REZERVA SUCCESORALA SI COTITATEA DISPONIBILA

Rezerva succesorala a acestuia este variabila in functie de clasa de mostenitori cu care vine in
concurs.
Rezerva sotului supravietuitor dupa cum urmeaza:
1. 1\8 din mostenire cand vine in concurs cu descendentii indiferent de numarul lor adica
jumatate din 1\4.
2. 1\6 din mostenire cand vin in concurs cu colateralii si ascendentii privilegiati
3. 1\4 din mostenire cand vine in concurs doar cu colateralii sau doar cu ascendentii
privilegiati
4. 3\8 din mostenire cand vine in concurs cu ascendentii sau colateralii ordinari
5. 1\2 in lipsa oricaror alte rude rezerva e 1\2 adica jumatate din intreaga mostenire, prin
urmare sotul supravietuitor poate fi inlaturat din acea cota legala, luand doar jumatate, de
catre autor prin acte cu titlu gratuit pe care le face din cotitatea disponibila
Rezerva este numai asupra dreptului de mostenire legala, nu si asupra dreptului social, asupra
mobilerului si obiectelor de uz casnic.

Calculul rezervei si al cotitatii disponibile.

Pentru a calcula rezerva a fiecarui mostenitor rezervatar este necesar sa se stabileasca cota sa
legala succesorala.
Aceasta implica caluclarea in prealabil a masei succesorale pentru ca din ea se calculeaza rezerva
si cotitatea disponibila.
Rezerva succesorala este o parte din mostenire existenta la data mortii , dar calculul rezervei se
face in functie de fiecare mostenitor rezervatar, ea fiind 1\2 din cota lui legala succesorala
virtuala.
Ea se calculeaza nu din activul net al mostenirii ci la activul net virtual adica ce i s`ar fi cuvenit
ca mostenitor legal.
Pentru calcuclul rezervei se reconstituie patrimoniul defunctului asa cum ar fi fost el, daca nu ar
fi facut liberalitati, astfel la bunurile existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii
mostenirii se adauga din punct de vedere contabil si valorile donatiilor facute de defunct.
Rezerva nu este o fractiune din averea defunctului ci o fractiune dintr`o masa de calcul.

Etapa 1.Stabilirea valorii bunurilor existente in patrimoniul defunctului la deschiderea

succesiunii adica activul brut.
In activul brut sunt incluse
a) Dreptul de proprietate asupra uynor bunuri mobile si imobile.
b) Drepturile reale si dezmembrariile dreptului de proprietate care nu au caracter viager
deoarece acestea se sting prin moarte.
c) Drepturile reale care garanteaza drepturile de creanta cum ar fi ipoteca, gajul
d) Drepturile de creanta izovrate din contracte sau delicte
e) Drepturile care au apartinut si care se valorifica prin actiunea patrimoniala in instanta
f) Drepturile de folosinta asupra locului de inmormantare, concesionate
g) Drepturile de autor cu caracter patrimonial
Nu se considera bunuri in patrimoniul defunctului urmatoarele:
a)
b)
c)
d)

Drepturile viagere ( cum ar fi renta viagera , pensia de intretinere, dreptul de abitatie)

Bunuri lipsite de valoare ( diplome, poze)
Fructe civile si fructe naturale ajunse la scadenta dupa deschiderea succesiunii
Drepturile de locatiune, de arenda

Bunurile aflate in patrimoniu trebuie evaluate deoarece ele nu sunt privite in individualitatea
lor ci numai ca valori active ale unei universalitati
La stabilirea rezervei nu se tine seama de succesibilii rezervatari care au renuntat la
mostenire.
Etapa 2`a : Stabilirea activului net.
Prin scaderea pasivului succesoral din activul brut( valoarea bunurilor existente) , rezerva
fiind o fractiune din activul net.
Pasivul se scade din activul brut pentru ca drepturile mostenitorilor rezervatari nu pot fi
satisfacute decat dupa plata creditorilor.
Din activul brut se scad in principiu toate obligatiile patrimoniale ale defunctului inclusiv
datoriile fata de mostenitori, inclusiv impozitele si taxele neachitate.
Din activul brut se scade si sarcinile succesiunii ( olbigatiile care iau nastere dupa moarte
cum ar fi cheltuielile cu inmormantare, inventarul bunurilor, evaluarea bunurilor, cheltuieli
cu procedura succesorala)
Valoarea datoriilor se stabileste prin buna invoiala sau judecata
Pentru a se obtine activul net dupa scaderea pasivului din activul brut se face reunirea fictiva
a valorior donatiilor la valoarea bunurilor existente
Nu se scad din activul brut.

Obligatiile care se sting prin moartea autorului ( obligatia de intretinere datorata de

defunct)
Obligatiile morale.

Etapa 3. Reunirea fictiva a valorilor bunurilor donatiilor la activul net.

Activul net trebuie intregit cu valoarea bunurilor donate de defunct .
Reunirea este fictiva adic,a nu este efectiva, ea se face din punct de vederea valoric adica nu
intra efectiv in mostenirea bunurilor donate,ci doar valoarea lor se adauga la valoarea
activului net.
Se supun acestor operatiuni toate donatiile facute de defunct indiferent sub ce forma s`au
facut adica actul autentic, darul manual, donatiile simulate si indirecte, indiferent cu i`au fost
facute si nu are importanta daca donatia este supusa sau nu raportului.
Intra in masa de calcul si bunurile care au facut obiectul unei imparteli de ascendent.
In masura in care bunul donatiei sau bunul care l`a inlocuit pe cel donat au pierit foirtuit
donatia nu mai e supusa reuniunii fictive.
Valorile bunurilor care au facut obiectul unor acte cu titlu oneros nu este supusa reuniunii
fictive.
Daca actul oneros este o donatie deghizata , valoarea se adauga la activul net.
Legea instituie in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie de gratuitate cu privire la
acte cu titlu oneros inchiate de autorul mostenirii.
Pentru a calcula rezerva si cotitatea disponibila trebuie astfel obitinuta valoarea masei
succesorale.
Imputarea liberalitatilor si cumulul rezervei cu cotiatea disponibila.
a) Libertatile facute unor mostenitori nerezervatari sau persoane straine de mostenire se
imputa din valoarea cotitatii disponibile pana la epuizarea acestora. Daca aceasta este
depasita ea este supusa reducitiunii pentru ceea ce excede.
b) Daca donatorul sau legatarul este mostenitor rezervatar adica descendent, ascendent
privilegiat sau sot supravietuitor, imputarea liberalitatii se face diferit dupa cum
mostenitorul renunta la mostenire sau accepta mostenirea

Situatii:
1. Cand mostenitorul rezervatar renunta la mostenire el pierde retroactiv atat dreptul de
mostenire cat si rezerva adica va deveni strain de mostenire, el poate pastra donatia

sau legatul ce i s`a facut numai in limitele cotitatii disponibile, pentru ce depaseste,
liberalitatea este supusa reductiunei adica acest mostenitor pierzand calitatea de
rezervatar are dreptul la o liberalitate in limitele cotitatii disponibile. Ce depaseste,
liberalitatea este redusa in masura excedentului adica se reduce excesul de valoare.
2. Daca mostenitorul rezervatar accepta mostenirea
Situatii
Dupa cum liberalitatea este supusa sau nu raportului

a) Cel care primeste liberalitati este mostenitor rezervatar si liberalitatea nu este supusa
raportului, ea se imputa asupra cotitatii disponibile
Daca excede acest excedent se imputa din rezerva succesorala la care are drept acest
mostenitor
Daca o depaseste si pe aceasta ea este supusa reductiunii
b) Cand cel care primeste liberalitati este mostenitor rezervatar iar aceasta este supusa
raportului, aceasta se imputa din rezerva mostenitorului respectiv fiind considerata ca
un avans al mostenirii
Daca excede rezervei, se imputa din cotitatea disponibila
Daca depaseste cotitatea disponibila, liberalitatea este supusa reductiunii.

REDUCTIUNEA LIBERALITATILOR EXCESIVE

Sanctiunea depasirii limitei prevazute de lege pentru a dispune cu titlu gratuit este
reductiunea liberalitatii si nu nulitatea ei.
Dreptul dea a invoca reductiunea se face cu scopul reintregirii rezervei succesorale ce apartin
mostenitorilor rezervatari, succesorii acesotra si creditorii chirografari ai mostenitorilor
rezervatari.
Daca mosteinotirul rezervatar moare dreptul de a invoca reductiunea se transmite propriilor
lor mostenitori.
Nu pot invoca reductiunea donatorii sau legatarii deoarece aceasta este indreptata impotriva
lor.
Dreptul de a cere reductiunea se naste in momentul deschiderii succesiunii

Caile procedurale de exercitarea a dreptului de reductiune.

Reductiunea se poate realiza prin buna invoiala a mostenitorilor in lipsa invoielii reductiunea
poate fi invocata in fata instantei pe cale de exceptie sau pe cale de actiune.
Cazul 1. Inseamna ca mostenitorii si persoanele care primit donatii sau legate efectueaza
reductiunea voluntar pe cale extra judiciara. Aceasta poate fi facuta la notarul; public care
avand acordul tuturor mostenitorilor va proceda la reducerea liberalitatilor.
Cazul 2. Reductiunea se invoca in fata instantei atunci cand partile se afla in conflict si
neintelegerile se solutioneaza de catre instanta. Actiunea se introduce de catre mostenitorii
rezervatari.
Intregirea rezervei ca urmare a reductiunii se realizeaza in natura.
Aceasta actiune este o actiune personala si nu reala adica nu confera mostenitorului
rezervatar drepturile de a urmaririi bunului la un tert care a dobandit bunul de la cel care l`a
primit ca liberalitate asa cum s`ar intampla in cazul actiunilor reale.
In acest caz intregirea rezervei se face prin echivalent adica din valoare bunurilor vandute.
Actiunea reductiune trebuie introdusa in termenenul general de prescriptie (3 ani care incep
sa curga de la data nasterii dreptului la rezerva adica de la data deschiderii succesiunii)
Daca titularul dreptului la actiune nu a a vut cunostinta de liberalitate, termenului de
prescriptie incepe sa curca de la data cand a cunoscut existenta acesteia.

Ordinea reductiunii liberalitatilor excesive

Este guvernata de 3 reguli
1. Legatele se reduc inaintea donatiilor. Atunci cand defunctul a facut legatul sau donatia si
impreuna depasesc cotitatea disponibila se reduc mai intai legatele, daca rezerva nu se
intregeste se reduc si donatiile.
2. Legatele se reduc toate deodata si proportional. Afara daca testatorul nu a dispus ca unele
legate sunt cu preferinta, in aceasta situatie sunt reduse celelalte legate si dupa aceea cele
cu preferinta.
3. Donatiile se reduc succesiv in ordinea inversa a datei lor adica se incepe cu cea mai noua.
Donatiile concomitente se reduc toate si proportional cu exceptia cand donatorul a dispus
ca anumite donatii au preferinta, caz in care se reduc celelalte donatii si numai dupa aceea
cele cu preferinta.

Efectele reductiunii:

Efectele sunt diferite dupa cum reductiunea are loc asupra legatului sau donatiei.
-

Reductiunea legatului are ca efect ineficacitatea legatului adica nu mai produce efect in
tot sau in parte in functie de reintregirea rezervei succesorale
Reducerea donatiei care are drept efect desfintarea totala sau partiala a donatiei in masura
in care se reintregeste rezerva succesorala
Intregirea rezervei ca urmare a reducitunii se realizeaza in natura
Reductiunea se realizeaza prin echivalent, in cazul in care inainte de deschiderea
mostenirii donatorul a instrainat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale sau bunul a
pierdit din culpa donatorului