866 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ.

REDUCŢIUNEA LÎBERALITĂŢILOR EXCESIVE

1.3.4. Rezerva ascendenţilor privilegiaţi

întindere 1. când vin la moştenire singuri: 1/2 din moştenire;

2. când vin la moştenire în concurs numai cu soţul supravieţuitor: 1/4 din moştenire;
3. când vin la moştenire în concurs numai cu colateralii privilegiaţi:
o) 1/8 din moştenire (un părinte);
b) 1/4 din moştenire (doi sau mai mulţi părinţi);
• dacă de cuius are doi părinţi în viaţă, însă unul dintre aceştia este nedemn sau
renunţător, rezerva nu va fi de 1/4 din moştenire, ci de 1/8 din moştenire, întrucât,
dat fiind că ascendentul renunţător sau nedemn este străin de moştenire, vor fi
luaţi în calcul numai părinţii care vin efectiv la moştenire, nu toţi părinţii rămaşi în
viaţă [art. 960 alin. (1) şi art. 1091 alin. (5) C.civ.];
4. când vin la moştenire în concurs atât cu soţul supravieţuitor, cât şi cu colateralii
privilegiaţi:
a) 1/12 din moştenire (un părinte);
b) 1/6 din moştenire (doi sau mai mulţi părinţi).

2. Cotitatea disponibilă

2.1. Noţiune

Noţiune - partea din bunurile moştenirii care nu este rezervată prin lege şi de care defunctul
putea dispune în mod neîngrădit prin liberalităţi (art. 1089 C.civ.).
Determinare - cotitatea disponibilă se obţine prin scăderea din masa succesorală a rezervei (masa
succesorală - rezerva succesorală = cotitatea disponibilă).
Ipoteze
1. dacă la moştenire vin moştenitori rezervatari, iar de cuius a dispus de bunurile sale
prin donaţii şi/sau testament, masa succesorală se împarte în două părţi: rezerva suc­
cesorală şi cotitatea disponibilă;
2. dacă la moştenire nu vin moştenitori rezervatari, de cuius poate dispune de bunu­
rile moştenirii precum doreşte, fără limite, atât prin acte cu titlu oneros, cât şi prin
acte cu titlu gratuit, inclusiv liberalităţi sau dezmoşteniri.

2.2. Cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor

Noţiune - liberalităţile neraportabile făcute soţului supravieţuitor, care vine la moştenirea

soţului decedat în concurs cu alţi descendenţi decât cei comuni lor, nu pot depăşi un
sfert din moştenire şi nici partea descendentului care a primit cel mai puţin [art. 1090
alin. (1) C.civ.];
• defunctul nu îl poate gratifica pe soţul supravieţuitor în limitele cotităţii dispo­
nibile ordinare (obişnuite), ci în limitele unei cotităţi disponibile speciale, care are
un maxim fix de 1/4 din moştenire şi un maxim variabil constând în partea descen­
dentului care a luat cel mai puţin;
 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢILOR EXCESIVE 867

- diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cotitatea disponibilă specială revine

descendenţilor, dacă defunctul nu a dispus de aceasta prin liberalităţi [art. 1090
alin. (2) C.civ.].
Descendentul - descendentul dezmoştenit direct de defunct este şi el protejat graţie cotităţii
dezmoştenit disponibile speciale, însă numai dacă de această dezmoştenire ar beneficia chiar soţul
direct de supravieţuitor [art. 1090 alin. (3) C.civ.];
defunct - dezmoştenirea de care profită soţul supravieţuitor va produce efecte nu în limita
cotităţii disponibile ordinare, ci numai în limita cotităţii disponibile speciale.
Descendenţi ai - copiii defunctului şi descendenţii acestora de grade subsecvente dintr-o altă căsă­
lui de cuius, torie, din afara căsătoriei (concepuţi cu o altă persoană decât soţul supravieţuitor),
alţii decât cei adoptaţi (doar de către de cuius, nu şi de soţul supravieţuitor) sau rezultaţi prin repro­
comuni cu ducere umană asistată medical cu terţ donator, încuviinţată doar de defunct;
soţul supravie­ - aceştia trebuie să îndeplinească condiţiile dreptului de moştenire legală: să existe la
ţuitor data deschiderii succesiunii şi să nu fie nedemni sau renunţători.
Partea descen­ -sintagma priveşte:
dentului care a 1. situaţia în care există mai mulţi descendenţi, iar doar unul dintre aceştia (sau mai
primit cel mai mulţi, dar nu toţi):
puţin a) fie beneficiază numai de rezerva succesorală, întrucât a fost dezmoştenit direct;
b) fie nu a fost gratificat prin donaţii scutite de raport sau prin legate, precum ceilalţi
descendenţi;
c) fie, deşi a fost gratificat prin donaţii scutite de raport sau prin legate, totuşi pri­
meşte mai puţin decât alţi descendenţi;
2. situaţia în care la moştenire vin două sau mai multe persoane care reprezintă îm­
preună un descendent al defunctului predecedat sau nedemn, în concurs cu alţi
descendenţi în nume propriu şi cu soţul supravieţuitor.
Liberalităţile - donaţiile scutite de raport făcute soţului supravieţuitor anterior încheierii căsătoriei,
care nu pot însă în vederea încheierii căsătoriei, precum şi cele făcute acestuia în timpul căsă­
depăşi coti- toriei;
tatea specială - legatele lăsate soţului supravieţuitor, indiferent de data testamentului.
Ordinea ope­ 1. etapa 1: din moştenire se deduce valoarea rezervei totale (rezerva soţului supravie­
raţiunilor ţuitor + rezerva descendenţilor), stabilindu-se astfel cotitatea disponibilă ordinară;
pentru sta­ 2. etapa a ll-a: din cotitatea disponibilă ordinară se deduce cotitatea disponibilă spe­
bilirea cotelor cială (fie maximul variabil, fie maximul fix, oricare este mai mic);
care se cuvin 3. etapa a lll-a: diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială se atri­
moştenitorilor buie descendenţilor, în plus faţă de rezerva lor succesorală, dacă defunctul nu a
dispus de această diferenţă prin liberalităţi.
Sancţiunea de­ - descendentul defunctului care nu este comun soţului supravieţuitor poate cere
păşirii cotităţii reducţiunea liberalităţilor excesive (art. 1090 C.civ.).
disponibile
speciale
Aplicaţii Exemplul 1: dacă soţul supravieţuitor gratificat {de exemplu, printr-un legat universal)
vine la moştenire în concurs cu un descendent al defunctului care nu este şî descen­
dent ai soţului supravieţuitor, cotele succesorale se vor calcula astfel:
- rezerva soţului supravieţuitor este de 1/8 din moştenire (1/2 din cota legală de 1/4),
rezerva copilului este de 3/8 din moştenire (1/2 din cota legală de 3/4), iar cotitatea
disponibilă ordinară este de 1/2 din moştenire;
868 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢILOR EXCESIVE

- comparând cotitatea disponibilă ordinară cu limitele impuse de art. 1090 alin. (1)
C.civ., constatăm că raportarea se va face la maximul fix de 1/4 din moştenire (deoa­
rece rezerva descendentului depăşeşte această limită, deci, evident, partea descen­
dentului va depăşi această limită), ce poate fi atribuit cu titlu de cotitate disponibilă
specială soţului supravieţuitor;
- diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială (1/2 - 1/4 = 1/4) va
reveni descendentului, afară de cazul în care defunctul nu a dispus de aceasta în
favoarea unui terţ;
- ca urmare, soţului supravieţuitor nu-i poate reveni întreaga cotitate disponibilă ordi­
nară, ci acestuia i se va atribui:
a) 1/8 cu titlu de rezervă succesorală;
b) 1/4 cu titlu de cotitate disponibilă specială;
- astfel, soţul supravieţuitor va culege 3/8 din moştenire [1/8 rezerva succesorală +
1/4 cotitatea disponibilă specială];
-descendentul va culege 5/8 din moştenire, respectiv:
a) 3/8 cu titlu de rezervă succesorală;
bj 1/4 diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială (1/2 - 1/4 =
1/4).
Exemplul II: dacă soţul supravieţuitor gratificat (de exemplu, printr-un legat universal)
vine la moştenire în concurs cu doi copii (cel puţin unul nefiind comun cu soţul supra­
vieţuitor), cotele succesorale se vor calcula astfel:
- rezerva soţului supravieţuitor este de 1/8 din moştenire, rezerva fiecărui copil este
de 3/16 din moştenire (1/2 din cota legală de 3/8), iar cotitatea disponibilă ordinară
este 1/2 din moştenire;
- comparând cotitatea disponibilă ordinară cu limitele impuse de art. 1090 alin. (1)
C.civ., constatăm că raportarea se va face, într-o primă etapă, la cea de-a doua limită
impusă de această dispoziţie legală. Aşadar, 3/16 din moştenire (adică partea din
rezervă ce revine unui copil) ar urma să se atribuie cu titlu de cotitate disponibilă
specială provizorie soţului supravieţuitor. La stabilirea cotităţii disponibile speciale va
trebui însă să se ţină cont de faptul că partea fiecărui copil va mai creşte ca urmare a
aplicării art. 1090 alin. (2) C.civ., ceea ce înseamnă că soţul supravieţuitor va mai primi
ceva pentru completarea cotităţii speciale, aceasta din urmă însă neputând depăşi
cealaltă limită de 1/4 din moştenire;
- diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială provizorie va reveni
copiilor [art. 1090 alin. (2) C.civ.], dar şi soţului supravieţuitor (pentru întregirea
cotităţii speciale la nivelul părţii culese de un copil, dar fără a depăşi 1/4 din moşte­
nire), împărţind diferenţa de 5/16 la 3 (numărul de copii + 1), s-ar obţine 5/48, însă
cotitatea specială nu poate fi completată cu această fracţie, deoarece s-ar depăşi
limita de 1/4 din moştenire (3/16 + 5/48 > 1/4), deci cotitatea specială se va întregi
doar cu 1/16, fiind deci de 3/16 + 1/16, adică de 1/4. Restul de 1/4 se va împărţi
între cei doi copii;
- ca urmare, soţul supravieţuitor va culege 6/16 din moştenire [1/8 rezerva succeso-
rală + (3/16 + 1/16) cotitatea disponibilă specială], iar fiecare copil va culege 5/16 din
REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢILOR EXCESIVE 869

moştenire [3/16 cu titlu de rezervă succesorală + 2/16 cu titlu de parte ce revine

fiecărui copil din diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială];
• se observă că, în primele două exemple (1 sau 2 descendenţi), cotitatea disponi­
bilă specială este de 1/4 din moştenire, soţul supravieţuitor luând în plus şi rezerva
sa succesorală de 1/8.
Exemplul III: dacă soţul supravieţuitor gratificat vine la moştenire în concurs cu trei
copii (cel puţin unul nefiind şi al soţului supravieţuitor), cotele succesorale se vor
calcula astfel:
- rezerva soţului supravieţuitor este de 1/8 din moştenire, rezerva fiecărui copil este
de 1/8 din moştenire, iar cotitatea disponibilă ordinară este 1/2 din moştenire;
- comparând cotitatea disponibilă ordinară cu limitele impuse de art. 1090 alin. (1)
C.civ., constatăm că raportarea se va face la limita variabilă, astfel că 1/8 din moşte­
nire revine soţului supravieţuitor cu titlu de parte din cotitatea disponibilă specială
(care corespunde rezervei unuia dintre copii);
- diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială provizorie (în măsura
în care de cuius nu a dispus de aceasta prin liberalităţi în favoarea unui terţ sau a
unuia dintre descendenţi) se împarte între copii [art. 1090 alin. (2) C.civ.] şi soţul
supravieţuitor (pentru întregirea cotităţii speciale ia nivelul părţii culese de un copil),
deci fiecare copil va mai culege 3/32, iar soţul supravieţuitor încă 3/32;
- prin urmare, soţul supravieţuitor va culege 11/32 din moştenire [1/8 rezerva succe­
sorală + (1/8 + 3/32) cotitatea disponibilă specială], iar copiii vor culege fiecare câte
7/32 din moştenire [1/8 cu titlu de rezervă succesorală + 3/32 (adică o treime din dife­
renţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială)].
Exemplul IV: dacă soţul supravieţuitor gratificat vine la moştenire în concurs cu patru
copii (cel puţin unul fiind dintr-o căsătorie anterioară sau din afara căsătoriei), cotele
succesorale se vor calcula astfel:
- rezerva soţului supravieţuitor este de 1/8 din moştenire, rezerva fiecărui copil este
de 3/32 din moştenire, iar cotitatea disponibilă ordinară este 1/2 din moştenire;
- comparând cotitatea disponibilă ordinară cu limitele impuse de art. 1090 alin. (1)
C.civ., constatăm că raportarea se va face la limita variabilă, astfel că 3/32 din moşte­
nire revine soţului supravieţuitor cu titlu de parte din cotitatea disponibilă specială
(care corespunde rezervei unuia dintre copii);
- diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială provizorie se împarte
între copii [art. 1090 alin. (2) C.civ.] şi soţul supravieţuitor (pentru întregirea cotităţii
speciale la nivelul părţii culese de un copil), deci fiecare copil va mai culege 13/160, iar
soţul supravieţuitor încă 13/160;
- î n concluzie, soţul supravieţuitor va culege 48/160 din moştenire [1/8 rezerva succe­
sorală + (3/32 + 13/160) cotitatea disponibilă specială], iar copiii vor culege fiecare
câte 28/160 din moştenire, respectiv 3/32 cu titlu de rezervă succesorală + 13/160,
adică o pătrime din diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială;
'formule: pentru ipoteza în care la moştenire vin 3 sau mai mulţi descendenţi ai
defunctului, în nume propriu (şi nu prin reprezentare), iar defunctul nu a dispus
prin liberalităţi şi în favoarea unora dintre ei sau a unui terţ, cotele succesorale ar
870 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LÎBERALITĂŢILOR EXCESIVE

putea fi stabilite şi cu ajutorul unor formule, în care N este numărul descendenţilor,

anume:
cota soţului supravieţuitor = 1/8 + 3/8N + (1/2 - 3/8N) :(N + 1);
cota fiecărui descendent = 3/8N + (1/2 - 3/8N): (N +1).
De pildă, în cazul în care vin la moştenire 7 descendenţi, toţi în nume propriu,
atunci: cota soţului supravieţuitor este de 1/8 + 3/56 + (1/2 - 3/56) : 8 = 56/448 +
24/448 + 25/448 = 105/448 = 15/64, iar cota fiecăruia din cei 7 descendenţi este de
3/56 + (1/2 - 3/56) : 8 = 49/448 = 7/64;
'formule simplificate: au la bază ideea că, prin ipoteză, existând egalitate între
descendenţi, cotitatea disponibilă specială este egală cu partea ce revine unui
descendent, iar soţul supravieţuitor va mai culege şi rezerva sa succesorală;
scăzând din moştenire rezerva soţului supravieţuitor, restul de 7/8 se va împărţi, în
mod egal, între toţi descendenţii [unui descendent îi revine o parte din rezerva
descendenţilor şi o parte din diferenţa la care se referă art. 1090 alin. (2) C.civ.] şi
soţul supravieţuitor (cu titlu de cotitate disponibilă specială). în consecinţă:
cota soţului supravieţuitor = 1/8 + (7/8): (N+l) = î/8 + 7/8(N+l);
cota fiecărui descendent = (7/8): (N+l) = 7/8(N+î).
Exemplul V: dacă soţul supravieţuitor beneficiar al unui legat universal vine la moşte­
nire în concurs cu cinci descendenţi ai defunctului, din care trei sunt copiii defunctului,
iar doi sunt nepoţi ai defunctului, care vin la moştenire prin reprezentarea celui de al
patrulea copil al defunctului (predecedat sau nedemn), iar cel puţin unul dintre cei
patru copii ai defunctului este dintr-o căsătorie anterioară sau din afara căsătoriei,
cotele succesorale se vor calcula astfel:
- rezerva soţului supravieţuitor este de 1/8 din moştenire, rezerva fiecăruia din cei
trei copii este de 3/32 din moştenire, rezerva fiecăruia din cei doi nepoţi este de 3/64
din moştenire, iar cotitatea disponibilă ordinară este 1/2 din moştenire;
- comparând cotitatea disponibilă ordinară cu limitele impuse de art. 1090 alin. (1)
C.civ., constatăm că raportarea se va face la limita variabilă, astfel că 3/64 din moşte­
nire revine soţului supravieţuitor cu titlu de parte din cotitatea disponibilă specială
(care corespunde rezervei unuia dintre descendenţii care a luat mai puţin, adică
rezervei unuia dintre cei doi nepoţi);
- diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cea specială provizorie se împarte
între descendenţi [art. 1090 alin. (2) C.civ.] şi soţul supravieţuitor (pentru întregirea
cotităţii speciale la nivelul părţii culese de descendentul care a luat mai puţin, adică la
nivelul părţii culese de unul dintre cei doi nepoţi), deci fiecare dintre cei trei copii va
mai culege 58/576, fiecare dintre cei doi nepoţi va mai culege 29/576, iar soţul
supravieţuitor încă 29/576;
- în concluzie, soţul supravieţuitor va culege 128/576 din moştenire [1/8 cu titlu de
rezervă succesorală şi 3/64+29/576 (adică 56/576) cu titlu de cotitate disponibilă spe­
cială], deci 16/72 din moştenire, fiecare din cei trei copii va culege 112/576 din moş­
tenire [3/32 cu titlu de rezervă succesorală şi 58/576 ca urmare a împărţirii diferenţei
dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cotitatea disponibilă specială], adică 14/72, iar
fiecare dintre cei doi nepoţi care vin la moştenire prin reprezentare va culege 56/576
din moştenire [3/64 cu titlu de rezervă succesorală şi 29/576, pe temeiul art. 1090
alin. (2) C.civ.], adică 7/72;
REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢILOR EXCESIVE 871

• formule: pentru ipoteza în care la moştenire vin 3 sau mai mulţi descendenţi ai
defunctului, dintre care unii vin în nume propriu, iar pe o tulpină se vine prin
reprezentare (şi defunctul nu a dispus prin liberalităţi şi în favoarea unora dintre ei
sau a unui terţ), cotele succesorale ar putea fi stabilite şi cu ajutorul unor formule,
în care T este numărul de tulpini, M este numărul descendenţilor care vin la moşte­
nire în nume propriu (prin ipoteza luată, M = T - 1), iar A este numărul descen­
denţilor care vin la moştenire prin reprezentare:
cota soţului supravieţuitor = 1/8 + 3/8TA + (1/2 - 3/8TA): (MA +A + 1);
cota fiecărui descendent care vine la moştenire în nume propriu = 3/8T+ [(1/2 -
3/8TA):(MA+A + lj]xA;
cota fiecărui descendent care vine la moştenire prin reprezentare = 3/81 A + (1/2
-3/8TA):(MA-hA + l);
• formule simplificate (pentru ipoteza în care se vine la moştenire prin repre­
zentare doar pe o tulpină):
cota soţului supravieţuitor = 1/8 + (7/8): (MA +A + l) = l/8 + 7/8{MA+A+l);
cota fiecărui descendent care vine la moştenire în nume propriu (cota fiecărui
M) = (7/8) :(MA + A + l)xA = 7A/8(MA+A+1);
cota fiecărui descendent care vine la moştenire prin reprezentare (cota fiecărui
A) = (7/8) : (MA+A + 1) = 7/8{MA+A+l);
• dacă pe două tulpini s-ar veni la moştenire prin reprezentare, notând cu T numă­
rul tulpinilor, cu M numărul descendenţilor care vin la moştenire în nume propriu,
cu A numărul descendenţilor care vin prin reprezentare pe tulpina pe care sunt cei
mai mulţi şi cu G numărul descendenţilor care vin prin reprezentare pe cealaltă
tulpină (prin ipoteză, A este mai mare sau egal cu G), formulele sunt:
cota soţului supravieţuitor = 1/8 + 3/8TA + [(1/2 - 3/81 A): (MAG +2AG + G)]x G;
cota fiecărui descendent care vine la moştenire în nume propriu = 3/81 + [(1/2 -
3/81 A) : (MAG +2AG + G)] x AG;
cota fiecărui descendent care vine la moştenire prin reprezentare de pe tulpina
pe care sunt cei mai mulţi descendenţi ce vin prin reprezentare = 3/81A + [(1/2 -
3/81A): (MAG +2AG + G)]xG;
cota fiecărui descendent care vine la moştenire prin reprezentare de pe cealaltă
tulpină = 3/81G + [(1/2 - 3/81A) : (MAG +2AG + G)J x A;
• formule simplificate (pentru ipoteza în care se vine la moştenire prin repre­
zentare pe două tulpini, precum şi în nume propriu; dacă nu se vine la moştenire şi
în nume propriu, atunci M va avea valoarea 0):
cota soţului supravieţuitor = 1/8 + 7G/8(MAG+2AG+G);
cota fiecărui descendent care vine la moştenire în nume propriu (cota fiecărui
M) = 7AG/8(MAG+2AG+G);
cota fiecărui descendent care vine la moştenire prin reprezentare, pe tulpina pe
care sunt cei mai mulţi descendenţi (cota fiecărui A) = 7G/8(MAG+2AG-t-G);
cota fiecărui descendent care vine la moştenire prin reprezentare, pe cealaltă
tulpină (cota fiecărui G) = 7A/8(MAG+2AG+G);
• formule alternative:
cota soţului supravieţuitor = 1/8 + 7/8(TA+l);
cota fiecărui descendent care vine la moştenire în nume propriu (cota fiecărui
M) = 7A/8(TA+Î);
cota fiecărui descendent care vine la moştenire prin reprezentare, pe tulpina pe
care sunt cei mai mulţi descendenţi (cota fiecărui A) = 7/8(TA+l);
872 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢILOR EXCESIVE

cota fiecărui descendent care vine la moştenire prin reprezentare, pe o altă

tulpina = 7A/8(TA+1) : nr. descendenţi care vin la moştenire prin reprezentare
pe tulpina respectivă.
Exemplul VI: dacă soţia supravieţuitoare, căreia i s-a lăsat prin legat 1/2 din moşte­
nire, vine în concurs cu trei copii (cel puţin unul nefiind şi al soţiei supravieţuitoare),
precum şi cu menajera, căreia i s-a lăsat prin legat 1/4 din moştenire, cotele suc­
cesorale se vor calcula astfel:
- rezerva soţiei supravieţuitoare este de 1/8 din moştenire, rezerva fiecărui copil este
de 1/8 din moştenire, iar cotitatea disponibilă ordinară este 1/2 din moştenire;
- din cotitatea disponibilă ordinară, 1/8 din moştenire revine soţiei supravieţuitoare
cu titlu de parte din cotitatea disponibilă specială (care corespunde rezervei unuia
dintre copii), iar 1/4 din moştenire revine menajerei;
- diferenţa de 1/8 (cotitatea disponibilă ordinară - cotitatea specială provizorie -
legatul lăsat menajerei) se împarte între copii [art. 1090 alin. (2) C.civ.] şi soţia supra­
vieţuitoare (pentru întregirea cotităţii speciale la nivelul părţii culese de un copil), deci
fiecare copil va mai culege 1/32, iar soţia supravieţuitoare încă 1/32;
- prin urmare, soţiei supravieţuitoare îi vor reveni 9/32 din moştenire, fiecărui copil îi
vor reveni 5/32 din moştenire, iar menajerei îi vor reveni 8/32 din moştenire.

II. CALCULUL MASEI SUCCESORALE, AL REZERVEI ŞI AL COTITĂŢII

DISPONIBILE

1. Consideraţii generale

Valoarea - valoarea masei succesorale, în funcţie de care se determină rezerva succesorală şi

masei cotitatea disponibilă, se stabileşte astfel [art. 1091 alin. (1) C.civ.]:
succesorale a) determinarea activului brut al moştenirii, prin însumarea valorii bunurilor exis­
tente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii;
b) determinarea activului net al moştenirii, prin scăderea pasivului succesoral din
activul brut;
cj reunirea fictivă, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donaţiilor făcute de cel
care lasă moştenirea.
Masa - masa de calcul în funcţie de care se determină rezerva succesorală şi cotitatea dis­
succesorală ponibilă nu reprezintă patrimoniul defunctului de la data deschiderii moştenirii, ci
activul net pe care l-ar fi lăsat defunctul dacă nu ar fi dispus în timpul vieţii prin libe­
ralităţi (donaţii) (adică activul brut al moştenirii - pasivul succesoral + valoarea
donaţiilor făcute în timpul vieţii de cel care lasă moştenirea).
Determinarea - determinarea masei succesorale (masa de calcul) este o operaţiune prealabilă
masei succeso­ reducţiunii liberalitaţilor excesive şi partajului succesoral.
rale