PAlilnl 5PE[IAlE

C YO
4PRE$AIlEDjt'iIJ:. I SEaORUll,
,"
CT
Poarta opera-
de NU.
Aceasta se printr-un
plasat la are va-
loarea O numai
toate au valoarea 1 .
Simbolul, expresia tabelul
de al cu
snt reprezentate n fig. 3.
a proprietate foarte a
acestui circuit logic este aceea
orice poate fi cu
circuite
Pentru a unui
circuit sche-
ma cu contacte din fig. 4. Contactele
A B pot fi considerate unui
circuit
Presupunem valoarea 1 a-
tunci cind becul se aprinde O
cnd becul este stins. Conform defi-
becul este stins (<<O)
numai ambele contacte snt n-
chise.
Decodificatorul o apli-
a circuitului
In fig. 5 se un decodificator din
lCB (zecimal codificat n binar) in
zecimal. Codul lCB numai
10 din cele 16 posibile aie cuvn-.
tului din 4 In fig. 5 b se tabelul
de al decodificatorului (toate
sint completate cu zero sau
1). EI se poate realiza sub inte-
SN54/7442, SN54/7445 SN54/
74145 snt decodificatoare din lCB n
zecimal, fiind compuse din 8 inver-
soare 10 cu 4 in-

Inversoarele sint conectate perechi
pentru a se forma datele de intrare
A lt
A
B
B
ov
+V
14 13 12 11 10
1 2 3 4 5
A B X
2
lCB disponibile pentru decodificat
prin
Decodificarea ca
toate blocate pentru
orice de intrare false.
0 ... 9 snt cu colectorul n vnt. Astfel
se comanda a unui
releu sau indicatoare.
circuite integrate eu
trei, patru sau opt Circuite
cu mai multe (peste
opt) pot fi realizate prin combinarea
mai multor
n figurile 6a, 7 8 snt prezentate
schemele electrice ale unor circuite
cu cte
A
8
A
8
A
B
X=AB
xAl
X=AB
A
L
Circuitele cu mai multe au,
n general, scheme electrice,
dar tranzistorul de la intrare
un de emitori egal cu
in figurile 9, 10 11 snt
prezentate capsulele CDB410E, CDB
420E CDB430E, fiecare
circuite cu trei, patru, res-
Fig. Sa: Decodificator din ZCB n zecimal
(CDB442E) decodificator/ circuite de
(SN54/1445 SN54/74145).
pectiv opt
Alimentarea se face la
14 7 cu tensiunea de 5,25 V. Pentru
seria SN/54, tensiunea de alimentare ---9----.-,...----0
este de 5,5 V.
Se va cont ca la schemele cu
colector n vnt se conecteze re-

Nu se va n nici un caz cu-
rentul maxim admis (n general, 16 mA).
care la
o tensiune de la 40 V un curent ________ ---01........,
de 80 mA. Pentru fiecare caz n parte
se va conecta sarcina
De asemenea, la A, B ... nu
se va aplica o tensiune mai mare de
5 V (optim este de 2-2,5 V).
ov
Fig. 6: cu
9 8
a) schema b) conexiunile la
capsulei CDB400E cu echiva-
lentele SN7400, FJH131, MIC7400J
5 FC400E.
Fig. 7: cu -
CDB402E (SN7402, MIC7402J ... ).
Fig. 8: cu -
CDB401 E CDB403E (SN7401, SN7403 ... ).
Fig. 9: Circuitul integrat CDB410E
(SN7410)-3 cu 3
Fig. 10: Circuitul integrat CDB420E -
2 cu cite 4 (echiva-
6 7
lent SN7420 ... ).
OV
Fig. 11: Circuitul integrat CDB430E
(SN7430). (O cu 8
+V C
14 13
ov
1 2,
+V A
B
14 13
1 2
A 8
+V
14 13
1 2
C O
A
X=As
B
A
=A8
8
zecimale
DCBA 6123456789
0000 0111111111
O O O 1 1011111111
"'"
O O 1 O 1101111111
O O 1 1 1110111111
O 1 O O 1111011111
O 1 01 ,1111101111
O 1 10 1111110111
O 1 11 11111 1 101 1
1 O O O 1111111101
10 O 1 1 1 1 1 1 11 1 1 O
1 O 1 O 1111.111111
1 O 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1
1 1 O O 1 1 1" 1 l' 1 t 1 1 l'
1 1 O 1 1- 1 1 1 1 1 1 11 1
1 1 1 O 't 1 t 1 1 1 1 1 1- 1
1 1 1 1 ,,1111111111
X
12 11 10 9 a
3 4 5 6 7
OV
12 11 10 9 6
J
3 4 5 6 7
C D X ov
A B X
12- 1t 10 9 8
3 4 !5 6 7
E f G H OV
r
I
f
Schema din fig. 12 numai circuite inte-
g,tate. este celei prezentate
anterior. Apar unele deosebiri. maxim
de impulsuri este 9, deoarece folosit
este zecimal.
Deci se pot folosi la maximum
unui disc telefonic. Matricea decodificatoare are
zece cifrelor 0,1 ... 9, astfel
posibilitatea de alegere a cifrului este mai
In repaus, toate de la 1 la 9 au nivel logic 1 .
Celelalte nivele snt notate pe
Impulsurile generate de disc sint
numai de Ni' celelalte
fiind blocate. Circuitele

au cite un
, zero permanent pe o intrare. Astfel, un impuls
Y rut la intrare nu este transmis mai departe.
Poarta

se va bloca, iar prin intermediul cir-
cuitului negativ NU
1
va fi apt pentru trasmiterea
seriei a doua de impulsuri N
2

memorarea cifrei 3, la
toare a matricii M
2
va nivelul logic O. Cir-
cuitul

va bloca accesul N
2
, iar prin NU?
se va da posibilitatea transmiterii impulsurilor
N
3
prin circuitul

In punctele A
B, inainte de formarea ultimei Cifre, nivelul devine
o. Dar se afla tot la zero din cauza nivelului
O de la lui NUs .
ultima avmd in punctele A, B C
nivel O, la intrarea negatorului NU
s
va fi 1}}. Ast-
fel, in punctul X va O, echivalent cu conec-
tarea la Tn electromagnetul EM
se
Detalii constructive. In fig. 12 se numai sche-
ma Nu s-au reprezentat conexiunile de ali-
mentare ale circuitelor logice pentru a evita
carea a figurii.
Poarta

transmiterea impulsurilor
N
2
, iar

N
3

Presupunem realizat cifru ca in exemplul
i din varianta 1. transmiterea primului de
impulsuri, nivelul 1 de la 5 va deveni O. Circuitele pot fi de tipul CDB408-409E. Sche-
ma de cablaj alimentare a fost intr-un articol
anterior. Circuitele NU snt de tipul cu colector n
vint de putere (CDB406E). Tensiunea ad-
fig. 13: decaclIc CDB490E (schema
Fig. 14: Decodificator din ZCB n zecimal (CDB442E)
2 11
3
este 30 V curentul 40 mA. Echivalente snt
circuitele SN7406, MIC7406 SFC406E. Conexiunile
la soclu au fost date anterior.
In caz de a puterii maxime admise, n
locul electromagnetuiui EM se un releu
care, printr-un contact de lucru, EM de
la o de energie
folosit este zecimal, realizat sub
..,.v
16
A
15
.. Schema conexiunile la
NUs + UEM soclu se dau in fig. 13. Alimentarea se face la picio-
5 cu 5,25 V.
Pentru a ne da seama de
circuitelor logice vom analiza in
continuare un un receptor
de
Se vor prezenta comparativ sche-
mele cu componente discrete cu
circuite integrate, avanta-
jele montajului cu circuite integrate.
Principiul care la baza acestui
echipament de este ur-
se iau trei frecvente, care
pot fi considerate trei variabile A,B C;
prin ale acestor frecvente
pot fi transmise 2
3
comenzi.
unei corespunde valorii 1
a variabilei, iar O
acestei
va dispune de un
Conexiunile la soclu ale decodificatorului snt date
n fig. 14. Schema a fost anterior. Echi-
valente snt circuitele SN7442, FJH261, MIC7442
SFC442E (pentru decodificator).
Pentru CDB490Esint echivalente cir-
cuitele integrate SN7490, FJJ141, MIC7490
SFC490E.
de butoane egal cu comen-
zilor care se pot da.
RECEPTORUL
Schema bloc (fig. 1) a fost
in citevasubansambluri (A, B, C, 0, E),
din motive:
1. Se vor de rea-
lizare in diferite moduri a unora dintre
subansambluri.
2. Constructorul poate
a sub-
ansamblu, piesele disponibile.
n schemei un
receptor cu simplu (A).
un amplificator de grup, care
poate amplifica semnalul constituit
din una, sau trei care
provin de la emisie.
B
14
C
13
Il
12
8
10
Separarea face cu
cite un amplificator separator (AS),
un filtru trece (FTB) un re-
dresor.
cite un circuit de
un decodificator un bloc al elemen-
telor de
Schema din fig. 2 confi-
a receptorului.
Receptorul cu detec-
semnalul modulat.
(CONTINUARE iN NR VIITOR)
+9V
1
!
I
3
7
9
Instalatiile electroacustice de
difuzare
tului fac loc din ce n ce mai
toate Aceste
sare pentru transmiterea de

artistice, benzi de magnetofon,
etc.
unei atare
mUltiple, n cele ce se
preamplificator pentru 8 de
diferite ntre 0,3 250 mV, care
mixa (microfon P.U.,
radio, magnetofon etc.),
amplificator de mare putere = 180
(poate la o putere mai
= 80 W), care poate fie n
acustice de mare putere, fie o linie
60-100 de difuzoare de putere
radioficare.
Proiectarea, calculul executarea
ratelor au fost pentru
piesele ce se n mod
zinele de specialitate, dndu-se ap:ar.altelol
un format compact modem.
Verificarea
fost cu generator de semnale
dard la 1 000 Hz, voltmetru ele4:trolniC.
- osciloscop A.F., instrunl1ent
100 k Q IV neindtllcti
de de 9 12 fi.
Montajul prezentat mai jos se prin
torii parametri
Ui = 0,4 mV/SOO kO; 40 mV/Soo kO; 200 mV/SO kO;
Ue = 0,8 V/SOO kO; curba de 40-1S 000 Hz
+ -1S dB - corectii BAXANDAL; distorsiuni < 3%:
dimensiuni: SOO x' 120 x 200 mm: greutate: S,2 kg.
Tubun electronice folosite = 4 x EF86,2 x ECC83,
EM84,-
SCHEMA DE PRINCIPIU. Este un preamplificator
cu opt canale de intrare, dintre care 4 canale de mare
sensibilitate pentru microfoane (0,4 m V), 1 canal pentru
picup (IS0 mV/Soo kO), 1 canal pentru radio (IS0 mV/
SOO kO), 1 canal pentru magnetofon (40 mV/Soo kO)
1 canal pentru (IS0 ro V/SOO kO). pentru
microfoane pentoda EF86. este
antibrum Se poate monta pentoda
EF4O, cu rezultate De remarcat pento-
da EF86 este ca pentru eliminarea mai
a brumului. Pe aceste canale se pot aplica semnale
mici de 0,2-0,4 mV (microfon dinamic) cu Z mare. Se pot
adapta microfoane cu Z mic (200-S00 O) prin interme-
diul unui transformator de adaptare, care va fi bine ecranat
(ncasetat n cupru sau aluminiu de 2 mm) care va a vea
raportul de transformare 1: 10- 15. 300 - SOO de
spireln primar Cu-Em 0,15 mm, iar la
4 000-6 000 de spire Cu-Em 0,08 mm (cu ecran mtre
bobinaje) pe un miez de 1,S-2 cm".
TriodaTS este ca repetor catodlc, iar pe grila
ei se mai pot aplica, cu posibilitate de mixaj, trei
semnale de la PU, microfon de serviciu, radio,
De pe catodul primei triode din T5, semnalul este aplicat
pe grila triode T5 amplificare, de pe
anodul acestei triode, semnalul n blocul corector cu
o de lS dB. Semnalul corectat va fi amplificat
n continuare de T7. Pentru simplificarea montajului se
poate la blocul corector; atunci se vor elimina a
doua a lui TS prima a lui T7 prin
unirea punctului A cu AI.
De remarcat pe grila triodei a doua a lui T5 se
semnalul de valoare medie ca tensiune
40 m V /SO kQ" astfel dispunem de 8 de nivele
diferite.
La semnalul este luat de pe rotorul
trului de volum Prima a lui T7 are catodul nedecu-
plat, cu condensator pentru
Tubul EM 84 este un indicator optic, care se pe
pentru a indica valoarea
Alimentarea se face din-
tr-un redresor care cuprin-
de un transformator de re-
o punte de redresare
celulele de filtru. Trans-
formatorul de are ur-
date: primar:
220 V /O,lS A., conductor
Cu-Em 0,3 mm; secundar:
6 V /2 A., conductor Cu-Em
1 mm, 6 V /1,S A., conduc-
tor Cu-Em 0,8S mm, 6 V/
0,8 A conductor Cu-Em
0,7 mm; 210 VjSO mA,
conductor Cu-Em 0,16 mm.
Puterea din
fiind sub SOW, se va
folosi un miez cu o sec-
de aproximativ 7 cm
2
,
dar cu o mare,
pentru a avea de
bobinaj suficient pentru
cele 5 bobine.
De remarcat fiecare
canal
tre cu la care
se un bec de 12 V /
0,2 A (va fi alimentat cu
6 V1 ce va indica deschi-
derea canalului respectiv.
Din bobinaj va fi
alimentat becul de con-
care se deschide oda-
cu de re-

Montajul se pe
o de metal cu dimen-
siunile de SOO x 200 mm,
ntre 2
spate) de SOO x 120 mm.
Pe placa se mon-
soclurile novale, con-
densatoarele electrolitice
transformatorul de
Pe placa se mon-
(8 buc.
pentru volum; 2 pentru
8 becuri de con-
trol - 8 canale -, un bec
control un ntreru-
de tubul EM84.
Pe panoul din spate se
8 mufe pentru
1 pentru
re, 1 semi-
reglabil sau cu ax:,
pentru volum de' de ali-
mentare la astfel executat se cu
un capac n de U perforat n dreptul tuburilor, n
partea de sus prins n 4 care fundul
de asemenea perforat pentru la care
se 4 de cauciuc foarte elastic.
Conexiunile pentru circuitele grilelor de vor
fi ecranate. Toate de se vor ntr-un
singur punct, anume la o de cupru care va fi
de n mai multe puncte. La cablaj se va avea
ca prin care trec alternativi de audio-
(conexiunile circuitelor de intrare cele ale
circuitelor grilelor de elementele de circuit
respective fie de conexiunile sau piesele
prin care trec de bine ecranate. Blocul
corector va fi ecranat n totalitate, cum dealtfel
schema.
Acest mixer preamplificator fiind de mare
tate, se cer respectate cu rigurozitate necesare
folosirea pieselor de cea mai calitate. ..
Montajul prezentat se prm
parametri
U
j
I - 80 m V/SOO kO; Uj II - 800 mVjSOO kO;
re - 0,9, 12, 200 0/80 W sau 180 W; curba de =
= SO -10 000 Hz; Pu = 180 W (prin comutarea K-350,
se reduce puterea la 80 W); distorsiuni sub 10%; indicator
optic de EM84; difuzor de control cu reglaj
continuu; dimensiuni: SOO x 2S0 x 200 mm; gre.utate:
38 kg; tuburi electronice folosite: EF 86, 2 x ECC83,
4 x G807 (6 x EL341 EM84.
Analiznd schema de principiu, este vorba
de un amplificator de avnd etaje
pre'amplificatoare, un defazor, un etaj prefinal n contra-
timp, un etaj final de mare putere n contratimp paralel
un etaj de alimentare.
Primul etaj preamplificator este echipat cu tubul T1
(EF86 sau EF40), montat ca pentru elimina'fea
mai a zgomotului de fond. Tensiunea de intrare II
este de 80 mV la Z = SOO kQ,
mixerului prt!amplificator. Al doilea etaj de preamplificare
este din prima a dublei triode T
2
(ECC83).
Pe snt montate de volum
pentru tensiunea II de intrare (800 mV la SOO cupla-
jul pentru mixajul cu primul etaj.
A doua a tubului T2 este ca defazor cu
sarcina Semnalele defazate snt luate de pe
Ual Ua2
amplificator
printr-un mic
redresoarelor,
schimbarea comutatorului de minus de la
350 V (conform schemei).
Transformatorul de este simetric cu un primar
2 x 1 000 de spire conductor Cu-Em 0,38 Secunda-
are pentru n spire,. conductor 3 mm;
12,5 Q are 38 de spire conductor o 2,5 iar
pentru 200 Q are 420 de spire conductor 0,7 mm. Bobina-
jele se simetric
miezului este de 45 cm
2
cu E25 de
calitate. Carcasa se din de 2 - 3
bobinajul se cu hostafan. bobinaje se pun
2 -3 rnduri de hostafan se bine cu
riguroase de izolare snt imperios
de tensiunea de curent continuu, la care se
componenta de foarte tensiune de
ce bobinajul primar.
Transformatorul de se pe un miez cu
de 25 cm
2
din E25. De remarcat bobina-
jul primar secundarele Ug, Ual Ua2 cu prize pentru
eventualele asupra tensiunilor calculate n
de tensiullile necesare. Bobinajele pentru fila-
mentelor vor avea 6 V n loc de 6,3 V. ntruct se
7 bobinaje care au tensiuni diferite mari de
ntre bobinaje, acestea se vor izola riguros cu
hostafan ntre straturi, iar ntre ele se vor pune 2-3 folii de
hostafan. Pentru primar se vor executa 2 spire pe voit.
n total 450 de spire conductor fJ 1-1,25 mm. Pentru
secundar se vor bobina 2,1 spirejvolt, pentru
ziri, cte 13 spire conductor 1,8 -2 IllJIl pentru finale, 13 spi-
re pentru ECC83 preamplificator defazor conductor
0,4 mm 12 spire pentru EF86 conductor 0,6 mm.
Pentru bobinajele Ual Ua2 se vor executa n total cte
630 de spire pentru fiecare bobinaj cu conductor 0,5 mm,
iar pentru bobinajulUg se vor executa n total 180 de
spire cu prize la 130 155 - conductor 0,10-0,15 mm.
Capetele bobinajelor vor fi prelungite cu conductoare
colorate etichetate pentru a putea fi
identificate.
La executarea bobinajului scoaterea capetelor
prizelor trebuie o mare ntruct acest
transformator este destul de complicat are un total de
21 de capete prize de bobinaj care n final trebuie
identificate.
Amplificatorul se pe un n de H.
Transformatoarele piesele se conform foto-
grafiilor, avnd transformatoarele care au o greu-
tate de aproximativ 26 kg fie bine consolidate, dar prin
intermediul unor de cauciuc. Gabaritul total este
foarte redus pentru a nu se com-
transformatoarele snt montate la marginile
iar n partea de mijloc a se
etajele: final, prefinal preamplificator. Transformatorul
se n
compartimentul transformatorului de (care se
n se pe cu
circuite construite cele 8 diode F407 pentru redresoarele
Ual Ual, condensatorului de filtraj
la fel piesele p,entru redresorul de negativare,
astfel ca cei 4 semireglabili pentru NI, N2, N3, N4 fie
accesibili
compartimentul central se 4 finale de
putere G807,2 tuburi EC6.3 un tub EF86.
Pe panoul frontal se masca difuzorului de
control, indicatorul optic de acord EM84, 4
(volum ton reglaj difuzor de control),
colorate n verde pentru becul de control
6 - 8 V pentru becul de control anodic de 12 V /15 W,
2 (unul pentru unul pentru intrarea
n a tensiunii anodice).
panoul-spate se vor monta: de
mufa de alimentare la Shuco pentru cordon-
stecker Shuco), 2 mufe pentru cele o
cu patru pentru
Compartimentele n se fac prin sau suru-
buri. n panoul orizontal al compartimentului din mijl'oc se
orificii de aerisire cu (/> 6 - 8 mm. La fel n panoul
spate. finale o foarte mare de
aceea este o ce se poate o b-
printr-un tiraj puternic creat prin orificii judicios
practicate pe toate orizontale, iar se va
monta pe de cauciuc de 40 -50 mm, pe
unde are acces aerul pentru
Cu parametri amplificatorul poate
cu 6 tuburi El 34 n locul a 4 tuburi G807.
Capacul este n de U cu profil
este perforat cu (/> 6-8 mm pe toate apoi
montat n
Toate elementele de asamblare a de 7,
snt executate de de 2 mm, cu capa-
cului a panourilor frontal spate, care snt de 1,5 mm.
Amplificatorul se poate manevra cu ajutorul a
mnere prinse n Cte patru de M 5 mm.
Verificarea punerea n a amplificatorului
din anume:
a) ce amplificatorului este
se face un control riguros al n de
apei tuburi se face o verificare a circuitelor
cu ajutorul pentru a se con-
stata continuitatea circuitelor.
b) Verihcarea la cald se face n etape: alimentnd
amplificatorul tensiunea de (110 V)
cu tensiunea 220 V. tuburi electronice,
amplificatorul se 110 V, cu
din tensiunea primarului. Apoi cu voltmetrul se vor
sura toate tensiunile alternative debitate de transformator,
precum tensiunile continue, care apar pe condensatoare-
electrolitice, pe anod ecranele tuburilor, la socluri.
Aceste tensiuni tuburi) apar ca din
de vrf totul corespunde, se vor
introduce tuburile finale cu semireglabilii n
mijloc, iar lor se vor testa pe grile, trebuind
se n difuzorul de control brum.
se introduc tuburile T3, apoi cu
deschis se pe la care vom
avea un difuzor, destul de puternic, sesizat
tu bul Vom regla astfel nct ntre
NI - N4 avem - 32 V. catodele T3 si
trebuie avem tensiune o vom echilibra din
semireglabilul respectiv. aceste
(CONTINUARE PAC. 9)
actuala a de
este miniaturizarea tuturor subansamblu-
rilor.
n acest sens, aparatura de BlU - n special partea
de excitator - se in prezent aproape 95%
iar partea
etajUl de putere) n domeniul tensiunilor inalte
cu tuburi electrOnice.
Excitatoarele, beneficiind de circuitelor in-
snt comprimate ia maximum minia-
acestora. Eie snt alimentate la 4,5 V c.c.
(uneori 12 V) folosesc circuite lC de dimensiuni
mici, cu spire
Unul dintre aceste circuite este CA 3050 sau CA 3028,
foarte des utilizate n. aparatura de ct n
cea de emisie ca modulator echilibrat etaj de mixare
(amestec).
Circuitul 3 tranzistoare, astfel dispuse
nct se poate construi cu acestea un modulator echi-
librat in contratimp, iar cel de-al tranzistor
de emitor a pe
de o iar pe de parte avnd baza
emitorul scoase ia bornele 2, 4 constitui trei
ale unui oscilator pe
cuarturi aferente celor
.
schema
de cupru araintat. bobinata un suport de 7 mm;
lunaimea bobinaiulw este 10 mm, Iar Dnza este
de la 1,5 spire 1e la rece, pentru o putere ce
300 mW debitata pe o de de 60 fi.
Acest excitator poate fi folosit cu succes n benzile
de radioamatori inferioare celei de 144 MHz, prin
nlocuirea circuitului l4 cu banda de 3,5-
4 MHz, de 9 MHz
cu cea a oscilatorului de de 5+5,5
Prot. NICOLAE CODRNAI - YOlZM
un mxer suplimentar un osciiator se-
parat pentru se toate benzile.
Prin nsumarea de 3,5-4 MHz cu frec-
de 11 MHz oscilatorul cu cristale,
banda de iar prin se
banda de cu scala
la ca 3.5-4
Prin nsumarea semnalului BlU de 3,5-4 cu
triplorului se
pe fenomene care apar la dio-
deie varicap: efectul de capacitate ne-
efectul de acumulare de sar-
Regimul de polarizare
R11 per-
mite se intre in zona de con-
a diodei.
este atit de nCt este inde-
mna chiar a radioamatorilor
cutiei sint din stido-
textolit placat cu folie din cupru cu
grosimea de 2,5 mm (se pot executa
din de 1,5 mm). Cavitatea in-
este in trei compar-
timente cu din stido-
textolit dubiu placat, cu grosimea de
1,5 mm.
Amplasarea pieselor a
interiori este n fig. 2; desenul
fiind executat la scara 1:1, nu a mai fost
necesar se indice cote le. Dioda
varactor D se prinde de cutie cu piu-
proprie M5. Peste spatele cutiei
se mai o din aluminiu (de
dimensiunile cutiei), cu grosimea de
2 mm, care constituie radiator pentru
varactor. se prinde de
varador cu cutia.
Amplasarea este
Rosif -Y05BjA
Alimentarea cu energie a
A 7b se poate cu rezul-
tate foarte bune din de cu-
rent alternativ, ca tensiu-
nle fie foarte stabile ca valoare.
Evident, se vor utiliza redre-
soare, din care unul va furniza tensiu-
nea iar al doilea va furniza
tensiunea pentru alimentarea' filamen-
telor. Transformatorul de se
pe un miez cu
de 8 cm2. N1 ten-
siunea de de 220 va avea
1 364 de spire din Cu-Em cu
diametrul de 0,2 mm. n paralel cu n-
se un
bec cu n serie cu o
de 50 kOI1 W. Oecu!ui
L 1 va indica tensiunii de re-
va avea 1 245 de
spire cu diametrul de 0,2 mm.
n fotografia din 3. con-
5,5 l2 are o cu
alungite (de la D
cald al condensato-
C
3
)
li l2 snt executate din conductor
de argintat cu diametrul de
liniile l3 l4 din acelasi
dar cu diametrul de 1,5 mm.
2ng. GE:OIR.GE
pF
R1 =100 kO
D=BAY 96, KD 103.
Priza de de pe l4 se face la dis- r;:==============::;-,
de 22 mm de rece
al LI,)'
Principiul de
Energia de
de la de 144 MHz) se
diodei varicap (varactorului) D prin
intermediul unui filtru <<TI (vezi fig. 4),
:are face adaptarea ntre
a Tx-ului de 144 MHz im-
pedanta a diodei varicap.
Circuitul serie l2-C3 constituie
scurtcircuit pentru armonica a doua a
semnalului (f=288 MHz). Semnalul cu
este selectat de pri-
mul circuit serie acordat pe
de 432 MHz (l3-C",), '
Semnalul la este cules de
o a celui de-a!
Puntea redresoare 01 poate con-
din 4 diode O 226, 07J, OR 304,
F 407 sau chiar o punte cu seleniu.
se pe un miez
cu de 4 cm
2
, pe care se bo-
cu de 0,25-
0,35 mm carcasa).
R1 are valoarea de 115D../
5 W. poate fi con-
din de sau se
ia o de valoare mai mare
scurtcircuitarea unor spire se
stelbiles1te valoarea
filtrului se
stabilovolt de tipul SG4S,
SG1P sau VR150. Condensatoarele
electrolitice trebuie o ten-
de cel 380 V.
N3 tensiunea
alimentarea filamentelor si are
de spire din cu diametrul
lea circuit
de
cu primul.
acordat
cuplat
Triplorul permite aplicarea la mtrare
a unui semnal cu de 144 MHz,
cu puterea de la Cnd este
dioda varactor 96, de
30 W, cind folosim dioda KD 103.
damentul este de cel 60%.
Ca diode varactor se folosi cu
succes de
la tranzistoarele 2N3375, 2N3632, KT
904, KT 907, fUna de
ordinul a 50%. acest caz se va
seama de puterea
L:==========:::::::==:::J aceste tranzistoare.
de 1,2-1,5 mm.
Puntea redresoare D2 poate fi
din de seleniu sau cu diode
RA 120 sau RA 220. este
construit pe un miez cu de
6 cm
2
(sau mai mare), pe care se bo-
(cit incape) ca
n N3.
Tensiunea la bornele rn-
mului condensator electrolitic estd de
aproximativ V. Ca la se
o de 2,2 V, la un con-
sum de,5 se rezistenta
de balast se
din de pe
un suport are valoarea
de 2 .n. utiliza ni-
de la pentru re-
electric. Pe se
un colier de Cu re-
se alimen-
aparatul se tensiunea
la filamentul unui tub electronic se
va constata este mai de 2
Se progresiv re-
R2 (prin colieru-
lui), ce voitmetrul va indica ten-
siunea la filamente. Cu a-
redresorului
este pentru utilizare.
V03eo
I
Din numeroasele existente pentru a
exprima in care un dat N de
, un alt N?, procentele sint printre cJle mai des
utilizate in Astfel, in se
erorile relative precizia
precum valorile anumitor rapoarte,
atunci Cnd dorim ca fie
de de care snt date cele
as
05
0.3
0.2
0.1
7
6
0,903
fl845
0,778
0,699
0,602
fU/77
2 -- 0.301
1.f)
?il
1.7
1,B
1.5
1Jf
1.3
1;2
1.' --0,041
.... 1 __ O,OQll
Fiz. ALEXANDRU MARCUlESCU
In materialul de cititorilor construc- de hirtie se ia un segment egal cu mo-
dului dorit, de exemplu, de 10 cm. seg-
mentului vor coincide cu limitele intervalului nume-
ric reprezentat (in cazul din numerele 1 10).
Diviziunile intermediare intregi (2, 3 ... 9), ca sub-
diviziunile (1,1; 1,2; ... 9,9) se
astfel incit segmentele determinate de acestea cu
originea lungimile cu logarit-
mii zecimali ai numerelor respective. Se va utiliza
n acest scop o de logaritmi. Astfel, pentru
2 n valoarea mantisei 0,30103;
unei nomograme calcularea procentelor.
de fapt, alge-
de N = (2), transformarea re-
N
zultatului N in procente mintal, prin
mutarea virgulei cu ia dreapta. Dealtfel,
scara rezultatului poate reprezen-
tindu-se simultan valorile N valorile P.
(2) se mai poate scrie, prin aplicarea loga-
2 va fj deci n dreptul punctului
avnd cota de cm. 1 are logaritmul
ritmiior zecimali. sub
N=
deci ei va fi n cotei de
cm. Se acest fel intregul interval
continuare se va
avnd modulul
Pentru
astfel. Se
30 cm
30
cunoscute,
cea de-a treia
care pune-
se va face cu ajuto-
unei linii drepte material plastic transparent.
cazul n care numerele date nu se n
domeniul ele fi sau
cu ale cont de acest
la citirea rezultatului.
Acest receptor cu amplificare
care n unde medii
il a fi construit
tub electronic este o
.. Semnalul de
condensatorul CG. ajunge la grila
a triodei din dreapta tubu-
lui T1, care ca detector de
pe Pentru a sensi-
bilitatea selectivitatea receptorului,
n circuitul anodic al triodei snt inter-
calate bobineie de l3 L4,
cuplate inductiv cu bobinele de cupla;
L1 si L2.
A'mplificatorul de con-
tine tubul T2. sa este
Tr<>nctnr'no<,1'nr,,!,
M.
de condensatorul C10 pentru reducerea
distorsiuniloL
Redresorul receptorului este montat
pe dioda D1, Tensiunea la anoda tubu-
lui T2 vine de la primul condensator al
filtrului C11, iar tensiunea grilei-ecran
de la R7C9.
Toate detaliile radioreceptorului, n
de difuzor, snt asamblate pe un
din aluminiu cu gro-
simea de 1-1,5 mm. Dimensiunile
lui snt 22 x 100 x 50 mm.
Bobinele se pe car-
case cu miez de - carcase ce se
n Pentru gama undelor
medii, respectiv L1 va avea 1
de spire, iar l3 va avea 12 spire.
ntre L3 L1 este de 5 mm. Pentru
unde se vor bobina 300-350 d
spire iar bobina de (L4)
avea ntre l2
se
chitarele P. U. se
mari. Microfoanele dinamice au HnpeOlanra
(200 - 500 Q) transformator de adaptare.
cazul la
de amplificator,
preamplificator,
de - 3 de once
vor la 630 V tensiune
Aoaptarea olluzoareior trebuie
Atunci cnd se vor monta mai multe suma
lor prin legare n serie, sau m;xt,
trebuie cu de a amplifi-
catorului. Calcularea de a difuzoa-
lucru, vor de 0,5 W, de va de
3 W.
Amplificatorul - cu EF86
normal, zgomote
- trebuie func-
EM84, becul de
se face foarte ca la
In figura 1 este
unui abac luminos. n au fost
trecute aoar dintre care
unul va lumina rezervat clase-
lor aritmetice. Acest bec se
are separat deoarece
la clasa a m-a Cnd se
de nu este necesar ca
acest bec' AI doilea
bec b>} lIa lumina
ordinelor. Pentru fiecare; un
este de 5 mm.
Bobinele se fac din de Cu-Em
r/> 0,1-0,25 mm.
Transtormatorui de iesire se Tace
un miez cu sectiunea' de cmZ
are 2000 de spire
iar secundar 72 de
Dioda redresoare este
DR 304, D 226, D7J etc.
mm,
mm.
407,
Se mai un difuzor cu im-
pedanta de
Transformatorul de
nea de 6
spire </J 0,15; ...
ROXANA ELENA
Smirdan-Dolj
bec. patru Decuri vor lu-
mina pe rInd rezervate cifre-
lor de la 1 la 4 in dl'!r
trebuie completat lor
la 9.
.... .""" .. ,,,"" .. '"
lor cifrelor snt ti .. ,,,,,,,,,,,.t;;, ..
rul unor din
se
sau de
se
de
unei
fi
relor.
se vor folosi piese de calitate,
alese cu mare respecta
date, iar executarea cu
aparatele vor la parametrn
a
1
1
am avut re-
de
se poate uti-
concomi-
,
"
care ajung cele sau mai multe unde la antena
de este Cnd undele snt in
ele se iar semnalul rezultat are o
tudine mai mare (vezi fig. 3). Cnd undele
ele se scad, iar semnalul rezultat are o
amplitudine mai (fig. 4). Deci sem-
nalului la antena de
Acest fenomen se IIUII'''''.;;>''::;
S-a constatat antene
snt la o mult mai mare ca
. (spre exemplu, d semnalele re-
de cele antene snt afectate
'n mod independent Acest fenomen este
se cont n cazu! arrteneh:)l"
sate ia o de reflexia
EI undelor ce la cele
ALESU PAUL
nivel de radioclub cu efort, chiar de
radioamatori.
Se antene la o d 10).. La
fiecare se cte un radioreceptor.
De la fiecare se ia semnalul de audio-
detector) se intro-
duce comutatorul electronic prezentat n fig. 6.
Tranzistoarele T
1
de BC107, au rol de
preamplificare, iar cele au roi de com-
parare si comutare. ounctiforme cu germa-
de orice tip, Transformatoarele
UM
gros 8 m
2
50x 100 m
buc.
buc.
buc.
buc.
kg
cutii
Cantitate
10
25
3
14
30
100
6
SAE 80 si 90.
Din ' de vedere al l::::Iilif;:i,tilt,!"
dintre aceste sorturi de
in viscozitatea la
extreme. Uleiul avind
viscozitatea conform clasei SAE 80
este
Uieiurile pentru motoare se no-
cu stabilite in
de motor
ulei urile pentru motoare pot
-neaditivate
-aditivate -premium
-extra
Ing. SERGIU FlORICA
se
P
3
-10
baza tranzistorului T
2
mai este
tensiunea din emitorul
tranzistorului Ti astfel tranzis-
torul T
2
unui compara-
tor care se mai
sau mai emitorul lui
Pragul de se
cu P
4
, iar
semnalului cu ajutorul
trului P
2
(200 kn). Domeniul de
este cuprins intre 200 Hz
200 kHz, n trei game:
200-2000 Hz; 2-20 kHz; 20-200
kHz.
este
zorul iar bazei i se
o tensiune la
redresorului, ceea ce face
ca in punctul a o
de tensiune, care
o negativare a bazei tranzistorului
T
3
(P 201). Printr-un Dar-
lington este comandat '1-""'0"\7'''''1-",,.,
T
4
(P 210 sau P 209) din emitorul
se obtine tensiunea redre-
sorului (6--30 de ten-
siune pe montat
T
4

radiatoare. W:::Irll:::aT,,,_
rul se din
de aluminiu de 1,5 mm
care se cu
3 peste piesa 1
."""nte.",f;"n",t!> tot din alu-
miniu de ,5 mm. Pe
cutiei 2 se mai cu patru
3, cu circuit
""""'"'''r''''''''' 4. Radiatorul 5 ai tranzis-
se din
de de 1 mm
Tot ansamblul se va monta
4) de peretele cutiei
1. se transforma-
torul de 220 32 VI 2 A 6,3 VI
0,3 redresol' AEG, B 30
C 2000, pe capacul cutiei se vor


255
180 60
(S)
$
1'13
'0
la comanda
Reglajul oscilatorului se face cu
de 500 kfl. Semna-
lul de este
unui final (tranzistorul
a o constituie un
transformator (de la radioreceptoa-
rele Mamaia).
Montajui poate fi utilizat de
elevi la notelor.
Aducem la
tuturor celor in-
abonamen ..
la revista Teh ..
nium se pot face la
oficiile facto-
rii difuzorii
voluntari din intreprin ..
deri


5
Ing.
pentru
mabile.
* Penfru 1.I .. /20 v c: a. st' vfikzt'O'ra mchehha ;fiS, oiI!' 2.30 mI?? ;:;t. Ii!>coI7!' (.2 6uc.)
Jf?!>nlro U" 220 v c.a. se ulihZi!oz sirma de- ? 2 I lum; de' I m pl. fiif!tt:qre
aceea
maxime
a de
I.In
de-
ca
mijloacelor moderne ale radiosonde-
lor, racheteior aceste
aBe zmeului
in de
romb
de o
cu mult mai EI pro-
pune dea cititorilor unele
introductive constructia
zmeelor de divertisment,
consideratiiie teoretice cu
concrete
in form romb
constructive
Cine nu a in
un zmeu de divertisment?
acestor simple, care
in studierea 1eno-
indemina oricui. unor
constructive
in
cu
se va practica. Ia ambele
ale cite un drept
cum se vede n care va
ulterior sfoara scheietului
rombic. Montarea sforii se face
uscarea cleiului.
realizat scheletul zmeului, se
trece la lui n hirtie. n
acest o de
hirtie
care se taie in
fig. 1) la dimensiunile
toare scheletului. Hirtia se
schelet lipire cu clei
<:>1'1.10' 'o,_,nUlVIIIU marginile ei
care se
se
incit sfoara care le
se atunci cind este
pe hirtie
ALEXANDRU
IIJIIJII'-'UJIIIJI ce mbinare a stin-
o de cca 30 cm de
cu care vom zmeul
de aceste bucle in
stabilit prin
acestei
de in raport cu lungi-
mile este deosebit de impor-
pentru zmeu lui: ea de-
sub care zmeul va
intilni zbor, sau, cum se mai
unghiul de atac. Este cunoscut
zmeele se mai bine
unghiuri de atac cuprinse n
i ... +,,, .. ,,,,,,I .. 1 aproximativ de 20-.25 de
grade (mai mari decit ia aripile aero-
planelor, din cauza puternice
a hirtiei). Valoarea a
unghiului de atac depinde de intensi-
tatea vintului ea se va stabili in mod
general, pentru viteze
mari ale vintului, valorile optime
ale snt :nai mici.
in de romb este in
mod inevitabil instabil, motiv pentru
care se impune unei cozi
care in
Efectul de a cozii este com-
plex, manifestindu-se simultan prin
a cozii, prin
frecarea acesteia cu aerul prin cu-
care ea. ii
stabilizarea cu aju-
in defavoarea
n
scheletul curbat
de ascensiune, efectele men-
ca frne n ascensiu-
nea zmeului. Gradul de stabilizare
necesar cu viteza vntului. Ast-
fel, un zmeu care foarte bine
cu o pe timp de
va din control (incepind
se pe un vnt mai intens;
invers, un zmeu cu care
bine pe vint intens poate nu
se ridice pe un timp mai
Un tip simplu eficient de
poate fi prin legarea n serie
a mai multor pahare conice din hirtie
sau material plastic, de la care s-a
fundul (de exemplu, pahare
de cum se vede in
fig. 2. Zmeele cu astfel de
cozi la
mai
decit
este din
sau dintr-o
din loc in loc,
chiuri.
Forma zmeu lui descris
modificata De
trei stinghii de
astfel incit
practica se
adesea din mai
multe zmee
sforii de
din serie, Celel13llte
zmeu
nici nu se va
cu obisnlliita
Motivu! este
ne readuce aminte
oVI'\,o,ri .. ,,,,tc ale lui Benclmiin
- accidentele
mortale aie mai multor ne-
care ie-au urmat
2. In de
cu scheletul curbat
Zmeele avnd un diametru mic
la 1,5 m) pot fi n hirtie
hrtie de ambalaj). Cu
terea dimensiunilor,
rialului n care se zmeul fre-
fie mai mare. Se folosi

12 cm. O prea "mare a curburi'l
reduce de
zmeu.
Atunci cind un astfel de zmeu este
simetric n raport cu
. vintului, care pe
cele laterale sint egale;
o de vnt va intoarce zmeul
ntr-o dezechilibrul
lor va fi de nct va tinde
zmeul n
Stabilitatea se n
acest caz n detrimentul de

nvelitoarea unui asttel ae zmeu
de sau hirtie) nu tre-
fie prea tare pentru ca
vntul o umfla sub o
(ca la pinzele
Zmeul prezentat n fig. 3 are sistemul
de prindere dintr-o
de la capetele
stilng!1iei verticale. n fig. 4 este indicat
un mai complex, care
controlul zmeului. de la sol.
cum se vede, sint utilizate
fire trei bude de
dere. Una din bude calpetele
dilnnl,iAI orizontale, iar celelalte
egale, snt legate de
stinghiei verticale. Acestea
intre ele (una
alta dreapta) snt
Qin-u"tr'i,."" de bucla
aceste puncte de
cele fire de
zmeul se va
servi
fiind intre ele cu cea 30 cm.
NervUfr (tot/o stinghie Iun-
Ie va intersecta pe acestea la
",n,'"",,.,..,,,'1',,, 30 cm de partea de sus.
mai scurta se va monta
ia o
Sint cunoscute multiplele
de specialitate care au relevat perspec-
tivele acestor prod use desti-
nate mai cu in cadrul
acestora esteticul pro-
idei de relaxare,
deconectare.
mai cu
din mobilier, obiectele decora-
tive (textile, sticla, ceramica etc.) de
iluminat culoare, di-
etc.) trebuie seama
de psihologice ergonomice
ale locatarilor. lIuminatul in acest con-
text devine deosebit de
de
""""'''''''\.1<4''''' realizate de cer-
n au conciu-
zionat iluminatul central din
etc. - este
Stilul in acest caz trebuie
fie clar, autentic, nu aproximativ. Elpoa-
te fi n acord, complementar sau in
contrast cu mobilierul, in acest sens
plastice fiind
incompatibile,
O deosebit de
foarte strins de stil,o,..constituie
cploristica, cromatica corpului de ilu-
minat de toate genurile. Este
poate ar fi necesar fie mai bine
gramatica coloristic,
psihologia culorilor. pot fi create
produse de acest gen - nu
numai din acest - o cu-
a culorilor ce
a fi folosite. are
acest ce va el
dormitoare etc.),
nnmiI1>l"lflt!:>IIa:> colo-
mentare ale unei
cere tot mai atent

cadrul salonului fost prezenta-
te o serie de propuneri deosebit de
valoroase, din toate punctele de
care au relevat de
multiple acest
impetuosul
program de dezvoltare,
plan
de
interesante ovnOlrlOI"O'I'O
Sa.Rollul luminii '75
ACUM .. C L-R..M DE.MON-
TRT,OA o Sl FA ROST
DE O.REVl51A,J'EHN\UM"
C" VEDEM CUM MON-
lH lOG MAGNE10-
FONUL VEC'NUlUl..!
UN MOMENT VA _
FOT9GRRFl EZ ; Sl\ VnD
UNDE-AM
L\T CONVER-"
GENTA tu SUPRAFA1A
'f
desen de ADRlRN
L S' NTETI SK;UR
CA-N ALA
NICIO
SCHEMA- DE- R
TElEVIZORULU'
MEU
EU S\N1 DE
Lfl PRRTfR. N\C\
L9 ORR 6 NU 5_E G1N
S\l j>LECf UTI LlZElt
MATUROIUL
21
Cu ani in un matemati
cian pe nume C. Dudiey
Langford, copilul care se
juca aranjind n diverse feluri
colorate. In total erau
cuburi de trei culori diferite
galbene albastre), cte din
fiecare culoare. -
La un moment dat, co-
pilului a atras printr-o
particularitate cele
cuburi erau unul peste altul
n astfel incit pe-
rechea de cuburi avea intercalat
un cub, perechea celor albastre avea
intercalate cuburi, iar intre cu-
burile galbene erau intercalate trei
cuburi.
Inlocuind simbolic culorile prin cifre,
se poate repre-
zenta sub forma 312132. com-
se a fi singura so-
de aranjare a cuplurilor
1-1,2-2 3-3,
astfel incit intre
cei doi 1}} se
afle o intre
cei doi 2
cifre, iar cei doi
3 tie Drin trei cifre.
Ulterior, Langford a abordat
pentru patru perechi de cu-
buri avind patru culori diferite. EI a
constatat n acest caz s
este nu se

sarea ordinii).
Propunem citito
tisment, rea
tru aceia care se
amuzamentul de mai sus, o sarcina
le propunem ncerce
generalizarea problemei lui Langford
pentru cazul a n perechi (n- mai
mare sau egal cu 5).
Cunoscut in mai multe variante narative - dar n
cu -; amuzamentul ilustrat n
figura este relativ simplu de rezolvat. Se in-
tilnesc cazuri Cnd persoane bine
o de 15-20 de minute cu logica jocului,
ajung la concluzia nu
n ce jocul: cUn patru ae chibrit se
un pahar cu picior, cum se n
In pahar se apoi un obiect oarecare
(o de hirtie, o etc.), simbolizind de exem-
plu, o imaginarului cocteil. (ntr-o
figura un unoi.) Problema
care se pune este de a ete - numai
-pentru tr-o
astfel incit xterior. Desigur,
In sa, iar paharul
ob a trebui fie
ea sa putind fi
cu ... cronometru!!
ai decit amuzamentul prece-
dent, problema care cititorului nu
numai ci un mic calcul.
Fiind o folie n de cu
latura L (de exemplu, L = 3 cm), dorim nvelim
cu aceasta un cub pe toate cele fete ale sale,
nvelitoarea trebuind fie dintr-o
Se pune intrebarea: care este lungimea I
a muchiei cubului?
Figura avnd laturile
'1 = 3 cm respectiv 1
2
= 4 cm, suprapuse astfel
nct un vrf al mare se afle situat n centrul D
A
al mic.
Cu lungimile segmentelor AS SC date n figu
se determine aria suprapunerii (aria .
Pentru cititorii o intrebare su .
ce lege se aria s
Cnd mare se n jur
Este binecunoscut, cititorilor
n rindurile care urmea
ractiv intitulat
ta o mai
putin
ind dotat cu cite patru
posesor, tisele vor avea
(in varianta se
patru boabe de porumb).
dar - sper
Jocul presupune doi pa
fise. Pentru a se disting
forme, culori sau dim
pot utiliza patru bo
Partenerii efec ile alternativ, o constind
din cercule1ele diagramei de joc (vezi
larat care
fise n linie
mai D
barea:


amindoi partenerii cele
scopul de atinge obiectivul. Se pune intre-
ocul egale de ambilor parteneri, sau
inegale, n de partenerul care face prima
Cititorul pasionat n matematice va descoperi pro-
combinatorii, topologice metrice deosebit de interesante
n diagrama acestui joc.
1) de virf radio tv. 2) Semnale radio.
3) Casa radioului. 4) Televiziunea
5) A lua in obiectiv. 6) Stabilesc lungimile de
7) Cu 8) Piese care televi-
zorul pe 9) Aparat de orientare. 10) Re-
aparatele de radio. 11) Podoabe. 12) Apara-
tul radioamatorului. 13) 14) Ra-
dioul pentru noi 15) Prietenii radiofoniei (sing.).
16) pentru 17) A repara. 18)
Pune in Un aparat de radio foarte
simplu. 20) de contact la aparatul de radio sau
televizor.
buzna. 5) - Alba Olga. 6) de tele-
(abr.) - Tratarea cu un reactiv a supra-
fetei de examinat a metalelor. 7) Dimensiune -Pe-
de timp -n haos. 8) a apara-
tului -O parte din cocs -Casa 9)
radio-tele - Primul tip! 10) Semnale
5.0.5. radio in fond.
VERTICAL:
1) Ansamblu de dispozitive prin care trece un ma-
terial in serii de prelucrat posturile lun-
gimile de 2) undele sonore. 3) Au-
tomobil Club Romn -Document -In
4) Lumea undelor - acele. 5) A povesti
- I.A.S.-urile de (abr.). 6) Prima
ORIZONTAL:
1) aparat de radio. 2) la tempera-
- Tub electronic care are doi electrozi.
3) Luminat de tubul cinescopic - Unitate de
pentru 4) In antene! -A da
22
- imaginea - Lampa de ia 7)
cu rol mare In radiofonie. 8) fire.
9) Cindva (pl.). 10) radiofonia.
L
ACTUALITATEA
COSMONAUTICA
Dr, ing. FL, ESeU
In anul snt programate'
rile unor de prin-
tre care: Helios-B, GEOS, SIRIO etc.
Succesul repurtat de germani prin
lansarea n decembrie 1974 a automate
Helios-A va fi continuat, conform
cu lansarea unui nou explorator al Soarelui,
denumit Helios-B, care n primele luni ale
anului 1976 va fi plasat pe o
(periheliu/apoheliu: 0,3/1 ,0 astronomice),
cu ajutorul unei puternice rachete americane
Titan-3/Centaur. Tn greutate de 355 kgf, sonda
Hefios va transporta pe desti-
a solare si
a mediului Interplanetar (magne-
tometre, detector de de
de componente ale vntului solar, fotome-
tre etc.). Tn cel de-al doilea trimestru al lui 1976,
o Delta-2914 va de la Cape Cana-
nvelitoarea va fi din
dat conform modelului prezentat
Ea se va indoi liniile punctate.
Un calcul geometric elementar ne con-
duce la relatia
LV2"
1=--
4
care pentt.u exemplul concret considerat
(L=3 cm) devine

A
1.
1= -- (cm).
4
B C
AD = L
1 ,.
D
.1
ve rai (cosmodromul J.F. Kennedy) satelitul
GEOS in greutate de 100 kgf, pe o
satelitul desti-
studiului extins al parametrilor magnetosfe-
rei terestre. la timp lansarea lui
GEOS, o lansare similare n ceea ce
mijloacele rezultatele va permite intrarea in
a satelitului de teleco-
SIRIO, punerea la punct
a mijloacelor de ale organisme-
lor europene de resort.
In luna noiembrie. sovietici
au programat lansarea unui satelit de cerce-
biologice, la bordul s-au pen-
tru prima mijloacele de producere a unei
artificiale in zbcrului pe orbi-
o de dimensiuni reduse va con-
n conteinerul special organizat
membri ai unor specii biologice, printre care
ciuperci, etc. in timpul
celor aproape patru ct va dura
experimentul, centrifuga va asigura
de gravitate identice cu cele ode pe
rezultatele urmnd a fi prelucrate
readucerea lor pe Terra. Se vor
fi foarte privind
comportamentul n diferite con-
n
rezultatele
zborului comun so-
vieto-american So-
au fost
deosebit de ncuraja-
toare n ce
metodologia
de pe
nave aflate in
primejdie, nu
s-a la ela-
bera rea de proiecte
pentru salvarea as-
n
pericol care nu au
posibilitatea de a lua
radio cu
sau mijloacele
care le faciliteze
salvarea. n fotogra-
fie este
coborirea astronautu-
lui ce se cu
intr-un fel
de colivie
la toti factorii de
pericol, inclusiv
dura.
-
[ARII nOI

Dr. ing. Nicolae Stanciu colaboratorii -:-
tehnic de radio. televiziune
In cadrul Editurii enciclopedice a
de radio televiziune, primul de
acest fel din literatura de specialitate. Tn cele apro-
ximativ 1 500 de articole pe care lucrarea le cuprinde
se dau de din principalele domenii
ale radioului televiziunii, precum din domeniile
n care acestea asigu-
rind, ntr-o prezentarea riguros
a fundamentale.
Pentru a sprijini nu numai de introdu-
cere a unei terminologii unitare, dar a unor sim-
boluri unitare, la se dau tabele cu-
prinzind cele mai importante simboluri grafice care
se folosesc sau se propun a fi folosite n radio
televiziune.
Tn ceea ce tehnica s-au
adoptat cunoscute. Ordonarea a
termenilor rapid la informa-
prin sistemul de trimitere la
semnificativ. Atunci cind no-
liunii exprimate de cuvintul titlu de
unei alte autorii au trimi-
teri n interiorul articolului. Trimiterile finale s-au
folosit in soopul de complemen-
tare. Tn ambele cazuri, trimiterile n paranteze
rotunde snt semnalate printr-un simbol (figurat
). Iar caracterele literelor sint cursive.
1n cadrul articolelor colectoare mari, sintagmele
snt, de obicei, ordonate alfabetic. uneori
s-a preferat ordonarea lor prac-
. . .
Pentru completarea mai a
rului, colectivul de autori a introdus la partea
simbolurile grafice utilizate in radio televiziune,
n 12 tabele, precum' scheme de
aparate TV.
dens de numarul mare de
desene liniare, precum colorate
sau cele n alb-negru, tabelele introduse.
calitatea de instrument de lucru foarte
util pentru cei cu in domeniile radiou-
lui televiziunii.
23
Elev Udrea Ion - de Vede
Materialul trimis a fost spre publicare.
-
L 1 nu este o ci un fir lung de
45 mm, o linie.
Puteti nlocui BF 183 cu BF 180 sau BF 181. Nu
- pentru folosirea aparatului mai este nece-
o
Elev BAzdAra Radu -
Vom publica cele solicitate de dv.
Maior ladislau -
Am sugestiile dv. Caracteristicile produ-
selor industriale pot fi extrase din ce
le
Cristea Petre - Tecuci
Valorile tensiunilor sint notate chiar pe
RegulamentUl radioamatorilor poate fi
de la radioclubul
- Arad.
din televizor este de contacte
imperfecte I.a sudurile. Schema soli-
nu o
Hara Ion - Cluj-Napoca
de la transformatorul de
sonerie prin intermediul unei diode redresoare.
.ulian - Moldova Veche
Schema mixerului este evident
tehnice doar de la autori.
Cristea Marin - Ocna Dej
Respectiva nu scopului propus
de dv.
Varverescu Corneliu - DElva
Schema are confuzii,
deci .nu poate fi ne
alte materiale. . .
Cherestesi Alexandru - Sighet
Materialul trimis nu este pe profilul revistei noastre.
Tecsy Zoltan -:- Tg. .
Nefiind admis a interveni pe telefonice,
materialul trimis de dv. nu este publicabil.
Gheorghe -
Materialul este incomplet nu este experimentat.
Togi Marius - Snnicolaul Mare
Diodele din tubul EBF pot fi nlocuite cu diodele
EFO sau altele similare destinate Tnfocui-
rea tranzistorului este n de montajul folosit.
Nicolae Ion - Prahova
Tensiunile depQ,h:trizare. din schema de
sinr-normale. Sintem
amplificatorul cu bune rezultate.
Publicarea unui bloc de sincronizare nu este
poate mai tirziu.
Jileu Marin - Govora
pieselor cu o de litera T
valoarea piesei este cu
1 000. Litera T din vechile este actualmente
cu lite,ra k (kilo).
Chera Petre -Craiova
Cu tuburile EL 34 W. sn-
nu cu
tensiuni inalte.
Micin Nicolae -
Transformatorul de n primar 220 V
iar in secundar 16 V curent alternativ.
Difuzoarele au de 4!l.cu putere de 3W.
Vuitescu Costel - Ilfov .
Circuitele oscilante pot fi acordate- pe
cu ajutorul unui grid-dip-metru.
Asemenea aparate au fost publicate in revista
Tehnium.
V. - Neamt
Materialul trimis nu interes deci riu
poate fi publicat. ,te.:
Smetaniuc F. - Suceava
Schema .este
C. Oaniel -
imaginii prin
dimensiunii n partea de jos a ecranului poate
avea mai multe cauze.
Astfel, un asemenea fenomen poate surveni,
din circuitul de prin devalorizarea unor
piese din circuitul de polarizare al tubului ampli-
ficator. final din etajul de bobinaj cadre.
Tn cazul in care din butoanele de reglaj se pot
ale imaginii, defectul
este determinat de modificarea valorii la unul din
condensatoarele C 311 sau C 312.
Deci, coni:tensatorul defect in-

T
TL._._._. __ . __ ._. __ ._. __ . __ ._._._. __ ._. __ . __ ._._._"._._; __ ' __ __ '_'-'
Krauss L.- 1,
Radioreceptorul Adrett, produs in R.D.G., este de tipul ClJ.
de la de curent alternativ. Poate gama undelor medII o din gama
undelor scurte (5,9--6,2 MHt.).
Amplificatorul de este acordat pe de 455 kHz.
Puterea este de 1 W pe un difuzor cu de SO.
Tipul elementelor semiconductoare celelalte componente fiind trecute.p8 schema
depanarea nu mai constituie o greutate.