Sunteți pe pagina 1din 341

INI

MiINI iNDEMiNA TICE


Organlzarea cercului "Miini indeminatice" !1i lucrartle executate in cadrul lui

Traducere

din

limba

rusa

de S. ALBU

EDITURA

195 5 TINERETULUI

La alcatuire

a acestci

culegeri

au cola borat

V. F. Kulicenko, I. B. Kootrsina, I. S. K. F. Sirina, A. Bughelshi, Ilustratlile au fast executate

Yoeikooa,

de S. Naumov.

YMEJlbIE PYKH
H3JlA TEJIbCTBO 1953 U. K. BJIKCM
"MoJIo.1I.a5J rSapJUH1"

ORGANIZAREA CERCULUI "MIINI tNDEMINATICE" LUCRARILE EXECUTATE IN CADRUL LUI

~I

Scolarul a trecut in clasa a III-a. St ie acum sa citeasca , sa scrie, sa rezo Ive probleme: a citit ch iar prime Ie carti din b ib lioteca sco l ii l Dar cite mai are de ln vatat ! ;;i cu fiecare lect ie noua cunost.intale lui se inmultesc. Cit e de interesant sa invati , sa afli de fiecare data ceva nou! Multe v iseaza sco laru l sovietic, riisfoind filele unei carti intoresante sau manuale devonite acum mai groase. In curind, tnsu , unul din vise se va realiza. lata ca a venit ~i ziua do neuitat cind instructorul lcaga sco laru lu i cravata rosie, iar 01, imbujorat de ernot ie , r id ica m ina pantru salutul solemn "Gata oricind 1'· Sco lanul a devenit pionier. El pr imesto acurn sarcini obstest i. De suecosele sale in invii~atura, de comportarea sa ~i de felul cum i~i petrcce t impu l liber se intereseaza acum nu numai invat,atorii ~i parinpi, ci ~i grupa de pionieri, det.asamant.ul , unitatca. Dar nici lui .nu-i mai este indiferent cum invata ~i cum 19i petrec t impu l libel' tovarasii sa i. Vasta §i multilaterala activitate a organizatiei de pionieri este indreptata spre un singur tel: ca, impreuna cu pedagogii sco lii, sa creasca ~i sa Iaca educat ie tinerei generat ii in sp ir itu l comunismului. Unitatea do pionieri ajut.a prin to ate mijloacele pe scolari sa invete mai bine, dezvo ltind in ei spir itul do curiozitate 9tiintifica, setea de cunost.inte cit mai multe, ~i ii deprinde cu 0 act iva viata obsteasca. Cu sprijinul organizatiei de p ion iori, scoala lndep lineste cu mai mult succes importanta sarcina de
5

educat ie a ~colarilor in spiritul unei atitudini oo nst.iente fata de invatiHura, de munca ~i de activitatea obsteasca . Scoala da elevilor cunost.intale necesare, dezvo lta in ei conceptia comunistii des pre lume, ii invata sa aplice cuno~tintele in viata de toate zilele, in munca pentru folosul obstesc. Urmind perceptele lui Lenin, scoa la , Comsomolul §i organizat ia de pionieri educa z i de zi pionierii in spiritul unei at itud ini oonst ients §i disciplinate fata de munca. Invatatura constituie 0 rnunca intelectuala intensa ; ea trebu ia , insa, sa fie cornpletata cu 0 munca I iz ica potrivita cu Io rtele copiilor. Numa i imbinind munca inteleetualii cu cea fizieii. pot fi inde-plinite cu succes sarcinile educatiei comuniste. A insufla copiilor sentirnentul de dragoste §i de p retuire a muncii f iz ice §i a-i deprinde s{i. munceasca independent - iata unu l din pr inc ip iile de haza ale ecYJcatiei comuniste , traduse in viata de catre scoa la ~i organizat''ll. de pionicri. In primii do i ani de scoala se mai Intfrnpla ca elevii sa eOllS'idere uncori act ivitatea lor in cadrul d iferitelor cercuri tehnice ca 0 simp Iii d istract i« interesanta. Insa, odati\: intrati in rlndurile pionierilor, ei incep sa-si dea seama ca munca fizicii nu este nuruai o distractie , ci §i 0 necesitate. lata de ce y0nierii pornesc la Indap linirea sarc iniior lor eu un deoseb it simt de raspundere. La inceput in cadruI detasamentelor ~i a grupelor, p ionier ii au sarcini maruntc: lucreaza pe terenul de linga §coala, colecteaza 'seminte psntru eultivarea puiet ilor-, leaga cartile b ibliotccii §colare, confect ioneazri material didactic etc. Idcile nast.rusn ice ~i energia pe care 0 au copiii ii fac sa caute diferite ocup at ii care sa Ie sat isfaca setea de cuno§tinte ~i care sa dea libertate in it.iative i lor. Pionierii sovietici urmiiresc cu un interes deosebit crcsterca nernaivazuta a tehnicii soc ialiste in patr ia lor. La fie care pas, ei intllnesc minunatele ma§ini ce usureaza munca oame n ilor sovietici. Tehn ica ii impres ioneaza ~i Ie dest eait.a dorinta de a o cunoaste mai bine, de a 0 staptni ~i de a Inf'aptui ei in§i~i ceva in rlorneniu l tehnicii. Iuh itori ai tehnicii se gasesc in fiecare un itatn , deta§ament sau gl'tlpa de pionieri. Una din sarcinile invilFitorilor, cornsomo list ilor §i instructorilor de pionieri este de a organiza ~i indruma act iv itutea pionierilor in dorneniu I tehnicii. Dezvo ltarea act ivitii(.ii tehn ico creatoaro a copiilor contr ihu ie la cducarea lor in spir itu l dragostei fata de munca pentru folos obstesc.
6

VII-a Plcnara a Comitetului Central al Cornsoin d isout ie activitatea organizatiei de p ion rer r .,V. I. LENIN", a adoptat urrnatoarea h otiir iro : "S ere com and a c a i n ~ col i I e ~ i ins tit utiile extra~colare sa se creeze pentru p ion ier i i ~i ~ col a r i i din c I a s e I e a I I I-a, a I V-a ~ i a V-a c e r cur i "M i i n i in d em in atic e", inc a d r u I car 0ra se v 0r con f e ct ion ace Ie m a i s imp I e mod c I e ~ i a par ate, s e va in vat a leg at 0 I' i a dec art i, I u c r u I cut r a for a j u 1, I u c r u Ide min a etc .' Intr-un asemenea cerc, pionierii - baie(,i ~i fete - vor putea executa diferite obiecte care nu le depasesc posib ilitat.ile ~i care pot fi folosite in scoala , in det.asamen t sau acasii. Executind diverse Iucrar i, mcrnbr ii cercului "Miini Indemlnnt iee" vor invata s1'\minuiascii d if'or ito scule ~i se vor deprinde cu munca. In ace lasi t imp , se vor fam iliar iza cu tehnica din jurul lor, capatlnd cu nostin\e ~i in accst domeniu. Act iv itatea in cercul "Miini indem inat ice' va ajuta pc sco lar i sa invcte mai bine; in cadrul lui vor putea s,l rezo lve temcle practice care l i so d au la lect,iile de ar itrnet.ica , ~tiin(elc naturii , geografie etc. Ob ioctelo instructive eonlnct ionato cu m ijloacc prnpr ii in cadru I corcu Iui VOl' u~ur'a insu sircn m atcr ia lu lu i predat , contr ihu ind la ohtinerea unor succese din ce in ce mai m ari in in\,£\Uitunl. ' lViulLe din ob iectcle confecponate in cadrul cercului v or putea fi folosite la ~czatorile dctasamcnte lor s i grupelor. Invatlnd de m ic i sa minu iasca sculele ~i s{t cuno ascii proccdcclc do lucru. sco lar ii vor Iucra ulterior eu rnai Inuit succes in domeniul tch nicn ~i VOl' tntelego mai reperle construct ia mccanismclor oornpl icate. In fine, act iv itatca incordata din cadrul ccreului ,.l\I1ini indemlnut.icc' ii va face pe sco lar i sa nu-si iroseasca t irnpul in zudar , [.inindu-sc de pozne sau de a lte preocupnri nefolositoare. Cercul "l\Iiini Inderntnat ice" va fi creat in cadrul unitat.ii sau dotasumeritu lu i de pionieri. Fireste ca mcmhrii lui YOI' , putea fi ~i sco lar ii care nu sint pio nier i. Daca numiirul celor dornici de a lua parte la activitatea cercu lu i va dcpasi dcisprezece , ei vor fi impartiti in mai mu Ite grupe dupa v irsta , deoarece este dif ie il sa sc organizeze munca pract ica cu un nurnar prca mare de copii.

mo lu lu i, luind

Cea

de-a

l\I(~mbrii cercului )1iini indeminatice" stnt-p io nier i ~i sco lari intre 9-12 ani, din clasele a I1I-a-aV-a. Aceasta v irst.ii l~i are particularitati1e sale, de care trebuie sa se tina seama rind se determina caracterul Iucrar ilor cc vor fi efectuate. Inaintc d~ toate:, intreaga ac~iXitate.a cercului "n-Iiini indeminat ICC" va Ii legata de cuno~tlIi~le ~l gradul de dezvoltare a scolar ilor din clasele a III-a-aV-a. Program a anal it.icii a acestor clase va putea servi ca indreptar ~i ternat.ica pentru mu lte lucrari accesibile soo lar ilor de aceastii vlrsta s i corespunzatoaro sarc in ilor d idact icc. Chiar in clasa a II I -a, scolarii p'-vata 10. loct.iile de ar itrnet ica sa Ioloseasca dif'er ite un itat i &e masura, ceea ce Ie permitc sa efectuczc calcu lc tehnice mai simple: In clasa a IV-o. incepe stud iu l st iintelor naturii - cursul int itulat "Natura nelnsuf'letita'"; acum scolar ii invata diferitele proprietati ale corpurilor ~i constructia diverselor aparate , mecanisme ~i masini simple. In clasa a V-a, scolarii rnccp studiul botanicei ~i 0.1. geografiei, Iucru care Ie dii posibilitatca sa-~i largcasca sfera de eunost.inte. I Aot ivitatca pract ica a corcului "Mi.ini indern lnat.ico" se va baza tocmai pe aceste ounost inte. Bineinte les ca luerar ile efoctuato de cop ii trnhuia sa fie pe masura puterilor lor, do aeeea conducatoru l cercului trebuie sa tina seama de dezvo ltarea lor

Iiz icu ,

Pentru ~colarii din clasa a III-a se vor alcgo , de profer inta, lucriiri din hirtie ~i carton. Dintre lucrar i.le in lemn, ei vor putea efectua numai pc ace lea pontru care nu so cer a lte sculo in afara de hriceag. . ~colarii din clasa a IV-a vor putea invi:ita sa lege brosuri ~i carti nu prea groase, s:l confcct ioneze obiecte mai comp licato din carton ~i rnucava , precum ~i lucrul de mina. La aceasta virsta, sco lar ii pot sa lucreze cu fer:1str:1.ul de traforaj ~i sa confccl.ioricze ell ajutoru l briceagului ~i 0.1 ferastraului, ob iccte din p lacaj , stinghii de lernn , tabla sub pre ~i sirrna. Posib ilitatilo e lev ilor din clasa a V-a sint ma i largi. Ei sc pr iccp sa minuiasca prine ipalele unelte de ttmp larie : ferastl'aul, r inrloaua , d a Ita. De asemeni pot invata pirogravura, sculptura in Lrnn , pot invata sa faca impletituri de rachiti'i ~i coaja de mosteacan, sa confoctioneze obiecte din s irrna , tabla, plexiglas, sa m lnu iascn unele scule electr ice ~i sa lipeasca metaJele. Totodata , e i VOl' continua sa efectueze lucrar ile indicate pentru copii mai m ic i, insii d indu-Ie treptat un caracter ma i complicat ,
8

Pcdagogii ~i instructorii de pionieri nu trebu ie sa uite di mernhri i cercului "l\Iiini indcmluat ice' nu sint inca Iorrnati ~i o act iv itate uniiorma Ii p lict iseste repede. De aceca , ar fi gre~it sa se specializeze cercu l numai in lucriiri de legiitor ie sau numai in lucrt'l.ri de ttmp lar ie. Dimpotr iva , munca trebuie sa fie foarte v ar iata at.it in pr iv irrta cont.inutulu i e i, cit ~i in ceca ce privoste rn ater iale le ~i sculele folos ite , 0 asernenca variere a indelctnicir ilor este deoseb it de Io lositoare : p ionier ii se vor familiariza Ioarte mu lt cu lucrarile cele mai diferite, accesibile capacitatii lor ~i vor capiit a totodatii deprinderi multilaterale. Aceasta 10 va ajuta ~i in v iitor la alegerea profesiunii. Sa vedern co lucrari practice pot fi realizate in cadrul cercului "Mlini Indcrntnat.ice"? In cadrul cercului se poate confectiona material didactic pentru lect iile de ar itmet.ioaj st.iintule naturii, geografie, prccum ~i pentru alte materi i. Se pot repara ~i lega carti , se pot alcatu i diferite colectii necesare act iv itat.ii t iner ilor natural ist i. De asemeni, se pot construi diferite obiecte pentru Inzestrare a ~i docorarea camerei p ion ier ilor :;;i pentru munca dotasamcntalor :;;i grupelor (jocuri, lanterne de proioctic, teatre de umbre :;;ide rnasa , material sport iv etc.). Se pot face lucriiri de traforaj, p irogravuru ~i scu lpt.ura in Iernn , imp lct itur i din rachita ~i coaja de mesteacan , obiecte din mucava ~i gh ips : modele, aparate ~i machete de constructie sirnp Ia , care insa sa Iunct ioneze. In cadrul cercului se mai poate face lucru de mina - cusutul, brodatul, t.ricotatul - pr.ecum :;;i confectionarea de ob iect.o utile, §colare ~i de uz casmc. Toate aceste Iucrat-i sint descrise in acoasta carte. Bineinteles, un singur cerc nu va putea efectua t oato lucrarile mai sus ariitate. De aeeea se vor alege numai acele lucrar i care corespund v irste i membr ilor cercului, intereselor lor, procum :;;i posib ilitatilor reale ale :;;colii, priceperii conducator ilor cercului etc. In af'ara de lucrari practice, cercul poate organiza excursi i cu scopul de a familiariza pe mernbr ii sai cu infiip tu ir ile tehnici i socialists §i cu munca muncitorilor :;;i colhoznicilor: cop iii vor putea, de p ilda , sa v iziteze sant ieru I unei case noi , 0 t ipografie , o uzina e lectr ica, 0 Iabrica, un port, atelierul unui co lhoz , S.M.T. et c. Membrii cercului VOl' putea vedea cum se cladeste 0 casa , cum se t ipareste 0 carte, cum se produce curentul electric etc. Ei vor trebu i sa se depr inda sa ident if ice la m asin ile complicate
9

scuIeIe ~i uneIteIe cunoscute de ei, exemplu: cutitu l - la m asin ile de ta iat din sect ia de legator ie a t ipogralie i sau, in braz daru I plugului, dalta - in cut it u l de la.(itrung etc . . Din cind ill cind , cercul va organiza scurte co nvorbiri (de 10-15 minute) despre tehnica marilor co nst.ruct.ii- ale cornun ismu lui ~i despre minunateIe rnasini ale tehnicii noi. Coriducatoru l cercuIui de Iucru poate fi desemnat dintre invatatori, instructorii de pioniori , dintre parint ii eIevilor, dintre comsorno list.ii de Ia intrepr inderea ce patro neaza scoala , d intre act ivfst.ii unei inst.itut ii extrasco lare etc. In toate cazur ile , ins'a, lucrar ilc cercului vor fi indeaproape supravegheate ~i sprij init.e de conduciitor ii de clasa ~i de instructorul-super ior a l unit.at ii de p io nier i. Cn nt.inutu I act.ivitat.ii cercului este variat si multilateral, de aceea se pot ivi d ificu Itati cu pr-ileju l alegerii unui co nducator care sa so pr iceapii la toate. De aItfel, nici nu-i nevoie de aceasta .. Printre invatator i, piirintii pibnierilor, elevii din claseIe super icare ~i comsorno list.i se vor giisi intotdeauna persoane ce cunosc o meser io sau se pricep la co nfeetionarca d iferitelor obiecte , Dintre ni se vor alege ajutoarele conducatoru lu i cerculu i. ~i cind va fi nnvo ic , ei vor conduce sed inte le de Iucru ale corcu lu i. , De asemeni, se poate conta pe sprij inu l pionierilor din clasele a VI-a ~i a VII-a, care fac parte din cercuri tehnice. Imprcnna cu conduciitorul de clasa ~i cu instructorul superior de p io nier i, coriducatoru l cercului va intocmi un plan de Iucru , t intnd cont atit de preier intclc mernbr ilor , cit si de pos ib ili tatilo rca Ie ale cercu lu i. t n plan se va inscrie fe luI lucrtir ilor ce vor fi efectuate in cadrul cerculu i, indicindu-se precis ce urmeazil. sa se Iacii. Toate Iucrar ile so p lanif'ica dupa gradul lor de dif'icultate , in a~a fel ca sil. se asigure trecereu de la confection area ohiectelor simple la obiecte mai complicate. In plan so mai prevede ~i orgunizarea de cxcursii ~i convorbir i. Planu I de lucru a I cercu lui , intocm it pe intreg anul sco lar , va fi supus directoru lui ~eolii spre aprdbare. Cereul de lueru (sau grupele, daea leereul e numeros) se intrunesto 0 data pe saptarntna. Fieeare ~edinta nu va dcpasi 0 ora ~~ jurnutate , pentru a se evita obosirea membrilor. La inccperea scd in te i, conducatoru l dcmo nstrcaza noile procedee de lucru. Mcrnbr ii eereului v or rcpeta la rindul lor aeeste proeedee ~i ab ia dupa Insusirsa lor terneinica vor trece la co nfeot io rrarea ob iectelor. Este foarte important ea toti membrii cereului sa invete chiar
10

lIe

do la inceput m lnu irea corecta a scu le lor : deprinder ile dobind ite in frageda t.inerete dainuie vreme indelungata. De accca e b ine ca de la inccput mernbr ii cercului sa-~i insuseasca precedes corecte de lucru, caci m ai tirziu Ie va fi foarte greu sa se dez ob isnuiasca de unele proeed ee gre~ite do lucru.Pe de alta parte, sarcina principala a' cercului co nst.a tocmai in aceea de a-i ajuta pe membrii lui sa-~i insuseasca deprinderi de munca corecte. Organizind confectionarea ob iecte lor in cadrul cerculu i "Miini tndem inat.ice", trehuie ~i putem sa-i invatam pe sco lar i sa se foloseasci'i de cele mai simple sch ite ~i ca lculo , sa pastreze ord ine la locul lor do munca , sa intret.ina in buna stare sculele si sa consume cu ch ibzu iala m aterialele , ch iar ~i pe cele mai ief'tine, ca de p ilda h lrt ia. Se va acorda 0 deosebita atentie executiei ~i f inisar ii m inut inase a lucrari lor , Conducatorul cercului va proced a just st.imulind init iat.iva membrilor pe linia modificarii rationale a co nst.runtiei obiectelor ~i pe linia co nfect ionar ii unor d ispoz it.ive , fie ele din cele mai simple, care sa Ie usureze rnunca. Teate acestea VOl' las a urrne in co nst iinta elevi lor , usur ind rnn lt.ora d intre ei ca lea spre maiestr ie in profcsiunea ce-si 'lor alcge , ca lca spre metodele inaintate de munca. In cercu l "Miini Inderntnatiee" nu VOl' lucra toti p io nierii sau sco lar ii, ci nnrnai acei ce-~i VOl' manifest a aceasta dorin\a. Dar, cum to ti P innier ii trebuie sa d uca 0 act ivitate obsteasca, este n?cesar ca ei sa-~i tnsuseasca deprindcri de munca , ~i in accasta priv inta memhrilor cercu'lui Ie rev inc un 1'01 de searna. Daca ai invatat ceva , cautii sil. imparta~e~ti cole invatate ~i tovara~ilor tai. Aceasta trebuie sa fie regula de conduits atuturor membrilor ccrcu lu i. Invi'itatorul d,} e levi lor 0 terna pentru acasa - sa execute, de exernp lu , 0 anum it.a lucrare practi ca. Acum pot interveni mernbrii cercului care cunosc procedce le corespunzatoare de munca , ajut.ind po tovara~ii lor de clasa. Sau, sa presupunern ca grupa de pionieri i~i ia angajamentul sa indep lineasca 0 anumiUi m unoa obstcasca. Toti sint dornici sa part.icipe , dar nu toti st iu cum sa 0 Iaca .. Membrii cerculu i s int datori sa v ina in ajutorul tovarasi lor lor. Astfel, activitatea cercului va depa~i cadru l acestuia , deven ind un sprij in real in ed ucatia in munca a p io nier ilor ~i ~colarilor. E bine ca 0 data sau de d oua ori pc an sa se organizeze 0 expoz it ie a lucrar ilor efectuate in cadrul cercului "Miini indem lna11

tice" ,pentru ca t.ot.i ~colarii sa Ie poata cunoaste. Expoz it ia va fi un st imulcnt eficace, care va duce Iff'dezvoltarea ulter ioara a act iv it.at.ii copiiIor pe tilrim tehnic, ia~ aprecierea lucrar ilor de catre tovara~~i de clasa ~i invatito:i va fi cea rnai buna rfisp lata pentru stradania membri lor cercului.

COLTCL DE LUCnU
Pio nier ii care au organizat cercul ,,:\1iini indeminat.ice" au nevoie de un loe permanent unde siHi tina sed intele ~i sa-~i pastreze in ordine sculele, m aterialele ~i obiectcle neterminate. Acest loc poate fi co ltu l de lueru al unitatii de p io nisr i, daca acesta exista in sco a la. Daca insa un asemenea colt nu existii, el va trebui amenajat. Ast.a cu at it m ai mult cu cit el este nocesar nu numai mernhrilor cercu lui , ci ~i tuturor p ionieri lor unitut ii, care primcsc sarcina sa execute vreo lucrare. Fara indoia la cil spatiu pontru co ltul de lucru se va putca gasi in orice ~coaJa. Astfel, la Scoa Ia nr. 40 din orasul Sverd lovsk s-a repartizat 0 camera speciala pentru atelierul sco lar , Cind "me~terii" se string la lucru, tncaperca Ireamatii ca un stup. Aici fiecare cere tehnic - ~i asemenea cercuri stnt mai multe in scoala - are posibilitatea de a-si desfiisura activit.atea in condit ii optime. Camera pionierilor de la Scoa Ia nr. 131 din orasul II arkov se transf'orma in fiecare slmbata seara intr-un atelier. Atunci p ionierii ridica repede Ietele de mese, Iixeaza menghinele, scot din dulapuri sculcle ~i materia lele ~i membrii cercului "lVIiini lndeminatice" se apuca de treaba. Cercul tehnic al ~eolii medii din Comuna Lukov ita , regiunca Moscova , functio neaza lntr-una din sali le de clasa ale sco li i, Dupa lectii, tinerii tehnicieni muta bancile din loc, aduc in clasa tejghole ~i alte d ispoz itive ; sculieru l cercului repart.izeaza uneltele necesare, iar respo nsab ilul cu materialele distribuie placaj, sclnduri, slrm a. 13

Fig.

1. Coltul

de lucru

din

camera

p ionierilor.

Astfel, in Iunctie de cond it iile locale, se poate rezolva de la caz la caz problema incaperii necesare pentru ~edintele cercului ,.l\Iiini indem inat iee". La crearea 'Coltului de lucru al unitatii de p ionieri se va prevedea din timp un loc nu numai pentru pastrarea sculelor ~i a rnaterialelor, ci un loc ~i pentru depozitarea obiecte lor neterminate. Nu se poate admite ca acestea sa se deterioreze din cauza unei pastrari nogl ijente , sau sa ocupe un spatiu de prisos, Iiind ingrarnadite de-a-valrnajn camera. Membrii ~ercului trebuie sa respecte o ord ine precisa in lucru, sa aiba grijt. de bunur ile cerculu i, sa pretu iasca munca toyara~ilor. Indifp,!'~nt de locul unde si-ar tine ~edintele cercul-intr-un atelier special, in camera p ionier ilor sau intr-o c lasa - acesta trebuie sa fie prevazut cu mese de lucru pentru membrii cercu lu i. In acest scop pot fi folosite mesele din camera p ionierilor.precurn ~i catedrele invata{,orilor. Trebuiesc, lnsa , luate masur i ca ele sa fie ferite de zgirieturi ~i sa nu fie m lnj ito cu vopsea sau cu clei. ~i aceasta e usor: mesele se vor acoperi cu foi de p lacaj sau de Garton, taiat exact cit su pr afata meselor sau catedrelor. 1n felul acesta ele vor ramine intotdeauna curate. 'Pentru Iucrar ile executate din lemn este de dorit ca in coltul de lucru sa existe cel p ntin 0 tejghea.
14

Cercul nu are intotdeauna la d ispoz itie 0 camera de lucru sau mese de lucru -permanente, dar chiar ~i in camera p ionier ilor sau intr-o alta Incapere una din mese poate fi special arnenajata pentru Incriirile micilor tehnicieni. Pe aceasta masa se Iixeaza menghina, sup ortul pentru lucrari le de traforaj, precum ~i ce le la lte d ispoz iLive despre care vom vorbi in cursul cartii. Aceasta masa se va aseza lingii pr iza , pentru a putea rnai lesne conecta resou l la care se Incalzeste cleiul, acul pentru p irogravura electriea , Ierastrau l electric de traforaj sau ciocanul de lip it.

_....... 1 _

SCL'LE ~I MATERIALE Pentru Iucrar ile cercului "Miini Indem lnat ioe" siilt necesare scule -si materials foarte variate, in f'unct io de obiectele pe care urmeaza ~a lo cov;fectioneze P ionier ii. Ulterig.r, vo~ . indica in mod amanuntit ce se cere pentru f iccare fe I ere lucran. Deocamdata, vom enumera celc mai simple scule ~i materiale Io losite de obicei cam la toate lucrari lo ~i pc care va trebui sa ~i Ie achiz itio nnze, in primul rind, membrii cercului "Miini Indem inatice". S c u I e :. ferastrau cu rama sau ferastrau coada de vu lpe ; bricege, eutite de legatorio sau de cizmar ie ; fcrastrau de traforaj ; Ioarfece ob isnuito de croitor ~i un foarfece de tinichigiu; 0 rindeu cu corp de lemn sau metal; dal\,i de diferite marirn i ; pile cu d inti mari sau fini, de diferite forme; cleste plat, cleste de taiat ~i daca e posihi l un cleste eu cioc rotund (cleste sp i] pentru Iuorar i cu sirmi'i); cioean metalic, ciocan de Iernn ; coarba sau borrnasina manua la ; sula ; suruhelnita ; rigle gradate de lemn ~i de metal; echer, compas; pensule pcntru vopsclo ~i clei; pietre de ap{\ ~i de ulei pcntru ascutit sculelo taioase etc. Dispunind de aceste scule, cop iii vor putea sa execute aproape toate lucrurile descrise in aceasta carte ~i numai in uncle cazuri vor fi novoit.i sa-recurga ~i la alte scule. Este foarte important ca p ionieri i sa se deprinda sa pastroze sculele in ord ine , sa Ie m inuiasca atent ~i sa Ie aseze in tirnpul lucrului in dreapta lor. Dupji lucru, ei vor trebui sa stringa sculeI~ ~i sa le aseze in ordine la locul de unde le-au luat. Hospectind aceste reguli elementare, pionierii vor invata sa lucreze or,donat, sa nu rataceasca sculele ~i sa le pas~reze III bunii stare.
16

Pentru pastrarea sculelor poate fi Io los it orice fel de du lap , Este de dorit cu du lapu l special amenajat pentru pastrarea scu le lor Ja aiba, usi le in intregime din lernn (fara goamuri). H.afturi ip dulapului e bine sa fie asez ate put.in inc linat, dcoarece in acest fol este mult mai usor s:l se ia sau s:l se rtnduiascii sculele 1a 10c. De-a lungul marginei din fatil a ra itu lui so va Iixa 0 stinghie, p entru ca RculeloR,l nu alunoco din rlu lap . Po partoa inter ioara a usi i dulapu lu i so vor bate citeva stinghii in usa fel, ca intre ele ~i u~il s,l ramini\ un spatiu Iiher.Ln acost spatiu se a~oaz,l diverse scule, ca dalt.i, cut ite , surubelnite etc. E!e se ment in in ech il ihru datoriUl m tnorelor lor' de lemncare se reaz irnii de sting-hie. ToL rle usa duIapu lui so ntirna ~i fer,lstr:llll. Pig: 2. Dulap pr-nt ru srulo Daci\ nil avcrn la indern lna un si mnt.crln lc. dulap , putern p.ist.ra sculo le ~i intr-o cut ie (Iada) nu prea ad inca, pre",'\7.uta en capac; 0 ascmcnca cutie pentru sculo ponte fi execut.ata cu mijloace proprii ch iar de

.F.(g.,f
2Miini indeminatice

CuLic

pen L~u scule .. l7

catre membrii cercului. Dimensiunile ei sint determinate de numaru l ~i rnarimea sculelor. Este potriv ita , de p ilda , 0 cutie lunga de 70 crn , lata de 40 cm ~i ina Ita de 25 crn. Pe fundul cutiei ~i pe partea in ter ioara a capacului se prind cepuri de Iernn ~i cirlige de slrrna sau de tabla pentru a fixa scule le. $i aci f iecare scu la va trebui sa a iba locul ei. Capacu l se Iixeaza de cutie cu ajutorul unor halamale san a doiia bucat.i de curea, iar pontru ca , odata deschis, capacul sa ramina intn-o poz itie inolinata, se va bate cap atul unei ~ipci scurte , de perete Ie latera) al cutiei, iar ce lalalt capat va sustine capacul, ret inlndu-I in lozitie inc linat.a. I astfel de cut ie esbs deosebit de ut ila atunci ctnd sculele tre.huiesc transport ate dintr-o camera in alta. Daca lnsa ele urm,~.za fa fie pastrate permanent in aceeasi 'incapere; de exernp lu in camera pionierilor, ele pot Ii asezate pe 'u n panou din p lacaj fixat de perete. Pe acest panou se ame najeaza raft.uri inguste pentru rindele, se VOl' bate stinghii cu gauri ~i ;~anturi pentru cutite , dalti ~i pile; se vor Iixa cepuri pentru atirnarea ferastrau lui cu rarna ~i a ferastraului de traforaj. Pe panou se ,'01' desena cu 0 culoare inchisa contururile tuturor scule lor Tucru care va usura asez area lor la lee. Alcgerea materialelor dep inde de asemenea de Iuorar ile ce VOl' Ii executate. Totus i fie care cere va trebui sa aiba un m ic stoc de materiale, care vor fi oricind necesare diferitelor Iucrar i. Mat e I' i a Ie: hirtie de scris, de z iar (curata), foita de tigari, hirtie co lorata groasa , carton de diferite sorturi ; p lacaj de diferite grosim i ; capete de scinduri; ~ipci din diferite eserite de lernn ; sirma de otel, de Iier ~i de cupru ; tabla, deseuri de a lama in foi; hucati de aluminiu; cuie ~i suruburi mjci ; bucati de plexiglas ~i diferite alte mase p last ice ; bucati din tot felul de tesaturi ~i dermatina (im itat ie de piele); ata, sfoara , siret : vopse lc de ulei, de acuaiela, n itro lacur i, lac de alcool, de ulei ; cIei timp laresc sau de caze ina ; faina de secara sau amidon pentru prepa'rarea papului, glaspapir etc. Materialulc, ca ~i scu lelo , treb uie pastrato III cea mai perfecta ordine, fiecare la locul sriu. Surubur ile , cuiele ~i celelaIte ob iecte mici se vor aseza in out iu te sau intr-o cutie mai mare despartita in compartimente. Nu se recomanda sa se pastreze hlrt ia §i cartonul infasurate suI. Cel mai bine ele se pastreaza intinse intre doua foi de p lacaj , peste care se a§eaza 0 greutate ca sa Ie tina presate. Placajul nu se va pastra in picioare (spr ij init pe much ii), ci in st ive , asezat foaie peste foaie. Sirma se pastreaza cel rnai bine

18

jllr,l~urata in forma de colac. Vopselele ~i lacur ile se vor pastra ill vase ermetic inchise. Daca materialele sint asezate in ordine, ele ocupa mai put.in I()(~,se pastreaza rnai bine ~i pot fi ma i u§or folosite. De unde se procura sculele ~i materialele necesare lucrarilor ~weulu:i? Unele din ele se pot gasi ~i in scoala. Directorul scoli i vu Iii intotdeauna dispus sa aloce 0 mica surna de bani pentru ,whizitionarea materialelor ce lipsesc. Dar ~i pionierii vor putea <I duce multe de acasa , cu perrn isiunea parintilor, deoarece, fara indoiala, fiecare are acasa diferite scule ~i materiale. Un ajutor ('Hcntial in utilarea colturilor de lucru ale u nit.at ii de pionieri ll dau comsomoli~tii de la intreprinderea care patroneaza scoala, Experienta arata ca ori de cite ori 0 unitate de p ionisr-i 'a pornit sii-~i organizeze un colt de lucru, ea a gasit intotdeauna ajut.orul necesar ~i st.raduin te Ie i-au fost incuuunate de succes. Un rol important in organizarea ~i utilarea co ltu lu i de lucru iI joaca dispoz itivele executate cu m ijloace proprii de catre copii. Ele pot fi confect ionat.e pe baza ind icat iilor date in aceasta carte de Insisi rnembrii cercului "Miini lnderntnatice". La nevoie, acest.ia vor cere ajutor t inerilor tehnicieni din clasele superioare, oomsomo list.ilor de la intreprinderea ce patrorieaza scoala sau parintilor lor. , Coltu l de lucru al unitat.ii de p ionieri este condus de cercul "Miini lndeminat.ice". Atunc i cind ut ilaju l lui este folosit ~i de aIte cercuri organizate in cadrul ace leiasi un itat i, colectivul de conducere poate sa desernneze anurniti pionieri care vor raspunde de utilaj, scule ~i materiale.

PROCEDEELE

DE LLCRU ~IOBIECTELECE DIN HIRTlE ~I CARTON


MATERIALE } ~I SCULE

SE POT EXEClJTA

Din hirtie ~i cartorree pot f"4ccuta numcroaseJucrur i rmaterial didactic v izua I ~i obiecte de uz sco lar, modele, juciirii ~i multe alte ob iecte uti]o §i interosante. LllCrarile de cartonaj pot. fi efectuate de toti pionierri, incepind cu eleyii din clasa a III-a. Hirtia ~i cartonul slnt mater-ia lele cele mai accesib ile. Exista Inarte multo sorturi de h irt ie. Ele se deosehesc prin fi.\ZiRtenta ~i densitate, prin grosimea, netcz im ea sau asprimea suprafetci lor, prin cu loare , prccum ~i prin a lt e caracteristici. Urrn.itonrnle sortur i de h lrt ie sin t ccle ma i ut iliza te in cercu l de lU(,1'[I: H 1 r t i a d e z i a r este cca mu i ieftina ~i rasplndita. Ea are-o suprafaFi rutin aspra, so s('amo~eaza repede ~i absoarbe ell u~urintil apa~i cle iu l. Pcntrn confect ionarca mu ltor ob iccte, h irt.ia de z iar prcz inta avantajul eil. poat.e fi trainie lipiUi eu clei Irr ma i multe straturi. De accca , este ind ieat ca tuhuri lo s11 sofacii din aceastji h lrt.ic , Do asemeni, h irt.ia de z iar este con m a i b una -p entru confnctinnarea obicctelor din mucava. H 1 r t i a des e I' i s (velinil.) se fo losestc cel m a i des la confectionarca d ifer itclor oh iectc. Ea este hino InclciaUI, f?j de aeeea este rnult ma i rr-z istcnta dec it h irt ia de z iar. So poate v ops i eu usur intii, este mai rezistcnta la um id it.atc , S8 lipcste bine de carton f?i are 0 suprafat.a notcda (snt.inatii]. Din htrt ic de scr is se /exe.euUi diferite modele; e foarte buu a pentru lueriil'ilc de lcgatone"
20

l I i r t i a d e des e n este cea mai rez istenta ~i compacta. pnlfata ei este aspra ; se l ipeste mai anevoios decit h irt.ia de 'if'I'is, in sch irnb poate fi mai usor vopsita. H i r t i a color a t a este foartc necesara d iverselor Illf'I'(u·i executate in cadru I cercului. Aproape intotdeauna ea poate i n incu i h irt.ia vclina. Exista hirtie colorata netcda ~i aspra , de "lIlnurc ~i cornpact icit.ate d iier ita. Aceasta h irt ie e adeseori folo:;i!;lpentru fe\ele copertelor de cart,i ~i a obiectelor din carton. Tofu~i cst.o mult mai hine sa se Io loseascii pentru legat.ul cartilor II irt.i a specia la de legatoric, care este co lorata numa i pe 0 sin,!~III'a parte. I-I i r t i a color a t a I u c i 0 a s a cste ma i ut ila penlru caserarea cut iilor. Pentru fetele copertelor de earti se va folosi hirt.ia m armoratii cu desene pestrite , vargata etc. In cap ito lu l ..Vopsirea h irt iei" vom arata cum pot memb ri i cerculu i sa -si confcctioneze singuri h irt.ie oo lor ata. H i r t i ape I u r cste subtire , transparenta ~i poate fi de asemeni folosita la unele Jucrari . .)orturile de carton se deosebesc du pa culoarea lor. Car ton u 1 a I b se taie usor, insa nu este rezistent; se rupo losno ~i se destrama. Pentru ea obieetele Iacute din carton u lh sa dev ina m a i rezistente, ele se casereaza de ob ice i eu hirtie. Cartonul albse imbibu puternic cu clei ~i se scorojeste , De aceea cl poatc fi folosit num ai pentru confectionarea obiectelor m ic i !;Ii pantru legatul brosurilor. Car ton u I g a I hen este mult rna i resistent decit cel a lb ; este flexib il, se taie bine ~i nu se scorojeste dupa Iip irca cu cIei. .Are int.rehni ntar i multiple. C a rt 0 nul 'c e -n u ~ i u este mai rezistent dec lt cartenul a.lb ~i galben, insil se taie mai anevoie , deoarece cutitu l se tocestc rcpcde din pricina numeroaselor particule nisipoase ineorporate in mas a lui. Acest carton este extrern de potriv it pentru obiectele mai m ar i, care cor 0 deosehitii rezistenta. C a I' ton u I B r i s t 0 I este subtire , Ilex ihil , ell supraf'ata Iustru itii ~i co loratri ; se lucreazri usor ~i are un aspect frumos. Din eJ so pot face obiecte m ic i,m igaloase: dosare , m ape ~i coperto de brosuri , Cartonul Bristol nu trebuie casorat eu h lrt.ic. Est.e de dorit ca pcntru lucrar ilo sale cercul sa dispuna de d ifer it.e sortur i de hirt.io ~i carton . . Scule le f'olos ite p entru lucrar ile de carto naj slnt foarte simple. Cca mai necesarii scu la este un cut it de lcgator ie sau de cizrnar io ,
:-)11

21

fixat bine in miner. Tili~uI .._eutitului, ~i in special virfuI hii, trebuie sa fie hine ascutit.. Un cutit bun pcntru luerii~ile de eartonaj poate fi confeec t ioriat din lama unui ferastrall de laeatu~ (bomfaer). Bueata de ptnza se aseute dupa forma cut it u Iu i de legiHorie; eapiltul neascut.it al pinzei se infasoara bine i~ hirtie sau c irp o '~i se lcaga dcasupra ell sf oara sa u ell un snur rez istent, transf'orm ind u-I in miner. In aeela~i mod poate fi adapt-at ~i un cut.it, de bucatarie. Pentru pionieri cste sufieient ea lungimea taisului sa fie de 3-4 em. Drept cut.it de legator'ie se poate folosi ~i un brieeag, care insa nu ® ,"irebuie sa a iba nici un fel de proeminenta pe minerul sau. Hirtia ~i eartonul subtire pot .f i ta iate ~i ell lama de ras, introdusa intr-un suport metalie, ea aeela folosit pentru ascutitul ereioanelor. Fig. 4. Scu le si d ispozlt.ive pcnt.ru lucriiri In afara de cut it , e nevo ie di~II'tic ;;i carton: de un foarfeee ob isnu it (de croiI - cutt te (jos - cuttt conrecttona t dintr-o ptnza de hom raer) : 2 - roarrece : 3 - rigl~ torie) sau curbat, 0 rigHi din mctalicii; ',- pensule p en tr u clet st pap; metal sau in eel mai rau caz 5 - ptanseta de tlliat; B =cutf t p entru tatere circulara : 7 - rattutto are (netczitoare). din masa p last ica. Rigla de lemn se Io Ioseste pentru trasaj; este insa incomoda pentru taierea hirt.iei sau a carto nulu i. Membrii eercului pot sac~i confectioneze singuri faltuitoare (aetezi~oare) - dispoz it ive eu care se netezeste hirtia Ia ind oituri. I'Tf figub 4 (7) sint aratate diferite forme de faltuitoare. Ele se fae d intr-o scindura de stejar sau de fag, d intr-o bucata de plexiglas, din minerul unei per ii de d int i vech i, d intr-un pieptene strieat sau d intr-o bucata groasa de celuloid , Fata fa 122

~""c

S 5'0=,,-. :'i)_;....,,--.:.ejlt

tuitoarei e mai subtiro la margine ~i ma i groasa la mijloc; much iile nu trebuie sa fie ascut.ite , ci usor rotunjite. Dupa confectio nare , faltuitoarea se curata ~i se ~Iefuie~te cu glaspapir sau cu 0 p iatra de ascut it , Pentru ea tahlia mesei pe care se lucreaza sa nu se str ice din pricina ca se taie pe ea h irt.ie ~i carton, se va aseza pe masa o p lanseta specia la de taiat., Iunga de cel put.in 45 ern ~i lata de :30-35 crn . Planset.a de ta iat nu so va face din brad, ci din mesteacan sau tei. Supraf'ata p lansotei trebuie sa fie ne tedji , dreap ta ~i bine geluita. In lungul uneia din muchiile lungi ale p lansct.o i se va f ixa 0 ~ipca neteda , bine geluita. Plan~eta de tiiiat poate fi lnlocu ita eu 0 bucata dreptungh iu lara de placaj. Cu ajutorul acestor scule ~i d ispoz it ive , mernbr ii cereului; pot executa ceIe ma i variate luor ar i de cartonaj. Dispozitive snp liment.are sint necesare numai lucrar ilor de legator ie , des pre «are vom vorbi intr-unul din capitolele urmatoare ,

CUM SE LUCREAZA.

H IRTIA

:;;1 CARTONUL

Hirtia ~i cartonul se taie cu cutitul , deoarece cu foarfecele este greu sa se ohtina 0 linie dreapt.a. Foarfecele se fo loseste num a] la taierea unor profiluri curbe , Hirtia se taie foarte usor dupa 0 lin ie dreapta: dacti se indoaie la locul cerut, se netezeste linin de indoire cu faltuitoarea, se introduce cutitul in locul de indoire ~i apoi se face taierea. Totusi in acest caz marginile hirtiei se scamo~eaza. taietura fara scamo~are ~i abso lut dreapta se ob tine numai cu ajutoru l rig lei metalice. Pentru aceasta se pune coala de hirtie pe plan~eta, iar pe linia de taiere se a~eaza rigla, apastnd -0 puternic cu m ina stinga. Cutitu l se apuca cu mina dreapta , in asa fel ca degetul aratator sa stea pe partea neascutita a tai~ului. Aplecind puternic cutitul spre no i, t.aiem hirtia cu v irful ascut it al tiii~ului, tinindu-l l ip it de much ia riglei. Cut itu l se d ir ijeaza numai lntr-o singura directie - spre noi. Nu este bine sa se duca cutitu I ina inte ~i inapoi p c hirtie, adica sa se .Jerastruiasca: h irt ia , deoarece se p oate rupe. In ace lasi mod se taie marginile cart.ii pentru lucrar ile de legatorie. Cind taiem carton, cutitul se tine altfel. Apucam minerul cu to ate degetele m lini i, il stringem in pumn ;;i il tinem aproape

23

j~
0),
Fig. 5. Cum se Laie si 58 lI2'iQQie hirt.ia i;1i cartonul: tiiier'ea hrrtret d upa I'igla; 2 - cum se ~e c~titulla taterea cartonului; 3 - cum se n c tez cstc indoitura hlrtiei en fl!l\uitoarea; 4 - indoiturile eartonului err-stat ~i Incleierea ; 5 - tai erca uuui disc carton eu ajutorul cutlt ulul special.
t-

ie
I

vertical, spre noi. Pentru a cartonul, trcbu ie dus de citeva ori pe linia de taiere ,' iIisa tot t impul intr-o singura directie - spre noi. Se va evita folosirea hricegclor, intrucit la 0 inclinare cit de mica el se poate tnchide , ranindu-ne doget.ele. Pentru a tiiia din carton un disc cu margini drepte, se Io loseste un d ispoz itiv -sirnp lu - cutitul de taiat discuri. Dintr-o bucatii de p Iacaj se taie 0 bucata lunga de circa 30 em ~i lata de '1,5-2 em. La un capat al ei' se fac citeva gaur! mici asczate de-a lungul; la ce lii lalt capat so face in p Iacaj 0 taietura , in care se intro d uco v irf'ul ascutit al cutitului. . . Bucata de placaj' so a~eaz'a pe carton ~i, intr-una din gaud, mai a proape ~au mai dcparte de capiitul ei - in Iunet ie de marimea pe care vrern sa 0 aiba discul - se introduce 0 suliJ. cara fixeazi.i cartonul de p lanseta de tiiiat. In taietura din capatul libel' al p Iacajului so introduce virful cutitu lui ~i se incepc taierea d iscu lu i. Cutitu l Iixat de p lacaj , se deplascaza in cere tii ind cartonul. Adnsea sintom nr.yoi~i sa indoim h lrt.ia ~i carto nu I la un oarecare unghi. Htrtia se indoaie cu mina, 'netez ind apoi locul Indnit. Pentru a ind oi cartonu l, trebuie ca mai intti sa-l crestam
usor Inc linat taia cut.itu l

24

(ritu im) eu cutitul ~i rigJa, aproximat iv p ina Ia jumatatea grosimii III i, Dupa aceea, eartonul se indoaie eu mina, in partea opusa t'l't'st,1turii, Linir; do indoire astfe1 obtinuta e dreapta ~i precisa , Tl'piluie numa i sa avern grija ca aceasta crestatura sa a iba 0 adin-imc un iforrna pe toatc lungirnea ei; aceasta se oht ino apaslnd "11 aceeasi for\a pe toata lungimea orestatur ii.

CO~FECTIONAHEA

DIe\' CAnTON A CUTIILon GEOMETRICE

~I FIGUnILOn

Mu lte din obiectele confect.io nato din carton ~i hirtie nu se fac din mai multe parti, ci d int.r-uria singura ; materialul se taie, se crcsteazii ~i apoi se indoaie. Pentru aceasta , se va desena in prealab il pe htrt ie sau pe carton conturul viitorului obiect. lata mai jos trei procedee care pot fi folosite la confectionarea cut iilor ~i figurilor geometrice: P rim u I pro c e d e u . Dintr-o foaie de carton se taie un droptungh i de dimensiunile necesare. La 0 distanta egala de

Fi s . G. Confer i iouarea
I - prtmul
de htrtie san

cut iilor si figtlrilol'


tudot te

geollwll'icl':
tnuolrca
;, al

proc-deu
carton

procr-dcu -

ill co l t url

-Iipi!,pn
(col

col t uri lor : 2 - a l doi Ieu proce deu aduusuri le se In doa le si se Iipcsc.
t uri
le

sC Ii pcsc

"all

fi~iil()r
trci

se

cos);

Iea

2:)

margine, de-a lungul celor patru latur i, se trage cu ajutorul creionului ~i riglei cite 0 lime dreapta. Coljur ile formate din Intret.aierca Iin iilor se taie. Lin iile se cresteaza usor , se indoaie marginile cartonului, apoi coltnr ile se lipesc cufl~ii de hirtie sau p inzii subtire. Pentru ca margini le sa nu se desfaca , cut.in se leaga cu 0 sf oara pina la uscarea cle iului. A I d 0 i I e apr 0 c e d e u . In acest caz , colturile nu se taie , ci intr-o parte a lor se face 0 crestatura , dupa care colturi le se indoaie in interiorul cutiei. Dupa aceea , colturile se lipesc de marginoa cutiei, se coase cu atii sau se Iixeaza cu un ac suht.ire . De aserneni , se~pot Io losi in acest scop ~i agrafele scoase din caietc vech i. / A I t rei I e apr 0 c e d e u. . Se Io loseste rnai des pentru confectionarea pgurilor geometrice din hirt ie compacta sau din carto n aubtire. In figura 6 se arata , ca exemplu, desfusurarea unci prisme tr iungh iulare. De-a lungul marginii unora d intre laturile d:sfa~~rii.rii s-au las~t _f_i'(Ii mici cu co ltur i taiate adausur i. Indoind hgura dupa Iiniile punctate, adausurile se v or indoi ~i ele ~i se vor Iip i de peretii interiori ai prismei.
TUBURI DIN HIRTIE

Pentru telescop, periscop §i alte obiecte descrise in aceasta carte e nevoie de tubur i, pe care Ie confectionati cel mai bine din hirt ie. , Se ia 0 bagheta rotunda de Iernn , de diametru corespunzator §i ceva mai lunga ca t ubu I ce il vati constru i. Daca supraf'ata baghetei nu e suficient de neteda , se v a netezi cu glaspapir §i se va" freca cu creta sau pudra de talc. Bagheta se infii§oara 0 data sau de doua ori CU hirtie compacta (poate fi §i h irt.ie de scr is). Capatul liber al hirtiei se Iipeste de ce lalalt capat , cu atentie, insa, Fig. 7. Cum sc face un tub din h irt ie,
26

,'a h irtia sa nu se desprinda in nici un punct de bagheta , {in capilt al tubului de h irt.ie trebuie sa depaseasca putin capatu l iwghptei. Dupa aceea, so aseaza pe masa 0 foaie de z iar, iar pe aceasta,. () bucatii de h irt.ie de z iar sau ambalaj lunga cit latirnea pe care voirn s-o aiba tubul. Dupa ce h irt ia se unge cu pap lich id , se a~eaza pc 0 margine a ei hagheta, in asa fel ca tubu l de hirt.ic si'i se l ipeasca de h irt ia unsa ; apoi h irt.ia se infa~oara de citeva or i in juruI tuhu lu i. Cu cit d iarnetru l ~i lungimea tubului sint mai mari, cu at it rnai mare trebuie sa fie ~i nurnaru l straturilor do hirtie infasurat.a. Un tub rezistent se poate obt ine ch iar din :1-6 straturi de hirtie. La infa~urarea hirtiei se va urrnari ca ea sa He int inda b ine ~i sil nu formeze cute. Tubul gata confect ionat se las a pe baghetii, intr-un loc uscat, dar nu calduros , ~i abia dupa uscare se seoate de pe baghcta. Pentru unele obiecte se cer doua tuburi , dintre care unul s~ intre usor in ee la la lt. In acest caz, dupa ce am eo nfect.ionat sr am lasat sa se usuce primul tub, nu-l scoatem de pc bagheta , ci pe deasupra lui infa~uram un al do ilea tub: prirnul strat fara pap, urrnatoare le insa cu pap. Dupa ce ambele tub uri vor fi uscate, ele se scot odata de pe baghetiL Cind se face un penal rotund, deschiderea de la un capat al tubului se acopera cu un fund. In accst scop , so taie dupa d iametrul tuhului Ull d isc dill carton si se asoaz a pe capatul tnhulu i, fi~ie de hirt ie se indoaie de-a lungul in jumiitate; pe 0 latura se cresteaza dinti~ori, asa cum se arata in figura 8 (4). Latura rietaiata a fi~iei se Iipeste de marginea tubului, iar d int ii se indoaie ~i se lip esc de fund. Pentru a acoperi d int ii, deasupra fundului se poate Iip i un disc de hirt.ie.

CA~ERAREA

CARTONULUI

CU HIRTlE

Majoritatea obiectelor din carton se casereaza (captusesc) cu hirtie alba sau co lorata pentru a capata un aspect mai frum os ~i 0 rez ist.snta mai mare. Hirtia obisnu ita se va Iip i cu pap (clei de amidon). Hfrt ia colorate lustruit.a se l ipeste mai b ine cu clei de ttmp larie", intrucit din cauza papului ea se umezeste , iar pe
1

Vczi la pag. fl6 cum se preparu

r Ieiu l de tirnplaric

sl papu l, (N.T.) 27

partea lustru itii apar poto. Tot eu clei de t lmp larie se lipeiiite iiii hirtia groasiL Cleiu l sau papul se lntinde intotdeauna numa i pe h irt.ie , nu §i pe cartoriu l ce urmeaza a fi casorat. latii cum so face caserarea. Se acopera masa cu un ziar ~i se a~oazii po el hirtia cu care se casereaza - taiaUi dupa d imcnsiunilo necesare. ell ajutorul unoi pensule sounge h irt ia cu pap sau clei, de la centru spre margini: mai intii partea drcap tii, dupa accea partea stinga. Cu pensula sc va lucra repede, tragind dungi dropte una dup.i alta, fara spatii intre ele, cauttnd a aplica papul intr-un strat sub tire ~i cit mai uniform, fara a forma cocoIoase , Hirtia se va t ine cu degetole mtinii stingi, umezite en apa curata. Dupa ce fo~5.iade hirtio a fost u'~a eu pap, se trece de-a curmez isu l hirtiei pensula f!ira pap pernru a netezi marginile dungi lor . Fo aia de hirtie unsa se lasa 2--3 minute pentru ea papul sa intre rnai bine in hirtie. Dupa aceea se apuca Ioa ia de margine cu ambele m iini iiiiso aseazji cu a~entie pe obieetl1l care urmeaza sa fie caserat , Irned iat dupa aceasta se netez este h'lrt ia cu 0 cirpa uscata sau cu degeteIo, de·la centru spre margini, pentru C9 pe supraf'ata hirtioi sa nu raminii cute. Obiectu l gata l ip it se usuca int,r-un 10c uscat, cald , insa d epartat de radiator sau de sobii , dooarcce din cauza ca lduri i cartonul se poate scoroji. ~aca hirtia nu se l ipeste pe un obieet, ci pe bucati de carton (de exomplu o tahe la sau scoarte lc unoi coperte de dirti), oste ma i bine sa se Ioloscasca pentru uscare 0 presa , aseztndcartonu l intre doua sctndur i §i punind deasupra 0 greutate oarecarc. Dupii uscare, hirt ia se stringe. Astfel, cartonul caserat pe o parto so scorojeste , indo indu-se in partea caserata. Pentru a ev it a acest lucru, cartonu l §i obiectelo eonfeej.ionate din 01, se casereazii cu hirt ie de acccasi grosime po arnbe le part i. In acost caz , marginile h trt iei l ip ite po supraf'ata oxtorioarii se indoaic de obieoi in interior §i se lipesc in asa fol, Inc it muoh iile ascutite sa eapete un aspect p lacut. .... Ia tii , de oxemp lu , cum se casereaza cu hirt ie 0 cut.ie simp Iii de carton. Se masoarri lungimea celor patru margini ale eutiei (pcrimetru l ci). Se taie 0 fi§ie de hirtie, ceva mai lungii decit perimctrul ~i eu 2-4 em mai lata decit ini'il~imea marginci. Marginilo fi~ioi se indoaio pe toati'i lungirnea ei pe ambe le pi'irti, ast.Ie l incit lii~imoa riim asfi intre cole dona cute sa fie ogala eu initltimea cut iei. Aeum fl~ia se l ipeste pe toate m argin ilo cut.iei, Hisindu-se surp lusur i atit de-a lungul muchiei do sus, cit §i do-a
28

Fi.g. 8. r.ascraron
I-

cart.onu lu i:

hil'tia se ungr cu pal); ~ - hi,.tia sc a~('(lz~1CU suprnr:lt.1 unsa pe carton $1 sc netcz('$te; :3 - c:w;:rr<ll'('<l u nei eutii; 4 - Jipirc:l u nui Iuml po c..:(ll'alul linn] tub.

lungu J cr lei de jos. Co ltnr-i Ie surp lusnr ilor sc crrsteaza in ungh i. so lndoaiein intr r ioru I cut ici ~i scf ipost.o de murgini lc ucesteia ; iar par-tea inferiotlrHdp funclul cut ici pr dinafaru. Pentru cascrarou interiorulu i cut ici se dpSCIWazil pe h irt.ie forma Iu nd u lu i ~i a rnarginilor, reductnd ilJ;~l\jmca lor cu 2-;) mrn , Il lrt ia dccupatn se liIlP~te po partca intc riourri a cut.iei , m argini le oi acoperi nd partial fi~iile inrlo ite din exterior ~i l.isind in par tea supcr ioarri 0 margine ingust.a , ncteda. Ductt ml~er:lm cut ia ~i IW d iriafarii , Iorrnarn ~i la Iundu l ei 0 margine usem.inatoarc. Ast.a , instl, nu estc ubso lut nccesar. Dc oh ice i, cutiile de carton se casercazii pc d inafara cu htrtie co loratii , iar pc d iniiuntru CII h irt ie alba. Pri n urrnare , marginca din intcriorul cutici va Ii ~i eu co lo ratri.

nup;~ accca , partea superioa r.t a fi~iilor

l:\,L\DHATIEA

Cercu l "l\fiini indcminatice" va da un protios ajutor sco li i d acii va executa Iip ire a pc carton a h{lrtiJor geografice ~i istor ice , a tab lour ilor neccsare lccti ilor de st iinte lc' naturii sau a altor 29

<-

materia Ie v izuale executate pe. hirtie. Pentru decorarea camerei pionierilor se pot Iip i pe carton reproduceri in culori dupa tab Iouri sau fotografii. Acasa , fiecare membru al cercului poate sa-ei Iaca un orar, un calendar sau sa incadreze portretu l scri itoru lui preferat. De-a lungu I margin ilor cartonulu i se lipeste 0 hirtie coIorata , care forrneaza cadru l tahloului. De aeeea procedeu I acesta se numeste incadrare. Diritr-o foaie de carton - In functie de marirnea tab lou lui - se taie un dreptunghi ceva m ai mare decit tab loul cu 6-20 mm. Se taie apoi patru fi~ii dintr-o hirtie de culoare inchisad upa lungimea laturilor dreptunghiu lui - s i aproximat iv de trei ori ma i late decit cadrul (ad ica cu latimea de 10-30 mm). Fi~i~le. se indoaie in jum~ta.t~! iar coltur:\e ~or .se taie astfe l , ca la l ip irs capetele a doua fI~1l (cea verticals ~l cea orizontala) sa nu se supra puna unul peste altul. Cu aceste fi~ii se casereaza marginile dreptunghiului, Iipind u-Ie de carton in locurile de indo ire. \ I Pe partea din spate a cartonuYui se Iixeaza un inel din slrma (agatatoarea) pentru atirnarea tab loului pe p~rete. Pentru asta se ia 0 pang lica ingusta, se trece printr-un mel de sirma , iar capet.e le panglicei se desfac ~i se prind cu clei de carton. Inclul se I.xeaza exact la jumatatea marginii super'ioare a cartonului, depasind insa aceasta margine. Pentru a asigura 0 re~tenta mai mare, peste capotele panglicei poate fi lip ita 0 bucatica drept-

-~~-

--

~ - _-_

i i
-

1-

Iipirea

Fig. 9. lncadrarea unui tablou: rtsntor care rormeaza cadrul ~I Iiplrea ta hlou lui ; 2 -

rixarea

agltlltoarei.

30

IInghiulara de hirtie. Inelul se va fix a §i m ai rezistent daca in carlon - sub inel - se fac trei taietur i prin care se introduce panglica. In acest caz panglica va fi lip ita de carton, iar capetele ci vor m ai fi intar ite §i cu d iscuri de hirtie. Pentru tablouri de dimensiuni mai mari este mai hine sa se faca doua aga~atori, care so Iixeaza la 0 d istanta egala de margini le laterale ale cartonului. De ele se va Icga un snur , cu ajutoru I caruia tabloul va fi agatat de perete. Dupa ce am fixat ine Iu l , partea din spate a suportului de carton se va casera cu hirtie aprox imat iv de aceeasi grosirne ca s i t.ab loul. Pe partea din fata a cartonului se lipeste tab lou l, In felul acesta, tabloul va fi incadrat cu 0 margine co lorata. Tabloul gata incadrat se usuca sub presa. Hirtia co lorata pentru. incadrare este adeseori inlocuita cu o hirtie sau cu 0 ptnza compacta, insti nu prea gro asa , de felul ace leia care se fo lcseste pentru lega tu I ciirtilor (pergamoid). Procedeele de lucru sint ace leasi. In a It loc vorn arata cum se face incadrarea sub st.ic la. Fotografiile §i d"irti1e pcstale ilustrate se montcaza adeseori fiira cadru. Ele se Iipesc pur §i s imp lu pe un suport din carton sau hirtie gro asa (hirtie de desen), lastndu-se margini late de jur imprejur. Un asemenea suport se numeste ,.passe-partout". In jurul fotografiei, la 0 mica distanta de ea, se preseaza cartonul cu ajutoru l netezitorului sau cu virful bont al unui cutit , imprimindu-se ni§te linii care formeaza un cadru. " Yndiferent de felul in care se montcaza fotografiile, ele nu se vor lipi CU pap sau cu pasta alba de lipit (pe licano l), pentru ea se poate pata. De aceea este mai b ine sa se Ioloseasca cIei special de fotografii sau, in Iipsa acestuia, cIei din dextrina.

OBIECTE

DIN PAPIER-MACHE

Membrii cercului pot oonfectiona din papier-mache rriulaje de fructe §i legume, hiirti geog~afice in relief, diferite machete, modele §i jucarii. Papier-rnache-u l se prezinta sub forma unei htrtii groase fermata din mai multe straturi incleiate intre ele sau farimitata §i transforrnata in pasta. Inainte de toate se taie din lemn, se toarna din gh ips sau de cele mai multe ori se mu leaza din argila grasa forma ohiectu lui
31

Fig,
1lipirea hjl'ti~i pc

1(), Lucrure
m ula jul

oxceu!a~

din

papier-uiruli«
Iorm a a douii [urn at at]

din argiU\; 2 -lllllial'ea d upa de vas ; 3 - vas ui gata conrccttonat ,

care urmeaza a fi confectionat din pap ier-m ache. Argila se farimitcaza. in bucati , so udii cu () mica cantitato de apa?i s(dl':"iITl IntiL Argila prcpa ratii pcntru mulaj nu trebuie sa se lipea'Sctl de degete sau sa aiba cooo loase. Mode lu l se mulcaza cu m iini le ~i se finiscazu dupii accea cu ajutorul unor spatuln de lemn. p('ntru ca forma inca nctorm inat.a sa nu se usuce, ea se piistreaza int.r-o eirpil umeziLa. Dacil ob iectul pi:. care dorim sa-l confcctionam din pa p iermacho co nsta din doua jumatttti,simetrice, modelu l nu trebuie mulat in intregime , ei numai jurn at.ate , pentru cil este mull, mai usourii confectionareanb iectulu i dupa 0 asemcnea forrnji. Drt'pt forma-model se poato folosi orice oh icc t: 0 statuctii din ghips, o vaza, 0 figur,) din lemn etc. Dupa co forma este (;onfectionati'i, se Iipcstc pc en h 1J(',ltc Ie de h irLie. n acest scop, poate fi Jo losita 0 hirtie poroasa , ne in('1(' iu ttl, alhtt sau co lorata (hirtie de ziar, de amhalaj, de af'ise). Hil'tia se Laic in hucatclo m ic i ~i fi§ii ingustc ~i se monic dtPYC1 minute in apa caldiL Se scurge apoiapa , Papu l pcntru l ip it va fi pl'l'gatit din t.irnp . Dupa accca se unge modelul, care intre t imp s-a uscat , cu u lci vegetal sau cu alta grusime §i se incepe lipirea huci\tclelor do htrt ie. Pr irnu l strat e format din buci'i\ele umez i ~i d in fi~ii neunsecu pap. Buciit ile de hirtie so aseaza pe forrni; in a~a fel, incit marginile unei liucate le sa acopere marginile cele ilalte ,

'i

32

Du pa cc toa ta forma va fi acoperit.a un strat de htrt ie , se ap lic a stratul urmator , De data aceasta, iIlS;'i, Iiccare bucatica sau Ilsio de hirtie se unge CU pap. In felul ;wl'sta S8 ap lica restul stratur ilor de hirtie. Numiiru l lor depinde tI., miirime a cb iectu lu i, de rcz istcnta pc care trebu ie s-o aiba ~i til' gl'osimea hlrtiei. De exemplu, pentru ob ioctele m ici cste suli(:ient de a se l ip i intre cinei ~i opt straturi de hirtie. Daca , insa, til' confect icncaza din h lrt ie corpul unu i iah t sau al unui alt model de nava , numarul straturilor v a fi rnarit pina la 12-15. in acest caz, Iip ire mai huna se face in citeva etape. Pentru aceasta, dupii c e forma a fost acoperit.a cu 4-5 straturi, trebu ie lasata Srl se usuce 24 de ore, dupa care se aplica alte 4-5 stratur i, se IISUCo. din nou s.a.m.d . MuIte obiecte, in special acelca care au 0 suprafat a proIi lat.a , se confectioneaza mai bine dupa un aIt proccdeu , Io losind in locul hucatele lor de htrt.ie 0 pasta de hirtie (celu lozji). Pasta se obtine farlmitind prin ruperc in bucatele rnic i 0 It trt ie p oroasa , neapretata , iar bucatelele sc pun intr-un vas metalic suu de Iaianta , in care se afla apa Iierbinte. Vasul cu apa §i buca(cIcle de hirtie se infa~oara in cirpe ~i se Iasa 24 de ore intr-un loc cald. A doua z i,vasul se aseaza pe foc ~i se fierbe amestccul; in t impul fierberii amestecul se agita co nt.inuu cu un bat. Hirtia Iiarta se introduce intr-un saculet , se sto arcede apa ~i se Iorrncaza din ea citeva bile care se usuca. Bilele uscat e se macina, transformindu-le in praf , Pentru a obt.ine pasta de celuloza , aveti nevoie de 50 g praf de hirt.ie , 50 g praf de creta hins cernut.ii , 10-12 g amidon ~i Cl g clei de t.tmp laric. Aceste cantitati pot fi marite sau m icsorate, dup a necsaitat.i. Pra lu l de hirtie ~i creta se pune intr-un vas ~ise arnesteca cu atcnti«. Din amidon se face pap, apoi se adauga ~i cle iul de timplarie d iluat. Amestecul se varsa in vasu l cu praful de hlrt ie ~i se sc agita: se obtine astfel 0 rnasa foarte consistenta. In caz de nevoie , ea poate fi suht iata cu apa Iierb inte , Pasta de ce luloza poate fi preparata ~i fara pap, folosind numai clei de t.lmp lar ie , insa intr-o cantitate mai mare. L'neori se adauga in' pasta ipsos, cenusa , putina faina sau pudra de talc. Pentru a avea oricind la indemtna pasta proaspata , htrt.ia poate Ii farimitata din t imp ~i pastl'ata sub forma de praf uscat . Cu pasta astfel preparata se acopera imed iat forma. Pentru a ap lica pasta intr-un strat uniform, _ea poate fi in prea lab il
"11

Ia!'ii sa lase spatii neacoperite.

3-

Mlini !ndemlnalice

38

Int insii in straturi -ubt.ir i. Este foarte indicat sa se Io loseasca pasta de hirtie atund cind dorim sa confectionarn un obiect p lin. Pentru asta, se cer forme concave. Ele se ung in interior cu 0 materie grasa , in care este binesa se adauge 0 so lut ie de sapun, apoi forma se -urnp le cu pasta. Obiectul confect.io nat din bucate le de hirt ie sau din pasta e lasat sa se usuee intr-u n loe caldut. Dupii ee ob iectu! se usuca, se taio in doua jumatati eu lama de ras, apoi jumatat ile se scot de pe forma ~i se lipesc din nou. ' Pentru ea suprafata obiectu lu i sa fie neteda , ea se unge eu pap gros sau eu creta aruestecata "'pu clei subtire , Dupa 0 noua useare, obiectul se euratii eu un gl\aspapir fin ~i se vcpseste eu culor i de ulei sau nitrolacuri sau se acopera eu un lac transparent.

LUCRARI

DE LEGATORJE

SCULE ~I DISPOZITI\'E

Pentru Iucrar ile de lega tor ie se cer urmatoarele materiale de b aza : hirtie, carton, ata groasa, bucati de p inza compacta (pergarnoid) sau alta p inza vopsita ~i intarita cu amidon, care po ate fi insa inlocu ita ~i cu alt material sintet ic (dormat in, lederin, granitol et.c.) In afara de sculele folosite pentru lucrari de carto naj , se ma i cere pcntru lucrarile de lcgatorie un ciocan metalic sap de lernn ~i un ac gros. Unele din d ispoz it ive le nccesare psntru lucrarile do legator ie pot fi confoctionate de in~i~i mcrnbr ii cerculu i. Dm tre aceste d ispoz it.ive ment.io narn in primu l rind ghorghcful pentru cusutu l cart ilor , dooarecc aro 0 constructie foarte simp la, G h erg h e f u Ide c u s u teste format dintr-o placa notcd a , pe care se ascaza cartea, ~i dintr-un cadru Iixat de placa , in care se introduc pang lic i sau bucat i de sfoarii. Placa do baza se taie dintr-o scindura de orice grosime sau se confectioneaza d intr-o ram a aco per ita cu placaj. Lungimea p laci i do haza este de circa 40 cm , iar Hi~imea ei de 30 cm. In n iste scobituri facute linga latur ile lungi ale placii de haza se f ixeaza cu c1ei doua ~ipci. Dimensiunile lor sint de circa 2 X 1 X 35 cm. Deasupra ~ipcilor se Iixeaza 0 alta ~ipca, in care se taie cu dalta 0 scobitura 10ngitudinala. 0 scobituri:i asemanato are , cu aceleasi dimansiun i, se faco ~i in placa de baza , intre cele doua sipc i. Uneor i, in placa de b aza ~i in sipca orizontala a cadrulu i, in Iocu l unei singure scobituri se fac cu burghiul 0 serie de gauri.
3'i

e§. '-~-Illf£
!i.5::

CD ~

@fje"-/l"-J ~,_ .. '.o/~~:':' :~_


. -,

-s\,\\:\S\Vl -':_ :;J\~~{\_~~o

i:iill§__:-:::"~o_",,A:i~"'·

,"x

•~

Pre sa de car t i . Ma i difieila dec it coristructia

ghergheiulu
pres~i

i, esLe eOIlstrui~ea
tiiierii margi-

0)

necesara

:,.
1,

Fig. I-

11.

SCHIele

taie cu dalta orifieii p atrate Jemn : Ii - He; 5 - f~I1uitoHrc; t; - rigHi; in care suport.urile )lot intra" x- p p entru c/l'i u iui si a p apu lul. eu ll~urinta. Much ia din fata a seindurii superioare va Inlow i rigla nocesara taier ii cart ilor. De aeeea scindura va trebui sa fie dcoscb it de dreapt.a. Pontru aeeasta, ea va fi hino data la rindea §i apoi eiiptu§ita ou 0 foaie subtire de tab la. Ma i inainte de a apliea foa in de Lab la, en va fi b ine indrop tata §i indoita po lungime in ungh i drept. Dupa acee a , m argin ile tnd oite so Iixcazu eu ~inte dcasupra §i dedesubtul seindurii. Dintr-o scindura subt ire se taie douii pene netcde , care trebuie sa intre in orifio.iilo suportilor. Ele servese pcntru blocaroa seindurii super ioare , deei pentru strins.
cutl tc : :2 roarrcce : 3 eusulc

Iolosit.e de ll'giilorie:

In

l ur riiri le cincan
ap l icareu

torulscolarilor mar manvmcmhr ii ccrcu lui VOl' putca su-~j construiasca §i aeest ob ieet. 0 presa foarte simp la este aratata in f'igura 12. Jlntr-o bucata de scinclura lunga de aproxim ativ 50 em §i lata de 35 em so fae douii gauri de forma 'unui p atrat ell latura do 5 em. In aceste gauri se Iixeaza eu cloi doua bucilti de lernn de formaprismatie:1, eu d imensiun ile de 5 X 5 X 25ern. I naintc de a Iixa suport.ii (bucaj ile do lefnn), Iacet i in ei cite 0 gaura patrunsa , lung-a de 5 ern ~i lata de 1,5 em. Poz it ia gaurilol' Sf' vcde in figura 12 (2). A dona bucata de seindura va fi la fel de lung'u e a prima, insii va avca dear 12 em latime. In aceasta sc.ind nra se
.

nilor cart ilor. Totusi , cu aju-

de

echt-r:

36

Pi g. 12. Dispozit lve fulosit c f 11 lega toric: 1 -Il'llerglwf de cusut : 2 - pre;;u p entru t~iatllI cUI'\ilor;:J - dispozitiv c are tnjocuieste presa, f'.J!'Illat dintr-o scmdura ~i 0 greututc ; I, - cri va Ia s au sur ubul de Jemn.

Cartca care urrneaza a fi taiata se aseaza in asa fel intre aceste douu scindur i, lnoif marginea carti i sa depaseasca put.in scindura superioara ; dupa aceea carte a este str-insa cu ajutoru l pcnelor. In cursu I lucru lu i cartea legata trebu ie in citeva rinduri sa fie strinsa ~i uscata sub 0 greutate, pentru ca filele ci sa stea strtns uncle peste altele, iar coperta sa nu se scorojeasca. In Iooul prese i se pot folosi doua scinduri netede, groase de eel put in 25 em (eu cit slnt mai groase, cu atit e mai bine). Cartea se aseaza intre ele ~i e strinsa cu doua crivale (surubur i de lemn). In Iipsa acestora, se pot folosi obiecte grele, cum ar fi Iieru I de calcat , o diramida etc. Pentru Iucr ar ile de legatorie se Io loseste pap ~i clei de timplil.rie. In pagin ile 96- 101 se arata modul de preparare acleiului ~i papului.
PREGATIREA CARTII PE:'ITIlU LEGAT

Fiecare carte co nsta din Iascicule legate la cotor. Cu cit cartca esto mai groasa , cu attt mai mare este ~i numiirul fasciculelor. F'iecare Iascioula conata, in Iunctie de forma tu I carti i, din 1f) sau 32 pa·gini. 37

Fir;.
14-

J.'3. l'rc'g1Hin'u cusut ut cartu

car(ii

pcul ru
g(lta
-

!t'gat:
prrgc1tit(1 p cn trr: cus nt ;
HIp.:

cilI:1ileor vechl : 7 -

cleJlf'o~:lrea;:! -t5ieu:a curatuca cotoru Jul unr-l

co tor u lui : 3 cart] vechl : -

ell sronra.

car te a ;:) si (j

,-

restuurarea It lclor rnpt.r: c usut ul car(ii cu panl,;lici.

38

Cartea ce urrneaza a fi legata se desface Inain te de toate Iascicule (se debroseaza). Pentru asta, se dcsfac eopertele, :;,' curata cotorul de clei sau de agrafele de s irm a §i se scot din ('olorul fiecarei Iasc icule atele. Aceasta operatie se face cu atentie I'l'Iltru ca sa nu se rupa cotorul fasciculelor sau al filelor. deoseb ita atentie se cere la legatul cartilor vech i, la care u rrne aza sa se inlocu iasca copertele. Deschizind scoarta superi"ara a copertei, se taie cu grija fi~ia de tifon sau sfoara care Iixeaza coperta de cotorul carti i: in ace lasi mod se indeparteaza ~i cealalta sco arta. Dupa scoaterea copertelor §i curat irea cotorulu i se desfac una dupa alta fasciculele cart ii. Dupa aceea se rrisfoieste fiecare Iascicula, controlindu-se daca filele sint intacte. Filele perechi care sint rupte, se alatura lipindu-le pe fi§ii de foita. Se va urm ar i ca portiunea fara text de la cotorul fiecarei file sa aib a aceeasi latime ca la filele intaete. Co ltur ile rupte sn Iipesc de asernen i cu hirt.ie de scris. Daca fila are 0 ruptura ill text, ea se va potrivi cu grija, in asa fel ca rindurile rupte srI coincida cu precizie, iar mar gin ile rupturii se vor lip i cu 0 fi§ie do h irt.ie transparenta printre care se poate citi. La Iip irea filelor se va folosi numa i pap'. Daca cartea are foi indo ite sau motololite, ele se vor netezi cu fierul de calcat. Fasciculele desfacute, «ontrolate §i asezate in ordinea paginatiei, se vor egaliza ciocauindu-Ie pe 0 scindura de-a lungul cotorului ~i a much iei super io are. Dupa aceea, fasciculele se string in mcngh ina sau lntre do ua scindur i, Iaslnd cotorul inafara cu apro ximat iv 3 mm , La n dist anta de 2-3 em de marginea supor ioara ~i de cea infer ioara a cartii, se fac cu cutitul in ector doua crestaturi usoare , o htinindu-se in locurile de indo ire ale tuturor f ilelor (cotorul Iasc iculei) niste gauri mici. In aceste gauri se va introduce la co aserea cart.ii acul cu ata. I ntre aceste taieturi marginalo se Iac cu ajutorul ferastraului (:U d int i m arunti , cu much ia unei pile sau cu un cutit citeva tiiet uri m a i ad lnci , do apro xi ina tiv 2-2,5 m m , ill care so introduce sfoara p orrtru legato In cotoru l unci carti de formatul manualelor esto suficient sa so fad!. doua t.aietur i cent.rale, p lasate ma i aproape de ta ietur ile marginale ~i la acecasi distanta de ole. Dacii so leaga a carte do format rna i mare, taioturile se vor face in nurnar de 3 sau 4, la d ist.antii ogaJa una de alta. Cilrtile pot fi cusute ~i pe panglici. In cazul acosta, nu este nccesar S<l. se faca Uiioturi centrale.
'ill

39

Ap oi so taie din h lrt.ie de scr is - dupa formatul Iasciculolor doua foi dub le , indo ite, denumite Io nz at. Dupa ce se unge cu pap partea tngustn de la indoitura forzatu lu i, acosta sc I ipeste de pr imu l Iasc icn l aI cartii - de coperta interioara, la cotor. Al do ilea forzat se Iipcstc do ultimul fascicul al cartii, respcct iv de ultima ei fila. Acum se poate incepe coaserea cartii.

COASEREA

~I TAIEREA

CARTII

Se int.ind in cadrul gherghefului doua/au trei sfori sub tir i, legind capete le lor atit de p laca de baza, cit ~i de sipca super ioara a cadrului;' nurnjiru I sf'or ilor este in Iunct.i« de numaru l taietur ilor contrale din cotorul cartii. Sfor ile se int.ind po aceeasi lin ie cu taietur ile s i la aceeasi dist.anta intre ele ca ~i taietur ile , Alatur i de gherghef se aseaza pe m asa cartea debrosata , into arsa cu fata in jos. In urechea unui ac gros se introduce 0 ata lunga. Pentru cusutul cartilor este bine sa so Io loseasca 0 ata speciala ; in Iipsa , se poate folosi orice a~,a groasa. lata cum se face cusutul. Se ia ultima Iascicu la a ciirt-ii ~i se aseaza pe placa ghorghofului cu Iorzatu l in jos , iar in taieturiIe centrale so introduce sfoara int.insa. Cu m ina stinga so deschide fascicula exact la mijloc ~i se mentine in aceasta poz itie , Cu mina dreapta se introduce acul in prima taietura din partea dreapta a fasciculei ~i se trage ata in interiorul ei. Prin a doua taietura se scoate afara acul tmpreuna cu ata , fara insa a apuca sfoara. Dinaf'arfi se introduce apoi acul in aceeasi taietura a Iasciculei ; de aci so trece la a treia taiotura ~i asa maideparte. Pr in ultima taie tura din stinga, acul se scoate afara dupa ce intreaga fasciculii a fost cusuta de sfori. Fascicu la se inch ide . Pe ea so aseaza urrnatoarea ~i so cease in ace lasi mod ca ~i prima, insa, in d irecjaa opusa: do la stinga la dreapta. A treia Iasc icula se coase din nou de la dreapta la stinga, a patra de la stinga la dreapta ~i asa m ai departe. In figura 13 (8) se arata succesiunca operat iunilor de coasore a unei fascicule. . In t impul cusutu lu i, ata se Int.indo bine , pentru ca sa stca fix pe locul do indo ire a Iasciculci ~i sa atrtnga sfoara de taietur i. Cind at.a se torrn ina , capatul ei se Iixeaza de cotor , pe dinafariL Tot acoIo se Iixeazii ~i capatul coleilaIto ate, fara insa a face noduri in interiorul fasciculei. 40

Dupa cum am aratat , cartca poate fi cusuta §i de pangIici. \ccstea se intind in gherghefuI de cusut in IocuI sforilor. Proce.!pul de coascre este ace lasi. Deoareco in cazuI acesta nu se fac "I'8sUitUI'i in cotor, indoitur ile fascicuIeIor se strapung pur ~i »imp lu pe linga pangIici eu acuI. Lucrul acest.a este mai anevo ios , insa cartea se leaga m ai train ic. Dupii ce se termina cusutuI tuturor fasciculeIor, se desfac capetele sfor ilor sau ale pangl ic ilor ~i se scoate cartca din gherghef. Pang licile ~i sfor ile Iungi se scurteazii din ambeIe parti, lastndu-Ie doar de 2-3 ern lungime. Aceste capete se indoa ie prov izoriu in Iorzat. Capete le panglicilor trebuiesc indreptate, iar capetele sfor ii desfacute in fire. Dupa aceca se n ivcleaza cotorul cartii bat.indu-I pe 0 scindura. Apoi se stringe cartea sub presa , lastndu-i cotoruI inafara eu 6 - 8mm,sause ase aza intre doua scinduri , peste care se pune o greutate. Se pregateste cle iu l de t.imp larie ~i atunci cind e in stare lichida ~i destuI de fierbinte se unge cu eI cotorul. Cle iul se usuca repede ~i dupa citeva minute cartea poate fi scoasii din presa, Pe Iorzatu I superior aI cartii se trag cu creionu l Iini ile de taiere (de rotunjit) ; Iinii orizontale in partea de sus ~i de j os a cartii ~i 1inia vert.ica Ia Ia marginea drea pta. Co ltur ile se ver if ica cu echeruI. Trasarea lini ilor de taiere se face cu deoseb ita atentie , pentru ca eIe sa fie parale le cu textul cartii, dar nu prea aproape de eI. Marginea superioara a cartii se face de 0bicei m a.i ingusta declt cea infer ioara ~i Iaterala. Acum , cartea se aseaza in presa pentru a fi taiata. Pentru a nu cresta cu cutitul scindura inferioara a presei, ea se acopera eu 0 .bucata de carton sau cu p lacaj sub tire .. Much ia sctndur ii super roare , captu~ita cu tabla, se aseaza exact pe linia trasata eu creion pe Iorzat. Mai Int.ii se face taierea vert ica la a cartii, ~i dupa aceea i se taie part.ile orizontalc (superioara ~i infar ioara). De fie care data, eartea se stringe putern ic in presa , pentru a nu se dep lasa in t impu l taierii. Cind se aseaza in presa 0 carte groasa , trebuie nrrnar it ca stringerea sa fie uniform a , astf'e l ca grosimea cartii sa fie in toate puncte le aceeasi. Cartea se taie Ia feI ca ~i cartonul sau h irt.ia. Cutitul se tine incIinat ~i se trage intotdeauna spre no i, apaslndu-i tiJj~ul de much ia scindurii superioare. Poz itia cutit.ulu i trebuie sa ram ina nesch irnb ata in tot t impu l ta ieri i. Cea mai mica inclinatie a cutituIui inafara sdndurii sau spre scindura provoaca 0 taiere ob l ica.
41

1-

Fig. 11. Taicrea earpi (rot.nnjirea) ~i prelucrarca cotorului: a~ezarea rorzatulut , :; - Iiptrea cotorului : 3 - trasarea linii lor de taicre : 4 c~riii ; 5 - ro tunjirca cotorului.

taierea

Cartea se va t.a ia usor , fara 0 Iortare puternica ~i fara a taia deodat.a multe file. Ftsi ile taiate se arunca. Dadi fli~iiIe nu s-au t.a iat, pe toata lungimea lor, c le nu vor fi rupte, ei se va trace eu out.itul inca 0 data peste lin ia de taicre , pina cind fi~ia se va desprinde singura. In t impu l taier ii se va urm ari ea Iisii le retezate sa nu aeopere lin ia de tiiicre ~i sa nu intre sub eutit. 0 ro tunj ire neteda ~i egala se ob tine nurnai atunei cind capatul cutitului este bine ascutit. Cartea tai~ta se aseaza pe seindura de taiat ~i i se umezeste co torul, treeind peste el 0 eirpa sau un tampon de vata umeda , pentru ea sa se inmoaie putin eleiul de pe cl. Dupii aceea se eioeane~te ell un cioean de metal sau, de preferat, cu un ciocan de lemn rriargini lo cotorulu i, d indu-i-se 0 forma usor rot.unj ita. Partca cea m ai bornbata a cotorulu i trebuie sa corsspunda e.::.c:t contrulu i, iar de ambe le p.lrti ale lui rotunjirea trebu ie sa fie un if'orma. Much ia vert ica lii cpusa cotorului devine ast.Ie l , in mod corespunziitor , concava. Cotorul nu trebu ie ro tunj it, prea mult , ci cste suficient sa ca pcte 0 curhurii usoara. Pcntru a d a cotorului 0 rez istenta mai mare, se taie din tifon sau dintr-o alta \esi'itura sub tiro 0 f is ie care arc dimcnsiunile co toru lu i, so indon ie marginile flf;iiei ~i se 1ipeste cu clci pe cot.or. Cartea csto acu m gaLa pentru f'ixarea copertei. Ea sc aseaza Intre doua sclndurisub 0 greutate, ~i dupa aceea se trees la executarca copcrtci.
42

PREGATIREA

COPERTEI

Se taie din carton doua bucat i denumite scoarte le copertei. Dimensiunile scoartei sint urmato are le: lungimea cu 2-4 mm ma i mare decit lungimea dirtii; latimea egala cu latimea cartii. Cu cit cartea este m a i groasa, cu at it cartonul folosit va fi mai Pentru a leg a scoarte le de cotor, so taie din pinza calico, din pergamoid, derrnat.ina sau dintr-o alta tesatura compacta de culoare inch isa, 0 fi~ie cu 2-3 ern rnai lunga ~i cu 3-5 cm mai lata decit cotorul carpi. Pe marginile lungi ale f isie i se Iipesc
rez istent..

1 - Ilptrca

Fig. 15. COpc'lta ciir~ii: cotorulut ~i col\llrilor copcrte}: :3 ca~crarca scoartetor: 3sIprii d~ coperta : 4 si 5 - lipirea Iorzat uiul ; 6 - cartea gat a 1fgat~.

ll pirea

43

cu clei scoarte le de carton ale copertei, Lislnd intre p)e 0 d istanta cu circa 10 mm mai mare dccrt latimea cart.ii , Trebuie urmiir it ca latirnea marginilor Iip ite sa fie dgala pe ~mbele scoarte , I\Jarginile inguste ale fi~iei se tndoaie ~i se l ipesc fle partea interioara a sco artclor. In felul acesta, se oh[ine cotorul coperte i. In partea interioal'a a copertei, intre marginile indo ite , se l ipcsto 0 fi~ie de h irt ie compacta, de acecasi latime ca ~i grosimea carpi. Datorita acestei fi~ii, cotorul devine ma i rez istent , iar supralata lui - ncted a. Cu acelasi material Io losit pentru cotor se acopcra ~i co lturile scoartelor. 0 bucata de ptnza calico sau de alta tesatura compacta de forma dreptungh iulara , unsa cu clei, se aseazti pe fat a exterioara a sco artelor , la co lturi. Piirt ile care dopascso marginile scoartei , se indoaie ~i se Iipese pe partea interioara a lor. Cele patru bucati de pinza pentru co lturi vor aye a aceeasi d imensiune. Liniile de Indo iturii , ea de altfel intotdeauna eind se lucreaz a hirtia ~i prnza, se tndreapta cu netezitoarea. Pentru uscarea cotorului ~i a co lturilor se aseaza coperta desch isa intre doua sctndur i, nefiind abso luta nevoie sa se aseze deasupra greutati. Dupa ce se usuca cleiu l, scoartele coperte i se casereaza pe fata exterioara cu hirtie speciala de Ieg ator ie h irt.ie marrnorata sau luc ioasa de 0 singura culo are, in l ipsa putindu-se folosi ~i alta h lrt ie colorata. Cele doua foi de h lrt ie care se l ipesc pe scoarte , se taie dupa dimensiunile scoartelor, lastndu-Ie in trei p arti surplusur i de circa 2 ern pentru indoire. Doua din co ltur ile foilor se taie in asa fel, incit atunci cind hirt.ia e l ip ita pe scoarte co ltur ile sa ram ina deseoperite, htrt.ia neacoperind deeit putin din ptnza co ltur ilor. portiune tot atit de ingusta trebuie sa aeopere ~i marginile eotorului. Pentru ca marginile bucat ilor de hirtie sa iasa drepte, va vet i Iolosi de un cutit hine ascutit ~i de rigla. . Foa ia de htrt ie astfel pregat ita se unge eu pap ~i se .lipeste pe scoarta copertei. Pentru ca h irt ia sa nu se deplaseze''de linga ector sau sa nu-l acopere mai mult deeit este neeesar, e bine ca sa se traseze dinainte cu ereionul, pe hirt ie , locul unde cartonul va trebui sa stea pe ea. Surp lusurile de h irt.ie se indoaie , se intind pe much iile scoartelor ~i se lipesc pe f'at a interioara a copertei. In acelasi mod se proeedeazil ~i cu a doua scoarta. Apo i, coperta se acopera eu 0 htrt ie curata ~i se aseazji p entru uscare intre doua sc indur i, fara a pune 0 greutat.e dcasupra lor. 44

FIXAREA

CARTII

DE COPERTA

se aseaza astfel, IncH cotorul ei sa fie bine str ins copertei, iar muchiile sco artelor sa depaseasca uniform (';'petele. eart11, at.it in partea de sus, cit ~i in partea de jos. Cape1('1e sfor ilor de c.are a fost cusuta cartea se destrarna, se indoaie pe· s,'oarta cOPeI:te~, se a~ea.za in form~ de e,:antai ~i se lipesc de(':Irton cu cle i. In acela~1 mod se Iipesc ,~l capetele panglicilor. I )upii aceea, se unge cu pap fila supcr ioara a Iorzatu lui §i apo i se liposte pe partea intcricara a copertei. Din htrt ia co lorata dear fi~ie ingusta raminc neaooper ita linga co ltur i §i margini. Ca '::1 nn se murdare asca cartea cu pap, se aseaza sub scoart.a cart ii foaie din hirt ie curat.a , care se Lins pina ce papul se usuca corn"Id. In acelasi mod se fixeazii cartea ~i de cea la lta scoarta , Se netezcste apo i cu nctez ito area much iile scoarte i linga ~olor, pentru ea sa se obtina 0 mica adtncitura ~i pinza eotorului stl se fixeze ma i bine de carton. Cu asta, opera! ia de .legare este terrn inata. Cartea legata so :I~eaza sub doua scindur i pentru uscarea def'in it iva.
ill cotorul
(I (I

Cartea

CUM SE LEAGA

REYISTELE,

ZIARELE

si

BRO~URILE

Fiecare b ib il io teoa sco lara prirncste diferite reviste ~i z iare pt'ntru soo Iari ~i inviitator-i. Daca majoritatea cartilor ~i in spc(' ia l cele grease se pun in vinz are gata legate, in sch irnb revistele au intotqeauna coperta de hirtie. Membr ii cerculu i "Miiniindeminat ice" pot lega aceste reviste , ajut.ind astfel co lect ivul b ib lioIl'cii so. Ie p astreze in hunii stare. Revistele se leaga in co lect.ii - ma i multe numere impreuna. Hev istcle suht ir i,ca de exemp lu "Murzilka" sau "Smena", se leaga m a i hine in co lcctii care cup rind numorelo d intr-o jumat.ate do :111. Fiecare nurnar al acestor reviste constii dintr-o Iascicu la, Co lectia Iogata va fi formats deci din sase fascicule. Revistele ma i grease ce ouprind citeva Iasc icule , ca de exornplu "Pioner" se \'01' lega in colectii de cite trei numere. In felul acesfa co leot ia pe Jill an va conti ne patru volume. Revistele so leaga la fel ca §i cartile, insa copertele lor nu se rup, ci se cos impreuna cu fasciculele. Copertele unei reviste groase, compuse din rnai multe fascicule, se taie linga cotor. 45

Fig. 16.

CUIll so

lcaga

() c oler

ie de revist

e san

z iarc.

Prima coperta se l ipeste pe 0 port iune ingusta de prima Iascicula a revistei, iar a doua de ultima fasciculi! a rev istei , Pentru a gasi ma i usor in raftul b ibliotccii co lcctia de reviste pe care 0 c autam , coperta pr imulu i num ar al co lect.ioi poate fi Iip ita pe scoarta superio arii a volumului legat. Coperta revistei se va tUia ceva rnai mica decit cartonul din care se fac scoartcle copertei , in asa fel, in cit atunci cind ea va fi Iip itii pe carton sa ramina in jurul ei un chenar colorat de 2-3 mrn. La Ie l de folositoare sint §i colectii1e legate ale z iaru Iu i "Pionerskaia Pravda" sau a lo altor ziare de pionieri. Ziarcle se Ieaga altfel dec it cartile sau revistele. Ele se aseazti in ordinea succesiva a numerelor, apoi pc ambe Ie pal'ti ale co lectie i se p'un Iorzatur ile eompuse din file de hirtie curata taiata dupa foI'Tnatul z iarulu i. Spre deosebire de forzaturile pentru cart,i, aeestea eonstau din file simple. Se n ive leaza eu atentie co lect ia Iuindu-se drept hazii cotorul-si much ia superio ara a z iare lor , apoi se ascaza deasupra lor 0 greutate nu prea mare, pentru ea numerele co lectiei sa nu se deplaseze. Se taie dintr-un carton subtire doua fi§ii de aceeasi lungime ea §i z iaru I, dar ceva mai inguste dec it marginea alba a z iarulu i de linga eotor. Fi~iile se a§eaza linga cotor, de 0 parte §i de alta a Jorzatului. Cu 0 sula se fae in eotor clteva gauri

46

Fig.

17. Doua

proccdce

de legaro

a hrosuri lor subliri.

strapunse. Gaurile se executa pe lin ia de centru a fi~iilor de carton ~i la 0 distanta egala una de alta. Pentru legarea z iarulu i "Pionerskaia Pravda" se vor face eel put in sase gauri. Ziarele ~i fi~iile de carton se cos prin aceste gaur i cu ata rez istenta, trecind acul alternativ in partea superioara ~i inferi oar a. Capetele a tei bine int.inse se vor lega train ic. 0 co lectie astfel cusuta se taie din trei par~i. Cotorul nu se rotunj e~te , Coperta colectiei se face la fel ca ~i coporta unei cart.i.Pentru aceasta, se tare scoar tele de carton ale copertei §i se leaga cu cotorul. Apo i se acopera colturile cu ptnza ~i se aplica pe fata ex.terioara a scoarte i hirt ie cclor ata , iar pe f'ata interioara - hirtie alba. Lat.irnea cotorulu i sco artci trebuie sil acopere fl§iile de care au fost cusute z iarale , Se introduce co lect ia de z iare in coperta gata pregatita ~i se lipeste cu clei cotorul z iarelor si fi~iile de carton de po marginile lor laterale, de cotorul copertci. In centrul scoartei superioare a copertei se l ipeste t itlu l z iaru lu i tiiiat d intr-un exemplar sau 0 et icheta pe care se serie c itet t.it.lu l z iarului §i datele de pub licat.ie a numerelor - de exornp lu : "Pionerskaia Pravda", ianuarieiun ie 1051. Dupa aceea , colect ia se usuca intre doua sclndur i. In acelasi mod se Ieaga file separate cu difcritc tnsemnari, tabele, desene etc. Cel mai user se lcaga brosur ile sub tiri compuse dintr-o singura Iascicula. De altfel cu aceasta operatie , cea mai sirnpla din mestesugul Iegator iei , so cuvine sa inceapa or ice p ion ier. In maj oritatea cazurilor, brosura nn trebuie sa fie taiata, deoarece marginile filelor ei stnt drepte. Operat ia de taiere este necesara doar pentru margineasuperioara, ~i asta numai in cazul
47

cind Iile le brosur ii n-au fost taiate d inainte , Scoarta copcrtei se taie exact dupa formatul brosur ii. Dupa aceea se fac douii biguri (ad lncit.ur i) verticale la 3-4 mm de 0 parte ~i de alj:.:.li. eotorului. Marginea copertei , gata pregatitii, trebu ie sa coincide cu marginea brosur ii. Capetele cotoru lu i eopertei se taie exact la acelasi nivel cu marginile superioare §i inferioare ale scoartci. Pe Ictele exterioare ale ambelor scoarte se l ipesto de obicei, in loe de h irtie co lorata , eoperta brosur ii. Brosura so poate fixa de coperta in doua feluri: Primul procedeu ~i eel rna i sim p lu consta in aeeea ea brosura se aseaza in oopert.ii ~i se coase eu ata de cotor. Daca coperta este colorata , se vopse~te. apoi in aceeasi culo are , atit ata , cit ~i cotorul. Brosura poate fi Iixata in copcrta ~i eu agrafele de sil'ma en care a fost pr insa brosura inainte de a fi leguta. Dacii hrosura n-a avut agrafe, se pot folosi agrafele unui caiet veeh i. Dupa aeeea, se Iixeazii ca de obicei Iorz.atu l , dar de multe ori se poate renunta la aceasta daca se captusesc fetcle interioare ale coperte i cu h irtie alba. Dura un alt procedeu , se coase de cotorul brosur ii aproape pe toata lungimea ei 0 fi~ie de tifon sau de alta tesatura cu lat imaa de circa 4 cm . Se introduce brosura in coperta, iar marginile lungi ale fi~iei de pmza se Iipesc la cotor de scoar+e le coperte i.Dupa aeeea se ciiptusesc fetele interioare ale scoartelor sau se face un Toate procedeele de legat descrise ma i sus pot fi Iolosite si atunci eind eereul se apuca sa lege jurnalele unitalii de p ionieri , sa confectioneze un album, un caiet de inscmnar i sau un dosar.
Iorzat..

48

LLCRARI
MATERIALE PENTRU

IN LEMN
LUCRARI DE ThIPLARIE

Lemnul este un material exceJent pentru confcctionarea a tot felul de ob iecte. Membrii cerculu i vor trebui sa lnvcte sa-si aleaga muter ialul lemnos necesar, sa cunoasca unele proprietati ale Iernnulu i, part icularitaj.ile prelucrari i sale, sa-s i insuseasca procedeele cele mai simple de Io losire a principaielor scu le de ttrnp larie, ' Pentru ca sa conlectioneze ohiecte din lernn , p ionier ii trebuie sa cunoasca bine diferitele esente de lemn. Bra d u 1. Lem nul cel mai accesb il mernhr ilor cerculu i este bradul, deoarece e foarte riisp lnd it ~i usor de prelucrat. Lemnu l de brad nu este prea tare, in sch imb este rezistent, se d esp ica usor , se taie ~i se geluio~te de-a lungul fibrolor. De-a latul Iibre lor , insii , taierea ~i gclu irea e m a i anevo ioasa. Apoi co ltur ile ascutite ~i eapetele sciudur-ilor ~i sipe ilor de brad se farim iteaza usor la prelucrare. Culoarea Iem nulu i de brad este galbui-deschis. M est e a c ii nuL Cind se cere finisarea atenta a much iilor unui obiect, in special cind acosta nu are 0 forma dreptunghiulara, este ind icata folosirca mesteacanului. Lernnul de mesteacan este mai compact ~i mai tare deciL Iernnul de brad, totusi el se taie ~i se lucreaza usor eu rindeaua. Mesteaciinul se despica cu usurinta , insa nu tntotdeauna reusim sa desp icam drept 0 scindura sau 0 ~ipca de mestcacan. Lernnul umed de mosteacan crapa adeseori Ia uscare ~i se deforrneaza mai mult decit Iernnul 4Mlini Indemtnatice

49

de brad. Culoarea mesteacanulu i este aproape alba, cu 0 nuarrta g albuie ab ia perceptib ila. T e i u I. Pentru ob iecte mici ~i in special pentru lucrar i cu cut itu l, teiul este un material de ne in locu it. Tciul este un lemn moale, se taie usor cu fcrastraul, cu cutitul sau cu dalta, nu se farimiteaza pe margini ~i nu craps. In sch imb , se desp icama igrsu. Culoarea teiului este alba. Lernnu l de tei este ma i usor decit cel de rnesteacan sau de brad. P lop u 1. In lipsa teiului, pentru lucrar ile marunt.e poate fi folosit lemnu] de plop. Acest Iernn , de 0 nuanta cenu~ie, este' de aserneni moale ~i usor. _ S t e jar u I. Pentru ob iecte care cer 0 deoseb ita rez istenta se fo loseste , uneori, stejaru!. El arc culoarea bruna, este foarte tare, rcz istent, compact ~i greu. Stejarul se Iucreaza bine, dar cere un efort fizie mai mare. Mernbri i cercului "Miini indeminat iee" pot folosi Iernnu l de stejar sub forma de sc indurele sau sipc i; se yo. ev ita pe cit. p os ih il ca p ionier ii sa prelucreze singuri stejarul cu ferastruu l ~i rindeaua. Care slnt mater ialnlo lernnoase folosite mai des in lucrar ile de ttmp Iar io? In primu l rind se folosesc sclndur ile obi~nuite. Apoi dulap ii - p iese de Iernn cu sectiunca dreptungh iu lara, grease de 2,8-G,8cm,late de 8-!10 ern ~i lungi de 1-6 m; ~i in sf irsit., sclndur ile suht ir i a caror grosime merge pina la 2 cm. Scinuurile, indiferent de grosimea lor, odata geluite dev in mult rna i subt ir i. Daca sclndura se taie de-a lungul ci in asa fel incit latimea partii taiatc sa fie egala cu grosimea ei, sau ceva mai mare dccit

Fig.

18. Sorturile

de material

Iemnos,

50

...

aceasta, se obtin rigle sau cusaci. Rigle mai subtiri obtinute pr in taierea scinduri!or suht ir i, se numesc ~ i pc { s~u s't i ng h i i. Laturile inguste! Iongitudinals , .ale sc indur ilor sau riglelor se numesc mar g r n 1, iar Iat.ur ile scurte, transversale, se numesc capete. Nu se va Io losi niciodaUi pentru ecnfect.io naraa obiectelor material Icmnos umed (verde), deoarece se lucreazii rna i greu, iar dupti uscare se dcfcrrncaza ~i adesea crapa. Scindurile, rigIele sau s ipe ilo umede trebu iesc rna i intli uscate , asezindu-Ie in Inca-

Fig.

It],
Iernn

Clnsif'ic arca

mat.crinlulu

i lemnos

dupa

st rucl.ura
lemn

lui:

..

!-

ell fibre drcptc: ~ -

jcmn cu fibrp rasuci te : 3 tnarsa : 4 - Iernn eu nod uri .

CU fibra

por i calde , illsa cit rria i departe de soha sau de rad iatorul ealorieil din cauza caldur ii intense Iernnu l sc strimb a ~i crap a, Cel ma i binc se usuca lernnu l vara , la aer libel', in umbra. Her-eITe le de material Iernnos se pastreaza intr-un loe uscat .;;i pc cit pos ib il cald. Prcluc.rarea Iernnulu i cu ferjistriiu l, cut itul sau rindeaua se face mult mai usor de-a lunguI fibrolor. Pionierii din clasa a V-a an il1vatat structura lemnu lu i. Ei pot aeum sa-~i aleaga singllri J;li sa invetc ~i pc toyar-a~ii lor ma i rn ic i sa-~i aleaga ~i ci deseur ile de sctnduri , rigleJe sau sipcile eele rnai pot.riv ite penlru conf'ect icnarea obieetelor. Pentru eonfectionarca ob iectelor, ce l ma i bine se lucreazii scinduriIe san riglele dintr-un lemn care are Iibre Ie asezate parale l eu margin ile lui. Ma i d if'ic il se pre lucreaza lernnu 1 cu fib r e r ii sue i t e, deoareee e Ie trec oblie pi-in corpu l scindurii, in spiraIe sau in d irect.ii diferite. Ob iectele lucrate dintr-un asemenea material slnt executate cu

fendlJi, pentru

4*

51

mai putina precrz ie , crapa ~i se deforrneaza ma i usor. Adeseor i se tnttmp la ca fibrele Iernnu In i sa nu a iha nici un fel de ordine: sa fie incilcite, ondulate ca niste valuri. Acesta este lemnul cu fib I' a t 0 a I' sa; el este foarte rezistent, are un aspect frumos, insa se lucreazji foarte greu, asa ca p ionier ii nu YOI' fi in stare sa taie singuri cu Ierastraul in linie dreapta sau sa ge luiasca neted un asemenea material. Pe cit posibil se va evita mat e I' i a I u I n od u r 0 s. In juru l nodurilor se Iormeaza de cele mai multe orifibre rasuc ite sau toarse ~i, in afara de aceasta, nodurile se desprind adesea din material ~i cad, deteriorind ob iectul confsct ionat.. Un material necesar ~i Iolositor il constituie p I a c a j ul. Placajul oo nst.a din mai multe foi de furnir, l ip ite impreuna. Foile sint dispuse in asa fel, incit fibrele a doua Io i suprapuse se intretaie in unghi drept. Intructt numarul straturilor dintr-o foaie de placaj este totdeauna impar , fibrele ambslor fete ale p lacajulu i VOl' avea intotdeauna aceeasi diroctie. Dator ita acestei asezar i, placajul devine rezistent, se deformeaz.i foarte put in ~i nu se desface. Supraf'ata p Iacajulu i este netcda ~i nu trebu ie sa fie ge lu itii. Nurnaru l Io ilor de furnir care forrneaza placajul est A var iat , Cel mai des se Io losesc p Iacajo care au 3 sau 5 foi. Gros imea p lacaju lu i var iaza intre 1-18 mm. (Tn p lacaj gros poate inlocui sc indura. Placajul nu rezista la umiditate ~i la ca ldura intensa. Din cauza caldurii se deformeaza, iar din cauza urn id itat.ii foile de furnir incep sa se desprinda. De aceca , ob iecte le Iacute din placaj precum ~i p lacaju l insuai se YOI' pastra numai in locuri uscate , Placaju l se fabr ioa din d ifer ite esente de Iernn , insa eel ma i riisptnd it este p lacaju l din mesteaciin . Cele mai bune sortur i de p lacaj , deoseb it de bine lipite ~i cu 0 suprafata neteda, poarta a deseor i numele de p lacaj de aviatie, intruc it sj:Qi, folosite in acest dornen iu de constructie. Pentru fixarea p iesclor' confect.io nate din lemn, ~e Ioloseste clei obi~nuit de ttmp larie , clei de cazeina , cuie ~i surubur i pentru lemn. De aceea, cercul de lucru va trebui sa a iba intotdeauna o mica rezervii de cuie §i surubur i. Surubur ile dif'era de cuie prin aceea ca au la un capat un ghivent; ele nu se bat in Icm n , ci se insuruheazii. Capetele surubur ilor pcntru lemn sint semirotunde ~i plate - inecate (deoarece intra in Icmn pina ce ajung Ia ace lasi nivel cu suprafata lui). 52

Penti'u curat irea suprafetei ob iectelor 'din Iernn , se intrebuinteaza glaspapirhirt.ie st iclata. Glaspapirul se clas ilica dupa numere , in functie de mar imaa granulelor 'de pe su prai'ata lui. Granulat.ici celei mai rn ic i ii corespunde nr. 0000, celei ma i m ari nr. 11. Granulele glaspapirului sint, de fapt, bucatele foarte mici de st icla macinata, I ip ite de 0 hirt ie compacta. Este de dor it ca cercu l de lucru sa aiha cel putin doua nurnore de glaspap ir: nr. 1 ~i nr. 8.

J:!

SCULE ~I DlSPOZITIVE

Sculele de t.implar ie sint numeroase. Insa pentru lunrar ile simple efectuate in cadrul cercului "Miini ind~mlnat ice", vnr fi folosite numai 0 parte din ele, ~i anurne : 0 garnituri'i completa oompusa din sculele care se vad in figura 20. Fig. 20. Unelte de t.imp lar!c: Totusi , ~i acoasta garniture 1~ ;'''2 poate fi redusa la nevoie , vulpe rerastraucutleu ramdal\i; - - rerastrau-ccada gede :3 te j e 5 r indca : G ala u : 7 - ciocane metalicc; H - eioeane de De cxernp lu , nu este obligaIernn : 9 - coarba : II) - Lurghie ; 11 - ';1113 ; tor iu ca cercu l sa aiM. ~i 12 - surube lnlte : 13 - cleste : 14 - raspet , 16 - echer (vinelu); Hi - compas. Ierastruu cu rarna , ~i unu l "coada de vulpe". Daca avern de ales, vorn prefera Ierast.raul cu ram a. La drept vorb ind , cut itul nu face parte din sculele de t.implarie. Insa este indispensabil tinerilor tehnic ien i, pentru ca lucrarile marunte so executa rnult ma i usor cu cutitul dec it cu Ieras53

traul sau eu rindeaua. Spre deoscb ire de cut itu l de legator ie , pentru lucrarile in lernn se cere un cut it cu t8.i~ul mai lung. Mu lt mai usor ~i ma i sigur se lucreaza eu un cut it al caru i tai~ este bine fixat intr-un miner. La nevoie se poate folosi ins,} ~i un briceag al caru i miner e neted, Hira t.irbuso n sau alta p iesa proem inenta. Oscula simpla, il1sa utiHi este d a Ita. Este de dorit ca eereul sa posede dalt i de diferite d imensiuni §i forme (plate, semirotunde etc.). Pentru ohicctele m ic i exeeutate in cadrul cereului cste sufieient doar 0 da lta plata. Pentru lucriir i m ici care cer preluerarea lemnulu i eu rindeaua, este sufieient doar o r in d e a scurta, eu corp metalic sau de lemn. G e a I ,l u I (rindeaua lunga) e necesara atunc i cind. se prelucreaza scindur i sau rigle lungi. Tot pentru luerar i mici, in special cind se fo loseste plaeaj, c 0 arb a poate Ii inloeuita eu 0 sula sim p la. C i 0 e a nul metalie se Ioloseste ma i ales pentru haterea euielor. In toate ce le lalte cazur i este ma i bine sa so Ioloscasca eioeanul de lemn , C i 0 e an u Ide 1 e m n , eu cap rotund

Fig. 21. Tejgheaua


1din fatll;
rata tejghelei;

(bancul

de t.imp larle.):

2 - post.am entul tejghelet : 3 - jglleabul tejghelct. t, - m~llgllifla 5 - m eng hina din spate; 6 - sccbi turt ; 7 - pene m~\i Ie (cep i) ,

54

sau dreptungh iular , poate fi confectionat cu usurinta de catre mernhr ii cercului dintr-o gr inda de mcsteacan. In aeest caz, tnsa , va fi necesar ajutorul sco lar ilor ma i mari pentru gaur irca or if'ic iu lu i in care se f'ixeaza coada cioeanului. P i I e Ie sint de trei Ie luri : b ast.arde - cu dintare mare, pile fine de fatuit - CU dintare mijlocie ~i pile duh lu fine - eu dintare foarte marunta. Pila spec ia la de timplar ic cu dintare mare se numeste raspe l. Este de dor it ca cercu I sa a iba ce l put.in o piln bastard sau un raspe I, precum ~i 0 pilii f ina , CeIe lalte scu le nu necesita 0 descriere mai ama nu nt itil. Daca cercul executa in permanentii Iucrar i in lemn', pI va trehu i sa se ingr ijeasoa de ach izit.ionarea unei tejghele rn ic i de timp lar ie (banc), pe care se pre lucreaza usor scindurile ~i riglele. Construct.i» tejghelei este ariitata in figura 21. In lipsa unei tejghele se poate adapta pentru Iucrar ile de t.lmp lar-ie 0 masa simp la sau 0 bancii lata. Picioarele rnesei se scurtcaza pnt.in , iar pentru 0 stab il itate ma i mare se hat la marginile p icicarelor stinghii de fixare. In co ltul sting din fata mese i sau a biincii se fixeazii un opritor, de care se proptesc sclndur ile sau riglele cind lo dam la rindea. Opritorul e denumit ~i c 0 a d;1. d e r 1 n d 11 n i c ii. EI e 0 sctndur ica groasii de 1,5 em, lllnga de 20 em §i lata de 15 crn , in care s-a facut 0 taietura in pan a ~i in care se introduce. pentru geluire rigla sau much ia scinduri i. en ajutorul comsorno list.ilor , mernbr ii cercului pot confectiona s i 0 p I a cad e I u c r u demontabi la, care poate inlocui tejgheaua.Aceasta se aseaza pe 0 masa sau pe 0 ballca ob isnu ita ~i se indcpartcaaa dupa lucru. Folosind asemenea p lac i de lucru , supraf'ata mesei nu se deterioreaza. In co ltu I sting din fat a aI placi i de lucru se hate opritorul "coada de rindun ica". Alaturi de el se Iixeaza de much ia plucii de IUCTU cu surubur i sau ou ie inca un opritor, potrivit pentru geluirea scindur ilor late. Acest opritor este 0 simp Iii sctndurica, al care i caput e retezat p isz is , ~i de aceea intre much ia scindurii §i opritor se obt ine un spatiu. In acest spat iu se introduce capatu l sc indnr ii care urmeaza a fi geluita , aseztnd-o CU mueh ia pe p laca de lucru . La capatul opus al placii se amenajeaza doua d ispoz it ive pcntru ta ierea scindurilor cu f'erastraul: 0 scob it.ura in care se poate introduce scindura asezata pe much ie cind se cere sa se Iaca 0 taietura Iongitud inala §i un opritor-prag, de care se poate propti scindura sau rigla pentru a-i reteza capatul. Construct ia placii
55

Fig. 22. Dispoz it.ivo pcnt ru Iucriiri III le11111. npri tor pe ntru ge lun-e ·('.cou(lii UC riIHIllllic~"); 2 - p lacn de Iucru (in nartca stinga ,.coal!n de rillt!nnic(i" " in par tc« dn'apt:l scnbi t nrn pentru t(iif'rca ell rerastraul) : :l - cutic de taiat (suhlon) : " - crivn Iii dp ICBJIl (surul) , 5 - cri "ala
j-

rue tn l icu.

do lucru 0 simp la ~i se intelego usor din figura 22. Mar ime a pl{(cii poate fi d ifer ita, grosimea insa va trebu i sa fie de cel putin 4 cont.imetr i, ' So cere adesea ca sil so taie capetele ri'glelor sau sipc ilo r la n n ungh i d'3 45° sau 90°. Pentru aceasta so Io losestc cut ia dot ii i a t sau , cum se ma i numostn , sab lo nu l de taiat.. Acost d isp oz it iv se corilcct.io neaza in moclul urrnator. Din trci scindurele fixate cu clei ~i surubur i se face 0 cut ie fara peret i lateral i, avincl forma unu i jgheab. Dimens iun ile ei pot varia, insa in5.1timea peret ilor laterali trehuie sa fie de 10 c~. In peret ii cutiei so fac taieturi suf ic ient de late, prin care Ierastraul sa poata intra usor, fara frecare. Astfcl , se fac doua taietur i care yin exact fata in fata ~i care fac cu mucli ia cut iei un unghi de 90° ~i alte dcua perech i de taieturi asozate in direct ie cpusa ~i care fac cu much ia cutiei ungh iuri de 45°. R igla sau sipca se ascaza pe Iundu l dispoz it ivulu i de taiat , se introduce Ierastraul in amhele t.aietur i ~i se incepe operatia de taierc: taietura va avea exact inclinatia dorita (90° sau 45°). Psntru a taia din placaj un disc, se Io loseste un d ispoz it iv identic cu ace la intrebuintat la ta ierea discur ilor de carton, dcscris in pagina 24. 56

Pentru lucrar ile cercului aint foarte necesare menghinele de ttrnplar ie denumite c I' i val e. Ele sint de lemn sau metal ~i au dimensiuni diferite. Cr ivale le se fo losesc pentru stringerea p ieselor de lemn , Iip ite intre ele, pentru Iixarca de masa a piesei pe care 0 lucrarn ~i pentru a lte lucrar i. Crivalele se fo losesc ~i la lucriiri de legator ie , Doua p lansate strinse de 0 crivala poate inlocui pres a. F e I' {t s t I' a u I ~i I' i n cl e a u a sint princ ipalele une lte ale t Imp larului. Pionierii care incep sa lucreze lemnul trebuie Si:'l Invcte inaintc de toate sa minuiasca aeeste scule.

enI

SE TAlE CD FERAsTRAUL

Fer a s t I' a u I cu I' a m a si-a capatat denumirea datorita faptului ca este prevazut cu 0 ramii , cornpusa din doua brate sourt.o unite de un al tre ilea mai lung, numit punte. In gaurile capctclor inferioaro a Ie bratelor laterale se afIa cite un miner strunj it , in care se Iixeaza plnza mctal ica a forastraului -0 fi~ie de o te l prevazutji cu d int i, Mlnere le se pot inv lrt i in gaurile lor, sch imb indu-se prin aceasta unghiul de inclinare a pinzei. Pentru a sch imha poz itia pinzei , amhele minere se Inv lrteso in ace ]a~ i t imp . In caz contrar, p inza se rasuceste ~i este greu ,~i unoori ch iar irnp osib il sa se lucreze cu ea. De capetcle superioare ale bratelor laterale se Iixeaza 0 sfoara imp let ita (coarda). In aceastii sfoarii se introduce pana - un bat scurt - pentru rasucirea sforii. Dup a ce pana a fost rasucita do citeva ori ~i sfoara s-a int ins bine , est.e spr ij in ita cu celalalt capat de punte. Prin rot irea penei, sfoara so rasuceste ~i int ind e sau sli1bo~te p inz a forastraullli. Intotdeauna se va lucra cu 0 plnza bine int insa , Insa nu exagerat. Dupa ce se taie cu Ierastraul, sfoara trebuie s lab ita ; pentru asta se dezrasuceste de 2-3 ori pana Ierastrfiu lu i. Cind nu e Io losit , Ierastrau l nu se aseaza sau se spr ij ina de ceva, ci se a tirna de un cui. Irint iii ferastraului obi~nuit Io losit de tinerii m estesugar i s int de ob icei inc linat] intr-o singura parte - de-a lungul pinzei. Clliun asernenca Ierastrau ,se poate taia lem nu I atit de-a lungul, eitl'~i de-a currnez isul Iihrelor lui. In t impu l lucrulu i, Ierastraul 57

se tine in asa fel, incit d int ii lui sa fie indrep tat.i inainte , nu sprc cel ce lucreaza. In afara de asta, din~ii oric{trui ferastrau sint alternativ Indo iti in ambele parti ale pinzei: un dinte la dreapta, ce la la lt la stinga. Acest mod de indoire a d int ilor se numeste ccaprazuire , Dator ita ceaprazuiri i, se obtine 0 cres ta turji mai lata decit grosimea p mze i, frecarea ei laterala se reduce, iar pinza se poate dep lasa cu usurinta. Daca , lnsa, ferastraul se intepene~te, d inti i lui trebu iesc tndreptati. Apci se va face ccaprazu irca lor. Ceaprazuirea nu se Via face d c membrii c e r c u l u i , ci n u m a i de c a t r e un timplar ex per i men tat. Din t imp in t imp , d int.i i ferastrau lu i se vor ascut i cu :/piI8, tr iungh iu lara ; ~i aceasta operat ie va fi executata tot de un timplar cu exper ienta , deoarece membrii cercu ln i nu vor fi in stare s-o Iaca singuri. Adeseori pionierii sint neyoiti sa taie capetele scindur ilor sau riglelor, ad ica sa taie lemnul de-a currnez isu l f ihrulor, Pentru asta, ei trehuie sa-~i insuseasca hins ~i temeinic procedeele corecte de lucru. Scindura sau rigla se aseaza pe 0 masa sau pe 0 banca , astfc l incit capatu l care urrneazii sa fie taiat sa depaseasca rutin marginea mesei sau bancii. Inaltimea acostora trehu ie s;;. de aprox imativ la n ive lu l so ldu lui ce lui care lucreaza. Lucrul e mu lt usurat daca lernnu l va fi propt it cu 0 muchie de un opritor. La fel de usor sc taie lernnu l pe uri scaun nu prea inult (sau pc doua scaune asezato unul linga altul) , apasind scindura cu genunchiul sting. Pentru lucru, p io nieru l se aseazii asa ca materialul ce urmeaza a fi t~iat, sa so a~le in dreapta lui, iar lumin~ sa v ina din stinga sau dm fata. Inamtc de a incepe lucrul se cofibro leazu daca p inz a estc bine int.insa. Dupa accca, se stringe sfoara ~l se mcepe lucrul. In t impu l luerului pinza Ierastraului trebuie sa fac;l un ungh i cu supralata lemnului, iar ram a lui sa fie inclinata sprc dreapta. Pinza Ierastraului se aseaza in dreapta Iinai de ta iere , perpendicular pe scindura sau rigla. La inceputu l lucrului , pinza se va ment ine in aceasta pozitie ou degetul mare al m iini i stingi (ceva mai sus de d int.i) . Dupa aceea, cind p inza intra in lemn, degetul se ia la 0 parte. Ta ierea cu ferastrau l se inoepe de la co ltu I scindurii sau riglei. Ferastrau l va fi tras usor inapoi ~i dupa aceea i1 m iscarn 58

ritrn ic , eu rn isciir i nu prea repez i, inainte ~l inapo i, urmarind eu atentie ea taietura sa eoineida exact eu lin ia trasata. Cind d int ii pinzei patrund m ai ad inc in crestatura , se poate aeeelera taiel'ea, marine! amploarea rn iscar ilor p iua la toata lungimea p inzai. Co nducatoru l eereului trebuie sa urrnareasca ea pionierii, asa cum se int.imp la adeseori , sa nu apese asupra feraatrau lu i. Ferast.rau l trebu ie sa se misto usor , eu 0 apasare mica. Aeela care efectueazu taierea , nu trebuie sa aiba 0 poz it.ie Iortata , ci trebu ie sa stea lejer: eu pieiorul sting indoit inainte (daca nu apasa eu el seindura de banca) ~i eu calc iiu l p ie ioru lu i dre pt asezat lateral. Bustul ~i gitul vor fi tinute drept, cu 0 mica inclinare ina inte. Spre sftrsitu l operat iei de taiere se acce lereaza m iscarea ferastraului ~i se spr ij ina partea taiata a scindur ii ; altfel, taietura se poate rupe , Cind se taie 0 scindura in lung, de-a lungul fibrelor, p inza Ierastrtiului se aseaza in unghi mai mare, pentru ea rama lui sa aiba 0 poz it.ie aproape vert ica la. Seindura se aseaza pc marginea mesei ~i se f'ixeaza eu 0 cr iva la ; se poate aseza ~i vertical in tejghea sau in tiiietura corespunzatoare din plaea de lucru. In tejghea , seindura se f'ixeaza in menghiria de stringere, iar in p laca de lucru eu ajutorul penelor de lemn. In sfir~it, seindura poate fi mentinuta in poz itie vert.icala, apasind-o pur ~i s imp lu eu m ina sttnga ~i pieiorul sting de un opritor; dar asa se lucreazii m ai greu , Scindura Iixata eu ajutoru l erivalei in poz it ie vert ica la poate fi taiata de un pionier mai inalt, t in lnd ferastrau l eu 0 singura m ina sau eu amhcle tm l in i (vez i figura 23,) Aeest proeedeu se numestc "taiere vert.icala". In ace lasi mod se lucreaza ~i eu Ierastraul "eoada de vu lpe". Minu irea lui este insa ma i simp la: p inza lata a ferastraului este Iixata intr-un miner. De aceea , ea nu rnai trebuie sa fie reg lata ~i n iei nu trebuie urmar ita inclinarea d int.i Inr , Pionierii vor invata m a i usor sa obtina eu ajutorul aeestui Ierastrau 0 taietura absolut perpend iculara ~i neteda ; de asernen i, ei vor putea sa taie m a i usor ~i Ioi le de p lacaj. lata, deei, ea este de preferat ea Ia inceput sa se Ioloseasca in cercul- de lueru ferastraul "eoada de vulpe", iar ~eolarii din clasele a III-a ~i a IV-a vor lucra numai eu e1. Pionier ii din clasa a V-a, Insa , VOl' trebui sa invete ~i m i'nuirea ferastraului eu rama. Aeesta e neeesar pentru. t.aierea 59

Fig. 23. Xlinuirca

fcriisll'iiului

cu ram

~i a Ieriist.raului

"eoad!i de vulpc":

1 - asa se incepe Hiieren Ienmu lui de-a cumrcztsul Ji hrelor: rn a terl a lul de tui a t se propt este de opri tor : :2 - pr-ntru talere se poute fulnsi $i un scaun: sclnd ura Sf apa,;j ell gt-nuncht u l ; :1 - tair-rcn materf a lului de-a Iungul [ibl'elor: sctridura :3C fixenzU 111 tejghe" ell ajutorut m enghi ne i de stringcre: 4 - procede ul de taiere vcrttcat: scindura este rtxata eu () crl va la ; 5 - tntr-o tiii€tul'i\ 1I1ng,-, se introduce 0 pan a ; 6 - la tet mmarea taiern , se sustine eu rurna capatul tarat.

sctndur ilor ~i riglelor mar i, deoarece cu el se pot taia rnai usor prof'i lele ova le sau curbe , iar t.aietur ile rezultate sint mai netedc. Adeseori se Intimp Ia ca atunci ctnd se t aie cu ferastraul cu rarna sau cu cel "coada de vulpe" anum ite rigle sau ~ipei lungi, acestca sa agate p lnza ferastraului, ingreunind luerul. Introduclnd o pana mica de lemn in taietura , marginile taiet.urii sint iridepartate, ~i agatarea este usor evitata. La pagina 56 s-a aratat procedeul cel mai simp lu penlru a taia 0 rigla sau 0 sipca la un unghi de 45°. Placajul se taie mai bine cu ferastrau I cu rama sau cu cel "coada de vulp e' cu dinti rnarunt i. Obiecte rnio i din placaj se taie cu Ierastrau l de traforaj (arnanunta se dau in capitolele urmatoare).
60

CDr SE LUCREAZA Scindurile ~i riglele sint aduse

CU RINDEAUA

Dupa taierea bust.en ilor la gater, supraf'ata lemnului ramine intotdeauna aspra. Pentru ca sa devina neteda , scindura sau rigla
se pre lucreaza cu rindeaua (se geluieste). Rindeaua se Io loseste ~i atunci cind se cere subtierea setndur ii sau reducerea sect iuni i riglei. Scindurile sau riglele lungi se geluiesc rnai usor decit ce le scurte. De aceea, daca un obiect este format din citeva p iese m ai m ie i, e bine ca acestea sa fie taiate d intr-o scindura care a fost mai intf i ge lu ita. Scula principala Io losita pentru geluire este rindeaua. Construct.ia ei este aratata in figura 24. In corpul de lemn al rindelei exista 0 gaura strapunsa , prin care iese talasul. Ea este mai latii in partea de sus, ingustindu-se treptat in partea de jos , astfel ca pe talpa rindelei se Iormeaza 0 taietura ingusta , num ita lumina rindelei. In deschizatura pentru talas se afla 0 p laca metalicii - cutitul rindelei - al caru i capat ascutit ~i slefu it iese p ut.in prin ta ietura ingusta din talpa. Cutitul este apasat de corpul rindele i cu 0 pana de lcrnn. La capatul din fata al rindelei se Iixeaza cornul care inlesneste m inu irea ei; exista insa ~i rindele Hirii corn. Se poate int.tmp la ca p ionier ii sa fie nevoit i sa foloseascii ~i rindeaua metal ica, care e mai putin rasptndita. Construet ia ei d ifera oarecum de constructia rindelei de lemn, dar ~i cu ea so lucreaza la feI. Inainte de a incepe lucrul cu r indeaua , va trebu i sa se contro leze daca cutitu l este fixat corect. Rindeaua se apuca cu m ina sUngii, se intoarco cu talpa in sus ~i se priveste de-a lungul ei, do la fata spre calcii. Capatu l ascutit al cutitulni trebu ie sa fie drept, fara nici 0 urrna de ohlicitate; de aserneni , trebuie sa iasa put.in inafara corpului de lernn al rindelei. Daca lama cut.itului depaseste prea mult corpu l , ea va scoate un talas prea gros, putind rupe ch iar ~i hucati de lemn. Se va ev ita lucrul cu 0 asemenea rindea. Cind lama este f ixatii oblic, supraIata .Q;eluita raruine 8spr:l. Pentru a rectifica poz itia cutitu lui , pana lui de f ixare trebuie s lah itii, In acest scop , este suficient a ap lica citeva lovitur i usoare cu un ciocan de lemn (in nic i un caz cu n nul mota Iic) p e partea din spate a corpulu i rindelei. Dupa aceea, se indreapta lama cut itulu i lovind cu ciocanul capatul sau superior sau part ile

de la fabricile

de cherestea.

61

Fig. 24. CUIll se lUCl'caz1\ cu

r indr-aun ;

1 - cons tructia rtnrlel e i ; 2 - fixarea cutrtului (stt nga cutttu: ('stc scos nr~ri\ prin Icvi turi de ciocan; dreap ta - cutt tut cste tras in corpul rindr/ei); 3 - asa He tine rtndenun , 'I - asu S~ i1pas:1 ri ndcana pe muchn lc sclnrlurl i 1£1 tnccputul st srrrsitur getuirtt ; 5cum se tine ge,\fau!; G - mdrep tarea capetelor de rig!r CII rtn.Ica un (sting" - dtnspre DOi, dreapta - tn spre noi); 7 - con tro Iu l supraretet g('lllite CIlajutorul a doui!. rtg Ie.

62

sale laterale. Pentru a face cut itul sa iasa rna i mult inafara eorpului rindelei, se loveste eu ei~eanul in partea din fata a corpului e i, iar pentru a-I face ·sa intre inapoi in eorpul rindelei, se vor ap lica lov itur i in partea din spate. Dup a ee am potrivit bine cut itul, so bate din nou p ana , In acelasi feI, ad ica lovind cu cioeanul de lernn in partca din spate a rindelei, se slabesto pana c ind tr ebuie sa se scoata comp let cut itul din rindea pentru reasentire. Int.r-o r indca metalica , poz itia cut itu lu i poate fi reglata eu ajutorul unui suruh special. Sc in du ra sau rigla se fi xoaza pout.ru golu irc po Lcjghca sau se a:;;cnzi1 pe .plal'a do lurru , ell eapal ul din fata prop l.it in oprit.oru l "eoad,l de rlndunica". Scindura se va aseza in asa fel, inc it sa fie r inde lu ita de-a lungul fibrelar. p e muehia ingusta a sc1ndurii este u nsor i greu sa so observe d irect.ia Iibre lor , insa ell ajutorul rindelei se poate descoperi usor : geluind irnpotriva fibrelor, r indeaua nu seoate talas subtire , ci zglrie Iihrele ~i farimiteazii lemnul. Sint insii cazuri cind Iibre le unei acele iasi scindur i au d irectii d iler itc. 0 ascmenea scindurii se geluie~te in fe lu I urmator: 0 parte a ei se lucrcaza diutr-un capat , cea laltii parte din ce lala lt cap.it . Daca a~pziim coreet scindura ina int e de a 0 gelui, ne usuriim mult rnunca , ' eel ce lucreaza cu r inde aua se v a aseza in stinga sclndur ii, va duce inainto p icioru l sting, indoindu-I usor din genunch i, ~i va sta cu ealciiu] p icioru lu i drept put in r id icat ,. astfel ca sa se a iha o poz itie libera si t otodata st ab ila. Rindeaua S8 apuca cu m ina stingii de corn sau , in lipsa acestu ia, de botu l oi. Mina dreapta cuprinde mal'ginea suporioara din spate a corpului rindclei. fura lnsii a se rezerna de cut.it. Rindeaua e imp insa inainte , , ~i cu 0 mica apasare e dusa p aru le l cu much ia lornnu lu i pina la capatu l lui. Dupa co s-a ge lu it 0 Iisie , so face al5.turi de ea a doua, a tre ia ~i asa mai departo. 0 sntndura lunga poate fi gelu ita mai tut.ii pina la jumatatp, apoi se ge luieste ~i cealalta jurnat.ate , La tncepatori se ohserva adcseori una ~i aceeasi gressala. l\larginile unei scindur i sau rigle sint dura geluire mal suhtiri decit centrul. Asta se datoreste apasar ii ncuniforme asupra lcmnului. Gclu irea unei rigle sau a une i sctndur i se face tnceptnd de la much ia cea ma i aprop iat.a , apaslnd usor cu m ina dreap ta pe calciiul rindelei ~i mai puternie eu m ina stinga pe corn. Cind rindeaua se tndeparteaza de marginea Iem nulu i, se va apasa uniform eu ambele m iini. Aprop iindu-se de celalalt caput al 63

Iemnulu i, se rniireste apasarea asupra calctiu lui rindelei, alalrinduse toto data apasarea asupra eornului. In felul acosta supraf'ata gelu ita va fi dreapta. Dupa eiteva exercitii, mernbr ii eereului vor prinde "seeretul" apasarii eoreete. Pentru geluirea unor bucat i miei de soindur i sau a unor ~ipei inguste, este suficienta rindeaua. Cind este insa nevoie sa se geluiasca 0 suprafata mare, rindeaua nu este sufieienta, deoarece in multe loeuri vor rezulta in mod inov itab il neregu lar itat i. De aeeea, dupa ee am dat la rindea 0 scindura sau 0 rigla lunga, suprafata ge lu ita 0 rna i geluim 0 data eu gealaul. Construct ia gealaulu i este ident ina eu aeeca a rindelei, insa este mai lung ~i m ai lat dec it rindeaua ~i are eutitul rnai mare. El poate euprinde dintr-o data 0 supraf'ata mai mare ~i netezesto to ate neregularitatile. Cu gea laul se Iucreaza ea ~i eu rindeaua , In figura 24 se arata felul cum trebuie tinut gealaul. Uneori avem de geluit un material nu de-a lungul Iibrelor , ei de-a curmez isul lor, de exemplu eapctele de sc indur i sau de rigle. Aceasta operat ie este ma i d ific ila dectt geluirea ob isnu ita 9i cere unele proeedee spec iale. Seindura sau rigla se Iixeaza in menghina tejghelei sau de plaea de lueru eu capatul (~tortul) in sus. Cutitul rindelei se Iixeaza asa ea tai~ul lui sa depuseasca foarte put in talpa rindelei. De asemeni, se da inapoi cut itul atunei cind se prelucreaza un lemn de esenta tare sau eind se lucreaza de-a latul fibrelor ~ eu cit lerrinu I 'este mai moale, eu at it se seoate mai mult cutitul inafara. La geluirea eapetelor nu dueem rindeaua pina la marginea opusa , deoareee mueh ia capatulu i se rupe. Pentru a evita aeeasta, capatu l se gelu iestc in doua directi i: dinspre nni spre centru ~i apoi de la cealalta margine spre no i, Rindeaua lucreaza ma i bine §i ma i usor daca va fi tinuta sau dusa nu direct de-a lungul marginei, ci oareo u m obl ic ; in diagonala. La geluire, talasu l iese prin gura rindelei ~i eade afarii , Cind se geluieste un material umed sau ra~inos, sau cind cut itu l rindelei depaseste prea mult talpa e i, talasul va fi gros, 1lU va ma i ie~i af'ara ~i va infunda gura rindelei. In eazul acesta, se va proeeda imed iat la curat irea gaurii, scottnd talasul eu mina sau impingindu-l in jos eu 0 aschie , Suprafata gelu ita se controleaza ascz lnd pe ea 0 rigHt de-a latul, in lung ~i in d iagonala. Daca supr afat.a este regulata , rigla va sta etan~ pe sei ndura far a a Iasa spatii. Dad insa exista spat ii, se va repeta geluirea. 0 verifieare mai procisa se face eu 64

ajutoruI a doua rigIe. Dupa ce ne-am com-ins ca supraf'ata scindurii este neteda , ver if icarn muchiiIe lateraIe cu ajutoruI ccheru lui (vincIuIui). In caz de nevo ie , se va face 0 geIuire sup limentara. Adeseor i, in afara de rindea ~i gealau se mai Iolosesc pentru geIuire ~i aIte rindeIe care se deosebesc de ceIe descrise a ici , mai ales prin forma cut itu lu i. Mernhrii cercuIui "Miini Indem lnat ice" se pot Insa Iipsi de aceste rindelc.

LUCRUL

eu

eUTITuL

~I DALTA

Cut itu l este prima une alta cu care membrii cercului "Miini indeminatice" tnvata sa lucreze lemnul. In majoritatea cazur ilor , cutitul inlocu ieste ferastraul ~i rindeaua. Cu ajutoru l cut itu Iu i, lern nu I poate fi cioplit de-a lungu l fibreIor, poate fi taiat de-a currnez.isu l fibrelor ~i poate fi geluit. [n toate acestc cazuri va fi Io losit.a mai ales partea de mijloc a tai~ului. Adeseori tinerii mester i trebu ie sa nctezeasca cu cutitu l d if'erit.e ~ipci pentru ob iecte le pe care Ie co nfcct ioneaza. $ipci netede, cu 0 grosime uniforma , se pot obtine fo losind un d ispozitiv foarte simp lu . In virful cutitului se Iixeaza 0 bucat ica de lemn sau placaj, ale carei Iaturi sint exact perpend iou Iaro unele pe aIteIe. [n aceasta bucatica se taie un orific iu pcntru cut.it, la o Inaltime egala cu grosimea pe care dorim sa 0 aiba sipca pre lucra ta. Sipca se Iixeaza de opritor ~i taierea se incepc de pepartea superioara a ei, tinind cut.itu l paralel cu masa de lucru. Dupa citeva a~chieri, bucat ica de lemn in care e fixat cut itu l se va sprijini de masa ~i-l va imp ied ica sa taie prea muIt din lemn. o alta sipca poate fi sub tiata in feIul urmator : se aseazii linga prima ~i se asch iaza pina ce cut itul atinge supraf'ata ci. In figura 25 sint aratate aceste doua procedec de Iucru. Placajul sub tire se taie la feI ca ~i carto nu l: cu ajutoru l cutitului ~i rigIei sau a I d ispoz it ivulu i de tiiiat ccrcuri. Rigla se Iixeaza strins pe p lacaj, iar prima taietura de crestarc se face pr intr-o apasare usoara asupra cut itului ; cele lalte taieturi se fac apastnd m a i puternic. Cl nd se oonfeot ioneaza ob iect.e din Iemn, e adesea nevoie sa se taie co lturi , sa se Iaca crestatur i, adincituri, orificii etc. Asemenea luorar i se executa cu dalta. Dalta seamana cu cut.itu I rindelei, lnsa e ma i groasa , mai Ingusta ~i e Iixata cu un capat.
5Mlini lndemlnatice

65

[ntr-nn miner de lemn. Cu daIta se poate t.a ia lemnul de-a lungul 9i de-a curmez isul fibrelor. In timpul lucrulu i dalta se t ine inelinata fata de lemn, eu t.esitura aseupta a tilj~ului Indrep tata lnafara. Cu m lna stingii :se tine ~i se d ir ijeaza dalta dupa linia de taiere , iar eu min a drcaptii se apasii asupra m ineru lu i. Trehuie urmiirit eu atenpe, ea dege,tele m iin ii stingi sii nu fie in apropierea taisulu i daltii sau in Iata lui, asta pentru a evita ran ir ile . In cercu l "Miini indeminat.ioa" se va luera eu dalta numai lr-mnul moale : tciul , bradul. Dalta taie mai usor daca se aseazfi sub un unghi oareeare fa~a de se indurii sau riglii, fiira sa apuee prea mult din lemn. Cu dalta nu so luereazii in graba, ei ineet, taind succes iv straturi suhtir i. Rigla sau seinclura de preluerat se propt.este de opritorul p liic ii de lucru , se f'ixeaza in cr iva la sau in menghina sau uneori se tine numa i cu mtna stlnga. Seobiturile de pe suprafata unei rigle sau gaurile patrunse , pat1'3to sau Iongitud inale , se daltuiesc eu ajut.oru l eioeanulu ide lemn, Dupa cc s-a trasat eu creio nn l pe lemn eonturul scob itur ii san al ganrii, se incep e taierea cu dalta, Iuindu-se succes iv a~ehii de 2-3 mm grosime , Pe ntru ast a , dalta se aseaza exact perpend icular eu tilj~ul pe linia de contur , minerul se tine en rn ina stingii, iar ell m ina dreapta so ap lica lovituri usoarc cu ajut oru l c iocanu Iu i de lornn. Cind diiltu irea eonturului s-a term inat , dalta se aseaza eu 0 usoara Inc linare de-a currnez isul conturulu i, se taie 0 mica port iuno a v iitoare i scoh ituri ~i se seoate Imeatiea de lernn daltuita. Tot asa se lndepiirtea za ~i eelelalte portiuni daltu ite. In felul aeesta, se scot unul dupa altul stratur ile de

t-

desploarea

Fig. 25. Lucrul eu cutitul ; unel scinduri; 2 - geluirea lemnului; 3 - gelulrea

unel rigle sau ~ipci.

66

Fig.
1difcrite Ie Iurl de taiere

2G. Luerul
talerea dill\ii.

eli dalta:
scobl turl lor ~i gaurrIor cu ajutorul

eu dalta;2

lernn , cbt.inindu-se Ia sfirsit seobitura sau gaura patrunsa. In tot t impu l daltuiri i, dalta se tine eu tesitura ascut itj; indreptata inainte: Daltu irea scob itur ilor ~i gaurilor poate fi usurata ~i aeeelerata, daca se va face in prealab il in lornn gauri eu ajutorul burgh iului. Apci eu dalta se tndeparteaza Iemnul ramas intre gaur i. Daca se cere exeeutarea unei decupar i adiI!,ei Ia marginea scindur ii, se fae mai tnt.li doua crestaturi pe eonturul taietur ii ~i dupa aeeea se tndeparteaza lemnul eu ajutorul daltii. Seindurile §i rigIeIe groase se prclucreaza de ob ieei eu dalta metal ica mare, care este rnai rezistenta deeit dalta ob isnuita de timplar. Totusi, eereul "Miini rndeminat.ioe'' se poate multum i ~i eu aeeasta din urma, dalta mare Iiind necesara numai in eazuri
67

exceptionale. Procedeele de Jucru cu dalta mare sint ident iee cu cele folosite in cazul dalti i obisnuite ; loviturile date cu ciocanul vor fi rna i puternice.

CUM SE FAC GAURILE

Gaurile rotunde se fac in Iem n cu ajutorul coarbei ~i burghiului. Gaurirea cu coarba se face in fclul urrnator. Se ascaza burgh iu l in punctul unde urmeazii sa se execute gaura, se apasa eu mina stinga capul coarhei, iar cu m ina dreapta se apuca manive la ei ~i se da coarhei 0 miscare de rot.at ie. De oh ice i, se gaureste de sus in jos, coarha avind 0 poz it ie vert iea la. Uneori, insa, sintem nsvo it.i a gauri materialul lateral, t.intnd coarha in poz it ie or izonta la, In ambele cazuri, lucrul eel mai important este so. se urrnareasca cu atentie ca hurgh iu l sa a iha 0 poz itie strict pcrpend iculara , pe supraf'ata lemnului, ma i ales la inceputu l gauririi. In caz eontrar, gaura iese ob lica , Jar incerear ile ulterioarc de a indrepta direct ia gaurii pot. provoca ruperea burghiului. Este bine de a se ver ilica la inceputul gauririi poz itia burgh iu lui cu ajutorul vinclului. Se poate intimpla ca mernbr ilor cerculu i sa Ie Iipseasca un burghiu pentru 0 anum ita gaura. Un burgh iu simp lu se poate confect.io na dintr-un cui caru ia i se turteste mai int li capatul

Fig.
- gaurireu eu eoarba

27. Cum se Iucreaza

ell

coarba:
:2IlUrgbie conrccttonat e

(in pozf tie vertf cala sl orizontata) din euie.

® ®
Fig. 28. Cu ie si surubur i pcntru
t-

lemn:

cute Iung i ~i groase ; 2 - cuic subtiri (de stndrtta) : 3 - euie de Hizi cu muchii ascutl te ; I, -cuie de taprterre ; 5 - surubun cu cap rotund; G - suruburl eu cap tnccat ,

ascut it pe nicova la ~i apoi se ajusteaza cu p ila. Floarea cuiului se taie cu dalta, pentru a putea fi pr ins in mandrina coarbei. Cind se cere executarea unsi gauri oarbe [nep atrunse) de o a num ita adincime, se f'ixeaza de burgh iu 0 bucat ica de Iernn, cure va lim ita adincimea gaurii. Ajungind pina la capatu l inferior al acestei bucatele de lemn, burghiul se va spr ij ini de ea ~i nu va intra mai mult in lemn. Gaur ile in P lacaj §i in scinduri subtiri pot fi executate cu ajutorul sule i. Deoarece sula are 0 forma coriica , d iametrul gaUl,ii va fi mai mare sus decit jos. De aceea, sula se va trece prin arnbele parti ale gaurii. Intr-o scindura groasa, gaura poate fi facuta ~i prin ardere. In punctu l unde trebuie facuta gaura se face 0 impunsatura eu sula. In aceasta impunsiitura se introduce capatu l inrosit aI unci s irmo sau vergeIe, apastndu-I ~i rot indu-l ineet. Cind vergeaua se raceste , ea va f'i din nou tncalz ita, Gaurile astfeI ob~inute se curata cu suIa sau eu un cui.
IMBlNAREA PlESELOR DE LEMN

Multe obieete sint formate din mai muIte p iese , care trebu iesc imb inate intre eIe. Aeeasta se poate face eu ajut.oru l cuieIor, surubur ilor sau cleiu lu i. Adeseori se f'oloseste 0 metoda combinata, care asigura 0 rez istenta mai mare ob iectulu i: part ile incleiate se Intaresc eu surubur i, cuie, sau se leaga cu strma.
69

Piesele de asamblat se ajusteaza in prealabil una in raport cu cealalta ; se controleaza cu atentie daca contactul in locurile de imb inare este suficient de etans, iar in caz de nevoie se face o geluire sau 0 taiere sup lirnentara. Imhinarea cu ajutoru1 cuielor este cea mai sirnp la , insa nu asigura 0 rez istenta suf icient.a ob iectulu i. Piesele fixate in cu ie , daca nu sint ~i incleiate, se desfac usor. De aserneni , nn trebuie uitat ca lemnul poate criipa daca cuiele sint batute aproape de marginea lui. Ca lemnu l sa nu crape, se fac mai Int.ii in el citcva impunsaturi cu su1a ~i nums i dupa aceea se bat cuiele. Cuiul hatut de-a lungul Iibrei in capatul lemnului nu tine ~i sc slaheste repede. Cuiele slnt folosite cel mai des pentru a Iixa placajul de § ipci sau rigle. Dator ita d irecti ilor d if'erite alcf ibrelor d in straturile

Fig.
t-

29. Imbinarea

p ieselor

de

lemn

eu

ajut.orul

euielor:

proceuee de ImlJinare a capetelor de rigle prin supr apunere ; 2 - tncastraren riglei In m argfnea unet selnduri (cep dr ep t) ; 3 - rixarea cu ajutorul co Itnrelor de placa i: 4 - cum se constnaeste un suport stabil; 5 - imbinarea a doua hucatl de p laca i in ungili drcpt; 6 - CUIll se bate cuiul; 7 - cum sc scoate cul ul din Iernn.

70

de furnir care Iormeaz a p Iacajul ~i din rigIa sau sipca, ou iu l se Iixeaza bine in lemn. Pentru a fixa rigle sau scindur i eu ajutorul cuielor , fie se aseaza capetele lor unul peste altul , fie se cresteaza pe muehie sau in co l] ~i apoi se bat cuiele. Ca ineheietura sa fie mai rez istenta , se f'ixeaza pe locu limb inarilor niste co ltare de p laeaj. Coltarale ma i pot fi folosite ~i pentru co nfect ionarea suport.ilor stab ili. Pentru a Imhina in unghi drept dona bucati de p lacaj , se ia 0 ~ipea ~i de much iile ei se fixeaza p Iacaju l eu ajutorul euieIor. In figura 29 se arata diferite procedee de imbinare cu ajutorul cuielor. Cuicle m ici ~i subtir i se bat eu un eioean usor , iar euieIe grease ~i mari - cu un c iocan mai greu. Pontru a bate un cui, se ia cu iul in m lna stinga ~i se aseazti eu virfu I pe Iernn ; apoi i se ap lica cu eioeanuI Iov itur i seurtc ~i nu prca puterniee. Dupii ee cuiu l a patruns in Iernn , cam un sfert din Iungimea sa, se indepart.eaza m lna stlnga ~i cu iu I poate fi b iitut eu lovituri mai puterniee. Loviturile de ciocan trebu ic aplieate pe aceeasi linie cu d irect ia cu iu In i, in eaz contrar cu iu l se va indoi. . Cuiele indoite se scot din scinduri sau rigle eu ajutorul cleste lu i sau cu capatul desp icat al ciocanulu i. Cuiu l se seoate ma i usor dacii sub ele~te sau eioean se aseaza 0 hucata de placaj sau 0 sclndur ioa subt.ire , Cind capatul unui cui lung iese pe cealalta parte a scinduri i, el v a fi indo it eu eioeanuI in directi a fihrelor si apoi inf'undat in lemn. In felul aeesta, imbinarea va f i m ai tra in ica. Surubur ile Iixeaza pieseIe de lemn rnu lt mai solid decit cuiele. Im hinarea eu suruburi se face la feI ca ~i imb inarea cu ajutorul cu ielor. Pentru a asigura 0 rezistenta mai mare Irnbinar ii, colturiIe se intarcse eu eoItare de tabla. Tabla lnsa nu so Iixeaza ou 'euie, ei eu surubur i, $uruburiIe lungi dau 0 imbinare mai rez istenta declt cu iele. Totusi , imbinarea se slabeste atunci eind sfnt lnsurub at.e in eapetele rigleIor. Surubur ile nu se bat nic iodata cu eiocanul, ei se insurubeazii jntotdeauna cu ajutoru I surube lnitei. lata cum se face insurubarea , Pe loeuI unde trebuie insurubat sur ubu I se face 0 gaura eu suIa sau cu hurgh iu l de mina. Daca se Io loseste un surub cu cap ineeat, capatul superior al gaurii se va zeneui cu zeneuitoruI (tesitorul). Adineitura pentru capul ineeat aI surubu lui jpoate fi Iacuta ~i cu 0 dalta ingusta sau chiar eu v irfu l cut itnlu i. Ad incitura trelmie astfel faeuta, Inclt atunei cind ~urubul este introdus eomplet
71

t-

Fig. 30. Imbinaroa cu a jut.oru l suruhuri lori <lalla mot ode ,Ip- fixa!"r a sci nd nrt lur si rig Ie lor : ~ - fix·H·pa co lturl Ior ell ta lns : 3 - z encuirea gauri1o!" pcntru introducerea suruburl Ior eu cap tnecat.

in lemn, capul lui sa fie la acelasi n ive l cu suprafata scindur ii sau rigle.i. Pontru suruburile cu cap rotund, gaura nu trebuie zencu ita. Din contra, capul aces tor suruhuri nu trebu ie sa se infunde In Iernn, ~i peotru asta se pun saibe din tabla subtire. , Dupa ce suruhu l a f'ost introdus in gaura , il inv lrtim mai Int.ii cu m ina ~i dupa aceea cu surube ln ita. Nil se va insuruba eu or ice suruhelnit.a, ci se va alege 0 surube ln ita al care i virf ascutit patrunde exact in taietura din capul surubulu i. 10 esente tari de lemn, surubu l patrunde greu. Pentru a intra mai usor se unge ghiveotul surubului cu 0 grasime, ceara sau sapun. Daca pe lioga suruburi ~i cuie se foloseste ~i cleiu l , rez istenta imbinar ilor oreste , Cleiu l cel mai Iolosit peotru imbioarea p ieselor de lemn este cloiu l de t imp lar ie sau de cazeina. Imb inar ile cu clei sint rna i rez isteote, mai comodo ~i nu st rieil aspectu 1 exterior a 1 ob iectulu i. Piescle ce urmeaza a fi incleiate, se asambleaza prin d ifer ite procedee, uneori foarte complicate ~i artistice. Multe din aceste procedee cer deoseb ite cunost.inte in domeoiul ttmp larie i, 0 calif icare ina Ita ~i deci nu pot fi efectuate de p ionier i, Pentru ob iectele
72

simple care vor fi construite in cadrul cerculu i "Miini indeminatice", este suficient, Insa, de a cunoaste procedeele cele mai simple. Fixarea p lacajului de rigle, fixarea riglelor de scinduri sau fixarea capetelor de rigle intre ele se face folosind procedeul eel mai sirnp lu : suprapunerea. Adica , supraf'etele de imb inat se suprapun ~i se l ipesc cu clci. Totusi , aeest procedeu nn da imhinar-i rezistente ~i de aceea p iesele astfel imb inate se Iixeaza sup limentar cu surubur i sau cuie. Tinerii co nstructori sint adesea nevoiti sa innadeasoa do ua sipci. Innad irea se face tot pr in suprapun~re, insa capetele care se innarleso vor fi taiate ob lic. Taietur ile vor fi suficient de lungi ~i vor avea aceeasi Inc linatio. Ireoarece intr-o sipca nu se pot bate cu ie , locurile Imb inate se infa~oara dupa incleiere cu ata (se mat iseaza) ~i apoi se ung cu clei. imb inare mai train ica dccit imbinarea cu tiiietura oblica €ste imbinarea "in jumiitatea grosimii" (p latuiala). Pentru asta 80 taie capetele frontale ale riglelor ce trebuiesc imb inate pina la jurniitutea grosimii lor, apo i se f ixcaza cu c lei , cuie sau suruhur i. Folosind acest procedeu , se poate fixa ~i capatu l unei rigle de rn ij locu l alteia , daca se face ou dalta adtncitura corespunz at.oarc . I) imbinare ~i mai trainica se obtine en despicaturi ~i cepuri drcptc. Ea poa te fi real izata de p ionierii din det.asament.ele clasei a V-a. Imhinarca aceasta se face taind cu Ierastraul la capatu l unei rig-Ie 0 iesitura dreptunghiulara - cepul. La cea lalta rigHt se taie exact dupa d imensiu nea cepului 0 ad incitura corespunzatoare. Cu cepul drept (drep tunghiu lar sau rotund) se poate fixa un suport de 0 scindura , taind in sciridura adincitura coresp unzutoare. Dupa co punctele de lmhinare au fost pregatite ~i ajutate cu gr ija , incepe operatia de incleiore. Pentru a face Imhinarea ma i rczistenta, suprafetele ce urmeaza a fi incleiate vor fi pe cit p osib il zgruntur oase ; de aceea se va treee peste ele cn raspe lul. Inainte de a efectua incle ierea , este hine de a se incalzi supraf etere de lip it l1nga cu ptor sau linga rad iatoru l calnr iferulu i. Se intinde apo i imediat pe suprafata incalzita cu 0 pensula un strat sub tire ~i uniform de clei ~i se face imb inarea p ieselor. Cleiu l de timp larie trebuie sa fie fierbinte. La l ipirea ssentalor tari de lemn, ca stejaru l sau mesteacanu l , cleiul se prepara foarte fluid, iar pentru esen te m oi , ca bradul sau te iul , cleiul va fi mai viscos. Cu un clei consistent se l ip esc capetele riglelor.

73

1- _-=::--

-ffi§:"4~~~

",-:,_-0

Fig.
1 -

31. Dif'crite
(platniaIll);

feluri
ohltca

de

iru hiniir i;
:

un

Iunare

prin suprapunere

en taictura
I, -

ell eep

drept .

;j -

"in

[umn

tatea

gr

ostmt!"

Piesele Iip ite eu c1ei se string imediat eu crivala , se prescaza eu 0 greutate oareeare sau se leaga strins eu snur. Cleiul iesit pe margin: se euratii eu 0 perie. Piesele Iip ite sint lasate sa se usuce intr-o ineapere calda , 0 z i sau mai multe. Daca piirtile ineleiate urrneaza a fi fixate suplimentar §i cu suruhur i sau cuie , aeeasta se face imed iat dup a ineleiere, adieu Ina int.ea uscari i.

CUM SE J~DOAIE

~IPCILE

Tinerii constructori sint adesea nevoiti sa' Ind oaie §ipei sau fi~ii de p lacaj. ~ipeile se indoaie deasupra flaearii unei larnp i eu spirt (spirt iera) sau deasupra unei Iumin5ri; indoirea se face in felu I urrriator. Loeul de indoire se urnezeste eu apa , apoi se apuca sipca de ambele capete ~i se aseaza deasupra fliicarii. Se inciilchiar 74

zeste usor locul de indoit, pina cind la 0 fort are usoara sipca se indoaie. Trebuie ferita ins a sipca sa nu se arda, :;;ipcile mai groase se umezesc in prealab il in apa fierbinte tirnp de 10-30 minute - in Iunctie de grosimea lor. Dupa aceea, ele se indoaie pe un bustean sau un alt obiect rotund; Fig. 32. DOlla metorle de inrloire capete le ~ipcilor indo ite se leaga a sipc ilor; eu sfoarri ~i S8 tin a~a pina se ! - indoire dcasupra unci Ilncari; usuca. Acclasi procedeu se folo2 - Indotre tntre doua rlnduri de cute , seste ~i la indoirea baghetelor rotunde ~i fi~iilor de plaeaj. Placajul, insa, se va urnez i numai cu apa rece, deoarece in apa calda Io ilc de furnir din care e format se desfac. Sipo ile urnez ite mai pot fi indoite ~i cu ajutorul unu i d ispoz it iv foarte simp lu. Pe 0 scindura netcda se deseneaza doua linii paralele care au forma indoiturii necesare. Pe aceste linii se bat doua rinduri de cuie. :;;ipca urnez ita se introduce intre cu ie ~i e tinuta acolo pina la uscare. Procedeul acosta este deosebit de eficace, atunci cind se cere indoirea mai multor sipci cu aceiasi curbura. Pen tru ohtinarea unor curburi perfecte, in toate cazurile de indoire se va desena pe 0 bucata de hirt ie forma curburii ~i din cind in cind, in t impul indoir-i i, se va aseza sipca mdoita pe hirtie, pentru a verifica daca curbura ~ipcii coincide cu cea desenata pe hirtie.
CURATIREA OBIECTELOR DIN LEMN

Pentru ea obiectele confect-ionate sa capete 0 suprafatri absolut neteda , ~i prin aceasta un aspect mai frumos, trebuie curatate cu atentie. , Capetele'riglelor, co ltur ile , imb inar-ile , diferitele adincituri sau iesitur-i, urmele de c1ei se curata mai intii cu raspe lu l sau cu p ila. Piesele taiate cu ferastraul de traforaj, cut itu l sau dalta, se curata rna i Intti cu bucati de geam (cioburi). Pentru a nu rani
75

m ina , ciobul de stieHl. se ~ine infa~urat cu 0 ctrpa curata , iar eu muchia lui infer ioara se razuie~te lernnul. Cind bueata de stiela se uzeaza , se ia 0 alta bucata. Dupa aeeea, se eurat:'i eu glaspap ir toat a piesa, ine lus iv supra-

Ietele geluite.

Pentru

a usura

Fig·

33. Sculclo nccesaro Iucrdri de traforaj:

pcnt.ru

1 - rerastrau de trarora] (cu cadru rtc Iernn ~i de metal); 2 -slIIA; :1 - pi1a triunghi ulara : 4 - suport pentru tilint ell rerastraul : 5 - crtval a.

luerul ~i a eeonomisi glaspapiruI, se taie din lemn moale sau din pluta 0 mica prisms eu much iile usor rotunj ite , se infasoara eu bueata de g laspap ir ~i se freaca eu ea supraf'etele ohiectu lu i. Fieeare parte a ohiectulu i se ('urat-a mai tntti de-a curmez isu l fibrelor ~i apoi de-a lungul lor. La ineeputuI curat.irii se va folosi glaspapir eu granulatie mare, apoi suprafete le se netezese eu glaspapir fin (eu granulatie mica). Daca in cereu I de lucru exista nurriai un singur numar de glaspapir, prima curatire se va face eu 0 hucata noua, iar a doua curat ire eu 0 hucata utilizata. Curatirea lem nu lu i se mai numeste ~ 1 e f u ire. Obicctul slefu it va putea fi ceru it , aeoperit eu lac sau vops it.

LUCRUL

CU TRAFORAJUL

Din p lacaj se pot face diverse obieete. aeestora se fo loseste de eele mai multe ori Fer as t r a u Ide t r a for a j dru metalie sau de lemn asern anator literei ale eadrului slnt prevazute eu ni~te cleme 76

Pentru eonfeetionarea Ierastrau l de traforaj. e format dintr-un ca"U". Capetele Iibere eu surub , in care se

Iixeaza pinza taietoare. Sub elema inferioara se ana un miner de lcrnn eu eare se m inuieste traforajul. Traforaju l eu eadru de lemn are in partea de sus a eadrului un surub eu ajutorul caruia pinza po ate fi int.insa - de aeeea el poarta numele de surub de intindere. Pirize le pentru aeest Ierastrau sint n iste fi~ii suhtiri ~i inguste de ote l , prev azute pe 0 latura eu 0 dint-are foarte fina. Pinzele de traforaj se rup foartc lesne ~i de aceea cercul trcbuie sa aiba intotdeauna 0 rezerva, Capetele plnzei sc Iixeaza in clemele feriistraului. Pentru asta, suruburile se desfac, se ascazii pinza, apoi suruburi le se string la loc. Plnza trebuic sa fie bine int.insii , caci altfc I ea va taia prost ~i se va rupe repede. Pinza se Iixeaza cu dintii inafara cadrului; inclinatia d inti lor va fi de sus in jos. Inclinarea dint-ilor se poate contro la cu u~ul'inta daca se va trece eu degetele peste pinza. Plnza Iixata intr-un traforaj cu cadrul de lemn se intinde invlr-tind ~urubul de Int indere din partea superioara a cadrului. In ferastrau l cu cadrul metalic, pinza se fixeaza in a It mod. Uri cap at al p lnzei se introduce in clema din partea infer ioara a Ierastraului ~i se f'ixeaza prin stringerea surubului. Cela la'lt capat a l eadrului se propteste de marginea mese i, iar cu pieptul se apasa pe miner, pentru ca brate lo cadrului , ~i deci ~i elemele de strlngcrc, sa sc aprop ic. Acum se Iixeaza in clema superioara ~i celalalt capat al pinzei. Dind drumul cadru Iu i, acesta revinc in pozitie norrnala ~i intinde p lnza. Dintre celelalte scule folosite la luorar-i le de traforaj, m a i mentionam sula ~i pila. De asemeni se va pregat i glaspapir pentru curatirea p lacaju lui ~i hirtia carbon pentru copierca desenelor pe p lacaj. Cu ferastrau I dc traforaj se lucreaza mai usor daca se fo lose~te un suport pe care pionierii il pot confec tiona singuri. Acesta se taie d intr-o scind ur ica gro asa de circa 10 mm, ~i are forma ara. lata in figura 33 (4). Suportul se Iixeaza la marginea mesei in asa Ie l , lne lt capatu l crestat sa ramina inafara marginei mesei. Suportu I poate fi fixa t de masa de lucru cu suruburi sau cuie; e insa mai pract ic sa se fo loseasca 0 criva la cu ajutoru l care ia el poate fi fixat in orice loc, iar dupa terminarea lucrului poate fi demontat. Cel mai indicat material pentru lucrari le de traforaj este p lacaju l format din trei straturi.
77

lata cum se executa un obiect din p lacaj. Ma i Int ii se cop iaza pe placaj desenul ce urrneaza a fi taiat. Pe 0 foaie de hirtie de desen sau de scris se deseneaza conturul obiectului care urmeaza a fi taiat din placaj. Pe ob ucata de p lacaj se ascaz a hirtie carbon, iar deasupra ci se Iixeaza cu pioneze desenul; apoi peste conturul de, senului se apasa cu un creion bine ascutit. Desenele pot fi Fir;. 34. Tjiierca ell feI'ustI'ulIl de gasite in carti, reviste sau albu, traforaj, cu ajut.orul suportului. me specials pentru luorar i de traforaj. Pentru a nu strica albumul sau cartea, desenul se cop iaza mai intii pe 0 h irt ie de calc sau pe foita ~i de acolo se transpune pe p Iacaj. Bucata de placaj pe care a fost copiat desenul se a~eaza pe suport. Cel ce lucreaza se aseaza pe scaun , apuca ferast.rau I de miner, introduce p inza in taietura suportului ~i incepe lucrul m isoind ferastraul in sus ~i in jos ~i apastnd usor inainte (fig. 34). In t.impul lucrului se va urmari ca p tnza sa aib a 0 m iscare pcrpend iou lara pc supraf'ata placajului. Cel ce lucreazii va sta Iin ist.it ~i va urrnari cu atcnt ie inaintarea pinzei de-a lungul conturului desenului. Cind conturul face 0 cotitura, se intoarce placajul, nu Ierastraul. La cot itur i bruste , mersul pinzei se va incetini, iar placajul se intoarce cu a tent.ie ~i fiira graba. Daca desenul e complicat cu taieturi interioare, se taie mai intii toate orif ic iile ~i ab ia d upii aceea, conturul exterior. Pentru a taia un orificiu in placaj, se face mai lnt.ii in marginea lui 0 gaura cu sula. Dupa aceea se desface unul din capetele pinzei ferastr:aului din clema , pinza se trece prin gaurii ~i apo i se Iixeaza din nou in clerna. Aceasta operatic se face cu rnulta grija, pentru a nu rupe pinza. Dupa ce se term ina de taiat or ificiu l , pinza se scoate in ace lasi mod din tiiietura. La un lucru indelungat, pinza se tncalzeste, se uzeazii mai repede ~i se rupe rnai user. De aceea , va treub i s-o racim din cind in cind, ungind-o eu 0 eirpa umez it.a sau intrerupind put in lucrul.
78

Suprafete le obiectu lui taiat cu traforaju 1 se eurata cu a ten tie: rnuchiile orificiilor rnai m ic i cu p ila , iar intreaga supralata, pe arnbcle parti , cu glaspapir fin. In aceasta carte se vor intilni foarte des modele de obiecte ce se vor taia cu traforajul. 0 data cu descrierea lor, vorn da §i desene lo pentru taierea eu traforajul. ln figura 36 se vad modele de litere care se pot tilia pentru a fi folosite Ia a lcatuirea titlurilor pentru gazete de porete ~i Iozinci. Litere Ie de dimcnsiune necesara se desoncaza pe hirtie cu patratele (foi din caiete de aritrnetica) sau pe hirtie m ilimetrica. Transpunind dupa aceea desenele pe placaj, se va calcula cite liLero de un fel sint necesare, pentru a ~ti de cite ori trebuie copiate. :Literele taiate ~i curatate se VOl'vopsi sau acoperi cu bronz argint.iu sau auriu. Daca Iiterele se VOl'apIica pe un fond de culoare inchisa , e Ie pot rarn ine ~i nevopsite. Literele se aseaza la d istante cgale , verificind cu rigla daca sint la ace lasi nivel. Apoi se Iipesc cu dei pe carton, tesatura sau placaj. Daca, lnsii , literele se fixeazii numai temporal', se vor folosi pentru fixare, tinto sau ace cu gamalie. Fer a s t r a u leI e c t ric de t I' a for a j . Cu ajutoru l e lev ilor din clasele m ai mari , membrii cercului "Miini lndeminatice" pot eonfectiona un ferastrau o lectric , care Iucreazii fara pinza. Pontru asta, va trebui sa se procure un transforrnator care coboara tcnsiunca pina la 4-2 vo lt i (transformator de sonerie), 2 metri de §nur, un feril.strau de traforaj cu cadru de lernn §i 15 centimetri de sirma de resou electric sau a It dispoz it iv de incalz ire (s lrma de niehe lina , de constantan sau din alt material similar). Diametrul sirmei trebuie sa fie de cel p utin 0,5 mi limetri. Un capat al ~nurului se desp leteste pe 0 1ungime de aproximativ 75 centimetri. De pe ambele fire se scoate izo latia de bumbac, lasind intacta izo latia interioara de cauciuc , Unul din fire se scurteazil, iar capatul l~i se curata ~i se Iixeaza de clema de jos a ferastraulu i, care ma i inainte a fost de asemeni bine curatata. Ce lalalt fir se aseaza de-a lungul cadru lu i ferastrau lui , pina 1a olema superioara de care se fixeaza. Firul se prinde de cadru cu bucate le dreptunghiulare de carton, fibre sau a It material izolant (fig. 35). Bucati le de carton pot fi lip ita cu clei sau fixate cu tinte. Trebuie nrmarit ca izo latia de cauciuc a firului sa nu fie nicaier i deterioratiL Pentru ea snuru l sa nu se despleteasca, 79

Fig.

35. Feriistraul

electric

de

traforaj.

locul de undese desfac firele va fi in Iiisurat cu handa izolatoarc. Capil.tul libel' al ~nurului se leag/I. de hornele transf'ormatorulu i. In clemele ferastraullli de traforaj se Iixeaza bine s irrna de resou , Transforrnatoru I se conecteaza Ia rete a prin tr-o priZil obisnuita. Sirma devine repede incandescent!'\. Apasata pe p Iacaj, ea va arde placajul in locul de contact, efcctuind astfel ta ierea. Cu Ierastrau l electric de traforaj se Iucrcaza rnai usor dectt cu cel ob isnu it.. Sirma se apasa usor de placaj, m isnindu-se usor Ierastraul in sus ~i in jos , ca la un t raforaj ohi~lllIit. Dacii nu se face aeeasta m iscare , sirma, facind contact cu p lacajul numai intr-un singur loc, va arde repede Iernnul ~i se poate intimpla ca tiiietura sa nu iaRa eoreota. Fcrastrau l electric de traforaj este deosehit de ut il pentru executarea conturelor exterioare. Pentru a taia diverse orificii, sirma se introduce printr-o gaura , la fel ca ~i pinza de ferastrall; nu vom u ita tnsa de a deconecta in prealab il transformatorul. Tens iunea de 4 vo lt i cu care lucreazii ferastraul este abso lut nepericuloasa pentru ac~la care tl fo loseste , Trebuie insa exp lieat membrilor cerculu i cil nu se perm ite conectarea ferastraului la retea fiirii fo.losirea unui transformator coboritor, intrucit in caz contrar sirma care tine loc de p inz ii se va arde in tr-o clipa. Rez istenta (s irrna) din resoul electric nu se arde, deoarece fiind riisue ita are 0 lungime mult rnai mare ~i crceaza curentului 0 rez i-

stenta apreciab ila.


80

Fig.

3G. Literc

si cifro care poL Ii cxccut.atc

eu fcrustl'uul

de

traforaj. 81

6 - Mlini indemlnatice

SinguruI dezavantaj pe care-I prez.inta lucrul cu Ierastraul electric de traforaj este fumul care se Iormeaza la arderea p lacajului. De aceea, cind se Iucreaza intr-o inoapere mai mica, ea trebuie sa fie aeris ita cit mai des.

PIROG RA VAREA

Pirogravarea este 0 indeletnicire foarte interesant.a, Cu acest _procedeu se pot decora multe obiccte ~i so pot confeet ioria diverse tabele sau inscr ipti i. Prin p irogravura se poate executa insigna de p ionier , care .ma i tntti a fost taiata cu Ierast.raul de traforaj. Tot prin pirogravura se poate oht.ine 0 frumoasa decoratie Iront.ala pentru gazeta -de perete. De asemeni, se pot pirograva desene decorative pe capa-cuI pcnalului sau a altor obiecte din lemn , rnsu~indu-~i tehnica p irogravari i,mcmbrii cercului vor reusi sa efectueze ~i lucrar i mai d if ic ile , ca, de exemp lu , d ifer ite desene sau ch iar tablouri.

Fig.

37. Acul electric

de pirogravat.

Fig. 38. Dcsenc care pot fi execut at.c prin pirogravaro: inslgna de pionicr, dccnrat ie fronLal)! pontru gazot.a de perote, capacul unui penal, diferite Ieluri de rarne.

Fig: 39. Modele de descne pentru p irogravarca ramclor (dreapta pirogravata dupa taierea eli Icriistriiu l de tratoraj).

-- ram"

Pirogravarea se efectueaza cu a c u I e I e c t ric' de p i r o g r a v a t. Pentru a confect iona un ac electric de p irogravat este nevoie de un transformator coborltor de tensiune, 7 cent imetri dc s lrrna de roz isterrta , snur ~i un miner de lemn lung de circa 12-15 cm. In l ipsa unu i miner special se poate folosi, de p ilda , mincrul unui ferfistri.iu de traforaj vech i, al unci alte sculo sau se poate confectiona unul d intr-un lemn taro , cum ar Ii , de p ilda, mesteacanul, De-a lungul m inerulu i, in contrul Iui , se va executa 0 gaura patrunsa cu ajutorul burgliiulu i sau cu 0 vcrgea met.alica inro~ita in foc. Prin aceasta gaun'i so introduce snurul. In capatul mtnerului , do ambole piirti ale gaurii, se Iixeaza en ajutoru l a patru surubur i m ic i,cu cupete rotunde , doua p lacutc din alarna sau CUPl'U. Capetcle snurului so dcz izo.leaza putin ~i so rasucosc in forma do buclii , Apoi sc Iixeazii cu cite 0 §aiha de a lamii sau cupru §i un suruh , asa cum se verle in figura 37. Sirma de J'ozistentii se indoaio asa cum se vede in figura 37. CapeteJe s irme i so rtlsuccSC in forma do bucla ~i so Iixe aza ell ceIe la Ito dcua suruburi de p lacu to , Toate co nexiun ile vor fi clccluate eu atentie ~i' in mod trainic. Plaeuta, saibele , capctcle s irme lor si insii~i s lrma se curata pina la luc iu , iar ~nruburile so string pina la refuz . In cazul unui contact prost, concx iun ilo se Incalzeso foarte tare; de aceea, este mai b ine sa se l ipeasca Iocur ile de conexiune. In locul p lacutelor , so pot folosi c1emele de la 0 dulie de bec electric. In aceste clorno se f ixeaza mai usor capetele s irmelor. Clernele se Iixeaza de miner cu surubur i foarte m ici , largind in prealab il orificiul prin care se insurubcaza. Capetele ncizolate ale Iirelor nu trebuie sa Iaca nioaieri contact, pentru cil pot provoca un scurtcircuit. De aceea, capetele firelor so infa~oara in apropierea p laeutelor cu fi~ii inguste de banda izolatoare. Minerul aculu i electric de pirogravat se curata cu glaspapir, apoi poate fi acoperit cu lac. < Desenul decorativ care urmeaza a fi efectuat prin pirogravare se transpune pe obiectul de lemn cu ajutorul unei h irt.ii carhon la fel ca §i in cazul lucrului cu Ierastraul de traforaj. Suprafata lernnului se va curata §i indrepta in prealahil cu glaspapir. Acul electric de p irogravat se co necteaza de borna ,,2 vo lti" a transforrnatorului, iar acesta se conecteaza la retea. Cu strrna incandsscenta se atinge usor lernnul §i fara graba se trece cu ea 85

Pfirogravatelsalaiba. 0 grosf~me uniorma , acu e actr ie va I apasat uniform. Pcntru ca ccl ce lucreaz.i sa obtina un contur corect, lum ina fj!1Ji!:l'liJ,mlalliijl'i~m:~:!;ii!"I~:; ."-;:;;;; treh u ie sil cada asu pra desenu Iu i din fa\a ~i din partea stingil. Daca tens iunea de 2 vo lti nu &-- .ji~;;_ ';"'~ reuseste sa incinga sirma - 'care trobuie sa a iba 0 culoaro rosie dcschisa - acul electric va fi cog"" t:i:l .. _-_-:.:~ nect.at la borna ,,4 vo lti". E - _. Dupa tcrm inarea pi;ogravarii eonturelor, so trece la po rt iun ilo umhrite ale desenulu i. Urnbrele se fac ducind m ai multe Iin ii una linga alta, ca la 0 hasurare , p inri cind rezu ltii 0 pata pirogravatu con t.inu.i , Pentru usuriritii , se vor alego desone care sil a iba cit mai putine port iuni umbrit.e , Cind se Iucreaza cu acu l de pirogravat ~i cu ferastrau l elec~ tric do traforaj, trebuie respectaFig. 10. Scu le Iolosite pentru scu lp- tii cu strictc]e ul'miitoarea reguLura in lemn: Hi: in pauza lucru lu i, transfor1- Lrlccag: 2-dnJti; 3 -suIA; I. -cia· matorul va Ii in modobligatoriu can de Iemn , deconectat, iar acul nu se va pune pe rnasa , pinii cind s irrna nu se raceste. Dup a pirogravare, ohiectul poate fi acoperit cu un lac incolor.
I,-,j"..•

OO'I£<j;":";'::"~ill:'~.,

"",,,,,:~-R'X='"

: ," ','
*T~

,2

peste conturul descnului - mai intii peste conturul exterior, dupa aceea peste eel interior. Fiecare linie inceput.a va fi dusa p inii la capat, fara a 0 lntrerupe pentru a trece la 0 alta linie. Pentru ca Iiniile

SCULPTVRA

IN LEMN

Ob iecte le din lemn, in af'ara de cele confect ionate din placaj, pot fi infrumusetate prin diferite sculpt.uri. Pontru sculptura este foarte nimerit lemnul de rnesteacan sau de tei. 86

Fig.

41. DiferiLe proccdcc

de

IUCTH.

Pentru executarea sculpturii sin t nccesare urmatoarels scule: un briceag cu lamele bine ascutite , diferite diilti de lemn, 0 sula §i un ciocan de lemn. Este de dorit ca cercu l sa a iba diilti plate §i sem irot.unda , cu tiii§uri de dif'erite liitimi.
87

lata cum se face 0 sculptura. Pe 0 bucata de lernn hine ge luita se transpune cu ajutorul hirt.iei carbon desenul ee urmaazii a fi executat. La tnceput se vor alege descncle eele mai simple, constind numai din 1inii dreptc. B inotntelcs ca t ineri lor sculptori Ii se da deplina Iihcrt at.e in alcgerea ~i executarea descne lor care Ie p lac. Inainte de a ineepe Iucrul , desenul va fi stud iat eu at.ent.ie , pentru a se determina cu prec izic care din purple lui VOl' trcbui sa fie in relief ~i care - scobite ; in ce ord ine se va efectua scu lptura; ee 01J81'a\ii se dectuC't(zii mai lrine cu da ltu ~i unde e nev o ie de briceag. ' Sii presupunem cil. do i-im su execut.am pe latur-ilo unui suport de lernn un desen cornpus din dow} chen are paralele (fig. ft2). Chcnarul inferior cste compus din adincituri de forma unor patrate le. Adinciturile se taic folosind acclcasi procedce intrebuintato p eritru ta ierea ell dalta in scindu ra a or-if'ioii lor. Da lta se aseaza rind pc rind pe Iiecare Iaturii a putl',}\elului ~i pr in 10v ituri usoare , executate eu ciocanul , Laii;lul ei se infigc in lemn aproximativ :2 milimetri. Cind putl'utclul a fost taiat de jur imprejur, se scohestn eu da lta ,~i ap oi , m isctnd d alta de jos in sus, se lndepartcazji partca decupat.i. Daca figurile care trehu ie t,J.iate au 0 Iatura mai lungu, p ort.iu nca de lernn din in tor-inru I con turului lor nu se seoate 0 datu, ei cite put in in mai multe rinduri. In af'ara de aeeste putrateIe, dcsenul m ai are pe mijloc 0 linie frlnta, formata din segrnento ee se unesc sub un unghi de

~ig.

4~. Modele

de descnc

pcntru

sculptura

In

Icmn,

88

45°. Segmsnt.ii au forma unor §an~ule~e cu laturile inclinate. Pentru a t11ia un asemenea ~antulet, dalta se aseaza pe conturul desenat al segrnentului sub un unghi de 45° §i prin Iov ituri de ciocan se infige in lemn. Dup a aceea , da lta se aseaza pe a doua linie paralelacu prima §i se scobeste Iernnul sub ace lasi unghi. Capetele ~antule~elor se taie cu virful briceagului. Tot cu briceagul se cul'tiFf ~iintuletul de aschii. Micilo triuRghiuri aflate intre colt,urile Iinici frinte sint scob ite de la margine spre centru. Ele se VOl' taia numai cu v irfu l briceagu lui. Excrnp lu l de rnai sus nc arata ca sculptura in lemn, chiar a u nui dcsen simp lu , cere de la executant rnu Itii rahdare §i perseverentii. Lucrul cel mai difie il pentru tncepatori este obpnerea unci adincimi unif'orme a lini ilor de ace lasi fe l ~i respcctarea riguroasa a dimensiunilor. In caz contrar, sculptura obtinuta va uvea un aspect neingrij it; dar dcprinderca necesara se capata re: pede. Lucrul se usureaza in mare masura daca cercul de pionieri va avea 0 gamitura do dalt i diferite. Insa chiar daca exista numai 2-3 daJ~i (da lta tngusta , plata sau sem iro tunda) ~i bricege se pot executa desene decorative Ioarte reusite , Obiectele sculptatc in lemr-, ca ~i cele pirogravate pot fi acoperite cu lac sau vopsite.

89

I~IPLETITLRI

DIN Nt:IELE
MATEnIALE

~I COAJ A DE MESTEACAN
$1 SCULE

Din nuiele §i coaja de mesteacan se pot implet i numeroase ob iectc: cosulete pentru cu lesul fructelor, sem inte lor , c iupercilor, mcb ila pentru gradinite de copii etc. Din coaja de rnesteacan se obtin co~ulete foarte usoare ~i comode pentru culesul diferitelor fructe, cutii pentru pastrarea semintelor in Iaboratorul de ~tiintele naturii, d ifei'ite obiecte utile pentru camera pioniorilor, pentru cercurile tinerilor natura list i ~i in genera l pentru fiecaro scolar. . Cosu lete le ~i celelalte obiecte se impletesc de cele ma i multe ori din nuiele de rach ita , care oreste pe malur ile riur ilor si lacurilor. Pentru imp let.ituri se vor Iolosi nuielele tiiiate pr irnavara , imediat dupa topirea zapez ii, acesta fiind anot impu l cel ma i potrivit pentru stringerea materialului. Binelntales , se pot, folosi pentru Imp let it ~i nuiele tiiiate in a lt anotimp , insa in acest caz ele sint mai putin Ilexib ile . Nuielele se taie ob l ic , de sus in jos, cu un cut.it ascutit , ~i cit mai aproape de pamint. Nuielele proaspat taiate pr-imavara se indoaie de minuna, fara nici 0 alta prelucrare pre lim inara. Daca , insa, Ie piistram un t imp ma i indelungat, va trebui sa Ie inmu iem ~i sa Ie aburim inainte de imp let it pentru ca sa devina Ilex ib ile, In ace lasi feJ se va proceda ~i cu nuielele taiate vara, toamna sau iarna , Pentru inmuiat nuielele se aseaza intr-o alb ie sau intr-un hutoi, in care se toarna apa , Operatia de inmuiere dureaza intre 5 ~i 15 z ile - in functie de t impu l cit au fost pastrate §i de gradul
90

Din t imp in t imp se sch imba apa din alhie sau din pot fi muiate in apa unui piriu sau riu. Aiei ele se aseaza intr-un loe nu prea adrnc , in apropierea m a Iulu i. Nuielele tnrnuiate devin ~i ma i Ilex ib ile daca vor Ii ap o i ahur ite sau lncalz ite in apa clocot.inda. Pentru aeeasta, nu ie le le se ascaz a intr-o alb ie met.a lica sau intr-un cot Ion pentru fiert rule , care se umple eu apa fierbinte §i apo i se acopera. Nu ie le le astfel preluerate i§i vor pastra Ilexib ilitatea t imp de eiteva z ile , In afar;'! de rach ita , se pot folosi pentru Iu orar i de imp lot it p ip irigul sau alte plante acvat ice , care dau Iastari lungi §i subI ir i. . Coaja de mesteacan se desprinde usor de trunch iul eopaeu lui. Ea poate fi reco ltata in orice anot imp , Insa eea mai rez ist.enta ~i Ilexib ila este eea obtinuta vara , de pe trunchiurile ma i groase. Deseoj irea trunch iulu i de mesteacan se face eu un cut it hi no nscut it. Pentru asta, se face in trunch iul mesteacanulu i 0 erosUltura usoara de sus in jos, avind grija sa nu se at inga lcm nul . .\Iarginea crestatur ii se indoaie ~i se smulge eu m ina Iisia de coaja din jurul trunchiu lui pina la cea lalta margine a erestiiturii. In j'p]ul acosta se pot obt.ins fi~ii late de coaja. Ffsi ile mai ingustc (Iat.e de 2-3 em), neeesare pentru imp let.itu l cosulete lor-, se ohtin clesprinzind eoaja de pe trunch iu l copacu lu i in sp irale , de sus in jos , cautind a seoate fi~ii cit m ai lungi. Ftsiile de coaja se a~eaza ill st.ive ~i se usuca 2-3 saptamini intr-un loe racoros: obiectele «onfect.ionate din coaja b ine uscata nu se vor m ai deform a. Daca roaja s-a useat prea mult devenind Iartmicioasa, se va inmuia

hut.o i, Vara , nuielele

lor de useare.

"U

apa calda.

Capetele nuie le lor sau eoaja de mesteacan din care pletese obieetele, se lipesc eu clei de t lmp larie , de caze universal, airma sub tire , a1;a ~i cuie m ic i, Prineipa1a seulii fo los ita Ia lucrar ile de imp let it este h ine ascutit. De aserneni sint necesare: un foarfeee pentru coajei de mesteaei'in, 0 sula ~i un eioean de Iem n.
IMPLETlTUL NUIELELOR

se imina sau cut itul taiatu l

I iL nuiele,

in cele ce urrneaza deserierea unor proeedee de imp leluind ca exemplu doua cosuri: unu l de forma ci lindr ica ~i ce la lalt de forma rotunda. 91

Dam

C 0 ~ u I rot u n d se imp leteste in felul urmator. Sealeg doua nuiele de acee asi grosime, carora l i se taie capetele suhtiri. Lungimea nuielelor depinde de marimea pe care dorim sa 0 a iba cosu l. Cosul poate avea, de p ilda , un d iametru de 50-60 cent imetr i, ~i atunci lungimea nu iele lor va fi de 160-190 cent imetri, Nuie le le se indoaie in forma de cerc; indoirea se face eel m ai usor folosind drept sab lon 0 hucatii rotunda de lerun , un huto i sau un alt ob iect asemiiniitor Capetele nuicle lor se taie ob lic ~i se Iixcaza cu cuie sub tiri sau cu strma. Apoi se introduce un cere in cclalalt , f'ixindu-I in poz itie perpend icu lara , cu ajutorul unci nuiele sub tir i, lnfu~Ul'ata de 5-6 ori p enl.ru a capata rcz istenta nccesara. Cercul or izorital va const.itu i marginea cosulu i; partea inferioara a cerculu i vertical va forma baza fundului, iar p artea superioara va servi drept miner. So taie acum 4 sau 6 nuiele av ind 0 lungime de doua ori m ai mica decit cele fo losite pentru cercuri. Capetele nu icle lor se ascut in forma de 10piIticu. Cu aceste capeto nuie lele se Iixeazii in punctele de inorucisare a cercuri lor: capetele astfe l ascut ite se trec sub imp lct.itura ce fixeaza cereurile. Doua sau tre i nuie!e se fixcazii astfo l sub marginea cosulu i, intr-o parte a baze i. De
2.

Fig.

43. Imp letitul


1 - ens rotund;

unui
2-

CO~

din

nuiclc:

co~ cl llndr!c.

"92

cealalt a parte a ei se fixeazji un numar identic de nuiele. Aceste nuie le-suport i se indoaie sub forma de semicerc. Dupa ce s-a facut sche letul cosulu i, se trece Ia impletitul prop riu-z is. Imp lct.iturn se face cu nuie le sub tir i. Capiitu l nuie lei cu care se imp leteste se indoa ie rind pe rind cind innun tru l cosu lui , cind inafari:i, nuiaua inconjurind nuie lele-suport i, cind d intr-o parte, c ind din cealalta. In felul acesta, nuiele Ie se Iixeaza train ic intre ele. Cind se ajunge la margine a cosului , nuiaua se indoaie ~i se continua lmp let.itu l de sus in jos : ajungind Ia Iundu I cosulu i, nuiaua se indoaie din nou ~i se lucreaza de jos in sus. Doua nuiele ali:iturate inconjoara fiecare nuia-suport din pi:irt! opuse. Cind se term ina nuiaua , capatul ei se t.aie oblic linga una din nuie le Ie-suporj.i, se aseazii pe locu l taiat 0 alta nuia ~i se continua impletitu1. Nuicle lc nu se vor innad i dec it la fundul san Ia marginea cosulu i. lata dar cum se imp le teste un cos rotund. C 0 ~ u lei lin d ric dest.inat pentru culesul carto lilor, Iructe lor ~i zarzavat.ur-ilor sau legume lor S8 imp Ieteste a lt.Ie l. Baza ~i nuie lcle-suport i a lecosu lu i so fac din nuiele lungi. Xumarul Ior trebuie s5. fie un numar par: 6,8 sau rnai mull. - in Iunct.i« do m:'irimea cosu lu i. Nuiele le so a~paza cruc is , iar punctu l de Inoruc isaro se leagtl cu 0 nuia sub t ir». In acest nod se Iixeazii ('apatul ascut it a I unei nuiele lungi ~i se lmp lctcste Iundu l cosu lui in cerc,treeind nuiaua rind pc r-ind , de sus in jcs ~i de jos in sus , printro nuiolole bazci. Cind fundul a ajuns Ia dimcnsiun ilc corute , capetelc l ibere ale nuiclelor b aze i (cole pr-inse cruci~) se indo aie in sus, transIorrn indu-se in nuie le-supor+i. In jurul lor se impletesc percti i cosulu i. Nuie Ie le se vor lmp let i astf'e l, incit gura cosu lu i stl se 1;'i1'gcasca treptat. Cind se ajunge aproximat iv la jumatatca inal[ irn ii, se introduc in irnp let itura capetole unor nuiele indo ite Ia jumatate , Acestea vor forma minorele. Fiecare miner se imp leteste din 3-4 nuiele. Dupa aceea, se continua eu Imp lct itul peret ilor plna sus. Marginca cosului ~i m inere Ie se infii~oar[l cu nuiele sub tiri. In t impu l tmp let itului, nuielele se bat cu un eiocan de lemn, pontru ca sa adere strins una de alta. Pentru impletitul altor obiecte se folosesc aceleasi procedee. 93

CONFEC'fIONAREA

OBIECTELOR

DIN COAJ.:\. DE MESTEAC.:\.N

Din coaja de mesteacan se confect.io neaza m ai ales cutii, cosulete §i cosnite , Pentru a ob tins 0 cutie dreptungh iulara , se traseaza mai Int ii pe 0 Iisie lata de coaja forma ei desfasurata , dupa care, forma se cresteaza cu un cut it §i se indoaie. Locuri Ie de indo ire se ro tunjesc usor , pentru a nu crapa coaja. In co lturi cut ia se fixeaza cu cIei, cu slrma, cu a~a sau cu fi~ii inguste de coaja trecute prin cresta turi. Pentru 0 cut ie rotunda sau ova la , fundul se taie din placaj sau din carton gros, peste care se lipeste coaja de mesteacan. Apo i, dintr-o fi§ie de coaja se taie forma desf'asurata a peret.ilor cutici , care se indoaie §i se Iipeste de fund cu clei. Marginile coaje i se aseaza una peste alta §i se Iixeaza printr-unul din procedee le descrise ma i sus. Marginile late ale obiecte lor oonfeotionate din coaja de rncsteacan se m a i pot imhina Intr-un fel, §i anume : de-a lungul unei margini se taie niste dinti care se introduc apo i in crestaturi corespunzatoare facute in cealalta margine. Daca fundul cutiei este taiat dintr-un p lacaj gros sau
9;
I I ;

~=;l-----;J

----

- -------==~
" 0C

---~

·~--n ...

Fig.
1cutie

44. Obicctc confcctiouatc din coa jii de mestcacan:


4: 2 - cutie cl li ndrl ca ; 3 - cosulct cosutet cu desene decoratrvc. impletit (co~nita);

dreptunghlujnra

94

«lintr-n scindurica , marginea inferioara a peretelui din coaja de mesteacan poate fi Iixata de fund cu ~inte sau cu ace. In ace lasi mod so poate confectio na ~i capacul cutiei. Cosu letele din coaja de mesteacan se lucreaza atit dupa procedeul descris maisus, cit ~i dupa alte procedee. Perati i cosuletului , de exemplu, se pot lip i suprapunlnd marginile fi~iilor de coaj a ~i imbinindu -Is , pentru a asigura 0 m ai mare rezisten~a, cu 0 pang lica ingusta de coaja trecuta prin crestaturi corespunzatoare. Un cosu let moale - co~ni~a - poate fi facut din fi~ii inguste de coaja , impletite inoruoisat , in forma unei table de sah , In a lte cap ito le vom mai descrie citeva obiecte confectionate din coaja de mesteacan , Obiectele din coaja de rnesteacan pot fi decorate cu desene executate fie cu culori de u le i, fie prin decupare. Coaja de mesteacan poate fi ap licata prin lip ire cu c1ei pe unele ob iecte din carton sau p lacaj.

9.5

PREPARAREA

CLEIULUI

Tinerii constructor i folosese foarte des la lucrari le lor cle iul ~i papul. In ee pr ivaste \olosirea aeestor materiale , ei vor trebui sa respeete urmatoare le reguli generale: - suprafete le ee urmeaza a f i lip ito so ung eu un strat uniform de elei sau de pap. Cle iu l nu trebuie sa con~ina coco loase sau partieule tari; - la lip irca h irt ie i pe carton, se unge intotdeauna h lrt.ia , niciodata cartonul, Cind se liposc p iese de lernn , se ung cu clei ambclo p iese ; - hirt.ia unsa eu pap se las a sa stea 1-1,5 minute inainte de lip ire , Piesele de lem n unse en elei de t irnp lar ie sau de cazeina se lipeso imecliat; - obieetele sau p iese le ino leiate se usucii intr-un loc cald , insa nu fierbinte, ~i pe cit posib il sub prosa sau suh 0 groutate , Rareori se foloseste c leiu I gata proparat. In m ajor itatea cazurilor , t inerii construetori i~i vor prepara singuri cleinloperatic care trebuie insu~ita de to ti membrii eereului "Miini lndeminat.ice" .

PAPUL

Papul se preparii din amidon. Pentru prepararea papului , amidonul se pune tntr-un vas de aluminiu sau em ai lat , se toarna peste el 0 eantitate mica de apa reee, apoi se amesteca eu un beti§or de lemn pina se obtine 0 pasta eonsistenta, asem anatoare eu
96

sm lnttna. Peste aceasta pasta se toarna , sub forma unui fir sub~ire, 0 cantitate de apii clo cotinda de zece ori ma i mare declt cantitatea de amidon. In tirnpu l cit se toarna apa, pentru a se evita forrnarea CO(OIoase lor , pasta sc amosteca continuu. Curind , arn idonu l ineepe sil sc trn nsformc , devenind transparent ~i gelatinos. Acum se m a i ad auga 0 mica cantit.ate de a pa c locot.inda , pentru ea papul sa nu fie proa eonsistent, ~i dupji acne a rn asn ohtinutii se laea sa so riiceasca. Coaja forrnat.a in t impu I rao ir ii se indepartcaza inaintn de fo los ire. To tusi , este ma ib ine ca papu l sa fie intrebuinlat ca ld. . Papu l poate fi preparat ~i din ruinii de secara sau de griu. Friinu so fierbe ea ~i arn idonu l sau , dupii un a It pro cedeu , se introduce faina in apa clo cot.inda sau calda ~i se amcstcca tot t impu l pe un foc Incct , plna cind intreaga rnasa incepe sa Iiarba. Pentru papul facut din fil.ina ob isnu ita , so cere 0 cantitate mai mica de apa dccit pentru parul din amidon. Papu l so stricii repede , in special in lunile de vara: papul din fain:'i devine inut ilizabi l a doua z i, iar papul din amidon - dupa 4-5 ore de la preparare. De aceea , papul se va prepara Inainto de a incepe lucru l ~i num a i in cantitatea necesara.

CLEIUL

DE DEXTRIN

Pentru lip irea h irt ie i ~i a cartonului se mai Io Ioseste §l cleiul de dextr ina. EI este transparent, lipeste bine ~i poate fi mult tirnp pastrat in borcane de st.icla bine inchise. Cleiul de dextrina se gaseste in corner] sub forma unei paste consistente (cle iu l de fotografii) sau sub forma unui praf de culoar e alba sau galhenii. Prafu l de dextrina se obtine printr-o prelucrare specia la a am ido nulu i. ' D ext I' ina g a I ben a se d izo lva in apa nu prea rece. Pentru d izo lvarea a 50 g praf de dextrina se .ia aproximat iy 0 jumatate pahar de apa. Este b ine , Insa nu ob ligatoriu , de a se adauga 10 g de zahar ; aceasta contr ibu ie la mar irea capacitatii de lip ire a dextrinei. Praf'u l urnsz it cu apa se amesteca cu grija lntr-un vas de sticHl. sau erna ilat., evitlndu-se formarea cocoloa§elor. D ext I' ina a I base d izo lva la CeI ca ~i cea galbena,
7Mlini lndemlnalice

97

insa trebuie apoi tncalz ita la un foc slab, amestecind-ocontinuu. Dup a ce praful s-a d izolvat ~i pe suprafata cleiulu i incep sa apara ba~ici de aer, se lnceteaza Inea Izirca. La 0 Inca lzire indelungata ~i la 0 temperatura r id icata (peste 90°), cleiul capatii 0 culoare inchisa; de aceea nu trebuie sa fie inculzit pina la Iierbere. Cleiul gata preparat va fi strccurat pri ntr-un tifon curat. Daca urmeaza a fi pastrat vreme inde lungata , se va turna in el c it.eva picaturi de Iorrna lina sau de solut.ie do fenol. Daca cleiuI e pre a consistent, SQ vu d iluu cu apa fial'tii ~i riiciti"i; dacii insa dorim sa oht incm un cloi rna i consistent, vom adauga citeva picaturi de glicerin5..
CLEIUL DE RA$INA

Cleiul de ra~ina are prop ietati excelente: Iipeste htrt ia mult mai trainic decit papul sau cleiul de dextrina. Clciul de ra~ina se obtine cu u~urinta acolo unde cresc v isi ni , pruni sau cai~i. Pe trunch iur ile aces Lor copac i se formeaza noduri dintr~o ra~inii galbuie - material excelent pentru prepararca cleiului. Ra~ina culeasa se cura~a de bucatcle le de coaja , se usuca ~i se p iscazii. Sub aceastii forma, ea poate fi pastrata timp indelungat intr-un vas de sticla. Prafu l acesta ~i cleiul preparat din el este cunoscut ~i sub denumirea de "gumarabic". Uneori, aceasta denumire se foloseste in mod gresit ~i pcntru c leiu l de h irou , care, insa, nu se prepara din ra~ina ~i nu poate fi ut ilizat pentru oonlect.ionarea obiectelor din carton ~i h lrt ie , deoarece le ingalbeneste. Pentru a prepara cleiul de ra~ina, se iau bucati de ra~ina proaspata sau 0 cantitatc oarecare de praf ~i se .dizo lvii in apa calda. Dupa citevaore, ra~ina va fi cornplet dizolvata ~i so lutia poate fi Jolosi ta.
CLElUL DE TIMPLAmE

Cel rn a i bun clei pentru lip ire a Iemnu Iu i este cleiul de timdin oase, cop ite , deseur i de p ie le , ~i se ;gase~te in -comer] sub forma de p laci hrune .. Cu c.it p lae ile sint -de culoare mai deschisa , mai transparente ~l mal tari, cu atit ICaHtatea c-leiului va fi mai buna.

wlatie. El se prepara

98

Fig.
1.-

45. Diferite

vase

pentru

fiert

clciul :

vas electric; 2 - vas ohlsnuit (pentru orice rel de tnca Izire): 3 - vas conrccttonat eu mtjtoace proprii; 4 - supor t pentru un astrel de vas.

Cleiul de ttmp larie trebuie fiert. Pcntru asta se cere un vas : I)(',~ial. EI consta , de fapt, din d ouii vase, dintre care cel mai III i,: ostc introdus in vasul mai mare, fara a sta pe fundul lui. (:I"illl se pune in vasul mai mic, iar in vasul mai mare se toarria "1';1. Vasu l care oontine cleiul nu vine prin urmare in contact cu l'II'IIi, ci nurnai cu apa fierbinte. De aceea , cleiul nu se arde §i IIII.:-;C l ipeste de fund. Un vas de acest Iel poate f i oonfect.ionat ," II~urtnt,a din doua cutii de conserve. Imprejurul cut iei mici :.t' infu~oara 0 sirrna din care se fac doua brate laterale, cu aju1,,1'IIicarora cut ia mica e tinuta in suspensie in cea mare. Unul "ill brate - cel lung - serveste drept miner. Pentru a d izo lva placa de clei', ea se infa§oara intr-o cirpa :,:1 :-;" sfarima in bucat i cu ajutorul ciocanulu i, Bucat ile de clei se pun in vasul m ic ~i se toarna peste ele "1'(1, pina ce acopera putin bucat ile de clei. Cleiul ramine astfel h inmuiat ptna a doua z i (sau cel putin 12 ore). Dupa inmuiere , ,·I"iul se va pune la fiert. Vasul mare se umple p ina la jum atate "11apa, se introduce in el vasul mic care coritine cleiul Inmu iat :.:i intregul vas se aseaza pe foc. Pentru incalz.it , se poate folosi ,.:i un resou electric. Daca cleiul se fierbe pe primus , Ilacara nu t rubu ie sa fie prea puternica. Cleiul se Incalzeste pina cind se dizo lva complet , traasform lndu-se lntr-o masa lichida omogena. Nu se permite ferberea
7*
99

cleiului, deoarece dupa fierbere el i~i p ierde intrucitva din capacitatea sa de lipire. Cleiul gat a preparat nu trebuie sa fie prea consistent. Daca introducem in e1 un betisor si-l scoatem irned iat , cleiul va trebui sa se scurga de pe el intr-un suvo i subt ire , neintrerupt, fara a forma p icaturi mario Daca cleiul e prea consistent, i se adauga apa in t impu l inca lzir ii. Cleiul de t.imp lar ie nu rez ista la urnezea la ~i se umf la sub act iunea ei. Daca avcm de l ip it , de exemp lu , modele plutitoare, vom adauga in cleiul fierbinte, pina la un sfert din cantitatea lui, ulei de in fiert sau ulei de in simp lu. In cazul acesta, cleiu l devine rez istent la apa. Cleiul de t imp larie este Io losit in stare fierbinte ~i de aceea se vafncalz i de fiecare data. inainte de folosire. Insa , in urrna deselor incalz ir i, cleiul i~i p ierde proprietat ile sale de l ip ire, De aceea, nu se va prepara 0 data 0 cantitate prea mare de cleL Mai trebuie sa se tina seama ~i de faptul ca intr-un vas de fier cleiul se inch ide repede la culoare ~i capata un aspect m urdar. Cele ma i bune vase de fiert clei se fae din aramii. Daca in vas rarn ine clei, se va turna dcasupra lui un strat subt ire de ap a rece: inainte de a retncalz i cleiul, apa va f i scursa. Cleiul nu se va p astra prea mult t imp in vasul de clei, deoarece se descompune. Descompunerea poate fi insa imp ied icata adaugind 0 mica cantitate de formalina. Clciul de t.lmp lar ie se adauga uneori in masa de Rap sau de clei de ra~ina, pentru a asigura 0 trainicie mai mare l ip it.ur ii.

CLEIUL

DE CAZE}N A

Pentru l ip irea lemnului se Io loseste , de asemeni, cleiul de cazeina. Acesta rez ista la umiditate ~i asigura 0 lip ire trainica, Prepararea lui este mai simp la decit a cleiului de ttrnp larie. Cazeina se ohti ne prin prelucrarea chimica a unor deseuri de la fabricarea produselor lactate. Pentru obtinerea cleiului, se adauga cazeinei subst.arite alcaline. Cleiul de cazeina irita p ielea , de aceea minuirea lui se va face cu 0 deoseb ita atent.is. Cleiul de cazeina se gaseste in comer] sub forma unu i praf uscat, de culoare alba. sau galbena, de diferite nuanta, Cea ma i buna cazeina este cea alba sau cea galbuie.
JOO