza suportul softDare complet pentru dezvoltarea de aplicaMii
informatice cu baze de date. 2l trebuie sO asigure'
- minimizarea costului de prelucrare a datelorL reducerea timpului de rOspunsL
fle9ibilitatea aplicaMiilor Ni protecMia datelor.
Fentru satisfacerea performanMelor enumerate, SG)3 trebuie sO asigure un minim de obiective.
#. "sigurarea independenMei datelor P trebuie privitO din douO puncte de vedere'
- independenMa logicO P se referO la posibilitatea adOgOrii de noi tipuri de .nregistrOri de date
sau e9tinderea structurii conceptuale, fOrO a determina rescrierea programelor de aplicaMieL
- independenMa fizicO P modificarea tehnicilor fizice de memorare fOrO a determina rescrierea
programelor de aplicaMie.
=. "sigurarea redundanMei minime Ni controlate a datelor P stocarea informaMiilor .n bazele de date se
face astfel .nc6t datele sO nu fie multiplicate. -otuNi, pentru a .mbunOtOMi performanMele legate de
timpul de rOspuns, se acceptO o anumitO redundanMO a datelor, controlatO, pentru a asigura coerenMa
bazei de date Ni eficienMa utilizOrii resurselor hardDare.
C. "sigurarea facilitOMilor de utilizare a datelor P presupune ca SG)3-ul sO aibO anumite componente
specializate pentru'
- folosirea datelor de cOtre mai mulMi utilizatori .n diferite aplicaMii P datele de la o aplicaMie
trebuie sO poatO fi utilizate Ni .n alte aplicaMii.
- accesul c6t mai simplu al utilizatorilor la date P fOrO ca ei sO fie nevoiMi sO cunoascO structura
.ntregii baze de dateL aceastO sarcinO cade .n seama administratorului bazei de date.
- e9istenMa unor limbaje performante de regOsire a datelor P care permit e9primarea interactivO
a unor cereri de regOsire a datelor.
- sistemul de gestiune trebuie sO ofere posibilitatea unui acces multicriterial la informaMiile din
baza de date P spre deosebire de sistemul clasic de prelucrare pe fiNiere unde e9istO un singur criteriu
de adresare, cel care a stat la baza organizOrii fiNierului.
%. "sigurarea securitOMii datelor .mpotriva accesului neautorizat.
:. "sigurarea coerenMei Ni integritOMii datelor .mpotriva unor Ntergeri intenMionate sau neintenMionate P
se realizeazO prin intermediul unor proceduri de validare, a unor protocoale de control concurent Ni a
unor proceduri de refacere a bazei de date.
64
?. "sigurarea partajabilitOMii datelor P se referO pe de o parte la asigurarea accesului mai multor
utilizatori la aceleaNi date Ni de asemenea la posibilitatea dezvoltOrii unor aplicaMii fOrO a se modifica
structura bazei de date.
J. "sigurarea legOturilor .ntre date P corespund asocierilor care se pot realiza .ntre obiectele unei
aplicaMii informatice. rice SG)3 trebuie sO permitO definirea Ni descrierea structurii de date, precum
Ni a legOturilor dintre acestea, conform unui model de date 4de e9emplu modelul relaMional5.
&. "dministrarea Ni controlul datelor P sunt asigurate de SG)3, .n sensul cO datele pot fi folosite de
mai mulMi utilizatori .n acelaNi timp, iar utilizatorii pot avea cerinMe diferite Ni care pot fi incompatibile.
SG)3 trebuie sO rezolve probleme legate de concurenMO la date, problemO care apare mai ales .n lucrul
.n mediu de reMea de calculatoare.
2videnMiem urmOtoarele funcMii ale unui SG)3.'
- funcMia de descriere a datelor P se face cu ajutorul 733, realiz6ndu-se descrierea atributelor
din cadrul structurii )3, legOturile dintre entitOMile )3, se definesc eventualele criterii de validare a
datelor, metode de acces la date, integritatea datelor. Concretizarea acestei funcMii este schema )3.
- funcMia de manipulare P este cea mai comple9O Ni realizeazO actualizarea Ni regOsirea datelor.
- funcMia de utilizare P asigurO mulMimea interfeMelor necesare pentru comunicare a tuturor
utilizatorilor cu )3.
- funcMia de administrare P administratorul este cel care realizeazO schema conceptualO a bazei
de date, iar .n perioada de e9ploatare a )3 autorizeazO accesul la date, reface baza .n caz de incident.
- funcMia de protecMie a bazei de date P ansamblul de mOsuri necesare pentru asigurarea
integritOMii 4semanticO, acces concurent, salvareBrestaurare5 Ni securitOMii datelor 4autorizare acces,
utilizare viziuni, criptare5.
65
B%5#%o)raf%e
1. Peter Norton !ohn "oodman#PC - Totul despre calculatoare personale$ %dit &eora 2007
2. %u'en Po(escu #Retele de calculatoare, Internet si Mirc# %dit. %lse 2005
3. )andom *ouse +e,ster-s #Calculatoare si internet # %dit. .orint 2003
4. +illiam /on *a'en #Ubuntu Linux Bible$ %dit. 2007
5. 0arcel 1ndrei *omorodean 2rina 2osu(escu #Internet si pagini web: manual pentru incepatori si
initiati # %dit. Niculescu 2002
6. !ohn 3. Petersen #Bae de date pentru !ncep"tori# %dit. 1ll 2006
7. 2rina 4o'dana Pu'na ##atabases$ %dit. Dual&ech 2005
C&'r%!"6
Introducere f pg. #
I. Scurt Istoric f pg. =
II. Componentele calculatorului f pg. J
III. pen Source f pg. #J
I0. G1<B7inu9 <buntu f pg. #&
0. penffice.org 4o5 f pg. CC
0I. Internet f pg. %:
0II. Retele de calculatoare f pg. ::
0III. )aze de date f pg. :$
)ibliografie f pg. ??
66

8 Informatica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8 Informatica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

S-ar putea să vă placă și