Riga Crypto si lapona Enigel-Ion Barbu

Publicata initial in 1924,integrata apoi in ciclul Uvedenrode din voluul!"oc secund! #19$%&,!Riga Crypto
si lapona Enigel!,prin probleatica si i'loace artistice,anunta de(voltarea ulterioara a poe(iei lui Ion
Barbu)Este subintitulata si!balada!,insa rastoarna conceptul traditional,reali(andu-se in vi(iune
oderna,ca un aplu poe de cunoastere si poe alegoric)Poe(ia pare un cantec batranesc de
nunta,dar este o poveste de dragoste din luea vegetala,o balada *antastica,in care intalnirea are loc
in plan oniric)+tructura narativa iplica inter*erenta genurilor)+cenariul epic este dublat de caracterul
draatic si de lirisul de asti,persona'ele avand seni*icatie sibolica)In poe,tea iubirii
iposibile se asocia(a cu tea cunoasterii si cu cea a optiunii e,istentiale a oului superior)-itlul este
construit printr-un raport de coordonare intre nuele celor doi protagonisti,ceea ce constituie un
senal al narativitatii te,tului poetic,intarit prin subtitlul balada)+intaga de intitulare pare a *i alcatuita
dupa odelul arilor povesti de iubire din literatura luii#-ristan si Isloda,Roeo si "ulieta&,nuai ca ii
situea(a inca de la inceput pe cei doi protagonisti in lui di*erite)+ubstantivul .riga!#rege,iparat&
sugerea(a un spatiu oriental-e,otic,in vree ce al doilea substantiv,!lapona!,triite la un spatiu
nordic,boreal)/a nivel *oral,poe(ia este alcatuita din doua parti,*iecare dintre ele pre(entand cate o
nunta0una consuata,iplinita,cadru al celeilalte nunti,povestita,initiatica,odi*icata in *inal prin
casatoria lui Crypto cu asalarita)1orula copo(itionala este aceea a povestirii in raa)+ubiectul
baladei,care contine si eleente de legenda etiologia,este con*igurat ca o alegorie dupa odelul
baladelor gerane)Eroii au valoare ar2etipala, ilustrand doua odele e,istentiale distincte,opuse)Prin
Riga Crypto se e,pria conceptul de!carpe die!al oului care vegetea(a,consuandu-si e,istenta
ai ales la nivel biologic instinctual,*ara a putea accede la valorile spirituale)Prin lapona Enigel se
propune o repre(entare a constiintei uane in aspiratia ei spre cosic si universal,spre luina si
cunoastere apolinica)Cel de-al doilea ar2etip,+oarele,repre(inta constiinta universala, spiritul pur al
cunoasterii absolute)Poe(ia isi structurea(a ast*el vi(iunea pe trei planuri)Planul in*erior,al unei lui
vegetative,biologice,este repre(entat prin Crypto,!irele poienii!,structurat pe principiul .paant!,de*init
prin cunostere dionisiaca, prin Eros#pria etapa a cunoasterii,pusa de Barbu sub senul
3enus&)Planul edian,al unei lui ordonate prin puterea ratiunii si a constiintei,lue de o coerenta si
transparenta cristalina,este *igurata prin tinutul boreal,itica 4iperboreea0!/a lapi de g2eata,sub
(ape(i5-ot polul eu un vis visea(a!)/uea din care!prea-cuintea! Enigel isi incepe calatoria spre
+oare este de*inita prin cunoastere rationala #pusa de Barbu sub senul rotii lui 6ercur&,structurata pe
principiul!apa!#.ca su*letu-i *antana-n piept!&)In s*arsit,planul superior,!anuit a(ur!,este desenat prin
senul +oarelui ,sibol al cosicului,al cunoasterii absolute si al principiului!*oc!)7ceasta geoetri(are
a iaginarului poetic barbican presupune si o corespondenta intre cele trei planuri)Relatia dintre
planuri se stabileste prin calatoria initiatica a lui Enigel si prin pre(enta celui de-al patrulea eleent
priordial-aerul#.Prin aer ud,tot ai la sud5In noul an sa-si duca renii!8 !+i son e carnea,se
de(u*la59ar vant si ubra iar o u*la!&)Pornita in aventura initiatica spre ia(a(i,spre +oare,eroina
poeului repre(inta oul superior in aspiratia spre apolinic,spre cunoasterea totala,pusa sub senul
rotii solare)Povestea *abuloasa de iubire dintre cei doi eroi apartinand unor lui antinoice a *ost
nuita un ./ucea*ar intors!,cu roluri inversate)E,po(itiunea baladei ii pre(inta pe acesti eroi,in doua
secvente descriptive de tip portret,din perspectiva naratorului 2eterodiegetic)Persona'ul asculin, riga
Crypto,apartine unei lui in*erioare,ireediabil ediocre,lue a vaii#sibol al golului spiritual,al
absentei eului-constiinta&si a ubrei0!In pat de rau si 2ua unsa5Iparatea peste bureti5Crai
Crypto,inia ascunsa!):uele protagonistului intra in relatie directa cu sintaga eta*orica!inia
ascunsa!,sugerand circuscrierea intr-un univers inc2is,solitar,enigatic)In luea careia ii apartine
prin nastere si destin,eroul se singulari(ea(a prin rang)El re*u(a insa a-si indeplini destinul intr-un
spatiu al vietii vegetative,in*erioare,desenat prin eta*ora .pat de rau!,prin sintaga!2ua unsa! si
prin sibolul vaii,al ubrei si al racorii)Portretul protagonistului se intregeste prin caracteri(area *acuta
de cei care apartin acestei lui0!+terp il *aceau si naravas5Ca nu voia sa in*loreasca!)Re*u(ul in*loririi,al
nuntirii cu perec2ea destinata lui in luea de 'os#.vra'itoarea anatarca!&seni*ica re*u(ul iplinirii
destinului intr-o lue ontologic in*erioara)El na(uieste sa depaseasca liitele conditiei sale prin
iubire,prin vis#cu gandul!la vesnic tron de roua parca!&)9ar,pri(onier *ara scapare intr-un spatiu al
ubrei,al biologicului,el va trai iubirea ca pe un .2ybris,pedepsit ca in orice tragedie,prin nebunia sau
oartea protagonistului!#Ion Pop&)3a(ut din perspectiva lui Enigel,*iinta coborand dintre g2eturi si
inc2inandu-se la +oarele intelept,!regele-ciupearca!poarta pecetea urateniei,caracteristica oricarei
*apturi care nu oglindeste in sine acrocososul#.riga span cu piele c2eala!&)Celalalt persona' este
Enigel,ica lapona care intruc2ipea(a o uanitate superioara,o lue cu o structura cristalina
incoruptibila,capabila sa re*lecte(e prin!roata alba!a spiritului adevarurile relevate prin
cunoastere):uele eroinei sugerea(a aceasta structura prin sietria cu care alternea(a vocalele si
consoanele,prin aronia sonora)El poate avea ca etion substantivul!angel!#inger&,relie*and aspiratia
spre celest,sau poate *i cobinat din radacina!enig! a cuvantului .eniga! si substantivul!gel!#substanta
organica aor*a& cu triitere la principiul *einin)Epitetele!ica,linistita,preacuinte!,associate
protagonistei,evidentia(a natura ei ec2ilibrata,rationala,apolinica)+urprinsa intr-o calatorie initiatica
dinspre spatiile boreale spre sud,spre taraurile +oarelui,Enigel strabate druul trans2uantei ca pe
un dru al initierii,ca pe o aventura a cunoasterii0!9e la iernat la pasunat5In noul an sa-si duca
renii5Prin aer ud,tot ai la sud!)In scenariul narativ,popasul lui Enigel in luea lui Crypto repre(inta
oentul-intriga,iar in scenariul initiatic-pria etapa a cunoasterii)Intalnirea eroilor care apartin unor
lui di*erite e posibila-ca si in /ucea*arul-doar in spatiul visului si in durata nocturna,cand!vocile!
inconstientului nu ai sunt cen(urate de ratiune)+iptoatic,discursul poetic se odi*ica,!vocea!
naratorului *iind substituita de !vocile! persona'elor,iar nararea prin relatare,inlocuita de odalitatea
nararii prin repre(entare)Cele trei incercari ale!regelui-ciupearca!de a o deterina pe!lapona
dreapta,Enigel! sa renunte la calatoria spre ia(a(i,la aspiratia spre o e,istenta solara se cristali(ea(a
ca tentatii ale trairii iediate,ateriale,instinctuale)El ii o*era valorile supree ale luii
lui0dulceata,*ragi,valori ateriale insa,indenand-o,asadar,sa guste bucuriile luii sen(oriale, bucuriile
unei e,istente telurice!in son *raged si racoare!)9eri(oriile ispitiri,insotite de gesturi de o teatralitate
coica,de un 'oc de arioneta,vorbesc despre caderea tragic-oeneasca in autoatise
e,istentiale,despre uitarea unor na(uinte *undaentale)Crypto gaseste insa in sine puterea de a
depasi acest tipar e,istential,re*u(and tradarea visului inc2is in!inia-i ascunsa!)+pre deosebire de
Catalina,el este gata sa se sacri*ice pentru visul de luina,alegand sa-i *ie aproape *iintei iubite,c2iar
daca aceasta apropiere este ortala pentru *irava ei *aptura0!9aca pleci sa culegi5Incepi rogu-te cu
ine!)Enigel depaseste proba ispitirii ,re*u(and sa se abata din druul spre ultia treapta a
cunoasterii)6onologul ei,de are densitate ideatica,e,pria cre(ul oului superior,care triu*a asupra
liitelor sale su*letesti si biologice,alegand calea regala a +oarelui,optand *er pentru cunoasterea
apolinica,totala,care daruieste un .ori(ont nearginit! luii ei0!9in ubra deasa des*acuta56a-nc2in la
soarele-ntelept!)Ultiele doua versuri surprind eta*oric depasirea e,istentei telurice prin cultul
valorilor spirituale,prin constienti(area esentei solare a *iintei uane)Precu 9eiurgul
einescian,Enigel de*ineste in antite(a doua odele ontologice)Prin spatiul ubrei,ea vorbeste despre
e,istenta oului care traieste ca o *iinta biologica0!/a ubra nuai carnea creste5+i son e carnea,se
de(u*la;!&)Prin spatiul luinii,al oglindirii si al pro*un(iii#.*antana! din piept&,se sugerea(a spiritul
uan care se iplineste prin cugetare,prin cunoastere)7socierea sibolului acvatic cu otivul vietii
spirituale in eta*ora!su*letului-*antana!generea(a o tulburatoare de*inire a oului superior,in opo(itie
cu .*aptura ai *irava! a oului coun,pentru care gandul este!pa2ar cu otrava!)<ptiunea eroinei este
cea a clasicisului,seni*icand triu*ul apolinicului asupra dionisiacului)3i(iunea solara a lui Ion Barbu
este plastici(ata adirabil prin sibolul cunoasterii absolute,+oarele,si prin eta*ora!su*letului-
*antana!,oglinda care re*lecta luina spiritului pur)!Roata alba! care!(ace-n su*letul-
*antana!inc2ipuie,prin sugestiile *orei per*ecte si prin sibolisul croatic,constiinta uana,eul-
spiritual care isi sporeste *orta sub luina tutelara a +oarelui0!/a soare roata se areste!)9evenite
laitotive ale poe(iei,sibolul soarelui si al su*letului-*antana#sugarand si principii esentiale ale
vietii&transit esa'ul *iloso*ic al poeului)+e regasesc aici trei dintre sibolurile recurente in poe(ia
lui Ion Barbu0nunta,soarele si oglinda)7spiratia spre absolutul cunoasterii este e,priata ca *ascinatie
a solaritatii,iar desavarsirea acestui elan este iaginata ca o!nunta necesara!,ca o logodna
cosica#.soarele,aprins inel!&)Capurile de seni*icatii ale acestor siboluri inter*erea(a,generand o
retea de sensuri strati*icate,a caror enire este aceea de a counica inci*rat,in regiul
alegoriei,e,periente ontologice si gnoseologice *undaentale 7seenea e,periente odelatoare ii
sunt atribuite lui Enigel,care,depasind oentul dileatic cu oenesti e(itari#Plangi,preacuinte
Enigel=!&,intra de*initiv sub senul +oarelui) Pentru regele ciupercilor insa,intalnirea cu!aprinsul inel! al
soarelui este distructiva#punctual culinant al naratiunii alegorice&)Prin apelul la liba'ul incantatoriu al
descantecului si la sibolistica blesteului *olcloric,poetul iaginea(a etaor*o(a lui Crypto,care se
trans*ora in ciuperca otravitoare)9e(nodaantul povestii iposibilei iubiri valori*ica in c2ip neasteptat
otivul nuntii iparatesti,cu care se inc2eie basele):untirea rigai Crypto cu!asalarita
ireasa!valori(ea(a negativ otivul basic#creand un antiotiv&,pentru ca nu repre(inta incununarea
i(bandirii eroului,ci prabusirea lui de*initiva)Cel care aspirase la o ireasa ideala#Enigel,*iinta
superioara lui&,re*u(and nuntirea cu perec2ea predestinata-.vra'itoarea anatarca!,*iinta de acelasi
regn,apartinand aceleiasi lui-,este pedepsit cu de(radacinarea,cu alienarea)+e iplineste ast*el
2ybrisul0eroul plateste neasurat indra(neala de a *i na(uit la o iubire peste *ire) +ub raport
stilistic,pre(enta inversiunilor#.ult-indaratnic!,!(ice-l-as!&si a vocativelor in pria parte a baladei
evidentia(a oralitatea te,tului)6enestrelul este portreti(at prin inderediul unei coparatii,!ai aburit
ca vinul!,dublata de un epitet,!vinul vec2i!,care sugerea(a starea de gratie necesara rostirii
poetice)7ceasta este insotita de asca decorativa sugerata printr-o enueratie,!pungi,panglici,beteli
cu *unta!,siboli(and si valoarea estetica a te,tului poetic)In portreti(area celor doua persona'e ale
baladei este utili(at epitetul0Crypto este!sterp si naravas!,!riga span!,iar lapona
este!ica!,!linistita!si!prea-cuinte!)+e observa superlativele absolute e,presive,reali(ate prin
adverbele !ult!si .prea!)/iba'ul dialogului dintre cei doi este construit pe ba(a antite(elor,prin
interediul carora se conturea(a draa rigai Crypto 0soare5ubra, intuneric5
luina,uscat5ued,son5veg2e)In opinia lui >)Calinescu,aestecul de regnuri din balada .Riga Crypto
si lapona Enigel! este de *actura roantica si are rol de cunoastere a unui alt univers)Prin interediul
acestui poe,Barbu neaga o intreaga traditie literara0inlocuind ideea ipusa in literatura ca dragostea
este un iracol in sine,poetul pre(inta draa incopatibilitatii si legea neiloasa a iubirii,con*or
careia supravietuieste cel puternic,iar cel slab este sacri*icat)