FI DE LUCRU FLOARE ALBASTR de Mihai Eminescu GRUPA I urmrete prima secven a textului (strofele I, II i III) 1.

. Comentai n 3-5 rnduri incipitul poeziei. 2. Identificai figurile de stil din versurile date si explicai semnificaia lor. 3. Ce teme si motive romantice reg sim n primele trei strofe ale poeziei! ". Ce rol are avertismentul din finalul strofei a III-a! #########################################. FI DE LUCRU FLOARE ALBASTR de Mihai Eminescu GRUPA a II-a - urmrete a doua secvena a textului (strofa a IV-a) 1. Identificai ideea central a versurilor date. 2. $recizai figurile de stil din strofa a I%-a &i rolul lor. 3. 'ste prezent eul liric n aceste versuri! (n ce ipostaz apare acesta! ". Comentai semnificaia titlului Floare albastra f cnd referire la coninutul poeziei ######################################### FI DE LUCRU FLOARE ALBASTR de Mihai Eminescu GRUPA a III-a urmrete a treia secvena a textului ( strofele V,VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII) 1. Cum este organizat a treia secven poetic ! 2. Identificai elementele cadrului natural &i motivele prezente. Ce figuri de stil ntlnim in aceasta secvena &i care este rolul lor! 3. )extul dat cuprinde mai multe specii literare. Care este specia lirica care predomina! *rgumentai-v r spunsul. ". +ealizai un portret al fetei &i precizai de ce folose&te ver,ele la timpul viitor. #########################################. FI DE LUCRU FLOARE ALBASTR de Mihai Eminescu GRUPA a IV-a urmrete ultima secvena a textului (strofele XIII-XIV) 1. Ce surprinde ultima secvena a textului! 2. Care este figura de stil care sta la ,aza poeziei! Ce alte figuri de stil ntlnim n ultimele dou strofe! 3. Identificai ver,ele din ultima strofa &i precizai semnificaia acestora. ". $recizai rima- ritmul &i m sura poeziei. #########################################.

* )+'I* .'C%'/0 $1')IC0 conine strofele %-2II. 3onologul fetei continu cu o C4'3*+' 5* I67I+' n 563'* 'I- $5*/65 )'+'.)+68 9 4ai n codrul cu verdea :... +efacerea cuplului adamic ;iu,irea paradisiac < necesit un spaiu protector- paradis terestru i un timp sacru. Categoria aproapelui se realizeaz la nivelul imaginarului poetic din elementele contingentului care compun un cadru ideal- un spaiu idilic. Cadrul natural se realizeaz prin motive romantice frecvente n erotica eminescian 8 codrul- izvoarele- valea- ,alta- luna- etc. /atura de nceput de lume- spaiu nealterat de prezena uman - cu atri,utele s l, ticiei n viziune romantic 8 9 .tnca st s se pr vale = (n pr pastia m rea .:- asociaz imagini vizuale i auditive8 96nd-izvoare plng n vale:. /atura ocrotitoare a cuplului adamic8 9 *colo-n oc>i de p dure =.....%om edea n foi de mure: are atri,utele spaiului sacru- prin sugestia centrului ;9oc>i de p dure:- 9,alta cea senin :< i componenta axial - cu sim,olul trestiei ;9trestia cea lin :<. Idealul de iu,ire se proiecteaz ntr-un paradis terestru. *,undena vegetaiei i regimul diurn se exprim prin sugestia cromatic a verii8 verde- rou- auriu. C ldura zilei de var se afl n rezonan cu pasiunea c>em rii- cu iu,irea mp rt it 8 9 i de-a soarelui c ldur = %oi fi roie ca m rul = 3i-oi desface de-aur p rul = . -i astup cu dnsul gura :. ?emeia este o apariie de ,asm ;9de-aur p rul:<- galnic ;9-apoi cine trea, are !:<- senzual-naiv ;9'u pe-un fir de romani = %oi cerca de m iu,eti:< i cu gesturi gingae ;9@ulce netezindu-mi p rul:<. C>emarea la iu,ire organizeaz secvena poetic gradat- ntr-un scenariu = ritual erotic cu etapele8 descrierea naturii umanizate- invitaia n peisaAul rustic i intim- conversaia ludic-erotic - Aocul erotic = 9ncercarea: iu,irii pe un fir de romani ;natura ca martor al iu,irii<- portretul fetei ca o zeitate terestr gesturile de tandree- s rutul- m,r iarea- ntoarcerea n sat- desp rirea. )recerea de la regimul diurn la cel nocturn sugereaz - n corespondena iu,ire - natur - trecerea de la peisaAul intim - rustic ;senzualitate i seducie< la peisaAul feeric- cu accentuarea intimit ii ;sentiment mp rt it = cuplu ar>etipal<8 $e c rare-n ,oli de frunze *pucnd spre sat n vale/e-om da s rut ri pe cale@ulci ca florile ascunse:. %or,irea popular ;9mi-i da:- 9te-oi inea:- 9nime:- 9-apoi:<- lim,aAul familiar cu alternarea persoanei I i a II-a ver,elor i a pronumelor- i tonul galnic dau c>em rii impresia de sinceritate i prospeime Auvenil 8 9Cui ce-i pas c -mi eti drag !:. %er,ele la indicativ viitor ;9vom edea:- 9voi cerca:- 9voi fi roie:- 9mi-oi desface:< sau conAunctiv ;9s -i astup:< proiecteaz n viitor visul de iu,ire- aspiraia spre fericire terestr . Idila este de fapt o reverie. .pre deose,ire de alte idile eminesciene- aici femeia este aceea care adreseaz c>emarea la iu,ireB ea ncearc atragerea , r,atului n paradisul naturii- ca aspiraie spre refacerea cuplului adamic- a perfeciunii umane primordiale redate de mitul androginului. (n sc>im,- fiina poetic se afl n ipostaza demonului- investit cu cunoatere daimonic - n acceptie platonician - condamnat la singur tate i la neputina de reg sire a paradisului pierdut. *stfel idila ?51*+' *5*7.)+0 face trecerea de la ipostaza paradisiac a iu,irii la cea demonic din (/C'+ I @'31/ sau 56C'*?0+65.

1. * treia secventa continua monologul fetei din prima secventa si prezinta o c>emare la iu,ire in lumea ei- in planul terestru8:4ai in codrul cu verdeata:. C>emarea la iu,ire este organizata gradat- intr-un scenariu erotic cu etapele8 descrierea naturii umanizate- invitatia in peisaAul rustic- conversatia care ia forma unui Aoc de dragoste- portretul fetei- gesturile de tandrete- sarutul- im,ratisareaintoarcerea in sat si despartirea. 2. Cadrul natural se realizeaza prin motive romantic specifice eroticii eminesciene8 codrul- izvoarele- valea- trestia- ,alta- luna. ?igurile de stil sunt8 'pitete-D,olta cea senina:-:trestia cea lina::oc>i de padure:- Dfoi de mure: Comparatii EDvoi fi rosie ca marul:- Ddulci ca florile ascunse:. 3etafore ED7olti de ?runze:- Dde-aur parul:.Idealul de iu,ire se proiecteza intrun paradis terestru- redat prin ,ogatia cromatica a verii8verede- rosu- auriu. 3. @in versurile date reiese ca textul este o idila- deoarece surprinde un ritual erotic in diverse ipostaze. $oezia D?loare al,astr : poart - n structura ei- o antitez ntre severitatea zeului nemuritor ;geniul< &i glasul cald al iu,itei- ntr-un monolog liric ce se aseam n cu un descntec- o vraA . Imaginea fetei iu,ite n poezia D?loare al,astr : este aceea caracteristic pentru o anumit categorie a poeziei erotice eminesciene E idila. $oezia este- de fapt- o eglog - adic o idil cu dialog. ". Iu,ita isi face un scurt autoportret- din care reies fiorul si emotia intalnirii8:%oi fi rosie ca marul- =3i-oi desface de aur parul: aceasta do,andind atri,utele unei zeitati terestre.%er,ele la indicative viitor ; vom sedea- voi cerca- voi fi rosie- mioi desface< sau conAunctiv; sa-ti astup< evidentiaza faptul ca idila este de fapt un vis. 'minescu realizeaz portretul fetei- care are un grad maxim de generalizare &i aminte&te de idealul de frumusee din literatura popular 8 femeia angelic ;Drosie ca marul:- Dpar de aur:<.