Computerele din ziua de azi nu sunt numai cele mai bune masinarii proiectate de cei mai buni ingineri

si programatori, ele sunt produsul unei evolutii care s-a bazat atat pe capricii, pe considerente comerciale cat si pe inovatii tehnologice. Articolul "Istoria microprocesoarelor pentru PC" isi propune sa puna microprocesorul intr-un context istoric si sa discute etapele legate de evolutia sa. Vom parcurge o istorie nu de doua decenii ci de mai multe secole, pornind de la primele masini de calcul mecanice din secolul XVII, trecand prin momentul ENIAC, pana la lupta dintre Intel si A ! din zilele noastre. "a inceput a #ost algoritmul, bazat pe matematica, acesta #iind exploatat de aparate rudimentare mecanice, apoi electromecanice, urmand sa prinda viata electronica odata cu computerele bazate pe lampi. $ranzistorul a #ost catalizatorul boom-ului puterii de procesare, iar Intel si I% au schimbat #ata lumii asa cum era cunoscuta pana in &'(). *rmarea este cunoscuta, +))+, ,)),, ,),-, .,-, /,-, +,-, 0entium, 0entium II, III, +, respectiv 12, -x,-, 1-, C/, 1( si in curand 1,, de cealalta parte a baricadei. $oate aceste etape respectiv generatii sunt detaliate la maxim, cu tot cu in#ormatii mai putin tehnice privind mar3etingul #ara scrupule si tendintele monopoliste ale marilor companii. Este de a4uns sa parcurgem rapid istoria celor doi competitori ai zilelor noastre5

Intel "a &/ iulie &'-,, 6obert No7ce si Andre8 9rove, nereusind sa convinga compania :airchild sa se lanseze in ;aventura; circuitelor integrate, au #ondat propria companie, Intel, acronimul de la Integrated si Electronics. <copul initial a #ost impunerea memoriilor semiconductoare pe piata, cand memoriile cu miez magnetic erau inca dominante si costau mai putin. In anul &'-', compania 4aponeza %usicom, dorind sa dezvolte un calculator de inalta per#ormanta, incredinteaza #irmei Intel caietul de sarcini. Cercetatorii de la Intel au observat ca este mai practic sa reduci numarul circuitelor, cu conditia sa concentrezi un numar mai mare de #unctii logice pe #iecare. Asa a rezultat primul chipset = C<-+>, cu patru circuite, din care unul dedicat pentru calcul, +))+ - primul microprocesor industrial si comercial. "a &2 noiembrie &'(& lansarea lui Intel +))+ a dat startul celei de-a IV-a generatii de computere? chipul era capabil sa proceseze datele pe + biti, insa instructiunile =in numar de +-, orientate pe operatiuni aritmetice> aveau ,

biti? continea ./)) tranzistori, memoria adresabila era de + 1%, e#ectua -).))) operatii pe secunda, la #recventa de baza de &), 3@z. Acesta a #ost cuplat cu o alta mare inventie a timpului, tot a lui Intel, si anume 6A -ul =chipuri de memorie de ordinul 3ilobitilor>, rezultand o viteza crescuta de procesare. Intel a vandut drepturile asupra arhitecturii +))+ companiei %usicom pentru -).)))A, dar realizand ca +))+ este mai mult decat un simplu chip, le-a rascumparat mai tarziu, pro#itand de #aptul ca %usicom trecea prin di#icultati #inanciare. Acest targ rivalizeaza ca pro#itabilitate cu cumpararea 0eninsulei Alas3a de la 6usia de catre <*A, si se spune ca a #ost ;best-bu7;-ul secolului XX. AMD Este interesant de urmarit si evolutia lui A !, al doilea #abricant mondial de procesoare, companie ce detinea venituri de +,- miliarde de dolari in .))&. "a numai un an dupa Intel, la & mai &'-', #irma A ! este #ondata de Berr7 <anders si alti sapte asociati. !orinta lor era de a construi o companie puternica de semiconductoare si circuite integrate =indeosebi memorii si electronica de telecomunicatii> pentru di#erite segmente ale pietei. !aca in primii ani A ! era #recvent al doilea #abricant al unor dispozitive licentiate de la alte companii, incetul cu incetul au inceput sa apara proiecte noi, circuite integrate cu design propriu. In &'(-, A ! si Intel au semnat primul acord de schimb reciproc de patente, in urma caruia A ! a devenit al doilea producator de procesoare Intel. Acordul a #ost reinnoit in &',& si completat apoi in #iecare an. In ciuda acordurilor, primul con#lict 4udiciar cu Intel a inceput in &',(. In martie &''&, dupa ani de procese, A ! introduce procesorul Am/,- =o copie a lui Intel /,->, rupand monopolul Intel, vanzand un million de exemplare in numai - luni. :iind pus in imposibilitatea de a putea copia procesorul 0entium, A ! a trebuit sa realizeze pe cont propriu urmatoarea generatie de procesoare, 12, introducand mai multe inovatii radicale in design. !ar in ciuda tehnologiei deosebit de avansate, 12 s-a dovedit un dezastru la trecerea in productie, #iind amanat de atatea ori incat la data aparitiei era de4a depasit de concurenta. Cu o mutare controversata, A ! a cumparat Nex9en, un #abricant de procesoare minor, ce nu detinea multe valori in a#ara unui design complex de procesor 6I<C x,- si a unei echipe de valoare. Cumpararea Nex9en a dat nastere liniei 1-, care a #ost un succes considerabil.

*rmasul sau, A ! Athlon =1(> avea cea mai mare #recventa a momentului, cea mai buna per#ormanta de tip integer, cel mai puternic coprocesor matematic si un pret mai mic, dominand absolut toate procesoarele Intel pana la s#arsitul anului .))&, cand 0entium + a reusit sa-l intreaca, bazanduse pe o #recventa de minim +)) @z avans. In prezent, A ! reprezinta in continuare ultima bariera ramasa impotriva monopolismului in universul procesoarelor pentru 0C. Intel vs. AMD A ! se lupta sa smulga procent dupa procent din volumul vanzarilor gigantului din <anta Clara, supranumit pe drept ;ChipCilla;. A ! este outsider-ul, ;Challenger-ul;, si automat capteaza mult mai usor simpatia publicului. 0asionatii de calculatoare urmaresc cu su#letul la gura aceasta lupta, in cel mai mic detaliu, lupta al carui rezultat nu poate #i pronosticat nici macar pe - luni. Intel are #aima si banii necesari pentru a #ace #ata teoretic oricarei situatii di#icile impuse de concurenta. !ar ritmul ultimilor ani a demonstrat ca, pas cu pas, A ! se apropie pe nesimtite de rivalul sau. *nii prezic ca A ! va depasi Intel, asa cum s-a intamplat si in arena /!, cu NVidia si /d#x. Altii spun ca Intel ar #i putut oricand sa scape de A ! cumparandu-l, dar si-a asumat benevol acest ;ghimpe in spinare;, pentru a nu #i acuzat de monopolism. Nimic la ora actuala nu poate rivaliza cu dezvoltarea exponentiala a industriei I$, in care se situeaza si #abricantii de procesoare. E greu sa ne obisnuim cu gandul ca orice noua tehnologie va avea o viata atat de scurta, dar ne bucuram pentru per#ormantele din ce in ce mai mari de care bene#iciem.

Istoricul primelor microprocesoare -&/ iulie &'-, 6obert No7ce si Andre8 9rove au #ondat prima companie,Intel. - mai &'-', advanced icro !evices =A !> este #ondata de Berr7 <anders si alti ( asociati A !. <-a ocupat de #abricarea de dispozitive licentiate de alte companii, printer care si Intel.

-2 noiembrie lansarea lui Intel +))+ a dat startul celei de-a iv-a generatii de computere &'(& -&'(. apare Intel ,)), -&'(+ 9ar7 1ildall scrie C0D primul s7stem de operare pentru microprocesoare, stramosi si inspiral al viitorului <-!E< -&'(2 apare Altois ,,)) de icro Instrumenattion $elemetr7 <7istem -&'(- A ! si Intel semneaza un accord A ! devenind al doilea producator de procesoare Intel -&',& acordul a #ost reinnoit A ! #abricand la scara larga viitoarele procesoare Intel ,),, si ,).--

Microprocesoare *n microprocesor este practic o colecFie de unitGFi #uncFionale plasate pe ceea ce se numeHte IIdata-pathJJ =cGrare a datelorK>. <impli#icatG la maximum, #uncFionarea unui procesor poate #i descrisG Ln urmGtorii termeni5 &. 0rocesorul citeHte din memorie urmGtoarea instrucFiune de executat? .. 0rocesorul decodi#icG instrucFiunea5 sunt trimise semnale de comandG spre #eluritele unitGFi #uncFionale. !atele de prelucrat sunt extrase de unde se a#lG =probabil din regiHtrii> Hi trimise spre una dintre unitGFile #uncFionale =de exemplu, dacG trebuie executatG o instrucFiune de adunare, datele sunt trimise la unitatea care #ace adunGri>? /. *nitatea #uncFionalG activG prelucreazG datele Hi genereazG rezultatul? +. 6ezultatul este trimis la destinaFia sa =posibil un registru>? 2. Ciclul se reia de la pasul &. <G observGm urmGtoarele caracteristici ale unui microprocesor, pe care le vom contrasta apoi cu cele ale hard8are-ului recon#igurabil5

0rocesorul are Ln interior un numGr relativ limitat de unitGFi #uncFionale. Erice procesare de date trebuie exprimatG Ln termenii operaFiilor pe care aceste unitGFi #uncFionale le pot executa. $oate operaFiile se executG pe date de aproximativ aceeaHi mGrime, numitG IIcuvLntJJ =unele procesoare pot e#ectua prelucrGri pe mai multe dimensiuni, cum ar #i ,, &- Hi /. de biFi, dar oricum este vorba de un set #oarte limitat de dimensiuni>.

$eoretic, pentru #iecare program am putea construi un procesor special, care executG numai acest program5 dacG programul nostru are douG adunGri independente am putea construi un procesor cu douG unitGFi aritmetice. icroprocesoarele nu sunt ast#el construite5 ele refolosesc aceeaHi unitate? o multiplexeaz Ln timp. $oate adunGrile sunt #Gcute una dupG alta, cu aceeaHi unitate aritmeticG. *n procesor nu poate executa #oarte multe instrucFiuni simultan. 0rocesoarele moderne bene#iciazG de douG tehnici care sporesc viteza de execuFie5 o Pipelining: un procesor poate avea simultan mai multe instrucFiuni succesive Ln curs de execuFie, Ln #aze di#erite. <G zicem cG am acasG o maHinG de spGlat Hi una de uscat. Atunci pot usca o LncGrcGturG de ru#e Ln timp ce spGl alta. 0ractic pot #ace de douG ori mai multe ru#e Ln acelaHi timp decLt Ln cazul Ln care am o singurG maHinG care #ace amLndouG operaFiile. Asta se cheamG IIpipeliningJJ? toate procesoarele moderne #olosesc aceastG tehnicG5 Ln timp ce o instrucFiune este decodi#icatG, alta este executatG Hi alta este cititG, etc. o Multiple issue: un procesor are de obicei mai multe unitGFi #uncFionale? de pildG LnmulFitorul este di#erit de sumator. Atunci procesorul poate lansa Ln execuFie mai multe instrucFiuni care #olosesc unitGFi di#erite simultan. Ast#el de procesoare se numesc IIsuperscalareJJ. Cu toate acestea, cantitatea de paralelism disponibilG unui procesor este relativ limitatG. *n procesor 0entium II poate teoretic lansa Ln execuFie + instrucFiuni simultan, dar Ln medie, mGsurLnd per#ormanFa pe programe mari, reuHeHte sG execute doar Ln 4ur de . pe #iecare ciclu de ceas =din #elurite motive, cum ar #i instrucFiuni succesive care vor aceeaHi unitate #uncFionalG>.

*n microprocesor trebuie sG #ie IIbun la toateJJ Hi nu este excelent pentru nimic. Anumite tipuri de calcule nu pot #i #Gcute cu procesoare din aceastG cauzG? este nevoie de A<IC-uri.