q

F. M. DOSTOIEVSKI

HOTTJL CINSTIT
POVESTIRI
TRADUCERE.DE
WN,LYGHUI

Editura MondoRo
BueureEti
F. M, Dostoieuski

Mititelul afl5, cd bdie[ii Ei fetele

aur fost copii ca gi
el. Unii muriserd de foame, alfii inghetraseid, altii
muriseri de bdtii, ai[ii cd nu avuseserd cdutare.
$i toti erau acum aici, to[i erau ingeri, to[i erau tra
Christos, care le intindea m6inile Ei-i binecuv6nta pe ei
gi pe sirmaneh lor mame... Mamele std.teau de o parte;
recunogteau pe bdie$i Si pe fetele lor, ii sirutiu, le
gtergeau lacrimile de pe ochi gi-i implorau sd nu
pldngd, cdci aici era atAt de bine... VrrT*'"r"
A doua zi, s-a gdsit pe dupd lemne cadavrul
micufului inghefat.

Pom de Crdciun gi nunt5 / b

Nopti senine / l7
Ho[ul cinstit I 47
Crdciun I 65

7t
70
 Hotul cinstit - pouestiri

Descrlerea CIP a BlbHotecll NaSonale a Romfinlel

Dostoevsld, Fedor lrlthaitovich
Hotul clnsdt gt alte povestld/ Feodor Mihailovici
Dostoievski; trad.: WillyGhul. - Bucuregti : MondoRo,20l8

ISBN 978-606-695-096-1

I. Ghul, Willy (trad.) Ponn de Cr&ciun gi nuntfi

821.161.1

Zilele astea am fost tra o nuntd..., dar nu! mai bine

Coperta: Daniel Tutunel sd vd povestesc despre un pom de Crdciun. Nunta a
fost grozav de frumoas5; mi-a pldcut peste mdsurd de
Departament Difuzare mult, dar, intfi.rnplarea cealaltS. a fost gi mai frumoasi.
tel. 021-21I.25.00 Nu gtiu cum se face c5, atunci cdnd am v6zut nunta,
mail: comenzi @grarnar.ro miam adus aminte de pomul de Crdciun. Lucrul s-a
intdmplat aqa. Sunt vreo cinci ani de atunci; am fost
14 A n/.gralnar.ro poftit in aiunul Anului Nou, la un bal de copii. Acela
care m-a poftit era un personai prea bine cunosctlt in
lumea afacerilor cornerciale - lume ce-gi avea rela[iile,
cunogtinlele gi intrigile €i, aga inc6t $-ar fi pr.rtut
presupune cd acest bal de copii era pentru pdrin[i un
F. M. Dastoieuski
pretext de a se strAnge laolaltS o rnul[ime de negustori
Ei de a vorbi despre tot felul de lucruri interesante, intr-
un chip cu totul nevinovat gi intArnplstor. Eram strdin,
nu aveiun daraveri negustoreEti gi din pricina aceasta,
n-am prea fost supdrat de nimeni, foatd seara.
Mai venise un dorrn, care, pe cAt mi se pirea
mie, nu cunostea nici farnilia, nici nu era in legdturi
comercialS cu caputr tamiliei. Mi-a atras aten[ia inaintea
celorlalti.
Era un bdrbat inalt, slab, prea cumsecade la
infd[iEare Ei bine imbrdcat.
Se vedea c$t de colo cd nu era la locul lui in
miilocul acestei sdrbdtori de familie; cdnd se retrdgea
in weun col[, se putea vedea cd inceta sd zAmbeascd Ei
cd spr6ncenele-i negre Ei groase se lncruntau. in afari
de gazdd, nu rnai cunogtea pe nimeni. Din nligcdrile lui
se putea vedea cdt de mult i se urdse gi totuEi iucd
p6n-la sfSrgit, pe cAt putu mai bine, rolul unLli orn vesel
gi fericit. Mai pe urmd urrnd a{lai c5 era din provincie Ei
cd venise tn capitald pentru nu-gtiu ce afacere
incurcat5. Stdp6nul casei, cdruia-i adusese o scrisoare
de recomanda[ie, nu-l proteja din cale afard de mult,
dar din polite[e il pofti Ia balul de copii. Nu era loc de
cArtl, nu:i oferea nimeni [igdri, nimeni nu sta de vorbS
cu el. Poate ci lumea-'l cunoEtea dupd pene, ce fel de
,,pasd.re" era,
In afard de aceastd figurd, care in felul ei lua
parte la bucuria familialS a gazdei, irni mai pldcu un alt
6
Hotul cinstit - poaestiri
domn, care era insd cu totul deosebit de cel dintAi.
Asta, aa. il chema lulian &4astakowici. Cum te uitai la el,
putea-i vedea cd era unul dintne musa{irii de frunte.
Stdpdnul gi stdpdna casei se tot invArteau pe l6ngd el, ii
ficeau curte Ei-i prezentau pe to[i rnusafirii; pe el insi
nu-l prezentau nimdnuia.
Cand lulian Mastakowici spuse, cd arareori gi-a
petrecut wemea intr-un chip atAt de plScut, surprinsei o
lacrimi in ochii gazdei. Md cuprinse un sentiment de
teami in prezen[a unui om atdt de deosebit; dupd ce
m-am sdturat privind la iocurile copiilor md retrdsei
intr-un rnic salonaE gol, in care era pavilionul de flori al
stip6nei casei" Copiii fuseserd din cale afard de draguti
gi cu toate indemnurile guvernantelor gi ale mamelor,
nu voiau cu niciun chip s5 fie la fel cu cei mari. Cet ai
clipi din ochi, iefuiserd tot pomul de Crdciun pdnd Ia
cea din urmd bomboand gi rupseserd jumdtate din
iucdrii, inainte d-a fi gtiut rndcar, a cui era cutare sau
cutare jucdrie.
Cu deosebire atrdgdtor gdsii pe un bdiefaE buclat
gi cu ochii negri, care tot timpul md lua la ochi cu
puEca-i de lernn gi voia sd rnd ucidd. Aten[ia tuturora
insd, era indreptatd asupra unei feti[e de vreo
unsprezece ani, frumqrasd ca un ingeraE, sim[itoare,
palidi gi cu ochii mari, plini de suflet. Copiii o
supSraser5, gi, din aceastd pricind, veni Ei ea in salonul
in care m5 aflam eu Ei se ocupd de pdpuga ei. Cu mult
respect igi ardtau musafirii, unii altora, pe un fuicar
F. M, Dastoietshi
bogat - tatdl feti[ei. Unul fdcu observa[ia cd, de pe
acum, fata are trei sute de rnii de ruble zestre. CAnd md
intorsei la aceastd obsenvafie, spre a privi grupul in care
se discuta acest lucru, zdrii pe lulian Mastakowici care,
cu mAinile Ia spate gi cu capul plecat pu[in intr-o parte,
sta la pindi Ei asculta. Eu, pe de altd parte, nu puteam
admira indeaiuns Eiretenia gazdei, in ceea ce privea
impirfirea cadourilor. Fetei cu zestre de trei sute de mii
de ruble, i se dete pSpuEa cea mai bogatS. Apoi urmarS.
cadouri in linie descresc5ndS, dupd rangul pSrin[ilor
acestor copii fericiti. Ultimul copil, un bdiat de weo
zece ani, slab, mic, cu pistrui gi pdrul rogu, nu prirni
decAt o micd c5rfulie cu povegti, in care se vorbea
despre m5re[ia naturii, despre lacrirni induiog5toare gi
altele, fdri poze, ba chiar fSrd vignetd. Bdiatul, fiul
guvemantei, o vdduvS sirmand, era intimidat gi fricos"
Purta o hdinu[d siricdcioasd" Chnd i se dete cdrticica,
se invArtea cu priviri pline de dor, in iurul celorlalte
jucdrii; ar fi voit grozaiv sd se ioace cu ceilal[i copii, dar
nu indrdznea, se vedea cd-gi in[elege situa[ia. imi place
mult sd md uit la copii. Observai cd jucdriile celorlal{i
copii atrigeau grozav pe bdiatul cu p5rul rosu - se uita
la cei ce se jucau gl incepea sd glurneascd cu ei; unui
bdiat gras cu batista plin5 cu prdjituri ii dete singurul
mdr ce-l avea, pe un altul il duse in cArcd gi toate
acestea, nurnai ca sd nu-l goneascd de Ia teatru. Dupd
cdteva rninute veni un bdiat rnic gi obraznic inspre el
gi-l lud la bdtaie. Copilul nu indriznea sd plAngS" Atunci
8
llotul cinstit - pouestiri
veni guvernanta, mama lui, gi-i porunci sd nu-i supere
pe ceilalti copii. Bliatul se furiqd de acolo gi se duse in
acelagi salon in care era Ei feti[a. Se aqezd l6ngd ea Ei
amdndoi erau foarte ocupafi cu pre[ioasa p5puE5.
Eram aproape de o
jum5tate de ceas in
pavilionul de iederd gi cAt pe aci si adorm. Pe cAnd
ascultam cu jumitate de ureche la conversafia
bdiatului cu p6rul rogu gi a fetei cu trei sute de rnii de
ruble, conversa[ie ce se invdrtea exclusiv in jurul
pdpugii, il vSzui deodatd pe lulian Mastakowici ci intri
in salon. Se folosi de o ceartd intre copii, pentru a se
furiga din salon. Din locul meu de observa[ie nu
pierdusern din vedere faptul cd fdcuse cunogtin[d cu
tatdl fetei gi-l incurcase intr-o convorbire foarte
interesantd. Sta pe gdnduri, ca un om care socotegte
ceva pe degete.
Trei sute... trei sute>>, gopti el.
Unsprezece...
-
doispre-zece... -
treisprezece gi a$a mai departe.
$asesprezece * cinci ani! Sd presupunem 4la sut5... 12,
de cinci ori - 60, ei, pe acegti 60... si zicem, in cinci ani
fac - paty sute. Hm! da.". dar nu-i dd pungaEul cu patru
la sut5. Asta ia opl sau chiar gi zece la suti. Ei! cinci
sute, sE zicem cinci sute de rnii cel pu[in, asta-i sigur;
restul s6-l dea pe fleacuri, hmm>...
Termind considerafiile sale igi sufl5 nasul Ei voia
sd pdrdseascd odaia, c6nd zSri pe fatd gi se opri locu^lui.
Pe mine nu md vSzu cici eram ascuns dupd flori. Imi
pdru cd tremurd. de enervare; fie cE era socoteala ce-o
F. M. Dostoieushi Holul cinstit - pouegl!ry

fdcuse mai adineaori, fie cA era altceva, tn sf6rgit, iqi Ei, din cArpe, drSgutd. Tu, bSiete, du-te in
freca mdinile gi nu se putea opri in loc. Aceastd stare se salon
-
Ia camarazi, strigd lulian Mastakowici uit&ndu-se
urcd pAnd la extrern; in cele din urrnd izbuti sd stea cu severitate la bdiat.
locului Ei s5 arunce o privire plind de hotdrire asupra Bdiatul gi fata se supdrard, se 'luard de mdnd gi
viitoarei mirese. Voia si inainteze; privi in jurul sdu gi nu voiau sd se despartd.
apoi, ca Ei cum ar avea congtiin[a neimpicatd, se migcd
- $i gtii d-ta, pentru ce [i s-a diruit pipuEica
pe vArful picioarelor gi se apropie de fat5. Ii zAmbi, se asta? intreb5 lulian Mastakowici, coborAnd vocea.
aplec5 spre ea gi o sSrutd pe cap. * Nu gtiu.
Fata, Iuati pe neagteptate, scoase un [ipdt de Fiindc6 toatd sdptdmAna ai fost un copil
groazA. curninte.
Ce faci aici, copilul meu? Eopti el, privind in Dupd aceastd sfodare, se pdrea cd pe lulian
juru-i gi- mAngAind-o pe fatd pe obraz. Mastakowici l-a apucat ame[eala; vocea-i tremura; privi
I\e jucirn. cu bdgare de seamd in juru-i ca sd vazi dacd in afard
- Oh;cu Ssta? Iulian Mastahowici se uitd urAt la de bdiat, nu mai era altcineva care sd. asculte.
bdiat. - $i o sd md iubegti, drdgu[5, dacd oi veni in
Sufle[elul meu, ar trebui sd te duci in salon, -
vizitd la pdrin[ii d-tale?
-
zise el privind c6tre bdiat. Voia s-o mai sdrute odat5 pe fatd; bdiatul cu
Acesta tdcu Si-l privi cx..r ochii rnari. Iulian pdrul ro$u, vdzAnd cd feti[a era c6t p-aci sd pl6ng5, o
I\{astakowici privi in iuru-i cu bigare de seamS gi se apuci Ei mai tare de rnAini Ei de rnila ei, incepu sd
plecd din nou spre feti[d. plAngd Ei etr. Iulian Mastakowici se infurie.
Dar ce ai acolo, o pipuEicd, feti[a mea? IeEi afarS! afar6! afarS! se rdsti el la biiat. in
-
intrebS el.
-
salon! marS, la camarazii tdi.
O pipugicd,
rdspunse fetila; vorbea incet Ei cu Nu, domnule, nu e nevoie; du-te dumneata
-
teamd gi fruntea i se incre[ea pe cAnd vorbea.
-
mai bine, spuse fetifa. Las6-l in pace! las5-l!
O pdpugic5... gi qtii din ce e fdcuti pipugica d- in clipa aceea trecu cineva pe la ugd. Iulian
tale?- r'
Mastakowici tresdri gigi ind[d fdptura-i rndrea[d.
" Nu gtiu, rdspunse ea Ei mai incet Ei ISsd Mai mult incd decAt lulian Mastakowici, se
cdpEorul in ios. sperie biiatul; l6sd pe fatS gi, mergdnd de-a lungul

10 1t