I S T E

E R N
M O D
L IS T
O N A
D I Ţ I
T R A r i”
N ŢE e m u t
N DI e v r P il l a
T E o s i p Io n
s
“A c i
 Realizator: prof. Gogu Elena - Florina
Liceul Beceni, Com. Beceni, Jud. Buzău
 Cuprins:
 Capitolul I: Poezia
 Capitolul II: Încadrarea în operă
 Capitolul III: Tema poeziei
 Capitolul IV:Semnificaţia titlului
 Capitolul V: Structura poeziei
 Capitolul VI: Analiză de text
- nivelul fonetic şi prozodic
- nivelul morfo-sintactic
- nivelul lexico-semantic
- nivelul stilistic
 Sfârşit: Tema pentru acasă
 ACI SOSI PE VREMURI
de Ion Pillat
poezie tradiţionalistă
La casa amintirii cu-obloane si pridvor,
Păienjeni zăbreliră si poarta, si zăvor.
Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc
De când luptară-n codru si poteri si haiduc.
In drumul lor spre zare imbatranira plopii.
Aici sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi.
Nerabdator bunicul pândise de la scara
Berlina legănata prin lanuri de secara.

Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, si din berlina

Sari, subţire, - o fata in larga crinolina.

Privind cu ea sub luna câmpia ca un lac,

Bunicul meu desigur i-a recitat pe lac.
Iar când deasupra casei ca umbre berze
cad,
Ii spuse Sburatorul de-un tanar Eliad.

Ea-l asculta tăcuta, cu ochi de peruzea...

Si totul ce romantic, ca-n basme, se urzea,

Si cum şedeau... departe, un clopot a sunat,

De nunta sau de moarte, in turnul vechi din

sat.
Dar ei, in clipa asta simteau c-o sa ramana.,.
De mult e mort bunicul, bunica e batrana...

Ce straniu lucru: vremea! Deodata pe perete

Te vezi aievea numai in stersele portrete.

Te recunosti in ele, dar nu si-n fata ta,

Caci trupul tau te uita, dar tu nu-l poti uita...
Ca ieri sosi bunica... si vii acuma tu:
Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.

Acelaşi drum te-aduse prin lanul de secara.

Ca dansa tragi, In dreptul pridvorului, la
scara.

Subţire, calci nisipul pe care ea sari.

Ca berzele intriu-insul amurgul se opri...
Si m-ai găsit, zâmbindu-mi, ca prea naiv eram
Când ti-am şoptit poeme de bunul Francis Jammes.

Iar când in noapte câmpul fu lac întins sub luna.

Si-am spus Balada lunei de Horia Furtuna.

M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist

Si ti-am părut romantic si poate simbolist.
Si cum şedeam... departe, un clopot
a sunat -
Acelaşi clopot poate - in turnul vechi
din sat...

De nunta sau de moarte, in turnul

vechi din sat.
 Încadrarea în operă
     Poemul "Aci sosi pe vremuri" face parte din
volumul "Pe Argeş in sus" (1923),considerat de
critica literara reprezentativ pentru creaţia
artistica a lui Ion Pillat (1891-1945).

 George Călinescu a afirmat ca aceasta poezie

constituie capodopera lirica a lui Pillat, creaţie
"graţioasa, miscatoare si indivizibila paralela intre
doua veacuri, înscenare care încântă ochii si in
acelaşi timp simbolizare a uniformităţii in
devenire".
 Tema poeziei
 Poezia este o
meditaţie
nostalgică pe tema
trecerii ireversibile
a timpului, asociată
cu repetabilitatea
destinului uman/
ciclicitatea vieţii.
 Comunicarea poetică

 Comunicarea poetică se realizează în

două registre: lirismul obiectiv, cu
elemente de narativitatea simbolică
şi meditaţie cu caracter general-
uman, şi lirismul subiectiv, cu
prezenţa eului liric şi comu­nicarea
directă a trăirilor şi a sentimentelor,
la persoana I singular.
 Sentimentul elegiac şi meditativ are ca suport
lirismul subiectiv, susţinut de prezenţa mărcilor
lexico-gramaticale specifice (pronume personale,
adjective posesive şi verbe la persoana I şi a II-a
singular; elemente deictice spaţiale şi temporale:
„aici” - „acolo", „acum" - „atunci). Dar iubirea
evocată, deşi aparţine planului trăirii subiective,
este ridicată la grad de generalitate,
obiectivându-se, prin repetabilitate.
 Semnificaţia titlului

 Titlul este cu totul original si inedit,

deoarece este alcătuit dintr-o
propoziţie, prin care poetul comunica
ideea centrală a poemului si anume
apropierea pana la identificare a
trecutului cu prezentul, doua valori ale
existentei umane plasate intr-un spaţiu
si un timp neidentificate.
 Adverbul in forma populara "aci", verbul
"sosi" la perfectul simplu si locuţiunea
adverbiala de timp "pe vremuri"
sugerează ideea ca existenta umana se
bazează pe experienţe repetabile,
reluate si retrăite de fiecare generate in
parte, care simte si trăieşte viata
asemenea predecesorilor.
 Structura poeziei

 Poezia "Aci sosi pe vremuri" de Ion

Pillat este structurata in 19 distihuri
(strofe de cate doua versuri) si un
monovers in final, care se constituie
intr-o concluzie ce sugerează esenţa
ideatica a discursului liric.
 Primele două distihuri reprezintă
incipitul poeziei şi fixează, prin
intermediul unei metafore: „casa
amintirii, spaţiul rememorării
nostalgice a trecutului.
Metafora dobândeşte semnificaţia
unui spaţiu mitic, fie locuinţă a
strămoşilor, fie „loc al sacrei perechi,
unde dintotdeauna, de pe vremuri,
ca şi acum, sosesc cuplurile de
îndrăgostiţi pentru a da curs
recunoscutei iniţierii de misterul
nunţii” (V. Fanache, G. Bacovia.
Ruptura de utopia romantică).
 Elementele asociate casei: „obloane",
„pridvor, „păienjeni, „poartă", „zăvor" şi
versul „Păienjeni zăbreliră şi poartă şi
zăvor" sugerează trecerea timpului,
degradarea, starea de părăsire a locuinţei
strămoşilor, dar şi ideea de spaţiu
privilegiat, izolat, accesibil numai
urmaşului, care poate reînvia trecutul în
amintire.
 Trecutul capătă o
aură legendară,
devine un timp mitic,
al luptei haiducilor
pentru dreptate: Jar
hornul nu mai trage
alene din ciubuc/ De
când luptară-n codru
şi poteri şi haiduc".
 Al treilea distih deschide planul
trecutului, al evocării iubirii bunicilor.

 Dacă în poezia romantică, existenţa

naturii era eternă, în opoziţie cu
efemeritatea existenţei umane, în poezia
lui Ion Pillat, natura devine solidară cu
omul, fiind marcată de semnele
senectuţii, ca şi fiinţa umană: „în drumul
lor spre zare îmbătrâniră plopii.
 în versul „Aci sosi pe vremuri bunica-
mi Calyopi este reluat titlul poeziei şi
este evocată imaginea din tinereţe a
bunicii cu nume mitologic: Calyopi -
Caliope (Kalliope), muza poeziei
epice şi a elocinţei în mitologia
greacă.
 Sugestia mitică a numelui, faptul că
poetul este urmaşul care eternizează
în creaţia sa iubirea bunicilor şi
„copia" - oglindirea de „acum" a
poveştii de iubire de „ieri sunt
aspecte care ar putea susţine
caracterul de artă poetică a textului
liric Aci sosi pe vremuri, care îşi
revelează astfel nivelul de pro­
funzime al semnificaţiilor.
 Asocierile livreşti reflectă motivul
„bibliotecii" întâlnit adesea în poeziile
lui Ion Pillat, având rolul de a asocia
viaţa cu literatura şi, în acelaşi timp,
de a indica epoca, numind
preferinţele în moda literară a
vremurilor respective. Astfel bunicul
îi recită iubitei capodopere ale
literaturii romantice - Le Lac de
Alphonse de Lamartine şi
Sburătorul de I.H. Rădulescu.
 Un alt element comun celor două
secvenţe poetice prezent - trecut,
este simbolul berzei, „pasăre de bun
augur, simbol de pietate filială" (Jean
Chevalier, Alain Gheerbrant,
Dicţionar de simboluri, I), dar şi
simbol al fidelităţii, al devoţiunii.
 Sunetul clopotului însoţeşte din nou
momentul întâlnirii îndrăgostiţilor şi
sugerează repetabilitatea existenţei
umane.

 Versul final, laitmotiv al poeziei,

accentuează trecerea iremediabilă a
timpului: „De nuntă sau de moarte,
în turnul vechi din sat.”
 Nivelul fonetic şi prozodic

-    rima împerecheată, ritmul iambic,

măsura de 13-14 silabe;

-    nume cu sonorităţi din secolul XIX

(Calyopi, Eliad, Le Lac, Sburătorul) şi
moderne, de la începutul secolului XX
(Francis Jammes, Horia Furtună);

-    rolul vocalelor în realizarea

imaginilor auditive, în special, în versul
laitmotiv.
text
 Nivelul morfosintactic

- timpurile verbale au
rolul de a sugera planul
trecut şi planul prezent
evocate în poezie;
- verbele la perfect simplu
(„sosi, „zăbreliră",
„îmbătrâniră", „sări,
„spuse") au rolul de a
reda rapiditatea
gesturilor sau
repetabilitatea lor;

text
- verbele la imperfect („asculta", „se urzea",
„simţeau", „şedeam"), mai mult ca perfect
(„pândise") şi perfect simplu susţin
narativitatea iubirii din planul trecutului;
- verbele la perfect compus susţin narativitatea
iubirii din planul prezentului;
- verbele la timpul prezent fie
ilustrează permanenţa
sentimentului de iubire („vii,
„calci, „tragi), fie însoţesc
meditaţia pe tema trecerii
timpului („te vezi, „te recunoşti,
„uită", „nu poţi).
 Nivelul lexico-semantic

- cuvinte din câmpul semantic al naturii:

„codru", „plopii, „lanuri de secară",
„lună", „câmpia", „lac", „nisipul,
„câmpul;

- folosirea cuvintelor cu tentă arhaică şi

regională, în evocarea trecutului:
„haiduc, „poteră, „berlină, „crinolină",
„aievea", „pridvor".
text
 Nivelul stilistic

-    folosirea cu precădere a metaforei: „casa

amintirii, „ochi de peruzea", „ochi de ametist
şi a comparaţiei, care susţine paralelismul
între trecut şi prezent şi ideea repetabilităţii
existenţei umane: „câmpia ca un Iad,
„deasupra casei ca umbre berze cad, „Ca ieri
sosi bunica... şi vii acuma tu";

-    la nivel structural, se utilizează

paralelismul, simetria, antiteza.

text
Tema pentru acasă
 Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat
aparţine liricii tradiţionaliste prin
idilizarea trecutului, a cadrului rural,
dar şi prin tema timpului trecător,
fugit irrreparabile tempus.
 Realizaţi un eseu argumentativ
prin care să demonstraţi
încadrarea acesteia în modernism