PROIECT DIDACTIC

Unitatea şcolară : Liceul Tehnologic “Nicolaus Olahus” Orăştie

Aria curriculară : Matematică şi ştiinţe ale naturii

Profesor : Haţegan Mihaela Simona

Data : ____________
Clasa : 12 ______
Obiectul : Matematică – Algebră
Unitatea de învăţare : Sisteme de ecuaţii liniare
Tema lecţiei : Metoda lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor liniare
Tipul lecţiei : Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe
Scopul lecţiei : Aplicarea metodei lui Gauss în rezolvarea sistemelor liniare cu cel mult trei
necunoscute
Durata : 50 minute

Obiective operaţionale :
O1 : să descrie algoritmul de rezolvare prin metoda Gauss
O2 : să rezolve sisteme liniare cu n ecuaţii şi n necunoscute n  2,3 prin aplicarea
metodei lui Gauss
O3 : să stabilească incompatibilitatea unui sistem de ecuaţii liniare

O4 : să determine soluţia unui sistem compatibil nedeterminat

Strategii didactice :
Metode şi procedee : conversaţia, expunerea, explicaţia, observaţia, exerciţiul
Mijloace şi materiale didactice : Manual cl. a XI-a , M. Burtea, ed. Carminis, tabla, creta
Forme de organizare: frontală, individuală
Procedee de evaluare : verificarea cantitativă şi calitativă a temei, observarea sistematică
a elevilor, chestionarea orală, aprecierea răspunsurilor primite
Scenariu activităţii didactice:

1. Moment organizatoric (2’): Verificarea prezenţei elevilor şi notarea absenţelor (dacă

sunt) în catalog. Asigurarea unei atmosfere adecvate pentru buna desfăşurare a orei.

2. Pregătirea pentru noua temă (5’):

Verificarea temei elevilor prin sondaj folosind dialogul profesor-elev; elev-elev, prin
confruntarea rezultatelor (în cazul în care apar diferenţe de rezultat, se rezolvă exerciţiile la tablă).
Se propune elevilor o activitate interactivă frontală. Profesorul pune întrebări elevilor,
solicitând enumerarea metodelor studiate anterior pentru rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare.
Urmăreşte reţinerea metodelor şi formulelor de rezolvare a sistemelor liniare prin metoda
matriceală şi metoda lui Cramer.

3. Anunţarea titlului şi a obiectivelor lecţiei (1’): În cadrul orei de azi vom învăţa metoda
lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor liniare.
Metoda lui Gauss pentru rezolvarea sistemelor liniare

4. Transmiterea noilor cunoştinţe (20’):

2 x  3 y  7
Exemplu: Fie dat sistemul de ecuaţii liniare:  .
4 x  5 y  13

2 x  3 y  7 /  2  4 x  6 y  14
Folosind metoda reducerii  
4 x  5 y  13 4 x  5 y  13

/  y  1

Prin metoda Gausss facem acelaşi calcul dar mintal, prima ecuaţie rămănând la fel. Înmulţim
2 x  3 y  7
prima ecuaţie cu -2 şi o adunăm cu a doua ecuaţie, în minte şi obţinem sistemul:  .
0 x  y  1

Acum putem determina valoarea variabilei y din a doua ecuaţie a sistemului:  y  1  y  1 .

Următorul pas este determinarea variabilei x din prima ecuaţie (folosind valoarea deja calculată a
variabilei y ): 2 x  3 y  7  2 x  3  1  7  x  2 . Aşadar soluţia sistemului este S : (2,1) .
 Metoda lui Gauss sau metoda eliminărilor succesive înlocuieşte un sistem (S) cu sistem
echivalent (S’) de formă triunghiulară prin eliminarea parţială a necunoscutelor, folosind
transformările elementare.

Definiţie: Se numeşte transformare elementară de tipul 1 a sistemului (S) orice permutare

de două ecuaţii ale sistemului. Se numeşte transformare elementară de tipul 2 a sistemului (S) o
operaţie prin care se adună o ecuaţie cu o altă ecuaţie înmulţită cu un număr nenul.

a11 x  a12 y  a13 z  b1


Având sistemul: (S) a 21 x  a 22 y  a 23 z  b2
a x  a y  a z  b


 31 32 33 3
c11 x  c12 y  c13 z  d1
Urmează să-l aducem la forma triunghiulară: (S’) c22 y  c23 z  d 2
c33 z  d 3

Algoritmul general (pentru sistemul cu 3 ecuaţii şi 3 necunoscute)

Pasul direct

- eliminăm x din ecuaţiile (2), (3)

- eliminăm y din ecuaţia (3)

Pasul invers

- Determinăm z din ecuaţia (3)

- Plasăm valoarea calculată z în ecuaţia (2) şi determinăm y .

- Plasăm valorile z , y în ecuaţia (1) şi determinăm x .

Observaţii:

1. Dacă aii= 0 atunci efectuăm o transformare de tipul 1: schimbăm ecuaţia (i) cu ecuaţia (k),
k > i, pentru care aki  0 .

1. Ecuaţiile care se înmulţesc nu se modifică.

2. Dacă în sistemul (S’) apar ecuaţii contradictorii sau false atunci sistemul este incompatibil.

3. Dacă în sistemul (S’) apar ecuaţii identice sau identităţi atunci sistemul este compatibil
nedeterminat. Se notează parametric necunoscutele secundare, se trec în membrul drept şi
se continuă rezolvarea sistemului format.
 5. Explicarea şi demonstrarea modelului acţiunii de executat ( 5’) realizată de către
cadru didactic, în vederea formării la elevi a modelului intern al acţiunii respective.
x  3 y  4z  6
Exemplu 
1).2 x  7 y  3z  8
3x  5 y  z  3


6. Consolidarea cunoştinţelor şi asigurarea feed-back-ului ( 15’): Se realizează frontal

prin rezolvarea problemelor de către elevi, sub îndrumarea atentă a profesorului. Pe parcursul
rezolvării sistemelor, profesorul intervine cu întrebări, adresate atât elevilor de la tablă cât şi celor
din clasă, pentru a se clarifica demersul rezolvării.
Probleme propuse:
x  y  2z  4 x  y  2z  0 2 x  y  4 z  0 x  y  5
   
2).3x  y  z  3 ; 3). x  2 y  z  3 ; 4). x  2 y  3z  10 ; 5). y  z  1
 3x  5 y  4 z  5  2 x  y  z  3 4 x  3 y  5 z  1  x  z  2
   

7. Tema pentru acasă (1’): exerciţiul E1 a), b), c). – pg. 90 (manual)

8. Aprecieri (1’) : Se notează elevii care s-au evidenţiat în timpul orei.