Floarea albastr , de Mihai Eminescu - apartenena poeziei la romantism

"Iar te-ai cufundat n stele Si n nori si-n ceruri nalte ? De nu m-ai uita incalte Sufletul vietii mele. In zadar rauri n soare Gramadesti-n a ta gandire Si campiile Asire Si intunecata mare; Piramidele-nvec ite !rca-n cer varful lor mare "u cata n departare #ericirea ta$ iu%ite &" Astfel zise mititica$ Dulce netezandu-mi parul. A & ea spuse adevarul; 'u am ras$ n-am zis nimica. - $$(ai n codrul cu verdeata$ !nd-izvoare plang n vale$ Stanca sta s) se pravale In prapastia mareata. Acolo-n oc i de padure$ *anga %olta cea senina Si su% trestia cea lina +om sedea n foi de mure. Si mi-i spune-atunci povesti Si minciuni cu-a ta gurita$ 'u pe-un fir de romanita +oi cerca de m) iu%esti. Si de-a soarelui caldura +oi fi rosie ca marul$ ,i-oi desface de-aur parul$ S)-ti astup cu dansul gura. De mi-i da o sarutare$ "ime-n lume n-a s-o stie$ -)ci va fi su% palarie S-apoi cine trea%a are & -.nd prin crengi s-a fi ivit *una-n noaptea cea de vara$ ,i-i tinea de su%suoara$ /e-oi tinea de dupa gat. Pe carare-n %olti de frunze$ Apucand spre sat n vale$ "e-om da sarutari pe cale$ Dulci ca florile ascunse. Si sosind l-al portii prag$ +om vor%i-n intunecime; Gri0a noastra n-ai%-o nime$ -ui ce-i pasa ca-mi esti drag ?" Inc-o gura - si dispare... -a un stalp eu stam n luna & -e frumoasa$ ce ne%una ' al%astra-mi$ dulce floare & .......................................... Si te-ai dus$ dulce minune$ S-a murit iu%irea noastra #loare-al%astra & floare-al%astra &... /otusi este trist n lume &

Poezia $$#loarea al%astra1 dateaza din perioada studiilor de la +iena si 2erlin si apare pu%licata la 3 aprilie 3456$ in revista $$-onvor%iri literare1. Prin continutul sau$ poezia depaseste tema iu%irii si a naturii$ caci ilustreaza si alte teme$ de factura filosofica$ a%solutul si conditia omului de geniu. $$#loare al%astra1 reprezinta astfel$ o sinteza a liricii eminesciene$ anticipand $$*uceafarul1. In poezie$ tema iu%irii capata dimensiuni inconfunda%ile7 visul$ dorul de dragoste$ dezamagirea$ neimplinirea$ femeia-inger$ spatiul protector al indragosti8ilor. /itlul poeziei enunta un motiv de circulatie universala$ intalnit in creatia lui "ovalis$ unde $$floarea al%astra1 sim%olizeaza iu%irea si nostalgia infinitului; acelasi motiv romantic apare si in opera lui *eopardi$ fiind identificat cu idealul de frumusete si puritate. *a 'minescu$ $$floarea1$ care intruc ipeaza viata$ frumosul$ este sim%olul prezentei feminine ideale; epitetul cromatic $$al%astra1 inglo%eaza spatiul infinit$ cerul si marea$ proiectand iu%irea in eternitate. 9rganizata pe doua planuri :prezent si trecut : poezia este dispusa in patru secvente$ in functie de cele doua masti lirice ale eului poetic$ poezia sta%ileste o antiteza intre lumea comuna$ reprezentata de fata ce se lasa condusa de emotii si sentimente$ si lumea superioara$ reprezentata de vocea masculina$ %ar%atul ce sim%olizeaza omul de geniu. Poezia se compune din 3; catrene$ care constituie cele ; secvente lirice7 reprosul adresat de iu%ita <primele 6 strofe=$ cugetarea iu%itului<strofa a ;=$ c emarea la iu%ire initiata de fata < urmatoarele 4 strofe= si meditatia finala <ultimele doua strofe=. Prima secven liric dezv)luie$ prin intermediul monologului de adresare $ prezen8a fetei >i pune su% semnul antitezei cele dou) lumi7 lumea fetei >i cea a ndr)gostitului- om ul de geniu. In vreme ce fata$ inclinata spre ludic$ isi c eama iu%itul$ in naivitate$ in spatiul edenic al naturii protectoare$ indragostitul refuza sa raspunda c emarii$

preferand $$stelele1 si $$ceruri nalte1$ specificul ilimitat al gandirii$ al superioritatii omului insetat de cunoasterea a%soluta. Astfel$ se dezvaluie implicit cele doua specii lirice valorificate in discursul liric7 idila si meditatia filosofica. #iind o idila in care se insereaza dialogul mastilor$ poezia se incadreaza in specia eglog). Incipitul poeziei este construit e?-a%rupto$ pro%lematizand discursul liric$ prin adresarea interogativa$ plina de repros$ a fetei7 $$Iar te-ai cufundat in stele...1. Adver%ul de mod $$iar1 sugereaza repeta%ilitatea atitudinii contemplative a indragostitului. Pentru fata$ %ar%atul reprezinta $$ sufletul vietii1$ recunoscand in el insetatul de a%solut$ geniul $$cufundat in stele1. /eama iu%itei este 0ustificata deplin de atitudinea %ar%atului ce se refugiaza in lumea ideilor$ uitand lumea e?terioara7 $$De nu m-ai uita$ incalte1. ,onologul de adresare al iu%itei aminteste de c emarea indragostitului din $$ Dorinta1$ insa difera prin scenariul ludic. Planul iu%itului este contemplativ$ inglo%and pamantul <$$campiile Asire1=$ geneza universului <$$intunecata mare1= $ istoria si cultura <$$piramidele-nvec ite1=. Antiteza dintre cele doua lumi este evidenta$ iar c emarea fetei din final su%liniaza aceasta idee$ caci fericirea comuna este impiedicata de aspiratia catre a%solut. #emeia este sim%olul senzorialului$ al perceptiei fizice$ in vreme ce %ar%atul e?ploreaza lumea prin gandire7$$"u c)ta in departare@ #ericirea ta$ iu%ite&1. In a doua secventa lirica $ monologul confesiv dezvaluie atitudinea indragostitului fa8) de fat). Aasul si tacerea denota superioritate si intelegere$ c iar acceptare a invitatiei la iu%ire. Diminutivul $$mititica1 si adver%ul $$dulce1 cu valoare de epitet contureaza un portret al mastii feminine$ incarcat de erotism. - emarea la iu%ire$ ce constituie a treia secventa poetica$ reprezinta o intoarcere la 'den$ la un timp si spatiu primordial$ repeta%il doar pentru perec ea de indragostiti. -ele doua teme$ iu%irea si natura$ devin complementare si armonizeaza. -adrul romantic este construit din elemente din recuzita eminesciana7 $$codrul cu verdeata1$ $$izvoare. ...plang in vale1$ $$oc i de padure1$ $$foi de mure1$ $$%olta cea senina1$ $$trestia cea lina1. 'pitetele$ metafora si personificarea sunt instrumentele stilistice pe care eul poetic le utilizeaza in descrierea ta%loului de natura$ caruia nu-i poate rezista indragostitul. In plan terestru$ iu%ita-#loare al%astra- este vicleana$ ademenitoare si promite fiintei dragi o lume plina de %ucurii si impliniri7 $$Si de-a soarelui caldura@ +oi fi rosie ca marul@ ,i-oi desface de-aur parul@ Sa-ti astup cu d.nsul gura.1 'pitetele $$frumoasa1$ $$ne%una1$ $$dulce1 din versurile e?clamative $$-e frumoasa$ ce ne%una1@' al%astra-mi$ dulce floare&1 su%liniaza su%iectivitatea si e?u%eranta eului liric. *udicul domina scenariul liric$ iar iu%ita cauta dovada iu%irii7 $$'u pe-un fir de romanita@ +oi cerca de ma iu%esti1. +er%ele la viitor sugereaza faptul ca iu%irea va ramane in planul dorintei$ in sfera irealiza%ilului7 $$vom sedea1$ $$voi cerca1$ $$voi fi rosie1$ $$ne-om da sarutari1. Sarutarile $$dulci ca florile ascunse1 pecetluiesc actul erotic$ iar martorul iu%Irii$ luna$ proiecteaza$ in eternitate$ unirea dintre cei doi. Ultima secventa lirica prezinta cugetarile geniului care realizeaza efemeritatea iu%irii si a fiintei umane. Iu%irea este doar o iluzie <$$Inc-o gura si dispare1=$ iar clipa magica nu poate su%stitui nevoia geniului de a%solut. Iu%irea pierduta provoaca o dezamagire imensa si iremedia%ila$ iar cele doua forme de final ale poeziei <$$/otul este trist in lume&1@ $$/otusi este trist in lume1= dezvaluie atitudinea duala$ pesimista-optimista$ a geniului eminescian. -ritica literara a optat pentru varianta in care optimismul respira tinerete si speranta$ considerand ca pronumele ne otarat $$totul1 dezvaluie un pesimism total$ ne0ustificat de lirica erotica eminesciana. *im%a0ul poetic este dual$ dezvaluind un stil elevat$ in care epitetele au valoare de sim%ol$ stil atri%uit mastii masculine$ in vreme ce lim%a0ul vocii feminine tradeaza conditia sa inferioara ; direct si familiar$ lim%a0ul fetei confera poeziei un ton intim$ s)galnic7 $$-ui ce-i pasa ca mi-esti drag?..$$De mi-i da o sarutareBB...$$+oi cerca de ma iu%estiBB...$$Si-apoi cine trea%a are?1$ $$ "ime-n lume n-o s-o stie1. *im%a0ul elevat$ specific geniului$ se argumenteaza prin termeni livresti si epitete sim%olice $$ campiile asire1$ $$piramidele-nvec ite1$ sau prin asocieri de epitete metaforice7 $$...al%astra-mi dulce floare1. *e?emul $$dulci1$ folosit de patru ori in te?t$ ca ad0ectiv sau adver%$ are valoare de sim%ol$ sugerand $$gingasia si unicitatea fiintei iu%ite 7 $$ dulce netezindu-mi parul1$ $$ dulci ca florile ascunse1$ $$dulce minune1$ $$dulce floare1. -ele doua metafore $$floare1 si $$minune1 surprind prin e?presivitate si dezvaluie un adevar spre care conduce intreg discursul liric7 iu%ita ramane o enigma$ o minune a lumii$ care surprinde prin gingasie si efemeritatea trairilor. -onceptia poetului despre iu%ire ofera o e?plicatie ideei ce a stat la %aza poeziei $$ #loarea al%astra1 $$In ceea ce ma priveste pe mine...ma inselam pe mine insumi luand drept dragoste dorinta de dragoste$ adica aceea de a ingenunc ea inaintea unei femei frumoase$ pe care mi-o zugraveam imaginatiei si simturilor mele.1 Prin ingemanarea celor doua elemente ale liricii eminesciene$ visul de iu%ire si aspiratia spre inalt a geniului$ poezia $$#loarea al%astra1 reprezinta o alta-fa8a$ mai umanizata$ a $$*uceafarului1.