CLASICI AI LITERATURII UNIVERSALE

NUNEZOLA

La,,P aradisul femeilor "

Traducere din limba francezh qi note de
SARINA CASSVAN
' Prefafdde
LILIANA ANGHEL
 CUPRINS

Prefald de LilianaAnghel . 5
Thbel cronologic . 13

LA,,PARADISULFEMEILOR".... I7
 I

Denise venise pe jos de la Gara Saint-Lazare, unde cobordse,

cu cei doi fra,ti ai ei, dintr-un tren de Cherbourg, dupb o noapte
petrecutd pe banca tare a unui vagon de clasa a III-a. il linea de
m6nd pe P6pd, iar Jean venea in urma ei; tofi hei frdnli de obo-
seala cllitoriei, speriali qi pierdufi in mijlocul imensului Paris,
privind cl5dirile, oprindu-se la toate rlspdntiile s[ infrebe unde se
allb strada de la Michodidre, unde locuia unchiul lor Baudu.
Cdnd d[du, in sfdrqit, de Pia]a Gaillon, fata se opri dintr-odati qi
rosti plin[ de uimire:
la te uitd, Jean!
-Rimaserd tustrei inmbrmuri(i, str6ngdndu-se mai tare trnul
lAngl altul, in hainele de doliu ponosite, ce le purtau de la moartea
tatilui lor. Denise, cam pulinticn h trup pentru cei20 de ani ai sdi,
cu aer umil, ducea un pache,tel; de partea cealaltil, frfl{iorul de cinci
ani i se agl{ase de bra! iar l0ngi umdr il avea pe cel[lalt frate, mai
milre, care sta in picioare, cu bralele spdnzur0nd de-a lungul trupu-
lui, drept, ?n superta qi infloritoarea lui vdrstb de 16 ani.
in sffirgit, rosti Denise dup[ o clipd de t[cere, [sta mai zic
-
qi eu magazin!
strizii de la Michodidre cu sfiada Neu-
Se afla, la incruciqarea
ve-Saint-Augustin, un magazin de noutl{i in ale cdrui vitrine str[-
lucea o gaml intreagi de culori vii, in lumina palidl qi bl6nd[ a
zilei de octombrie. Orologiul sund de opt ori la Saint-Roch, iar pe
trotuare nu se vedea decdt Parisul matinal: flrncfionarii care se in-
dreptau c[fte birouri qi gospodinele care cutreierau magazinele. in
 18 Emile Zolo

fala ugii de intrare amagminului, doi vdnzdtoi, cocofa,ti in vdrful

unei sc[ri duble, agdlauniqte stofe, in timp ce, in vitrina din shada
Saint-Augustin, un altvilnzdtor,in genunchi, cu spatele spre stradd,
potrivea, cu miqciri delicate, o bucatd de mitase albastri. Magazi-
nul, nevizitat incd de clienteli qi in care personalul abia sosise, era
plin de zumzet, ca un stup de albine c6nd se trezeEte.
Denise! spuse Jean. Asta il bagd in buzunar pe cel din Va-
-
lognes! Al tiu nu era atdt de frumos!
Denise clitind din cap. Petrecuse doi ani la Cornaille, cel mai
mare negustor de noutdti al oraqului, dar magazinul acesta care-i
ieqise dintr-odatd in cale, clddirea aceasta enormi frcea s6-i creasci
inima, o fintuia locului de emofie, o preocupa intr-atAt,inc6tuitd de
toate celelalte. in partea care d[dea citre pia,t4 Gaillon, uqa inalti,
toati de sticlS, se prelungea pdndlamezaninin mijlocul unor corn-
plicate omamente aurite. Dou6 figuri alegorice, doul femei care
r6deau, cu gdtul gol qi capul lisat pe spate, suslineau firma: La
,,Paradisul femeilor". Apoi, vitrinele magazinului se prelungeau
pdnd in str6zile de la Michodidre qi Neuve-Saint-Augustin, unde
ocupau, in afard de casa de la collul str6zii, inc6 alte patru case, pe
cele doul din drcapta gi pe cele dou[ din st6nga, amenajate nu de
multi vreme. Era o desfbgurare care i se pdrea frr6 sfhrqit in virtu-
tea perspectivei, cu vihinele de la parrer gi geamurile transparente,
care inglduiau ochiului sd vadd intreaga miqcare din interior. Sus,
o domnigoarl intr-o rochie de mdtase ascufea un creion, iar alte
doui despdtureau cu grijd niqte mantile de catifea.
La,,Paradisul femeilor" citi Jean qi rdse cu r6sul slu zglo-
-
biu de adolescent frumugel, care avusese deja o poveste de dra_
goste la Valognes. E driguli firma qi trebuie s6 atragd o lume
intreagl!
Dar Denise rimisese absorbitd, {intuitn in fafa inhirii princi-
pale a magazinului. Era acolo in plin[ strade, pe trotuar, o ingrd_
m[dire de mirfuri ieftine, ispita de la intrare, ,,oc*iile" care
opreau clientele in trecere. Porneau de sus bucd{i intregi de lenaj,
l,a,,Paradisul femeilor" t9

de postav, de merinos, de Eeviot, de molton, care c[deau de la me-

zanin, flutwdnd ca niqte drapele, gi ale clror tonuri neutre, bru-
rndrii, de un albastru-marin sau de un verde-oliv contrastau cu
albul etichetelor. Al[turi, incadrdnd pragul, erau de'asemenea
agd\atebucifi de bland, ffuii inguste pentru garnituri de rochii, de
la cenugiul finalpetit-grzst-ului, p6ni la albul de zilpadd al pufu-
lui de lebidl, sau al blinilei de iepure care imit[ hermina. Iar jos,
in rafturi, pe tejghele, in mijlocul unei stive de cupoane, se rev[r-
sau mirunliguri care se vindeau pe o nimica toatd: mdnuqi, fulare
de l6n5 impletite, bonete, veste, tot felul de lucruri pentru iarn6,
bdllate, pestrife, vdrgate, cu pete roqii-sdngerii. Denise vLzu o
stofulip-gal lapatruzeci qi cinci de centime, niqte ffiqii de vizon
american la un franc, gi mitene la doudzeci qi cinci de bani. Era o
uriaqd ingrlmldire de mlrfuri de bdlci, magazinul frcea impresia
c6, plesnind pe din[untru, iqi azvArle in stradi prisosul.
Unchiul Baudu fusese uitat. Chiar qi Pdp6, care nu didea dru-
rnul mdinii surorii sale, deschise ochii mari. O trdsurd ii sili pe
tustrei si pdrhseascd mijlocul piefei qi apucard fbr6 si se gtndeascd
pe strada Neuve-Saint-Augustin, urmlrind vitrinele Ei oprindu-se
in fala fiecdrui etalaj. Mai intdi, r[maser[ fermecaf de un aranja-
ment complicat: sus, cdteva umbrele, aqezate oblic, semdnau cu
acoperigul unei cabane rustice; dedesubt, ciorapi de mdtase agdtp[i
pe vergele infbfiqau profiluri de pulpq rotunde, unii presirafi cu
buche,tele de trandafri, a$ii, in toate culorile, cei negri, cu ajur, cei
roqii, cu baghete brodate, iar cei roz aveau luciul satinat al pielii
blonde; in sftrqit, mlnuqile, a ezate simetric pe postavul etajerei,
cu degetele lor alungite, cu palma ingust[, ca a fecioarelor bizan-
tine, aveau acea gralie rigidd qi parcd adolescenti a nimicurilor
fbminine care n-au fost inci purtate. Dar ultima vitrini le refinu
mai mult atenfia, era o expozi,tie de m6tlsuri, de-satin gi catifele, o
gamd supl[ in care vibrau cele mai gingaqe culori ale florilor: sus,

1
Blan[ de veveri{d siberian5, de culoare gri-argintiu.
 20 Emile zola

catifele de un negru inhrnecat, ori albe ca laptele; mai jos, satinu-

rile, trandafirii, albashe, cu reflexe vii, decolordndu-se in tonuri
palide de o infinit[ duioqie, iar qi mai jos, mit[surile, toatd eqarfa
curcubeului, buc[ti intregi involburate, altele adunate in falduri
m5runte, ca in jurul unui mijloc de femeie ce se pleacd , prinzind
via{i sub degetele iscusite ale vdnzdtorilor; qi inffe un motiv qi
altul, intre o frazd coloratb qi alta, gerpuia un acompaniament dis-
cret, un cordon sublire de fular gdlbui, increfit. Erau acolo, la am-
bele extremiti{i, in mormane uriaqe, cele doub mitdsuri
-proprietate
exolusivl a casei - Paris-Bonheurt qi Cuir-d'Of , articole excepfi-
onale, menite sd revolufioneze come4ul de nout6!i.
O, faiul acesta de cinci franci qi qaizeci! murmurb tulburatd
-
Denise in fafa P aris -Bonheur-ului.
Jean incepuse si se plictiseascS. Opri un trecdtor:
Domnule, vI rog, strada la Michodidre?
-I se indicl prima la dreapta, de
dar tustrei se suciri Ei se invdrtir[
tot in jurul magazinului. Cum inharl ins[ in aceeaEi sfada, I)enise
se mai opri o dati la vitrina de confec{ii de dami. La Cornaille din
Valognes, aceasta fusese specialitatea ei. Dar nicicdnd nu mai vd-
zuse asemenea minundfii qi admira,tia o lintuise pe trotuar. in fund,
o mare eqarfb de dantel['din Bruges, de o valoare considerabild,
infd{iga un vil de altar, doui aripi desft;urate de un alb b[tand in
roqcat; doud volane din point d'Alenqon3 erau aruncate ca niqte
ghirlande; unnau apoi valuri inhegi de danteli, malinuri, valenci-
ene, aplica[ii de Bruxelles, point de Venisd, ca o avalanqd de zd-
padd. La dreapta qi la stdnga, buc6{i de stofb se in6l{au asemenea

I
,,Fericirea Parisului" (fr.).
2,,Piele de aur" (fr.).
3 Danteld
,,in punct de Alengon" (fr.), suprantrmiti gi ,,regina
dantelelor", tip de dantel5 inventat in secolul al XV-lea in oraqul francez
al c6rui mrme a ajuns sd-l poarte.
a Danteld ,,in punct venelianoo, unul dintre cele mai vechi gi mai
scumpe tipuri de danteld.
l,u ,,Paradisulfemeilor" 2l
unor coloane tntunecate, care adanceau $i mai mult acest taber-
nacul. $i confec{iunile se aflau acolo, in acea capell, ridicati
rnume pentru cultul graliilor femeii: centrul vitrinei il ocupa un
urticol excep{ional, o mantie de velurl cu garniturd de vulpe ar-
gintie, intr-o parte era o capd de mdtase, cdptuqit[ cupetit'gris, in
ccalaltd parte, un palton de stoft, bordat cu pene de cocoq qi, in
slhrqit, o hain6 de bal din cagmir alb, matlasatd tot in alb, garni-
sitl cu fulgi de lebddi sau janilie. Se gdseau obiecte pentru toate
gusturile, de la capele de bal cu29 de francio pdni la mantilele de
vclurd afiqate cu I 800 de franci. Gdtul rotund al manechinelor
balona stofa, qoldurile dezvoltate scoteau in eviden![ finefea mij-
Iucului, capul absent era inlocuit printr-o mare etichetd infipt[ cu
urr bold in moltonul roqu al gulerului, iar oglinzile din cele doui
plrfi ale vitrinei, printr-un joc calculat, le reflectau qi multiplicau
la infinit, populdnd strada cu aceste frumoase femei de vlnzare,
oare aveau prefuri considerabile in loc de capete.
_- Sunt formidabile! exclamd Jean care nu gdsi alte cuvinte
pentru a-gi exprima admila{ia.
De ast[ dat5 rlmdsese gi el pe loc, inmlrmurit, cu gura infedes-
chis[. Tot acest lux al femeii ii impurpurase obrajii de pllcere- 86-
iatul era de o frumusefe feciorelnicl, frumuse{e pe care parc[ o
lirrase surorii sale: pielea ii era strilucitoare, pirul arlmiu qi ondu-
lat, buzele qi ochii plini de c[ldur[. AHturi de el, in uimirea ce o
cuprinsese, Denise plrea mai firavl, cu gura prea mare, cu tenul
prematur obosit, cu ovalul prelung, sub p[rul sp[llcit' P6pd, la fel
de blond, un blond de copil, se lipi qi mai mult de e4 cuprins parcd
de o nevoie ingrijoritoare de a fi dezmierdat, tulburat, qi fermecat
de doamnele acelea frumoase din vitrind. Erau atAt de deosebili qi
de incAntitori aceqti ftei copii, in veqmintele lor sdrace, negre, pe
caldardmul strbzii, aceasti fati ftisti intre copilul drbgllaq qi tAn1rul

superb, inc6t ffecltorii intorceau capetele qi-i priveau zdmbind.

Un birbat g as, cu pirul alb gi cu o fali marc, gllbejitl' in
picioare in pragul unei privllioare din parlea ceaLaltL a strdzii,
 22 Emile Zola

se uita la ei. Sta acolo, cu ochii injectali, cu gura contractatd, scos

din fire de vitrinele,,Paradisului femeilor", iar apari,tiafetei qi a
fra{ilor ei il exaspera qi mai tare.
Ce se tot zgdiau aceste trei gdg[ufe la parada de b6lci a unui
garlatan?
Ce facem cu unchiul? intrebd deodati Denise, trezitd ca
-
dintr-un vis.
Suntem in strada de la Michodidre, zise Jean, hebuie s6
-
locuiascl pe aici.
Se intoarseri, ridicari capetele qi, drept in fatp lor, deasupra
omului celui gras, zdrird o firmd verde cu literele galbene, decolo-
rate deploaie:,,Lavechiulpostav de Elbeuf, stofe qi flanele-Baudtl
succesorul lui Hauchecome". Casa joasi cu tencuiala ruginie era
striviti de marile clndiri Ludovic al XIV-lea cu care se invecina. pe
fafpdd, n-avea decdt hei ferestre, iar aceste ferestre, pdtrate, ftrd
jahtzele, aveau drept singurdpodoabd un grilaj de fier cu dou[ bare
incruciqate. Dar ceea ce o izbi indeosebi pe Denise, care mai p[ska
pe retini imaginea luminoasi a ,,Paradisului femeilor,,, era prdv6-
lia de la parter, tutitd parcd sub un etaj foarte scund, cu ferestre in
semilunl, ca de inchisoare. O lemnlrie de aceea;i culoare ca qi
firma, de un verde de balti stdtutl, pe care timpul aqtemuse pete de
ocru qi smoali, sfiljuia in dreapta qi in stdnga dou6 vitrine ad6nci,
negre, pr[fuite, in care abia se distingeau cAteva bucili de stolb,
ingrlmddite claie peste gr[mad[. Uqa, care era deschisi,pdreaada
intr-o pivnifi umedd qi intunecoas[.
e, spuse Jean.
-Aici sI intr[m, hotiri Denise. Haide, vino, p6p6!
-Atunci
Se simfir[ tohrqi cdteqitrei tulburafi, cuprinqi de sfial[. Cdnd se
pripddise tatdl, dobordt de aceeaqi boal6 de care suferise qi mama
lor cu o luni inainte, impresionat de cele doui morfi consecutive,
unchiul Baudu ii scrisese Denisei cd,, dacdva dori intr-o zi si vinl
s[-qi incerce norocul la Paris, se va glsi pentru ea oricdnd un loc
in casa lui. Dar scrisoarea fusese expediatl cu un an in urmi si
1,u,, P aradisul fe m e il or " 23

l)enise incepu sd regrete cd a pirlsit Valognesul intr-o clip[ de

nebunie, fbrl s6-gi inqtiinfeze unchiul. Acesta nici n-o cunoqtea,
c[ci nu mai pusese piciorul in oraqul lui de ba;tin6 de cdnd ple-
case, foarte t6nir pe-atunci, pentru a inffa bdiat de prdvllie la pos-
t[varul Hauchecorne, unde sffirEise prin a-i lua ?n cdsbtorie fiica.
Domnul Baudu? intrebd Denise, hotirdndu-se, in sfirqit, sd se
-
rrdreseze domnului celui gras, care-i privea inci, mirat de aerul lor.
Eu sunt, rispunse el.
-Denise roqi foarte tare qi ingdn6:
Foarte bine!... Eu sunt Denise. Iatl-i gi pe fralii mei
-Ah!
.lcan qi Pdp6. Vezi, unchiule, am venit.
Baudu p[ru buim[cit. Clipi des din ochii lui bulbucafi qi roqii
contrastdnd cu chipul gilbejit; cuvintele domoale i se impleti-
coau in gur[. Se aflala o mie de poEte de aceastd familie care-i
cf,dea in spinare.
Cum? Cum? Iatd-vdt repeti el mereu. Dar parc[ erali la
-
Valognes! Cum de nu suntefi la Valognes?
Cu vocea ei bl6nd6, pufin tremurdtoare, Denise hebui s[-i dea
cxplica,tii: dupl moartea tatllui lor care-qi cheltuise cu boiangeria
ultimul ban, ea a r[mas mama acestor doi copii. Ceea ce cOqtiga 1a
(lornaille nu ajungea pentru a-i hrini pe cdteqitrei. intr-adevir,
.lean lucra la un tdmplar de mobile, reparator de piese antice, dar
nu cdp6ta niciun ban. Totuqi, incepuserd s[-i plac[ antichitdlile,
sculpta figuri de lemn; intr-o zi, descoperind o bucatd de fildeq,
lEcuse chiar un cap, pe care il vIzuse un striin in trecere; acest
domn i-a convins si pdriseascd Valognes; ii gisise lui Jean un post
de sculptor in fildeq la Paris.
inlelegi, unchiule, Jean va inha chiar de mdine ca ucenic la
-
noul sdu st5pdn. Nu-mi cere niciun ban. Va avea casd qi mas6.
Atunci m-am g6ndit c6, oticum, eu qi P6p6 ne vom descurca, nu va
putea sd ne meargi mai rlu la Paris decdt ne-a mers la Valognes.
Ceea ce-i ascunse Denise qi nu-i destiinui unchiului era esca-
pada amoroasd a lui Jean, scrisorile trimise unei fete ,din nobilime"
24 Emile Zola

qi sdrutirile schimbate peste gar4 un scandal intreg, care ohot[-

rAse s5 plece. il urmase la Paris sd vegheze asupra lui, cuprinsl
de griji materne in fafa acestui copil atdt de frumos qi vesel, pe
care toate femeile il adorau.
Unchiul Baudu nu-qi putea veni in fne. igi reinnoi intrebirile.
Tbtuqi, auzind-o vorbind astfel de frafii sbi, incepu s-o tutuiascl:
tatil t6u nu v-a l6sat nimic? Credeam cd-i rnai 16-
-Aqadar,
m[seser[ cdliva gologani. $i doar l-am sfituit mereu prin scrisori
si nu ia boiangeria aceea. Era un om tare curnsecade, dar n-avea
minte nici de doi bani!... $i ai rimas cu aceqti doi glligani pe
cap? A trebuit sd hrine;ti toatd ceata?
Chipul lui gllbejit se lumind, ochii nu-i mai erau injectafi ca
atunci cAnd privea cdtre ,,Paradisul femeilor", iqi didu deodatd
seama c[ le barase intrarea.
Haide, intra{i acum, dacl afi venit! zise el. E mai bine decAt
sX
-
v5 pierdefi wernea cu prostiile acelea.
$i dup6 ce mai adresl o strAmbiturd mdnioasi vitrinelor de
peste drum, le deschise copiilor calea, intrAnd el cel dintdi in pr6-
v6lie, unde iqi chemi nevasta Ei fiica:
Elisabeth, Genevidve, venili, v-au sosit nigte oaspe,ti!
-Dar Denise qi fralii sdi qov6ird inainte de a intra in prdvilia
intunecoasd. Orbifi de lumina intens[ a strdzii, clipeau des, cerce-
tau podeaua cu picioarele, ca gi cum in fala lor s-ar fi aflat un gol
necunoscut, bdjbdind cu teama instinctivi a unor trepte nevizute.
$i str6nqi mai tare unul intr-altul de aceastd teamd vag[, qtrengarul
cel mic tindndu-se, ca-ntotdeauna, de poalele Denisei, iar cel mare
in urma ei, iqi frcuri intrarea cu o grafie surAzdtoare, dar pufin
nelinigtifi. Lumina dimine,tii scotea in reliefnegrul veqmintelor de
doliu gi o razL oblicd de soare le aurea pirul blond.
Intra{i, intrafi, repeta Baudu.
-in cdteva fraze scurte o puse la curent cu situalia pe doamna
Ilaudu Ei pe fiica lui. Prima era o femeie mic[, secituitI de ane-
tnic. rtlhll toat[. Alb ii era qi p6ru1, gi ochii, pi buzele. Genevidve,
La ,,Paradisulfemeilor" 25

la care degenOrescenla moqteniti de la mama ei se agravase, avea

tlebilitatea qi paloarea unei plante crescute intr-un climat neinso-
rit. Totuqi, un pir minunat, negru qi des, acoperind ca prin mi-
nune un cap lipsit de orice vlagd, ii dldea ur farmec trist.
Intrafi, spuserd la rAndul lor cele doui femei. Sunte,ti
-
hineveni,ti!
$i o agezar[ pe Denise in spatele unei tejghele. Pdpd sari ime-
rliat pe genunchii surorii sale, iar Jean, sprijinindu-se de un stdlp,
rilmase l0ng6 dAnsa. iqi mai veniseri pulin in fire, privir[ prdvilia
pi ochii li se deprinserd cu intunericul. Acum o vedeau cu tavanul
ci scundo afumat, cu tejghelele de stejar lustruite de uzur6 qi raf-
Iurile seculare cu ferecituri solide. Baloturile cu marft de o cu-
krare inchisl urcau pdnl in grind6. Mirosul postavurilor 9i al
vopselelor, un miros chimic aspru, se simfea mai tare din pricina
rrrnezelii de pe jos. in fund, doi vdnz[tori qi o v0nzbtoare impltu-
rcau niqte bucifi de barchet alb.
cd domniqorului acestuia mic trebuie s[-i fie foame?
- Cred
spuse doamna Baudu Ei-i zimbi lui P6pd.
Denise, am bbut cdte o ceqculd
- Nu, mulEumesc, rdspunse
lapte intr-o cafenea din fafa gdrii.
eu
$i surprinzdnd privirea Genevidvei asupra pachetului pe care
il llsase pejos, adiugS:
-Am llsat cuftrul acolo.
Roqi. iqi d[dea seama cd nu se cuvine shcaziaga, pe neagtep-
lutc, in spinarea oamenilor. Simlise lucrul acesta in vagon, incl
tlin clipa cdnd se umise trenul din Valogrres, qi o cuprinsese o
grllrere de r[u. De aceea se g6ndise s[ lase bagajul la gard qi s[ dea
ccva de mincare copiilor.
Ei, las5, zise deodatd Baudu, hai sI vorbim pufin ;i cu rost. '.
-
I i drcpt, fi-am scris si vii la Paris, dar de atunci a tre,cut un an Ei vezi

li;ti{i drag5, afacerile n-au mers deloc bine in timpul dsta.

trr.
Aici se opri gdtuit de emofia pe care nu voia s-o arate- Doamna
lluudu gi Genevidve plecaser[ ochii cu un aer resemnat.
26 Emile Zola

O, continud el, e o crizl care va trece, sunt liniEtit in pri-

-
vin{a asta. Totuqi, mi-am redus personalul, nu mai am decdt trei
persoane Ei nu e momentul sd o angajez pe apatra. tn sfhrgit, nu
aq mai putea si te iau in serviciul meu, cum mi oferisem s-o fac,
biata mea copil6.
Denise il asculta tulburatd, palidd. El insista, addugdnd:
Nu ar fi bine nici pentru tine, nici pentru noi.
- inleleg, unchiule, rdspunse ea cu greu, voi incerca totuqi sd
-
m5 descurc.
Sof,i Baudu nu erau oameni r[i. Dar se vditau mereu de lipsd de
noroc. CAtd vreme le-a mers negoful, au crescut cinci b[iefi, dintre
care frei au murit la vdrsta de 20 de ani, al patrulea a apucat-o pe
cii greqite, iar al cincilea a plecat in Mexic, in calitate de cipitan.
Nu le mai rSmdsese decAt Genevidve. Familia aceasta le inghilise
mulli bani, iar Baudu se indatorase cumpdrdnd o maghemiti la
Rambouillet, oraqul de baqtind al tatdlui soliei sale. $i am6riciunea
crescuse, lovit in loialitatea lui maniacl de negustor cinstit.
fi fost mai bine si mi fi prevenit, relud el mdniindu-se,
-Ar
inceful cu incetul, singur, pe asprimea lui. Puteai s6-mi scrii, !i-aq
fi spus sI rimAi acolo... Drace, cdnd am aflat de moartea tatilui
tdu, !i-am spus ceea ce se spune de obicei in asemenea impre-
jurdri. Dar tu pici aici, aqa, dintr-odat6, ftrd s[ sufli un cuvdnt.
E foarte greu!
Ridicase vocea, dar se uqurase. Solia qi fiica lui rdmaseri cu
ochii in pdmdnt, ca niste fiinfe supuse, care nu indrdzneau nicio-
datd sd se amestece. Jean ingdlbenise, Denise il strdnse gi mai
tarelapiept pe micul Pdpd care o privea ingrozit, qi doud lacrimi
grele ii alunecard pe obraji.
Bine, unchiule, repetS ea, vom pleca.
-Baudu se infrdni pe loc. Urm[ o t[cere penibil[, apoi rosti
morocdnos:
Nu vd gonesc.
$i fiindc[ afi intrat aici, vefi dormi in seara
-
asta sus. DupI aceea vom mai vedea.
l,u ,,Paradisulfemeilor" 27

Genevidve qi doamna Baudu infeleseser[ dintr-o privire c[ ele

;ruteau slannjeze lucrurile. $i totul se limpezi. De Jean nu trebuia
sll se mai ingrijeascd nimeni. CAt despre P6p6, el se va simli de
rninune la doamna Gras, o bdtrani care locuia intr-un apartament
contbrtabil laparter, in strada des Orties, qi dldea pensiune com-
ploti copiilor penffu patruzeci de franci pe lun6. Denise le spuse c[
rvea cu ce pldti pensiunea pentru prima lun[. Nu mai rdmdnea
dccAt s[ fie plasati qi ea. I se va g[si un loc undeva prin cartier.
Oare Vingard nu c[uta o vdnzdtoare? intrebi Genevidve.
- zici. Vom merge dupd masl la el, exclam6, lumi-
-Da,bine
nut, Baudu. Trebuie sd batem fierul cdt e cald.
in timpul acesta niciun client, nimeni nu venise sd tulbure
nceste ,,explicafii in familie". Prdvilia rlmase goal[ qi intune-
ooasd. in fun{ cei doi vinzdtori vorbeau in Eoaptd cu domni-
;oara, continudndu-qi munca. in magazin se prezentar[, totuqi,
lrci doamne. Denise r[mase o clip6 singuri. il seruta pe Pdpd, iqi
sirnlea inima gr.ea la gdndul despirfirii lor apropiate. Copilul iqi
usounsese capul, drdgdstos, ca o pisiculb, frrd a scoate un cuvdnt.
(l0nd se intoarseri, Genevidve gi doamna Baudu il g[sird foarte
cuminte, qi Denise le asigur[ ci nu face niciodati mai mult zgo-
rnot; sta ticut zile ?ntregi, trdind din dezmierddri. Pdn[ la ora
rnesei, vorbirl toate trei despre copii, despre gospoddrie, despre
viafa la Paris, despre aceea din provincie, in fraze scurte, pufin
stingherite, ca niqte rude ce nu se cunoqteau. Jean stltea nemigcat
in pragul priviliei, qi urmirea cu interes viafa trotuarelor, zdm-
bind fetelor frumoase care treceau.
La ota zece, apdru femeia de serviciu. De obicei, masa era
scrvitd pentru Baudu, Genevidve qi primul vdnzdtor. La ora un-
sprezece urma a doua masS pentru doamna Baudu, celdlalt vdn-
z[tor Ei domniqoara.
La mas[! strigl negustorul, intorc6ndu-se citre nepoata sa.
- ingustd din spatele prdvdliei,
lji cum tofi se aflau in sufrageria il
chemi pe primul vdnziltor, care intdrzia sd vin[.