Liceul Tehnologic ,,Anghel Saligny”

Roșiori de Vede
Teleorman

ATESTAT INFORMATICĂ
Tema: Construirea unei rețele Ethernet

Profesor coordonator :
Stan Ilie

Elev : Dîrmină (Șerbănescu) A. Marinela

AN II – PL : Analist programator

2022 - 2023
 Cuprins:

Argument……………………………………………………………..2
Scurt istoric…………………………………………………...…...….3

Capitolul I: Construirea unei retele Ethernet

1.1.Utilizarea retelei……. ………………...………………...……….4
1.2.Utilizarea topologiei……….……………………………………..4
1.3.Pregatirea pentru planificare……………………………………...6
1.4. Planificarea retelei….……………………………………………6
1.5. Proiectarea unei retele……………………………………………7
Capitolul II :Conectarea echipamentului unei retele de
calculatoare
2.1. Elementele hardware ale unei retele …………………………..10
2.2. Tipuri de cabluri………………………………………………..13
Capitolul III: Elemente software ale unei retele de calculatoare
3.1.Protocoale……………………………………………….………15
3.2.Drivere de dispozitiv……………………………………………16
3.3. Software pentru comunicatii…………………………………....17
Capitolul IV: Norme de protectie a muncii………………………18
Bibliografie……………………………………………………….....20

1
 Argument
Reţelele au apărut din nevoia de a partaja date intr-un timp cat mai scurt.
Un grup de calculatoare şi alte dispozitive conectate impreună se numeste reţea,
iar conceptul de conectare a unor calculatoare care partajează resurse se
numeşte lucru în reţea.
Aşadar, reţeaua de calculatoare (network) este un ansamblu de
calculatoare (sisteme de calcul) interconectate prin intermediul unor medii de
comunicatie (cablu coaxial, fibra optica, linie telefonica, ghid de unde) in scopul
utilizarii in comun de catre mai multi utilizatori a tuturor resurselor fizice
(hardware), logice ( software de baza si aplicatii) si informaţionale (baze de
date, fişiere), asociate calculatoarelor din retea.
Calculatoarele care fac parte dintr-o reţea pot partaja:
· Date
· Mesaje
· Imagini grafice
· Imprimante
· Aparate fax
· Modemuri
· Alte resurse hardware
Intr-o reţea există mai multe tipuri de resurse care pot fi partajate şi
anume:
a) Resursele fizice reprezinta posibilitatea utilizarii in comun, de mai multi
utilizatori, a unitatilor de discuri, imprimante, scannere etc. Acest lucru
inseamna ca se poate instala oricare dintre unitatile
enumerate mai sus, dupa care urmeaza operatiunile de partajare (sharing). In
urma declararii partajate a unui echipament (hard disc, CD-ROM, imprimanta,
etc.), toate calculatoarele din retea au acces la acest echipament.
b) Resursele logice (programe). Resursele logice ale unui calculator sunt de
fapt, ansamblul de programe sistem sau de aplicatii. Se recomanda ca
programele, pe care le folosesc toti utilizatorii din retea, sa fie puse pe un disc
partajabil. In acest fel nu mai este nevoie ca fiecare utilizator sa pastreze o copie
a respectivelor
programe, ce se utilizeaza in comun.
Avantajele acestei solutii sunt costul mai mic al instalarii programelor
precum şi posibilităţi rapide de actualizare a programelor. Principalul
dezavantajul constă in configurarea dificilă a sistemului.
c) Resursele informationale (Baze de date, fisiere). Resursele informationale
sunt reprezentate de fisiere de date sau baze de date.
In lucrarea de fata am prezentat cele mai importante parti a unei retele de
calculataroare unde am mai relatat si mai sus un mic sumar

2
 Scurt istoric
Fiecare dupa aparitia PC sau efectuat experimente in domeniul
complexului de calcul, primele au fost create complexele de calcul
multicalculator- complexe de calcul din mai multe calculatoare interconectate,
ce opereaza ca un sistem unic pentru calculator functioneaza sub dirijarea unui
SO propriu si componentele de coordonare a functionarii sistemului de calcul in
ansamblu.

O alta problema era multi accesul la distanta, solutia problemei consta in

crearea sistemelor de prelucrare a datelor - un complex de calcul la care prin
intermediul mijloacelor de transfer de date sunt conectate mai multe terminale,
adica in asa sisteme se asigura intrarea/iesirea la date si executarea de programe
la distanta. Asa sisteme au fost puse in functiune la inceputul anilor '60. Mai
tirziu a devenit necesar schimbul operativ de informatii la distanta intre mai
multe calculatoare.

Prima interconectare la distanta a doua calculatoare a fost realizata in 1966 la

initiativa si sustinerea ARPA(Advanced Research Project Agency) a
departamentului SUA . Una din primele retele de comutare de mesaje a fost
AUTODIN 1 construita la mijlocul anilor '60 de firma Wester Umon pentru
Departamentul Apararii al SUA.

In 1968 la National Phizix Laboratory (Marae Britanie) a fost lansata in

functiune reteaua experimentala NPL, iar in 1969 -primele transe ARPANET
(SUA),SITA, TYMNET si CIBERNE. Mai tirziu au fost construite mai multe
retele ,iar in prezent functioneaza mii de retele ,multe din ele fiind locale .Cea
mai mare comunitate de retele din lume este Internet .

3
 CAPITOLUL I
CONSTRUIREA UNEI RETELE ETHERNET
1.1Utilizarea retelei

Foarte important de stabilit cum va folosi organizatia reteaua;ea poate sa

faca din urmatoarele motive:

-Legaturi multiple si strinse in subdiviziuni,aplicatii,date,functii.

-Prelucrarea informatiei in comun.

-Utilizarea fisierelor in comun,inclusiv in diferite medii.

-Acces la un mini-calculator.

-Conducerea centralizata a calculatoarelor,sistemelor,aplicatiilor,arhivelor.

-Duplicarea,copierea,salvarea centralizata a tuturor datelor.

-Controlul asupa accesului la date importante.

-Asigurarea unei securitati si fiabilitati inalte.

1.2 Utilizarea topologiei

Prin topologia unei retele se intelege modul de interconectare a

calculatoarelor in retea. Folosirea unei anumite topologii are influenta asupra

4
vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare si a fiabilitatii
retelei. Exista cateva topologii care s-au impus si anume: magistrala, inel,
arbore. Pe langa acestea intalnim si alte modele topologice: stea, inele
intersectate, topologie completa si topologie neregulata . In figura 1 puteti vedea
reprezentarea , sub forma de grafuri, a acestor modele.

Topologia de magistrala este cea mai folosita atunci cand se realizeaza

retele locale de mici dimensiuni, iar performantele nu trebuie sa fie
spectaculoase. Acest model topologic se mai numeste si magistrala liniara,
deoarece exista un singur cablu care leaga toate calculatoarele din retea.
Avantajul este atat acela al costului mai scazut (se foloseste mai putin cablu),
dar si acela ca, in cazul ruperii unui cablu sau defectarii unui calculator, nu se
ajunge la oprirea intregii retele. Dezavantajul folosirii unui singur cablu este ca,
atunci cand doreste sa transmita date, calculatorul trebuie sa "lupte" pentru a
castiga accesul (trebuie sa astepte eliberarea cablului).

Topologia de inel conecteaza fiecare calculator de alte doua, imaginea

fiind aceea a unor calculatoare asezate in cerc. Datele transmise de un calculator
trec prin toate calculatoarele intermediare inainte de a ajunge la destinatie. Daca
nu se folosesc cabluri suplimentare, oprirea unui calculator sau ruperea unui
cablu duce la oprirea intregii retele. Performantele unei retele inel sunt ceva mai
mari decat ale unei retele magistrala.

Topologia stea foloseste un calculator central care va fi conectat cu toate

celelalte calculatoare prin cabluri directe. Toate transferurile de date se
realizeaza prin intermediul calculatorului central. Daca se foloseste un
calculator central de mare putere, atunci reteaua va avea performante ridicate,
insa defectarea acestuia duce la oprirea retelei.

Se pot folosi topologii combinate, cum ar fi lantul de stele insa, orice

topologie ar fi aleasa, exista un numar de probleme ce trebuiesc rezolvate

5
(modul de obtinere a accesului este una dintre cele mai importante, trebuind
eliminata posibilitatea ca un singur calculator sa "monopolizeze" mediul de
transmisie). Apar probleme suplimentare atunci cand reteaua noastra este
eterogena (conecteaza diverse tipuri de calculatoare sau este formata din mai
multe retele diferite ca tip).

Trebuie sa facem distinctie intre topologia fizica, despre care am discutat mai
sus, si topologia logica (modul in care datele sunt transferate de la un calculator
la altul).

1.3 Pregatirea pentru planificare.

Pentru a avea o retea de calculatore este foarte important sa tinem cont de
cerintele de baza pentru retea,tehnice,de program si informationale.

Tehnice:printere,modeme,memorie si altele.

De program: SO,SGBD,protocoale si servicii de sistem.

Informationale:BD,fisiere,cataloage s.a.

Pentru aceasta vom efectua:

-cercetarea si analiza necesitatilor interprinderilor.

-cercetarea si analiza pietei(ofertelor:planificarea strategica).

Mai intai de toate trebuie sa tinem cont de necesitatile intreprinderii,are

nevoie de retea sau nu?dupa aceasta trebuie sa stabilim avantajele care vor fi
obtinute instalarea retelei:

-Angajatii utilizeaza in comun si cauta manual in ele arhive,mape,etc.

-Angajatii nu vor mai avea nevoie sa faca schimb de dischete.

-Vor folosi printerele si scanere.

-Lucrul mai multor angajati in comun asupra unor probleme si altele.

1.4 Planificarea Retelei

Planificarea unei retele se face luind in consideratie urmatoarele puncte:

6
-planificarea strategica a retelei consta in determinarea unui compromis intre
cerintele intreprinderii de prelucrare automata a informatiei, posibilitatile lor
financiare si actualelor tehnologii de retea si informationale precum si de
viitorul apropiat.

-reteaua corporativa ca un sistem stratificat-adica un sistem complex piramidal:

a)un set de calculatoare, care prelucreaza si pastreaza informatia.

b)subsistemul transport, ce asigura transmiterea sigura a pachetelor de

informatie dintre calculatoare.

c)sistemul de operare (SO) si sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD).

d)sisteme editoriale, Web, sisteme de posta electronica, sisteme de lucru in

colectiv groupware s.a.
e)deasupra la toate aceste servicii ruleaza aplicatii, ce solutioneaza
probleme specifice intreprinderii in cauza.

1.5. Proiectarea unei retele

Reteaua de calculatoare capata o importanta din ce in ce mai mare in

contextul evolutiei continue a mediului electronic ca suport pentru afaceri.
Folosita nu numai pentru acces internet si mesagerie electronica, ci si pentru
partajarea resurselor sau pentru aplicatii distribuite, reteaua de calculatoare este
unul dintre principalele aspecte luate in discutie in amenajarea unui nou spatiu.
Neglijarea aspectelor legate de reteaua de calculatoare si adoptarea unei solutii
de moment, folosind echipamente instalate incorect sau incomplet au de cele
mai multe ori consecinte negative importante. Acestea se manifesta in special
prin performante foarte slabe ale retelei, disponibilitate redusa, politici
incoerente de securitate si de acces la resurse.

Unul dintre cei mai importanti pasi in realizarea unei retele de

calculatoare il reprezinta etapa de planificare si proiectare a retelei. Aceasta
etapa garanteaza ca reteaua care urmeaza sa fie executata conform planului de

7
detaliu se conformeaza normelor interne si internationale de securitate: emisii,
interferente, rezistenta la incendii, fiabilitate si rezistenta la uzura. De asemenea,
acest pas ia in calcul evolutia in timp, pentru a asigura dezvoltarea omogena si
reducerea probabilitatii de aparitie a congestiilor de trafic, care duc la scaderea
drastica a performantei retelei si la pierderea de informatii.

Procesul de proiectare a retelei este constituit din urmatorii pasi:

a) Analiza nevoilor de comunicare electronica, schimb rapid de informatii,
servicii si resurse la nivelul firmei.
b) Stabilirea standardelor si a topologiei retelei. Stabilirea modelului de acces la
retea si a modului de securizare a informatiei (in special pentru retelele wireless
sau care includ segmente wireless, tunele sau legaturi VPN).
c) Selectionarea echipamentelor active si pasive de retea
d) Identificarea locatiilor pentru amplasarea echipamentelor de retea.

8
e) Identificarea si masurarea traseelor de cablu si amplasarea prizelor de retea
(in cazul retelelor cu infrastructura prin cablu).
f) Realizarea planului de detaliu al retelei.
g) Realizarea caietului de sarcini pentru constructia retelei.
h) Crearea politicilor-cadru de acces la retea si a politicilor de securitate.
i) Crearea unui deviz estimativ pentru constructia retelei. Deoarece nu credem
in pachete fixe si pentru ca adaptam fiecare solutie nevoilor clientilor nostri, nu
avem un pret standard pentru acest serviciu. In urma analizei preliminare, vom
stabili pretul in functie de numarul estimat de ore de lucru pentru elaborarea
planului. Poti integra acest serviciu cu celelalte servicii dedicate retelelor:
cablare, extindere, optimizare, sau cu oricare alt serviciu pe care il oferim,
pentru a beneficia de reduceri substantiale.

9
 CAPITOLUL II
Conectarea echipamentului unei retele de calculatoare
2.1. Elemente hardware ale unei retele de calculatoare

O retea are in alcatuirea sa o serie de componente elementare care asigura buna

ei functionare, precum si integrarea sa in cadrul altor retele. In mare,
componentele unei retele ar fi: placi de retea (NIC), switch, router, cablu UTP,
conectori.

Placa de retea este un circuit electronic ce permite comunicarea intre

calculator si retea. Se monteaza, de obicei, intr-un slot de pe placa de baza a
calculatorului si furnizeaza interfata de conexiune cu reteaua. Tipul placii de
retea trebuie sa corespunda cu mediul si protocolul folosite in retea. Placa de
retea comunica cu reteaua printr-o conexiune seriala si cu calculatorul printr-o
conexiune paralela. Exemple de protocoale: Ethernet, Token ring, FDDI. Tipuri

10
de medii de comunicatie: twisted-pair, coaxial , wireless, fibra optica .

Un switch de retea este un dispozitiv care realizeaza conexiunea diferitelor

segmente de retea pe baza adreselor MAC. Dispozitivele hardware uzuale
includ switch-uri, care realizeaza conexiuni de 10, 100 sau chiar 1000 MB pe
secunda, la duplex jumatate sau integral. Jumatate duplex inseamna ca
dispozitivul poate doar sa trimita sau sa primeasca la un moment dat, in timp ce
duplex integral inseamna posibilitatea trimiterii si a primirii concomitente de
informatie. Utilizarea extinderilor special proiectate fac posibila realizarea unui
numar mare de conexiuni utilizand diverse medii de retea, incluzand tehnologii
utilizate curent, precum Ethernet, Fibre channel, ATM, IEEE 802.11. Daca intr-
o retea sunt prezente doar switch-uri si nu exista huburi, atunci domeniile de
coliziune sunt fie reduse la o singura legatura, fie (in cazul in care ambele
capete suporta duplex integral) eliminate simultan. Principiul unui dispozitiv de
transmisie hardware cu multe porturi poate fi extins pe mai multe straturi,
rezultand switch-ul multilayer. Un repetor este cel mai simplu dispozitiv multi-
port. Totusi, tehnologia folosita este considerata depasita din moment ce un hub
retrimite orice pachet de date primit la toate porturile sale cu exceptia celui de la

11
care l-a primit. Atunci cand se folosesc calculatoare multiple viteza scade rapid
si incep sa apara coliziuni care incetinesc si mai mult conexiunea. Prin folosirea
switch-ului acest neajuns a fost rezolvat.

Routerul este un dispozitiv de interconectare a retelelor locale de calculatoare,

care permite transmiterea pachetelor de date dintr-o retea locala, intr-o alta retea
pe baza unui proces numit rutare. Rutare inseamna alegerea celei mai bune cai
pentru un pachet intr-o anumita retea. Bineinteles, computerele care iau aceste
decizii se numesc routere. Din punctul de vedere al retelelor locale, routerul este
gateway-ul catre lumea exterioara. Fiecare host trebuie sa stie gateway-ul sau
ruta implicita. Acest lucru inseamna configurarea computerului astfel incat
acesta sa cunoasca adresa IP a ruterului sau implicit. In cazul in care computerul
tinta nu se afla in aceeasi retea cu expeditorul, acesta din urma va contacta
routerul si se va baza pe el pentru descoperirea caii catre tinta si trimiterea
pachetelor la destinatie. Si aici isi dovedesc utilitatea cele doua parti ale adresei
IP. Routerul are nevoie de partea de retea pentru a gasi reteaua tinta, iar partea
host desemneaza tinta din cadrul retelei tinta. Daca reteaua sursa este aceeasi cu
reteaua tinta, inseamna ca cele doua computere fac parte din aceeasi retea
locala.

12
 In acest caz, expeditorul foloseste ARP pentru a descoperi adresa MAC si
trimite datele direct la aceasta adresa.

2.2. Tipuri de cablu

Cabluri torsadate:
Intr-o descriere sumară, cablul torsadat (twisted-pair) constă din două fire
de cupru izolate, răsucite unul imprejurul celuilalte. Există două tipuri de cablu
torsadat: neecranat (Unshielded Twisted Pair – UTP) şi ecranat (Shielded
Twisted Pair – STP).
UTP: Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi rasucite neecranat)
Cablul UTP este cea mai des intalnita varianta de cablu cu perechi rasucite din
retelele de date. Cablurile UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, dupa
Ethernet, standardul cel mai raspandit (dar nu si cel mai fiabil) ce foloseste
cabluri UTP. Acesta este tipul principal de cablu utilizat in bucla locala a
retelelor telefonice si in retelele de date (in special drept cablu patch sau
conexiune temporara la retea) datorita flexibilitatii sale deosebite. Spre
deosebire de FTP si STP, cablul UTP nu are nici un tip de ecranare.

13
 FTP: Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi rasucite in folie) Cablul FTP
este un cablu UTP in care conductorii sunt inveliti intr-o folie exterioara de
ecranare in scopul protejarii impotriva interferentelor externe. Folia exterioara
are, de asemenea, rolul de conductor de impamantare.

STP: Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi rasucite ecranat) In acest

tip de cablu, fiecare pereche este invelita intr-o folie de ecranare si ofera o buna
protectie impotriva interferentelor si a diafoniei. Foliile de ecranare au, de
asemenea, rolul de conductor de impamantare. Cablul STP a fost utilizat cu
precadere in retelele token ring, dar in prezent este rar implementat deoarece
potentialele performante superioare tipului UTP nu justifica diferenta mare de
pret. In plus, din cauza foliilor, flexibilitatea cablului este mult redusa.

Un conector este un ansamblu din elemente de metal si plastic care este folosit
pentru conectarea unor cabluri intre ele sau a unui cablu la un echipament.
Conectorii sunt intotdeauna pe cablu (porturile sunt pe echipamente).

Mufare cablu UTP

Acest mini tutorial prezinta modalitatea de mufare a unui cablu UTP ethernet.
Pentru realizarea unui cablu Ethernet aveti nevoie de cablu, doua mufe RJ-45 si
un cleste de sertizare UTP.
In urmatoarea imagine este prezentata diagrama pinilor (pin-out diagram)
pentru cele doua tipuri de cabluri UTP normal (straight-through cable) care se
foloseste la conectarea calculatorului la router/switch si in dreapta diagrama
pinilor pentru cablul cross-over, cablu ce se foloseste la conectarea directa a
doua PC-uri sau doua switch-uri. Mai jos in imagine sunt prezentate cele doua
standarde de culori EIA/TIA 568A si EIA/TIA 568B.

14
 Straight-through cable Cross-over

CAPITOLUL III
Elemente software ale unei retele de calculatoare
Componentele software necesare intr-o retea includ urmatoarele elemente:

3.1Protocoale
Protocoalele definesc si regleaza modul in care comunica doua sau mai
multe dispozitive.

Asigurarea conectivitatii fizice pentru o retea reprezinta partea cea mai

usoara. Adevarata greutate consta in dezvoltarea unor mijloace de comunicare
standard pentru calculatoare si alte dispozitive atasate la retea. Aceste mijloace
de comunicare sunt cunoscute oficial ca protocoale. Protocoalele pentru retele
LAN sunt numite frecvent arhitecturi LAN, pentru ca sunt incluse in NIC. Ele

15
predetermina in mare masura forma, dimensiunea si mecanica retelei. Telnet =
permite accesul la distanta al unui calculator utilizator conectat la Internet la un
alt calculator utilizator conectat la randul sau la Internet, cu conditia ca
utilizatorul care acceseaza sa aiba drept de acces la calculatorul accesat.

 FTP si TFTP = protocoale de transfer de fisiere intre calculatoare.

 SMTP = protocol pentru transferul postei electronice intre calculatoare.

 Kerberos = protocol pentru transferul confidential de date intre calculatoare.

 SNMP = protocol pentru monitorizarea si administrarea retelelor de

calculatoare.

 DNS = protocolul care permite denumirea simbolica a calculatoarelor

conectate la Internet.

NFS = colectie de protocoale care permite accesul transparent la fisierele si

directoarele dintr-o retea de calculatoare.

 TCP = protocol orientat pe conexiune care permite transferul sigur si fiabil al

datelor intre procesele aplicatiilor ce ruleaza pe calculatoare conectate la
Internet.

 UDP = protocol neorientat pe conexiune cu functie oarecum similara cu TCP,

dar care nu garanteaza transferul sigur al datelor.

 IP = protocol ce asigura transferul pachetelor intre calculatoarele conectate la

Internet.

 ICMP = protocol de transfer a informatiilor de comanda si eroare intre

componentele retelei.

 ARP si RARP = protocoale ce asigura corespondenta directa si inversa intre

adresele hardware si adresele Internet ale calculatoarelor conectate la Internet.

 POP3 = protocol simplu pentru posta electronica, in virtutea caruia clientii

pot trimite si citi posta electronica de la un server POP3.

 IMAP = o versiune mai complicata a protocolului POP3.

16
3.2. Drivere de dispozitiv
Un driver de dispozitiv este un program de nivel hardware care
controleaza un anumit dispozitiv. Un driver de dispozitiv poate fi privit ca un
sistem de operare in miniatura pentru o singura componenta hardware. Fiecare
driver contine toata logica si toate datele necesare pentru a asigura functionarea
corecta a dispozitivului respectiv. In cazul unei placi de interfata cu reteaua
(NIC), driverul include furnizarea unei interfete pentru sistemul de operare al
gazdei.

17
3.3. Software pentru comunicatii
Componentele hardware si software de retea care au fost descrise anterior
nu au capacitatea de a-i permite unui utilizator sa foloseasca efectiv reteaua. Ele
nu fac decat sa asigure infrastructura si mecanismele care permit utilizarea
acesteia. Sarcina utilizarii efective a retelei cade in seama aplicatiilor software
specializate, care controleaza comunicatiile. Indiferent de tipul sau
complexitatea aplicatiilor, software-ul pentru comunicatii reprezinta
mecanismul care face banda de frecventa cu adevarat utilizabila.

18
 CAPITOLUL IV
Norme de protectia muncii

Procesul de networking implica o atentie constanta si proceduri de

protectia muncii. Constructia unei reţele (networking) este o combinatie de
activitati desfasurate in meseria de constructor si in cea de electrician. In ambele
meserii menţionate, protecţia muncii este o preocupare majora.Lista urmatoare
cuprinde o seama de masuri de precautie de urmat când avem de-a face cu
materiale electrice:

1. Nu lucrati niciodata pe un device (hub, switch, router sau PC) cu carcasa

demontata si conectat la reteaua electrica.

2. Testati toate socket-urile electrice cu un tester de tensiune sau multimetru

adecvat.

3. Localizati toate traseele electrice inainte de a incerca sa instalati orice

echipament de retea.

4. Impamintati corespunzator toate echipamentele de retea.

5. Nu taiati si nu perforati niciodata cablul de AC de 220V.

6. Folositi ochelari de protectie când tăiaţi sau găuriţi. Fiţi atenţi când folosiţi
lame.

7. Masurati cu atentie înainte de a tăia, perfora etc. Măsuraţi de doua ori,

actionati o data.

8. Preocupati-va si de securitatea echipei de networking care lucreaza cu dvs.

9. Ori de cite ori trebuie sa lucrati în pereţi, tavane sau mansarde, primul lucru
pe care trebuie sa il faceti este sa intrerupeti alimentarea cu curent electric a
tuturor circuitelor care pot trece prin zona respectiva. In cazul in care nu sinteti
19
sigur daca si pe unde trec fire cu curent electric prin partea cladirii in care
lucrati, o regula buna de urmat este aceea de a opri curentul in toata clădirea.
Niciodată, in absolut nici o situaţie, nu atingeţi cablurile sub tensiune! Chiar
daca credeţi ca aţi oprit curentul prin toata zona prin care lucraţi! Nu puteţi
niciodată sa ştiţi daca acestea sunt “fierbinţi” sau nu.

10. Inainte de a incepe lucrul, localizati extinctoarelor din zona.

11. Purtati imbracaminte adecvata. Pantalonii lungi si hainele cu mineca lunga

ajuta la protejarea picioarelor si a mâinilor. Evitaţi folosirea hainelor excesiv de
largi. Daca se agaţă de ceva, puteţi fi ranit.

12. În cazul în care estimaţi veţi avea de lucru in incaperi cu tavan fals,
inspectaţi zona mai inainte de a incepe lucrul. Aceasta se poate realiza ridicind
citeva din placile din care este constituit tavanul fals si privind pe deasupra
celorlalte. In acest fel puteti identifica cabluri electrice, trasee de ventilaţie,
echipamente mecanice si orice altceva care v-ar putea cauza ulterior probleme.

13. Daca trebuie sa taiati sau sa folositi un fierăstrău, protejaţi-va ochii cu

ochelari de protecţie .Se recomanda purtarea ochelarilor de protectie si când
lucraţi intr-un spaţiu strimt sau deasupra unui tavan suspendat. Astfel ochii dvs.
sunt protejaţi daca pica ceva de deasupra sau va miscati in intuneric.

14. Consultati inginerul de intretinere al cladirii in care veti lucra pentru a afla
daca aveti materiale precum azbest si plumb in pereţi, tavane etc. In caz pozitiv,
urmaţi precauţiile specifice in lucrul cu astfel de materiale.

15. Pastrati ordinea si curatenia in aria de lucru. Nu lăsaţi scule in locuri in care
cineva ar putea sa calce peste ele. Fiţi precaut cu sculele care au cabluri de
alimentare lungi. Precum sculele, este uşor sa te impiedici de el

20
 Bibliografie

- Calculatorul fără secrete - Dan Ionescu

- Reţele de calculatoare - Valentina Cristea

- Comunicaţia prin intermediul reţelelor de calculatoare - Gheorghe Toacse

- http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/carti/ai/1g.htm

21