Sunteți pe pagina 1din 5

Sectiunea II: Elementele rap jur civ Subsectiunea I: Notiuni generale privind partile rap jur civ

1.Categoriile subiectelor de dr. civ.: pers.fizice si pers. juridice. Pers. fizica omul, privit ca titular de drepturi subiective civile si obligatii civile. Pers. juridical o entitate care, indeplinind conditiile prevazute de lege, este titulara de drepturi si obligatii. Cerinte pt a fi pers. juridica: organizare proprie, patrimoniu distinct, scop determinat. 2.1. Determinarea subiectelor rap jur civ. Prin determinarea subiectelor rap jur civ intelegem cunoasterea partilor acestui raport. In cazul rap civ care au in continut un drept absolut (un drept real sau un drept nepatrimonial), este cunoscut sau determinat numai subiectul activ al rap jur, care este insusi titularul dreptului subiectiv civil absolut (ex:proprietarul bunului). Subiectul pasiv al rap jur este format din toate celelalte subiecte de dr civil, deci subiectul pasiv al unui asemenea rap jur este nedeterminat. In cazul rap civ care au in continut un dr relativ (dr. de creanta), este determinat atat subiectul activ (creditor), cat si sub. pasiv (debitor). 2.2. Pluralitatea subiectelor rap jur civ 2.2.2. Pluralitatea subiectelor in cazul rap reale. Pluralitatea activa exista sub forma mai multor titulari ai dreptului de proprietate asupra unui lucru sau asupra unei mase de lucruri. Proprietatea comuna poate sa imbrace una din formele: a) Coproprietatea presupune ca mai multe persoane (coproprietari) detin in proprietate un lucru sau cateva lucruri determinate, fiecare dintre ei avand o cota-parte ideala si abstracta din dr. de propr., dar neavand o parte determinata din lucrul privit in materialitatea sa. (cota de dintr-o casa) b) Indiviziunea - presupunea ca mai multe persoane detin in proprietate o universalitate de lucruri, fiecare avand o coa-parte ideala si abstracta din dr. de propr., dar neavand un anumit lucru sau lucruri din universalitatea respectiva. (cazul mostenitorilor unei persoane, pana la partajul succesoral). c) Devalmasia acea proprietate comuna care se caracterizeaza prin faptul ca titularii nu au precizata cota-parte ce ar reveni fiecaruia din drept, ci acesta este

nefractionat, deci dreptul de propr.nu este divizat si, cu atat mai mult, nici lucrul/lucrurile nu sunt fractionate. (propr. sotilor asupra bunurilor comune) 2.2.3. Pluralitatea subiectelor in cazul rap de creanta In cazul rap civ obligationale (numite si de creanta), pluralitatea poate sa fie activa (mai multi creditori), pasiva (mai multi debitori) sau mixta ( si si.) Pluralitatea de subiecte in cazul rap de creanta imbraca 3 forme: a) Obligatia conjuncta (numita si obligatie divizibila) este aceea care leaga mai multi creditori sau mai multi debitori, intre care creanta, sau dupa caz, datoria este divizibila. Fiecare dintre creditori nu poate pretinde de la debitor (in caz de pluralitate activa) sau de la debitori (in caz de pluralitate mixta) decat partea sa, respectiv fiecare dintre codebitori nu este tinut decat pentu partea sa din datoria comuna. Ori de cate ori nu exista una din cele doua exceptii (solidaritatea sau indivizibilitatea), obligatiile sunt divizibile (conjuncte). b) Obligatia solidara aceea in care fiecare creditor poate cere debitorului intrega datorie (solidaritate activa) sau fiecare debitor este tinut si poate fi obligat la plata intregii datorii (solidaritate pasiva). Solidaritatea activa consta deci in posibilitatea fiecarui creditor de a cere de la debitor plata intregii creante datorate; plata facuta de debitor unuia din creditorii solidari il elibereaza fata de toti ceilalti creditori solidari, iar creditorul ce a incasat creanta este obligat sa o imparta cu ceilalti creditori. Solid activa se poate naste numai din conventia partilor sau din testament , deci un act juridic. Solidaritatea pasiva consta in posibilitatea creditorului de a cere oricaruia dintre codebitori executarea integrala a prestatieicare formeaza obiectul obligatiei (plata intregii datorii); plata facuta in intregime de catre unul din codebitorii solidari ii libereaza si pe ceilalti fata de creditor, iar codebitorul care a platit are dreptul sa se indrepte impotriva celorlalti codebitori si sa le pretinda tot ceea ce a platit peste partea sa. Datoria acestora nu mai e solidara, ci divizibila. c) Obligatia indivizibila aceea care, datorita naturii obiectului ei sau datorita vointei partilor, nu poate fi impartita intre creditori (indivizibilitatea activa) ori intre debitori (-,,- pasiva). Daca obligatia e indivizibila, indiferent de nr. creditorilor sau al debitorilor, fiecare creditor poate cere intreaga prestatie ce formeaza obiectul obligatiei, iar fiecare debitor poate fi constrans sa execute

intreaga prestatie; plata facuta de oricare dintre debitorii obligati indivizibil stinge datoria fata de toti ceilalti creditori. (primus,secundus predau palton tertius) 2.3. Schimbarea subiectelor rap civ 2.3.1. Precizari introductive Problema schimbarii subiectelor rap civ se pune numai in cazul raporturilor patrimoniale, deoarece, in cazul rap nepartim., subiectul activ este titularul unui drept intransmisibil, iar subiectul pasiv este nedeterminat. In ceea ce priveste rap jur civ patrim care au in continut un drept real, se poate pune problema schimbarii subiectului activ, nu insa si a subiectului pasiv, acesta din urma fiind nedeterminat. Schimbarea subiectului activ in asemenea raporturi se poate face printr-unul din modurile de transmitere (dobandire) a drepturilor reale (succesiunea, legatul, conventia, traditiunea, accesiunea, uzucapiunea, legea si ocupatiunea). 2.3.2. Schimbarea persoanei subiectului activ al rap jur obligational (schimbarea creditorului) a) Cesiunea de creanta conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane. Creditorul care transmite creanta se numeste cedent, persoana careia i se transmite creanta se numeste cesionar, iar debitorul creantei transmise se numeste debitor cedat. Prin efectul cesiunii de creanta noul creditor al debitorului cedat va fi cesionarul. Creanta care a format obiectul cesiunii ramane insa neschimbata, pastrandu-se natura ei, precum si eventualele garantii ce o insoteau. Parti in cesiunea de creanta sunt numai cedentul si cesionarul. b) Subrogatia personala modalitate de transmitere legala sau conventionala a dreptului de creanta catre un tert care a platit pe creditorul initial, in locul debitorului. Persoana care plateste datoria debitorului se numeste solvens iar creditorul care primeste plata se numeste accipiens. Exista doua feluri de subrogatie personala: subrogatia legala (de drept) si subrogatia conventionala. c) Novatia prin schimbare de creditor - consta in substituirea unui nou creditor celui vechi, debitorul devenind obligat fata de noul creditor si fiind liberat fata de vechiul creditor. In cazul novatiei, creanta veche se stinge si se transforma intr-o noua creanta , avand ca titular pe noul creditor (desi obligatia veche se stinge, efectele obligatiei vechi nu inceteaza, ci se transforma in efectele obligatiei nascute pin novatie). Subiectul activ al raportului juridic obligational mai poate fi schimbat prin mostenire (in cazul pers fiz) prin reorganizare si transformare (cazul pers jur) prin poprire sau chiar prin stipulatie pt altul.

2.3.3. Schimbarea subiectului pasiv al rap jur obligational (schimbarea debitorului). Un prim mijloc juridic de schimbare a debitorului este preluarea datoriei in masura in care exista consimtamantul creditorului acelei obligatii. a) Novatia prin schimbare de debitor are loc atunci cand o terta persoana se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria. O asemenea operatiune poate avea loc cu sau fara consimtamantul debitorului. In cazul in care tertul se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria fara consimtamantul debitorului(art 1131 C.civ) se spune ca novatia se realizeaza pe cale de expromisiune. In cazul in care se cere si consimtamantul debitorului, novatia prin schimbare de debitor este delegatie perfecta. b) Delegatia - o conventie prin care un debitor aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea debitor, alaturi de el sau in locul lui. Debitorul care face delegatia se numeste delegant, persoana care se obliga alaturi de el sau in locul lui se numeste delegat, iar creditorul care primeste acest angajament se numeste delegatar. Delegatia este perfecta atunci cand delegatarul, prin declaratie expresa il libereaza pe delegant, multumindu-se cu noua obligatie a delegatului. Delegatia e imperfecta daca delegatarul nu consimte la liberarea delegantului. c) Stipulatia pentru altul (numit si contractul in folosul unei terte persoane) este acel contract prin care una din parti stipuleaza o prestatie de la cealalta parte in folosul unei terte persoane, fara sa fie reprezentantul acesteia din urma si fara ca tertul beneficiar sa participe la incheierea contractului. Cel care stipuleaza prestatia in favoarea ertului se numeste stipulant, persoana care se obliga fata de stipulant sa execute prestatia in folosul tertului se numeste promitent, iar persoana in favoarea careia se face stipulatia se numeste tert beneficiar. Asadar, in cazul stipulatiei pt altul, promitentul se obliga fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar, acesta din urma neparticipand la incheierea conventiei respective nici direct, nici reprezentat de stipulant. d) Poprirea o forma de executare silita indirecta prin care creditorul urmareste sumele sau efectele pe care debitorul sau le are de primit de la o terta persoana. Creditorul care urmareste sumele respective se numeste creditor popritor, debitorul acestuia poarta numele de debitor poprit, iar tertul, care la randul sau e debitor al debitorului poprit se numeste tert poprit. Poprirea consta deci in indisponibilizarea sumelor sau efectelor in mainile tertului poprit si in obligatia acestuia de a plati, ceea ce datoreaza debitorului poprit, direct creditorului

popritor. La o schimbare a subiectului pasiv se poate ajunge, indirec, chiar si printr-o cesiune de creanta. Subiectul pasiv al rap jur obligational mai poate fi schimbat prin mostenire (in cazul pers fiz) respectiv prin reorganizare si transformare (pers jurid) 3. Capacitatea civila Capacitatea civila nu reprezinta ltceva decat calitatea de a fi subiect de drept civil. Ea este o componenta a capacitatii juridice. In structura capacitatii civile intra: a) capacitatea de folosinta aptitudinea generala si abstracta a unei persoane de a avea drepturi si obligatii. Incaputul capacitatii de folosinta este marcat de momentul nasterii persoanei. Incetarea capacitatii de folosinta are loc o data cu moartea persoanei fizice. b) capacitatea de exercitiu aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile drepturile si de a-si asuma obligatii civile, prin incheierea de acte juridice civile. Deosebim 3 categorii de persoane fizice: pers lipsite de capacitate de exercitiu, persoane cu capacitate de exercitiu restransa si persoane cu capacitate de exercitiu deplina. Sunt total lipsite de capacitate de exercitiu: pers care nu au implinit varsta de 14 ani, precum si pers puse sub interdictia judecatoreasca. Cap de exercitiu restransa o are minorul intre 14 si 18 ani. El participa personal la incheierea actelor juridice, dar, in principiu, cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal. Cap de exercitiu deplina se dobandeste la majorat (18 ani). Femeia care se casatoreste inainte de aceasta varsta dobandeste prin casatorie, capacitatea deplina de exercitiu.