872 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ.

REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢILOR EXCESIVE

cota fiecărui descendent care vine la moştenire prin reprezentare, pe o altă

tulpina = 7A/8(TA+1) : nr. descendenţi care vin la moştenire prin reprezentare
pe tulpina respectivă.
Exemplul VI: dacă soţia supravieţuitoare, căreia i s-a lăsat prin legat 1/2 din moşte­
nire, vine în concurs cu trei copii (cel puţin unul nefiind şi al soţiei supravieţuitoare),
precum şi cu menajera, căreia i s-a lăsat prin legat 1/4 din moştenire, cotele suc­
cesorale se vor calcula astfel:
- rezerva soţiei supravieţuitoare este de 1/8 din moştenire, rezerva fiecărui copil este
de 1/8 din moştenire, iar cotitatea disponibilă ordinară este 1/2 din moştenire;
- din cotitatea disponibilă ordinară, 1/8 din moştenire revine soţiei supravieţuitoare
cu titlu de parte din cotitatea disponibilă specială (care corespunde rezervei unuia
dintre copii), iar 1/4 din moştenire revine menajerei;
- diferenţa de 1/8 (cotitatea disponibilă ordinară - cotitatea specială provizorie -
legatul lăsat menajerei) se împarte între copii [art. 1090 alin. (2) C.civ.] şi soţia supra­
vieţuitoare (pentru întregirea cotităţii speciale la nivelul părţii culese de un copil), deci
fiecare copil va mai culege 1/32, iar soţia supravieţuitoare încă 1/32;
- prin urmare, soţiei supravieţuitoare îi vor reveni 9/32 din moştenire, fiecărui copil îi
vor reveni 5/32 din moştenire, iar menajerei îi vor reveni 8/32 din moştenire.

II. CALCULUL MASEI SUCCESORALE, AL REZERVEI ŞI AL COTITĂŢII

DISPONIBILE

1. Consideraţii generale

Valoarea - valoarea masei succesorale, în funcţie de care se determină rezerva succesorală şi

masei cotitatea disponibilă, se stabileşte astfel [art. 1091 alin. (1) C.civ.]:
succesorale a) determinarea activului brut al moştenirii, prin însumarea valorii bunurilor exis­
tente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii;
b) determinarea activului net al moştenirii, prin scăderea pasivului succesoral din
activul brut;
cj reunirea fictivă, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donaţiilor făcute de cel
care lasă moştenirea.
Masa - masa de calcul în funcţie de care se determină rezerva succesorală şi cotitatea dis­
succesorală ponibilă nu reprezintă patrimoniul defunctului de la data deschiderii moştenirii, ci
activul net pe care l-ar fi lăsat defunctul dacă nu ar fi dispus în timpul vieţii prin libe­
ralităţi (donaţii) (adică activul brut al moştenirii - pasivul succesoral + valoarea
donaţiilor făcute în timpul vieţii de cel care lasă moştenirea).
Determinarea - determinarea masei succesorale (masa de calcul) este o operaţiune prealabilă
masei succeso­ reducţiunii liberalitaţilor excesive şi partajului succesoral.
rale
 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢILOR EXCESIVE 873

2. Activul brut şi activul net al moştenirii

2.1. Activul brut

Noţiune - reprezintă însumarea valorii bunurilor existente în patrimoniul defunctului la data

deschiderii moştenirii [art. 1091 alin. (1) lit. a) Cciv.].
Sunt incluse în - toate bunurile cu valoare patrimonială (mobile şi imobile) ce se regăsesc în patri­
activul brut moniul succesoral la data deschiderii moştenirii, precum:
a) drepturile reale;
b) drepturile de creanţă (chiar şi cele împotriva moştenitorilor);
c) drepturile de proprietate intelectuală;
d) bunurile care constituie obiectul unor legate (întrucât acestea nu au ieşit din
patrimoniul defunctului la data deschiderii moştenirii).
Nu sunt incluse - bunurile lipsite de valoare patrimonială (de exemplu, amintirile de familie) şi bunu­
în activul brut rile care nu pot fi valorificate (de exemplu, creanţa având un debitor vădit insolvabil);
- drepturile care s-au stins la moartea titularului (de exemplu, uzufructul viager,
dreptul de abitaţie, dreptul la pensie, la rentă viageră);
- bunurile care nu au făcut parte din patrimoniul defunctului (de exemplu, fructele
naturale percepute după data morţii lui de cuius, fructele civile ajunse la scadenţă
după data deschiderii succesiunii).
Indemnizaţia - regula: indemnizaţia de asigurare plătită de asigurător terţului beneficiar al asigu­
de asigurare rării de persoane nu intră în masa succesorală;
• excepţie: dacă nu s-a desemnat un terţ beneficiar, indemnizaţia de asigurare intră
în masa succesorală, revenind moştenitorilor asiguratului (art. 2230 C.civ.).

2.2. Activul net

Noţiune - se obţine prin scăderea pasivului succesoral din valoarea activului brut [art. 1091
alin. (1) lit. b) C.civ.].
Sunt incluse în - datoriile moştenirii (obligaţiile patrimoniale ale defunctului, inclusiv cele faţă de
pasivul succe­ moştenitori);
soral - sarcinile moştenirii (cheltuielile de înmormântare şi pomenire a defunctului, chel­
tuielile pentru administrarea şi lichidarea moştenirii, precum şi cele necesare desfă­
şurării procedurii succesorale notariale).
Nu sunt incluse - obligaţiile precum cele stinse prin decesul lui de cuius (obligaţiile asumate intuitu
în pasivul personae şi cele legate de o calitate personală a defunctului);
succesoral - obligaţiile civile imperfecte (naturale);
• sunt incluse însă în pasiv şi se scad din activul brut datoriile aleatorii, cum ar fi
renta viageră sau obligaţia de întreţinere asumată de defunct în schimbul unui
imobil şi care nu se stinge la moartea lui.
874 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LÎBERALITĂŢILOR EXCESIVE

3. Reunirea fictivă la activul net a donaţiilor

3.1. Noţiune

Noţiune - reunirea fictivă (doar pentru calcul, nu efectivă) la activul net a donaţiilor făcute în
timpul vieţii de cel care lasă moştenirea [art. 1091 alin. (1) lit. c) C.civ.];
- este un mecanism de protecţie a moştenitorilor rezervatari faţă de liberalităţile inter
vivos excesive ale lui de cuius;
- rezerva succesorală este o parte nu din activul brut, ci din masa de calcul (activul net
al moştenirii + valoarea donaţiilor supuse reunirii fictive).

3.2. Reguli privind reunirea fictivă şi stabilirea masei de calcul

3.2.1. Evaluarea bunurilor obiect al donaţiilor supuse reunirii fictive

Regula - se ţine cont de [art. 1091 alin. (2) C.civ.]:

1. starea bunului de la momentul donaţiei; şi
2. valoarea bunului de la data deschiderii moştenirii, din care se scade valoarea sar­
cinilor asumate prin contractul de donaţie.
Excepţii 1. dacă bunurile donate au fost înstrăinate de donatar, se ţine cont de valoarea lor de
la data înstrăinării (nu de eventualul preţ pe care donatarul-vânzător l-a obţinut);
2. dacă bunurile donate au fost înlocuite cu altele, se ţine seama:
a) atât de starea de la momentul dobândirii;
b) cât şi de valoarea de la data deschiderii moştenirii a bunurilor intrate în patrimoniu;
3. dacă însă, la data dobândirii, în virtutea naturii lor, devalorizarea bunurilor intrate
în patrimoniu era inevitabilă, înlocuirea bunurilor nu este luată în considerare, ci se ia
în considerare valoarea obţinută prin înstrăinarea bunului iniţial;
4. dacă bunul donat sau cel care l-a înlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de
data pieirii, donaţia nu se va supune reunirii fictive;
• sumele de bani sunt supuse indexării în raport cu indicele inflaţiei, corespunzător
perioadei cuprinse între data intrării lor în patrimoniul donatarului şi data
deschiderii moştenirii [art. 1091 alin. (2) C.civ.].

3.2.2. Bunurile supuse reunirii fictive

Sunt supuse - toate donaţiile făcute de defunct, indiferent de persoana donatarului şi chiar dacă
reunirii fictive sunt scutite de raport:
(în vederea a) donaţiile făcute prin act autentic;
stabilirii b) donaţiile deghizate;
rezervei) c) donaţiile indirecte;
dj darurile manuale;
e) donaţiile cu sarcină;
 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢILOR EXCESIVE 875

- regula: în cazul donaţiilor cu sarcină, se va ţine seama numai de valoarea rezultată

din diferenţa dintre valoarea bunului donat şi sarcină;
• excepţie: donaţia indirectă grefată pe o donaţie directă se adaugă la masa de
calcul;
• de exemplu, dacă donatorul a dăruit donatarului suma de 50.000 de lei, cu sar­
cina de a-i plăti unui terţ suma de 10.000 de lei în contul unui împrumut contractat
de acesta din urmă, la masa de calcul se va reuni fictiv atât donaţia directă de
40.000 de lei, în limita folosului pur, cât şi donaţia indirectă de 10.000 de lei.
Nu sunt supuse 1. darurile obişnuite (de exemplu, darurile făcute cu ocazia aniversărilor);
reunirii fictive • caracterul de dar obişnuit se apreciază în funcţie de momentul donaţiei şi de
averea donatorului, nu în funcţie de valoarea bunului donat;
2. donaţiile remuneratorii;
• excepţie: sunt supuse reunirii fictive când depăşesc vădit valoarea serviciilor
prestate;
3. sumele cheltuite pentru întreţinerea sau pentru formarea profesională a descen­
denţilor, a părinţilor sau a soţului;
• excepţie: sunt supuse reunirii fictive când sunt excesive;
4. cheltuielile de nuntă;
• excepţie: sunt supuse reunirii fictive doar dacă sunt excesive;
5. bunul donat sau cel care l-a înlocuit pe acesta, care a pierit fortuit, indiferent de
data pieirii [art. 1091 alin. (2) şi (3) C.civ.].
Valoarea bunurilor înstrăinate cu titlu oneros
- regula: nu este supusă reunirii fictive valoarea bunurilor înstrăinate cu titlu oneros;
• excepţie: cazul în care moştenitorii rezervatari dovedesc, prin orice mijloc de
probă, că actul cu titlu oneros deghizează o donaţie.
Prezumţia de donaţie
- este prezumată a fi donaţie (până la proba contrară) înstrăinarea cu titlu oneros
către un moştenitor rezervatar (un descendent ori un ascendent privilegiat sau către
soţul supravieţuitor), dacă înstrăinarea s-a făcut:
a) cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei; sau
b) în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere;
• prezumţia operează numai în favoarea moştenitorilor rezervatari şi numai dacă
aceştia nu au consimţit la înstrăinare [art. 1091 alin. (4) C.civ.].

3.2.3. Ordinea operaţiilor pentru stabilirea masei de calcul

Ordinea 1. dacă moştenirea este solvabila, ordinea operaţiilor este irelevantă:

operaţiilor a) etapa I: se scade pasivul succesoral din activul brut al moştenirii;
pentru b) etapa a ll-a: reunirea fictivă la activul net a valorii donaţiilor;
stabilirea 2. dacă moştenirea este insolvabila, ordinea operaţiilor este esenţială (cazul în care
masei de calcul valoarea pasivului este mai mare decât cea a activului brut);
- când, în urma operaţiunii de deducere a pasivului succesoral, soldul este negativ,
acesta nu va fi reţinut la valoarea negativă, ci soldul va fi reţinut la valoarea zero,
tocmai pentru a nu se permite creditorilor să se îndestuleze din rezultatul etapei de
876 REZERVA SUCCESORALĂ. COTITATEA DISPONIBILĂ. REDUCŢIUNEA LÎBERALITĂŢILOR EXCESIVE

reunire fictivă a donaţiilor, caz în care s-ar încălca principiul relativităţii actului juridic
faţă de terţi;
- î n cazul moştenirii insolvabile, masa succesorală (masa de calcul) este întotdeauna
egală cu valoarea donaţiilor;
• exemplu: când la moştenire este chemat un singur descendent, iar defunctul a
lăsat bunuri în valoare de 80.000 lei, datorii în valoare de 100.000 lei şi a dispus în
timpul vieţii printr-o donaţie în valoare de 25.000 lei:
i) în etapa I: din activul brut de 80.000 lei se scade pasivul succesoral de 100.000 lei,
iar soldul reţinut va fi la valoarea zero; deficitul de 20.000 lei rămâne în sarcina cre­
ditorilor, care nu vor putea urmări bunul donat, pentru că nu acesta face parte din
patrimoniul defunctului (creditorii vor suporta consecinţele insolvabilităţii debi­
torului lor);
ii) în etapa a ll-a: la activul net al moştenirii (soldul reţinut fiind la valoarea zero) se
va reuni fictiv valoarea donaţiei de 25.000 lei, obţinându-se astfel o masă succe­
sorală (masă de calcul) de 25.000 lei;
iii) rezerva descendentului fiind de 1/2 din moştenire, acesta trebuie să culeagă
12.500 lei, astfel că donatarul, în urma reducţiunii liberalităţilor excesive, trebuie să
restituie numai 12.500 lei, restul de 12.500 lei încadrându-se în limitele cotităţii
disponibile.

III. REDUCŢIUNEA LIBERALITĂŢILOR EXCESIVE

1. Consideraţii generale

Noţiune - sancţiune civilă care se aplică după deschiderea moştenirii, la cerere, în cazul în care
liberalităţile făcute de cel care lasă moştenirea aduc atingere rezervei succesorale, în
sensul că depăşesc cotitatea disponibilă (art. 1092 C.civ.).
Consecinţe - liberalităţile excesive sunt lipsite de eficacitate (legatele), respectiv desfiinţate
juridice (donaţiile) în măsura necesară reîntregirii rezervei succesorale.
Dreptul de a - este un drept propriu al moştenitorului rezervatar, nu un drept dobândit pe cale
cere reduc- succesorală de la de cuius, şi ia naştere la data deschiderii succesiunii, odată cu drep­
ţiunea tul la rezervă.
Persoanele 1. moştenitorii rezervatari;
care pot cere 2. succesorii moştenitorilor rezervatari (excepţie: dobânditorii cu titlu particular);
reducţiunea 3. creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari (art. 1093 C.civ.).

2. Căile de realizare a reducţiunii

Amiabil - poate interveni o înţelegere între persoanele care pot cere reducţiunea şi donata­
rii/legatarii în favoarea cărora a dispus defunctul, în legătură cu liberalităţile excesive
[art. 1094 alin. (1) C.civ.];
- convenţia părţilor are natura juridică a unui contract, neputând fi revocată în mod
unilateral.