SIMONA SILVIA BADULESCU

Profesor gradul I

p,[FnsAR[ffi
PENTRU
vi
TO.I.H,RANTA
,,
$$ r*C[
ANTOLOGIE DE TEXTE LTTERARE
PENIRU OREI-E

orrucBwn? sI RELIGIE
insofitd de sugestii metodice

EDrruRA
{dra*',,,,
174 Simona Silvia Bddulescu CUPRINS
porci. Cu sigurantd ar fi un gest mai potrivit decAt discursurile
nobile pi defildrile cu steaguri gi arme strdlucitoare. Nu weau
sd spun prin aceasta cd nu apreciez minunata demonstra$e CWANT INAINTE / 5
militard care va urma, un spectacol cu adevirat palpitant...
CAPITOLULI_DESPRE FANATISM / 7
Ne privi pe fiecare in ochi, apoi spuse foarte incet, azvttr-
Attos Oz, Cum sd lecwiegti un fanatic / 7
lind cuvintele:
CAPITOLUL II _ DETVOLTAREA EMPATIEI DESPRE JUDE-
- Trdiascd spectacolele palpitante. CATAAPROAPELUI/ 11
A trebuit sd ciulim urechile ca sd auzim ce a spus pe urmi.
- Dar dacd ziua aceasta cinstegte intr-adevir memoria a o L.N. Tor-sror, inuierea / !3
sutd de copii ucisi in rdzboi, zise el, i;i gdsegte oare locul un
FnexQots MAURIAC, Un adolescent de altd,datd / 15
spectacol palpitant? Rdspunsul este ,,da", cu o conditie: aceea
AnroN Pevt-ovrct Ceuov,Aplecat / 19
VoLTAIRE, Nasul in Zadig / 21
ca noi, participanfii la sdrbitoare, sd facem tot ce ne st5 in puteri Le FoNretuB , Desaga, in Fabule / 23
ca si imputindm prostia si rdutatea noasfd gi a intregii omeniri. Snrnae l,ecBnt0p, Charlotte Ltiwenskt)ld / 25
CAPTTOLUL IIr -DESPRE OM $I APARENTELIT SAl,ll / :lll
EDGAR I F'E MASIERS, L. N. Torsro\ Sonata Kreutzer / 33
Antologia ordgelului Spoon River, L. N. Tosrot, Dufd bal / 35
Editura pentru Literaturd Uniuersald, Bucurepti, 1968, la FoNrewB , $oricelwl, Coco;elul ;i Pisica, in hiiltulr / 3tl
traducere: Ion Caraion la F.oxrernn, Vwlpea ;i bustul, in Fabule / 40
HBrumN MnLULLE, Moby Dick / 4l
CAPITOLUL TV- DESPRE ORGOLIU / 51
Am fost primul mort al bdtdliei din Missionary Ridge. IV.1. ORGOLIULCAUZATDE GENEROZWNIE / lt2
Cand glontele mi-a strdpuns inima, Al-epnrCAuus, Cdderea / 54
As fi wut mai bine sd fi rdmas acasi gi sd fi mers la-nchisoare, ry.1.1. NORMALTTATEAFACERII DE BINE / 60
Pentru cd furasem porcii lui Curl Trenary,
JoHN SrsrNeECK,La rdsdrit de Eden / 62
DecAt sd fug gi sd intru-n armatL.
N.7.2. ORGOLTUL- DEFINITII FILOSOFICE / 65
$i de-o mie de ori mi-ar fi fost mai bine in temnita orasului
DecAt sd.zac sub aceasti ardtare cu aripi PeNmlsmArr, Codin / 66
IV. 2. DESPRE IMPORTANTA FIECARUI OM iN SOCIE"IATE
$i sub acest piedestal de granit
Pe care sunt scrise cuvintele ,,Pro Patria". SAU DESPRE ORGOLIULCAUZATDE CALIIA,TI FIZICE / 73
Ce vor sd spund, in definitiv? Le Foxrewc , Leul care pleacd la rtizboi, in Fabule / 73
Ia FoNraruB, Pdunul nemuQumit, in Fabwle / 7 4
I,,q, FoNrenvB, Porwmbelwl ;i furnica, in Fabule / 75

rv.3. ORGOLTUL1AUZAT DE BOGAIIE / 76

Amous Htxrpv, Punct contrapunct / 76
Vasru sur<snv, Liubauinii / 78
CAPITOLUL V - TOLERANTA RASIAL{ / B0
Bi,blia sau Sfd.nta Scripturd, FapteleApostolilor Cafitolul 10 / 82
E.L. Dosronow,Ragtime / 83
I haae a dream / 90
CAPTTOLULVI - TOLERANTA NATIONATA / 92
PeNenIstRATr, Codin / 92
Atr,tos Oz, Pantera din sabterane / 96
CAPITO LUL VII * TO LERANTA FAr-A D E B OALA, BATRANE'IB,
HANDICAP.. / 106
\Tr.1. TOLERANTA FA,TA DE BOAIA / 106
Eutt- GAnlneNu, Pdrdsitd,in Din lumea celor care nu
cuud.ntii/ 106
vrr.2. TOLERANTAFITIADE BATRANETE / 109
Eun GAnrBtNu, Griuei, in Din lumea celor care nu
cwud,ntd / 709
1,frr.3. TOLERANTA FA,TA DE HANDTCAP / 11 1
VrcroR HuGo, Notre-Dame de Paris / I71
vrr.4. TOLERANTAF{TADE FOBrr / 122
Diclionar explicatiu ilustrat al limbii romdne / I22
GneHen Gn-enNo, Sfdr;itul serbdrii / I23
CAPITOLUL VIrr - TOLERANTA RELIGIOASA / 136
VourAlnn, Cina in Zadig sau destinul, in Opere alesevolll / \36
HnRraAN MorvrLLE, Moby Dick 140 /
YnNN MenrBr, Viala lui Pi / I45
Anos Oz, Cum sd lecuiesti un fanatic / I57
Vot;tAmr, Rugd,ciune cd.tre Dumnezeu, in Tratat despre tole-
ranld / 157
GroveNm PAnNr, Egolatria, in Gog / 159
cAprroLUL x - EDUCATTA PENTRU PACE / 160
LN. Torsroy De ce?, in Pouestiri / 163
FnaNgors-Merun AnouB"r VoLTATRE, Candid sau o ptimistul, in
Opere alese, vol. II 168 /
CAPITOLUL X - ABSURDITATEA NAZEOTUTUI / 77 O

L.N.Tosro\ Rd.zboi;i face / 770

Kunr VoNwBcur, Leagdnwl bisicii / 773
Encen LBB Mesrnns,Antologia ordgelului Spoon Rirser / 174
 Capitolul I

DESPRE EANATISM

AMOS OZ, Culrn sd lecuieqti un fanatic,

Ed. Humanitas, Bucure;ti, 2007,
Traducere: Dana Ligia llin

Esenfa fanatismului este dorinfa de a-i sili pe ceilalfi si se

schimbe. Obisnuita tendinld de al face pe vecin mai bun, de
ir schimba obiceiurile partenerului de viafi, de a-li manevra
t'opilul sau de a-fi aduce fratele pe calea cea bun5, in loc sd-i
l;rsi in legea lor. Fanaticul este o fdpturd care debordeazd, de
gcnerozitate. Fanaticul este un mare altruist. Adesea, fanati-
cul este mai interesat de tine decAt de el insu.si. Vrea sd-!i sal-
vcze sufletul, wea sd te mAnfuiascd, wea sd te scoatd din robia
lricatelor, a gregelilor, a fumatului, a credinfei sau a lipsei de
t:redinfd;wea s5-ti imbundtdleasci alimentafia sau sd te vin-
dece de ndravul bduturii ori al votdrii cu cine nu trebuie. Fa-
rraticului ii pasi foarte mult de tine; fie cd std atArnat de gAtul
l5u, pentru ci te iubegte la nebunie, fie ili sare la beregat5, in
t:azul in care se dovedepte cI nu poti fi mAntuit. Oricum, din
;runct de vedere topografic, atirnareade gAtul tdu sau sdritul
la beregatd sunt aproape acelasi gest. intr-un fel sau altul, fa-
naticul este mai interesat de tine decAt de sine, pentru simplul
rnotiv ci sinele lui este foarte redus sau chiar inexistent.
Osama bin laden gi cei de teapa lui nu urau Occidentul, gi cu
;rsta basta. Nu e a.sa de simplu. Eu cred mai degrabd cd voiau
sii vd mAntuiascd; sd vi elibereze - sd ne elibereze - de valo-
rile noastre hidoase, de materialism, de pluralism, de demo-
t:rafie, de libertatea cuvAntului, de emanciparea femeilor...
8 Simona Silvia Bddulescu
Toate acestea, susfln fundamentaliqtii islamici, sunt foarte,
foarte nocive pentru sdn5tatea dumneavoastrd. Jinta directi
a lui Osama bin I-aden o fi fost ea reprezentatl de NewYork
sau de Madrid, dar scopul lui era s5-i transforme pe musul-
manii moderafi, pragmatici, in credinciopi,,adevdrafi", in mu-
sulmani de felul lui. Dupd pirerea lui bin I-aden, Islamul a fost
minat de ,yalorile americane" ;i, ca sd aperi Islamul, nu e des-
ful sI izbegti Occidentul de sd-i sune apa-n cap, trebuie, in
cele din urmd, s5-1 convertegti. Pacea va domni doar atunci
cAnd lumea va fi convertitd nu la islamism, ci la cea mai fun-
damentalisti gi fioroas[, 9i rigidl form[ de islamism. Asta o
si vb facd mult bine. in esenld, Osama bin laden vI iubea; in
mintea lui, pe 11 septembrie s-a slvArgit o fapti de iubire. A
flcut-o pentru binele dumneavoastrd, voia sd vd schimbe, sI
vd mAntuiascS. Foarte des, asta incepe in familie. Fanatismul
incepe acas5. ittc"pe exact cu foarte rdspAndita dorinld fier-
binte de a face o rudl iubiti sd se schimbe, penfru binele ei.
incepe cu dorinla fierbinte de a se sacrifica pentru un vecin
adorat;incepe cu nevoia de a-i spune propriei odrasle: ,,Tre-
buie sI ajungi ca mine, nu ca maic5-ta!" sau: ,,Trebuie sI
ajungi ca mine, nu ca taic6-tdu", sau: ,,Te rog s[ ajungi alffel
decAt pdrinfii tdi!". Sau, intre so$: ,,Trebuie sd te schimbi, sd
gdndegti ca rnine, alffel cdsnicia noastr[ se duce de rApS!"' De
foarte multe ori, incepe cu nevoia de a trdi prin intermediul
altcuiva. De a renunlalatat, ca si te dedici infloririi depline
a altcuiva sau bundstdrii genera$ei urmltoare.
Sacrificiul de sine implicd, de cele mai multe ori, culpabi
lizarea oribil6 a beneficiarului ;i duce asffel la manipularea
sau chiar controlarea lui. Dacd ar trebui sd aleg intre cele
doud mame tipice din celebrul banc eweiesc - mama care ii
zice copilului: ,,Te omor, dac5 nu mdnAnci tot din farfurie!"
sau cea care zice;,,M[ omor, dacd nu mf,nAnci tot din farfu-
rie!" - ag alege probabil rdul cel mai mic. Adic5, s[ nu golesc
Pledoarie pentru toleranf6 gipace I
farfuria .si sd mor, decAt sd nu golesc farfuria si sd port toatd
viafa in cArci povara vinovdfiei. (...)
Am spus la inceput cd fanatismul porneqte adesea de acasd.
Voi incheia ncind cd.si antidotul se giseqte acasi, practic la ln-
demAna noastr5. Niciun om nu e o insuld, spuneaJohn Donne,
dar eu lndrdznesc sd adaug, cu sfiald: Niciun bdrbat si nicio fe
meie nu sunt insule, ci suntem cu tofii peninsule, pe jumdtate
lcgaf; de continenf pe jumitate intorgi spre ocean - o jumltate
legati de familie, prieteni, culhra tradife, tara popor, sex, limbi
pi multe altele, 9i cealalffijumdtate, dorind sdfie ldsatdin pace ca
sd se uite la ocean. Cred ci ar trebui sd ni se ingaduie sd rdminem
peninsule. Orice sistem social,si politic, ce ne transformb info insuld
donneand, preficand restul omenirii in du;man sau rival, este
monsfuos. Dar, in acela-si timp, orice sistem social, politic, ideo
logic, ce wea sI ne transforme pe fiecare intro simpld moleculd
a continenfirlui, este tot o monstuontale.
Condifia peninsulei este condifia corectd a omului. Asta
suntem, qi merit5m sd rdmAnem aga. Prin urmare, se poate
spune c5, in fiecare casd, in fiecare familie, in fiecare condifie
umani, existd de fapt o relaf;e infe niste peninsule, gi am face
bine sdne amintim aceastainainte de a incerca s5-i schimbdm
pe ceila$i, s5-i facem sd se rdsuceascd, s5-l punem pe cel de
aldturi sX se intoarcl spre noi, cAnd el are nevoie, in realitate,
sd priveascd o weme oceanul. Lucrul acesta este adevdrat gi
in cazulgrupurilor sociale, al culfurilor, al ciwlizatiilor, al po-
;roarelor qi, da, al israelienilor gi al palestinienilor. Niciunul
dintre ei nu este insul5, ;i niciunul dintre ei nu poate sd se
r:ontopeascl deplin cu cel5lalt. Aceste doud peninsule trebuie
sd fie legate intre ele gi, in acelagi timp, trebuie s[ fie lisate in
voie. $tiu cd este un mesaj neobignuit in aceste zile de violenfd,
furie, rdzbunare, fu ndamentalism, fanatism, rasism, d,ezldn-
{uite in Orientul Mijlociu gi in alte pdr,ti. Simful umorului, ca-
llacitatea de a ne pune in locul celuilalt, capacitatea de a
recunoagte calitatea de peninsul5 a fiecdruia dintre noi ne pot
I
l0 Simona Silvia Bddulescu
apdra, cel pulin par,tial, de gena fanatismului, care zaceinfie-
care dintre noi.
iNrnpsAnr:
7. Care este esenla fanatismului?
2. Caracterizafi, altruismul fanaticwlui. ,Te iubesc atdt de
mult, tncdt areau ca tu sd, te schimbi, sd, deaii CA MINE" nu, este,
defa\t, manifatarea celei mai puterniceforme de egocentrism?
3. Care este cauza acestui altruism / egocentrism?
4. Unde incepe fanatismul? Unde se Poate termina el?
5. Cine mai foate fi afectat de fanatism?
4. Care este antidotul fanatismulai?
6. Cu ce compard, autorul condilia umand,?
7. Ce ne poate apdra de gena fanatismului?
Capitolul II
DEZVOLTAREA EMPATIEI
DESPRE JUDECATA APROAPELUI
judecafi, ca sd nu fifi judecafi. Cdci cu ce judecatd
"Nu
judecafi, vefi fi judecafi; qi cu ce misurl misurafi, vi se va
rrrdsura. De ce vezitupaiul din ochiul fratelui tdu, gi nu te uifi
t:u bdgare de seamd la bArna din ochiul tdu? Sau, cum po{i
spune fratelui tdu:
"Lasd-md
sI scot paiul din ochiul tdu, gi,
r:And colo, tu ai o bArnd intr-al tiu?... Fdfarnicule, scoate
intAi bArna din ochiul tdu, gi atunci vei vedea deslugit
sir scof paiul din ochiul fratelui tiu." Matei7 :l-2
gi judecdtorul tegii:Acela care
"Unul singur este ddtiitorul
irre putere sI mAnfuiascd gi sd piard5. Dar tu cine eqti de ju-
rlcci pe aproapele tint?"lacov 4:12
..,Asadar, omule, oricine ai fi fu, care judeci pe altul, nu te
poti dezvinov5fl; cici prin faptul cd judeci pe altul, te osAndeqti
singur;fiindcd tu, care judeci pe altul, faci acelea;i lu-
t'ruri. $tim, intr-adevdr, cd judecata lui Dumnezeu impo-
triva celor ce sdvArgesc asffel de lucruri este potrivitd cu
ldevdrul. $i ce crezi tu, omule, care judeci pe cei ce s5-
vArgesc asffel de lucruri, gi pe care le faci gi tu, cdvei scdpa
rlt: judecata lui Dumnezeu?" Romani2:1-3
COMENTARIU:
Se comenteazd i,ntd,i aceste aersete biblice, pund.nd accentul
lte sublinieri. De ce este atd,t de imPortant sd. nu ne judecd,m
samenii?
Deoarece:
L. Fiecare dintre noi trebuie sd,lupte pentru propria sa md.n-
luire, deci pentru propria sa curdlire sufleteascd. i.nainte de a
du sfaturi altora.
12 Simona Silvia Bddulescu
2. Ori.cd.nd, orici,ne poate sd, cadd' tn acela;i pd.cat, toli' sun'
tem aicti,me ale isrtilelor Si pe toyi ne a,steaPtd. aceeapi, iudecatd.
Regdsind i.n noi aceleapi tentalii ;i acelea;i cdderi ca ;i f.n cei
care ne gregesc, uom putea sd,4 i,ertd'm mai u;or A te lnudfa
sd nu-i judeci pe ceilalfi este, in primul tAnd, un pas
pe calea Invdffi iertdrii Nu este o Problemd' exclusiad de
empatie. Se aa insista asupra acestui asfect, add'ug6,nd aerse-
tele urmd,toare:
Luca 18:9
..A mai spus $i pilda aceasta pentru unii care se incredeau
in ei ingigi cd sunt neprihdnifi gi disprefuiau pe ceilalfi.
Doi oameni s-au suit laTemplu sd se roage; unul era Fari-
seu, pi altul vame;.
Fariseul sta in picioare, qi a inceput sd se roage in sine ast-
fel: ,,Dumne zeule, i1i mulgumesc ci nu sunt ca ceilalf; oameni,
hrdpdref;, nedrepfi, preacurvari sau chiar ca vamegul acesta.
Eu postesc de doud ori pe sdptdmAnd, dau zeciuial[ din
toate veniturile mele".
Vamegul sta departe, qi nu indrdzneanici ochii si pi.i ridice
spre cer; ci se bbtea in piept pi zicea: ,,Dumnezeule, ai mi15
de mine, pdcdtosul!".
Eu v5 spun cd mai degrabd omul acesta s-a pogorAt acasd
socotit neprih[nit decAt celSlalt. Cdci oricine se inalfd va fi
smerit; gi oricine se smeregte va fi indltat."
Prin urmare, iudecflndu-ne semenii, putem cddea in
pdcatul mAndriei, (u. fabula ,,Desaga", de la Fontaine), al
orgolialui, uitdnd cd, nimeni nu poate fi neprihd'nit.
3. ,,Judecata lwi Dwmnezeu ( . . .) este fiotriuitd' cu ad.ead,rul, ,
deci numai Dumnueu ne poate iudeca in mod obiectiv,
fi,ind singurul care deline adead'rul absolut, singurul care cu-
noa;tetn amd,nunt sufletul omwlui. Prin urmare, nu putem
judeca fdrd sd gregim, qi asffel putem cddea In pdcatul
mdrturiei mincinoase. Ilpsa de obiectivitate este una din-
tre numeroasele limite um&ne;i, pentru a o ilustra, se arr cere
eleuilor cdteua eremple tn acest sens.
Pledoarie pentru toleranfd 9i pace l3
Se acceptd, pi se noteazd, pe tabld toate rdsPunsurile (metoda
Ilrainstorming):
a) nu putem cunoa;te uiala anterioard a pd,cd,tosului, tn-
Idnluirea de eaenimente care l-au condus la sdadrsirea gre;elii
respectiue
b) nu putem cunoa;te cd.t de slabi i-au fost neruii i,n momen-
tul gre;elii sau cd,t de slab ii este caracterul tn general sau foate
chiarfoarte puterni,c fragmentul extras din romanul,,Char-
(u.
lotte liwensktild", de Selma Lagerkifl
c) Putern judeca gre;it, simflifi,cd.nd foarte mult realitatea
(u. fragmentul din romanul ,,Un ad,olescent de altddatd.", de
I,'ranQoi,s Mauriac
d) futem judeca superficial, ldsd,ndu-ne inpelali de aparen[e
fragmentul extras din romanul
(u. Dick", de Herrnan
"Mobby
Melaille, sau fragmentul extras din nuaela ,,Dupd. bal", de L.N.
'lblstoil
e) omul este schimbdtor, irnpreuizibil.
Pentru a ilustra aceastd ultimd idee. se aa citi fragmentul
urmdtor:
L.N. TOISTOI, Invierea (fragment),
Biblioteca pentrw toli, Bucure;ti, 7964,
Traducere: $t efana Velisar Teodoreanu
;i Ludmila Yidra5cu
Una dintre cele mai obi,snuite gi rdspAndite prejudecdfi
t'ste credinla cd fiecare om are insuqirile lui proprii foarte
Itine determinate; cu alte cuvinte, c[ sunt oameni buni sau
rili, de,stepfi sau progti, energici, molAi g.a.m.d. in realitate,
oamenii nu sunt aga. Am putea spune despre un om cd este
tttleseori mai mult bun decAt r5u, adeseori mai mult deptept
rlccAt prosf de cele mai multe ori energic gi nu molAu, sau
invers; am susfine ins[ un neadevir dacd am spune despre
14 Simona Silvia Bddulescu
un om cd este bun sau degtept, iar despre un altul cd este riu
sau prost. $i totugi, noi impdr,tim intotdeauna oamenii in felul
acesta, ceea ce este o gregeald. Oamenii sunt asemenea rAu-
rilor; apa in toate rAurile este la fel, una gi aceeagi, dar fiecare
rAu este aici ingust, colo repede, dincolo lat, acum lini;tit, apoi
curat, cAnd rece, cAnd tulbure, cAnd cald. Ia fel gi oamenii.
Fiecare om poartd in el in embrion toate insugirile omene.sti,
dar cAteodatd manifestd unele din ele, iar altA datd altele gi se
intdmpld deseori sd nu semene cu el insu;i, cu toate cd 16-
mAne mereu una gi aceeagi fiin![. la unii oameni aceste
schimbfi sunt foarte accentuate. Nehliudov fdcea parte din
aceastl categorie. Din pricina ufior cauze atAt morale, cAt gi
fizice, se petreceau uneori mari schimblri in el. O asemenea
schimbare awsese loc in el acum.
in continuare, la alegerea profesorului, romanut aa rt, 0o-
aestit pe scurt. Acest Nekliudoa, este wn nobil rus care seduce o
td.nd,rd slujnicd., Katiu;a Masloaa, dupti care o abandoneazd.
Fata dd, na;tere unui copil, iar apoi tntdlne;te o serie de domni
care a,u fald, de ea aceeagi atitudine ca Nehliudou. Treptat
Katiu;a ajunge sd, se prostitueze. Dwrtd, mufti ani, Nekliwdoa o
reintd.lnepte tntr-o sald. de tribunal, tn calitate de iurat aI pro-
cesului tn care ea este tnainuitd. de crimd.. Ddndu-;i seama cd,
el este principalul ainouat al decd,deri,i Katiupei, Nehliudou se
hotdrd.;te sd renunle Ia aiala falsd. gi imorald. pe care o trd,ise
pd.nd, tn prezent ;i sd, o ajute pe Katiu;a.
iNrnBsAnI:
7. Care este prejudecata cea mai rd.spd.nditd. despre om?
2. Cu ce sunt comParali oamenii tn acest text?
3. De ce nu putem caracteriza o persoand, tntr-un singurfel?
Ce i se poate i,ntd,mpla wnui om de-a lungul uielii?
I,'RANQOIS MAURIAC, Un adolescent de altddatd,
Ed. GF - Flammarion, 7982,
Traducere: Simona Silaia Bddulescu
"PAnd la moartea fratelui meu, crezusem intotdeauna, gi
loatd lumea o credea, cd eram preferatul mamei mele. Eram
lirarte fericit sI cred acest lucru. CAnd I-aurent ne-a pdrdsit,
rrct'st gAnd la care md opream cu complezen!5, cd nu mai
r,r:un decAt ea gi eu, imi fdcu ruqine, da, am fost capabil sd
glindesc asta: cd nimeni pe lume nu mai era intre noi doi. Dar
s-:r intAmplat exact contrariul: a trebuit foarte deweme si-mi
rl:ru seama cI niciodatd, in nici un moment din viala mea, nu
rrr;i simfisem atAt de departe de ea, cd niciodatd nu fusesem
rnli desplr,tifi. Ceea ce se ridica intre noi, nu era cineva. Nu
nril vefi crede dac5 vI voi spune ci erau proprietifile.
- Ce proprietdfi? intrebd Marie pe un ton plictisit si mai
rk'grabi din politefe decAt din interes.
* Ale noastre, vreau si spun ale mele, deoarece Malta-
v('nle vine din partea tatilui meu pe care eu il moBtenisem
lrrirr intermediul lui Iaurent. Dar mama care adminstreazd
lol, si pe care eu am imputernicit-o in privinta intregii mele
rvt:ri, se considera drept stipAna absolutd. Bineinfeles cd ii
crnxrgteam dragostea, nu de pdmAnt in felul in care eu il iu-
lrt'sc, ci de proprietate...
- Ce oroare!spuse Marie.
- Nu, nu este atAt de josnic precum crezi. Este un gust al
rkrnindrii. Este gustul de a domni pe o intindere vastd.
- Pe un popor de iobagi. A[i rimas la feudalism. Oh!
('ondu-md acasd. Nu indrdznesc sd mI intorc singurd...
- f)ar eu, Marie, sunt de partea victimelor in aceasti po-
vcslc. Da, te voi conduce, dar ascultd-md incd pufin: pAnd la
rrroartea lui Laurent, 9i mai ales cAnd eram copii, pasiunea
r r uu r rci nu se trdda decAt in circumstanfe rare. Ea era tutorele
rroslru. Proprietdtile erau datoria sa de stat. Cred cd ceea ce
16 Simona Silvia Bddulescu
a schimbat totul la moartea fratelui meu a fost siguranfa cd
nu'va mai fi vorba de partaj, cd imperiul nu va mai fi dMzat.
- E monstruos.
* Mai mult decAt iSi pof imagina. Unul din vecinii nogtri de
la Maltaverne, Numa S6ris, care este pulin verigorul nostru,
poseda un domeniu, cel mai intins dupd al nostru; este un
vdduv a cdrui sofie a fost ucisd de durerea pricinuiti de eI...
- Nu se moare de durere, spuse Marie iritati'
- Cd Numa Seris a rezistataperitivelor, paharelor de gam-
panie, vinului rogu pe care il soarbe toatf ziua, c[ a rezistat
deci la ceea ce constituie fericirea sa in aceastd lume, e un
mister care nu mi-atrezitniciodatd cunozitatea. in schimb,
m[ miram s5 o vdd pe mama mea frecventAndu-l. Ea pretin-
dea c[ trebuie sd ii ceard unele sfaturi privind vilnzarealet*
nului sau diferendele cu arenda;ii; dar am descoperit repede
ceea ce o apropia de aceasti persoand abject5. El are o fiicd
ingrozitoare pe care noi o uram, Iaurent gi cu mine. Se
numegte Jeannette dar noi nu o strigam decAt "Pdduchele".
imi amintesc ceea ce mi-a spus I-aurent, pulin timp inainte de
moartea sa :'..Am norocul sd fiu prea in vArstd ca sd mf, cdsi-
toresc cu ,,P5duchele". Tu egti cel care se va cdsdtori cu ea >>.
Oribila farsb a devenit dintr-o datd o ameninlare directi.
- De ce o amenintare? Nu epti o fetifim1titatAcu forla; re-
cunoagte deci cd in tine zaceun complice al mamei tale care
viseazd la aceastd logodnd abominabild 9i ci de el, de acest
complice l{i este teamd [. . . ]
Marie mi infrebd care este vArsta Pdduchelui 9i se linigti
cand afld c[ nu avea decAt L2 ani.
- Dar, dragul meu, ai cel pufin qapte sau opt ani pentru a
para lovitura, gi mai intAi insurAndu-te. Pdduchele n-ar merita
nici mdcar sd-fi opregti asupra lui un singur gAnd dacd nu ai
fi in acelagi timp fiul mamei tale gi al acestui pimAnt, Malta-
verne: amAndoud te stipAnesc.
- Da, dar acum tu egti aici.>
Pledoarie pentru toleranfd gipace 17
Marie se oferd sd il ajute pe Alain sd scape de dominatia
mamei sale propunAndu-i si se cisdtoreascd cu ea. Alain
acceptd fericit gi pleaci cu Marie la Maltaverne, petrecAnd
impreuni cu ea o noapte in casa mamei sale, ln lipsa acesteia.
Sunt spionafi de cf,tre Pdduche care ii aduce totla cunogtinfi
tnamei luiAlain.
in agteptarea logodnei,lnsd, se petrece o mare nenorocire:
plimbandu-se prin pddure, Alain o surprinde pe Jeannette
scildAndu-se in hele_steu. Fdrb sd gtie cd este vorba de
Pdduche, fetifa ii face o impresie foarte pldcut5. Alain se
lndrdgostegte de ea gi pleacl in urmdrirea ei. Fetifa il observd
insf,, il recunoaqte qi, speriatd, cdci cunoqtea repulsia pe care
io provoca lui Alain, fuge gi dispare in pddure. A doua zi Alain
afld din ziar de cine se indrdgostise el de fapt, cdci Jeannette
cste gdsiti moartd in pddure. Ironia sortii face caAlain sd des-
copere de abia dupd moartea ei ce fel de legdturi o atagau pe
nlama sa de Jeannette:
,$m descoperit in timpul noptii pe care ea (mama n. t.) o
lrctrecu lAng6 mine, in patul lui Iaurent, cd,eraatagatl de mi-
r:ufa S6ris prin alte legdturi decAt calculele sordide pe care
cu le pusesem pe seama ei, cd indrlgea acest copil fdri mamd
pi cd era indrlgitd de el.
Mama: - Dar ceea ce tu nu gtiai, gi ceea ce nu puteai sd
ptii pentru cd imi era interzis sa ifi vorbesc de ea, este pAnd
rtnde mergea dragostea ei pentru tine.
Alain: * Dragostea ei pentru mine?
Mama: - Da, ar pirea incredibil la o fati de doisprezece
iuri. Nu mi-ag fi imaginat niciodatd cd aga ceva poate sf, existe
(...) dacd nu a,s fi fost martorul acestui cult, al acestei devo-
f iuni atAt de tandre de copil
gi totugi de femeie deja, devof,une
purd gi inocent5, gtiu bine, cf,ci nu inceta sb imi vorbeasci de
tine. GAndul care mi poate ajuta si nu md revolt impotriva
grozdviei pe care aceastd inocenti a suportato, este ci acum