Imparteala de ascendent

Sectiunea I Notiunea de partaj de ascendent

Partajul de ascendent este actul juridic intre vii (donatie) sau din cauza de moarte
(testament) prin care un ascendent divide, in tot sau in parte, bunurile sale intre
eventualii sai mostenitori din clasa descendentilor, creand intre ei, raporturi de
imparteala.

Ascendentii pot face partajul bunurilor lor intre descendenti. prevede art. 1160
C.civ.

Partajul de ascendent deroga de la dreptul comun, intrucat mostenirea in loc sa se

transmita la mostenitori in stare de indiviziune, trece asupra lor impartita iar imparteala in loc
sa fie rezultatul vointei copartasilor rezulta numai din vointa ascendentului impartitor.

In consecinta, raporturile de imparteala se nasc intre descendenti, desi nu ei sunt autorii

actului de imparteala.

Partajul de ascendent este un act juridic mixt, reprezentand, pe de o parte o donatie

sau o dispozitie testamentara, iar pe de alta parte un act de imparteala care insa nu
pune capat unei indiviziuni, ci previne o indiviziune intre descendentii dispunatorului la
moartea acestuia.

Sectiunea a II-a Conditii de validitate

Partajul de ascendent trebuie sa respecte atat normele care reglementeaza donatiile sau
testamentele, cat si normele care reglementeaza impartelile succesorale.

1. Conditii de forma

Partajul de ascendent se poate realiza prin donatie sau prin testament, cu

respectarea formelor, conditiilor si regulilor prevazute de lege pentru aceste acte
juridice (art. 1161 alin. (1) C.civ.).1

Nerespectarea conditiilor de forma prevazute de lege atrage nulitatea absoluta a actului de

imparteala de ascendent, insa dupa decesul ascendentului dispunator descendentii beneficiari
ai impartelii pot confirma actul nul prin executarea dispozitiilor partajului de ascendent cu
buna-stiinta, adica cunoscand cauza de nulitate.

2. Conditii de fond

Partajul de ascendent trebuie sa indeplineasca conditiile de fond generale prevazute

de lege pentru validitatea donatiilor si respectiv a dispozitiilor testamentare (capacitate,
consimtamant, cauza, obiect etc.).

Pe langa acestea legea impune indeplinirea unor conditii speciale pentru validitatea
partajului de ascendent care privesc persoanele intre care intervine, bunurile care se
impart si modul in care se face imparteala:
a) Numai parintii si ceilalti ascendenti pot sa-si imparta bunurile
intre mostenitorii lor prezumtivi, cu efectele unei imparteli de
ascendent.

Ascendentii pot fi din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie.

Rudele colaterale si strainii nu pot face o imparteala de ascendent, dar ei pot obtine
rezultate asemanatoare, pe calea unor legate, in asa fel ca eventualii mostenitori sa primeasca
ceea ce le-ar fi revenit in cazul impartirii unei mosteniri legale.

Imparteala de ascendent poate fi facuta numai intre copii si ceilalti descendenti ai

dispunatorului (nepoti, stranepoti etc. din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie), care
pot si doresc sa vina la mostenirea pe care ascendentul o va lasa.

Donatia conjunctiva se poate face numai intre descendentii comuni.

Descendentii intre care se face partajul de ascendent trebuie sa aiba vocatie utila la
mostenirea dispunatorului, sa nu fie nedemni si sa fi acceptat succesiunea expres sau
tacit.

Nu are importanta daca ei vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare.

Partajul de ascendent trebuie sa cuprinda sub sanctiunea nulitatii absolute pe toti

descendentii care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie in nume propriu,
fie prin reprezentare succesorala la mostenire.1

In cazul nulitatii partajului pentru omiterea unor descendenti, actul de partaj poate
produce efectele legatului testamentar, respectiv ale donatiei in care a fost imbracat
partajul nul, daca sunt insa indeplinite conditiile prevazute de lege pentru validitatea
acestor acte.

Intrucat in principiu partajul testamentar nu transforma pe descendentii intre care se face

imparteala in legatari, ei ramanand mostenitori legali, daca partajul testamentar de ascendent
a cuprins pe toti descendentii, dar unul dintre ei nu vine la mostenire (nu are vocatie utila)
fiind predecedat (si nu are la randul sau descendenti care sa vina in locul lui prin
reprezentare), ori este nedemn sau renuntator, partajul nu este nul, ci ramane valabil, dar
partea descendentului fara vocatie utila va fi dobandita in indiviziune de ceilalti mostenitori.

Daca partajul de ascendent a fost facuta prin donatie, donatarul (sau succesorul sau
daca a murit) va pastra donatia chiar si in cazul in care nu va veni la mostenire, in
conditiile dreptului comun.

Cat priveste capacitatea ceruta descendentilor intre care partajul este facut se va aplica
dreptul comun, adica ei vor trebui sa existe la data donatiei sau, in cazul partajului
testamentar, la data deschiderii mostenirii, sau cel putin sa fie conceputi la aceste date, sub
conditia ca sa se nasca vii.

Omiterea sotului supravietuitor din partajul de ascendent nu atrage nulitatea

acestuia.
 Mai mult includerea sotului supravietuitor in actul de imparteala nu valoreaza
partaj de ascendent, urmand ca bunurile ce i-au fost impartite prin act sa fie
dobandite de el in conditiile dreptului comun ca legate, respectiv donatii.

Fireste, sotul supravietuitor omis de la partaj va putea, prin petitia de ereditate, sa ceara
mostenitorilor portiunea sa ereditara, iar daca prin partajul de ascendent defunctul i-a
avantajat pe descendenti in detrimentul sotului supravietuitor, stirbindu-i rezerva, acesta va
putea pretinde prin actiunea in reductiune reintregirea rezervei la care are dreptul potrivit
legii.

b) Partajul succesoral poate avea ca obiect numai bunuri care

apartin in mod exclusiv ascendentului dispunator.

Bunurile asupra carora ascendentul nu are decat un drept in indiviziune nu pot face
obiectul unui partaj de ascendent, caci actul de imparteala nu ar face sa inceteze
coproprietatea si prin urmare nu ar putea constitui decat o donatie ordinara sau un legat, dupa
caz.

Parintii nu pot dispune de bunurile comune pe care le au in devalmasie in calitate de

soti decat printr-un partaj conjunctiv, facut impreuna in folosul copiilor comuni.

Nu mai putin, un astfel de partaj nu poate fi facut valabil decat prin donatie, caci
daca ar fi facut prin testament, el ar fi nul absolut, testamentul reciproc fiind interzis de
lege (art. 1036 C.civ.).

Partajul de ascendent testamentar poate avea ca obiect intreaga masa succesorala (adica
toate bunurile pe care ascendentul le lasa la moartea sa) sau numai o parte din bunurile
cuprinse in aceasta. In cazul in care imparteala testamentara este partiala, bunurile
succesorale necuprinse in ea se vor mosteni in indiviziune, urmand a fi partajate intre
coindivizari potrivit dreptului comun.

Partajul de ascendent facuta prin donatie nu poate avea ca obiect decat bunurile
prezente ale dispunatorului, nu si cele viitoare.

Daca ascendentul a dispus prin donatie imparteala atat de bunuri prezente, cat si de
bunuri viitoare, partajul-donatie va fi nul in intregime, numai daca imparteala bunurilor
viitoare nu ar putea fi despartita de cea a bunurilor prezente.

In caz contrar, partajul va fi valabil pentru bunurile prezente si nul doar pentru bunurile
viitoare (nulitate partiala).

Partajul de ascendent trebuie sa fie facuta cel putin sub aspect volitiv printr-un
singur act si sa fie facut de ascendent sau cel putin cu concursul sau.

El trebuie sa fie efectiv, adica sa se materializeze in formarea de loturi de bunuri in

natura cuvenite descendentilor.

Un act prin care ascendentul indica numai cotitatea cuvenita fiecarui descendent nu
este un partaj de ascendent pentru ca in acest caz indiviziunea va continua sa existe.
 Intrucat partajul de ascendent este in cele din urma o lichidare a succesiunii, ascendentul
trebuie sa respecte rezerva succesorala a fiecarui descendent. Ascendentul ii poate favoriza pe
unii dintre descendenti, dar numai in limitele cotitatii disponibile si cu respectarea rezervei
succesorale a descendentilor defavorizati. In consecinta, loturile descendentilor nu trebuie sa
fie egale valoric.

Regula egalitatii in natura intre loturi va avea un caracter de recomandare in imparteala

de ascendent.

Precizam ca partajul de ascendent va trebui sa respecte rezerva succesorala nu

numai a descendentilor, intre care se face partajul, dar si a sotului supravietuitor, cand
este si el chemat la mostenire.

Sectiunea a III-a Efectele partajului de ascendent

Efectele partajului de ascendent difera dupa cum el a fost facut prin donatie sau
prin testament.

1. Efectele partajului-donatie

Intre ascendentul-donator si descendentii sai donatari se nasc raporturi specifice

contractului de donatie potrivit dreptului comun.

Deci donatarii vor dobandi irevocabil de la data incheierii contractului drepturile

care formeaza obiectul lui si pot dispune liber de ele.

In cazul imobilelor, pentru opozabilitatea fata de terti a dreptului de proprietate dobandit

prin donatie este necesara inscrierea acestuia in Cartea funciara.

Intrucat descendentii donatari nu sunt succesori universali sau cu titlu universal ai

donatarului, ci succesori cu titlu particular, ei nu raspund pentru datoriile ascendentului
donator, afara numai daca acesta nu le-a impus sarcina de a plati anumite datorii care existau
la data actului de donatie si sunt indicati in acest act.

Creditorii ascendentului pot ataca donatia, daca considera ca a fost facuta in frauda
drepturilor lor, prin actiunea revocatorie, fara a dovedi complicitatea la frauda a
descendentilor.

Valoarea donatiei va trebui reunita fictiv la activul net al mostenirii pentru calculul
cotitatii disponibile.

Descendentii-donatari au unii fata de altii calitatea de copartasi iesiti din indiviziune si in

consecinta intre ei exista obligatia de garantie pentru evictiune si vicii ascunse (art. 683 alin.
(1) C.civ.).

Daca inegalitatea in natura a loturilor a fost compensata prin sulta, neplata sultei nu da
dreptul descendentului creditor sa ceara rezolutionarea partajului de ascendent, afara numai
daca ascendentul donator nu a dispus contrariul in actul de imparteala-donatie.
 La moartea ascendentului donator, partajul prin act intre vii devine o adevarata
imparteala succesorala, iar descendentii donatari devin succesibili, ramanand insa in
continuare donatari.

Din faptul ca donatarii devin succesibili rezulta ca pentru a veni la mostenire acestia
trebuie sa existe la deschiderea ei si sa aiba o vocatie succesorala utila, adica sa nu fie
nedemni sau renuntatori.

Descendentii care pot si vor sa vina la mostenire raspund in calitate de mostenitori

pentru pasivul succesoral, fiecare proportional cota succesorala ce ii revine fiecaruia.

Descendentii donatari mostenitori dobandesc succesiunea divizat, deci fiecare pastreaza

bunurile primite prin donatie.

Restul bunurilor succesorale care nu au facut obiectul impartelii de ascendent vor fi

dobandite de mostenitori in indiviziune.

Daca prin partajul-donatie rezerva unui descendent a fost incalcata, el va putea intenta
actiune in reductiunea liberalitatii excesive facute celuilalt descendent.

Bunurile donate in cadrul partajului de ascendent constituie o lichidare anticipata a

mostenirii intre toti descendentii si prin urmare, nu sunt supuse raportului.

Raportarea donatiei ar insemna practic desfiintarea partajului de ascendent.

Descendentii-donatari care renunta la mostenire sau sunt indepartati de la ea ca nedemni

pastreaza bunurile ce le-au fost donate, intrucat calitatea de donatar a descendentului si
efectele donatiei nu sunt conditionate de venirea lui la mostenire.

2. Efectele partajului de ascendent testamentar

Partajul de ascendent testamentar este un act pentru cauza de moarte, care nu

produce nici un efect in timpul vietii testatorului.

Testatorul poate pana la sfarsitul vietii sale revoca sau modifica oricand dispozitiile
sale testamentare.

La moartea testatorului, adica la deschiderea succesiunii, descendentii dobandesc

bunurile atribuite in stare divizata conform partajului de ascendent testamentar.1

Partajul de ascendent testamentar nu aduce nici o modificare titlului in temeiul caruia

descendentii intre care a fost facuta imparteala testamentara vin la mostenire.

Descendentii raman mostenitori legali si nu sunt transformati prin partajul de ascendent

in legatari. Testatorul nu face prin partajul testamentar legate, ci doar o imparteala
succesorala.

In consecinta, descendentii pot sa accepte mostenirea sau sa renunte la ea astfel cum le-a
fost transmisa, adica impartita de ascendent in virtutea dreptului pe care i-l confera legea.
 La moartea testatorului, testamentul va da nastere intre descendentii care vin la mostenire
numai unor raporturi de imparteala.

Ei isi datoreaza reciproc garantie pentru evictiune si pentru vicii ascunse, sunt obligati la
raportul donatiilor preciputare primite de la defunct si se vor bucura de privilegiul
copartasului.

Bunurile neimpartite de testator vor fi dobandite de mostenitori in indiviziune.

Daca testatorul a instrainat in timpul vietii toate bunurile care potrivit testamentului
alcatuiau lotul (partea) unuia dintre descendenti, acel descendent este omis de la partaj si prin
urmare va putea cere anularea partajului de ascendent testamentar.

Daca insa numai o parte din bunurile din lot au fost instrainate in asa masura, incat el ar
fi vatamat in partea sa legitima (adica in rezerva), partajul este valabil, dar descendentul va
putea cere prin actiunea in reductiunea loturilor copartasilor favorizati reintregirea rezervei
sale succesorale.

In cuprinsul testamentului se pot afla si dispozitii de ultima vointa ale ascendentului

testator in favoarea altor persoane sau legate independente care nu au legatura cu
descendentii copartasi, si chiar daca unul dintre copartasi este gratificat printr-un legat peste
partea ce i s-a dat prin partajul de ascendent, dar in limitele cotitatii disponibile, acestea nu
schimba egalitatea de mostenitori legali a descendentilor copartasi si nici validitatea
impartelii testamentare.

3. Ineficacitatea partajului de ascendent

Partajul de ascendent poate fi ineficace din cauze prevazute de dreptul comun sau
din cauze de ineficacitate specifice acestui act.

a) Partajul de ascendent poate deveni ineficace potrivit dreptului

comun, intrucat ar fi anulabil (pentru lipsa capacitatii de exercitiu sau
pentru vicii de consimtamant) ori nul absolut(pentru nerespectarea
formei solemne a actului de imparteala) sau ar fi caduc.

Partajul-donatie poate deveni ineficace si prin revocarea lui pentru neexecutarea

sarcinii sau pentru ingratitudine ori daca a fost revocat ca urmare a admiterii actiunii
pauliene intentata de creditorii ascendentului donator.

b) Partajul de ascendent este ineficace si pentru cauze specifice,

proprii acestui act.

Potrivit art. 1163 alin. (1) C.civ. este lovit de nulitate absoluta partajul in care nu s-
au cuprins toti descendentii care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie in
nume propriu, fie prin reprezentare succesorala.1

Sanctiunea nulitatii absolute nu se aplica partajului in care nu a fost inclus un descendent

care vine la mostenire prin reprezentare succesorala insa a fost cuprins acela pe care il
reprezinta.
 Daca prin partajul de ascendent se incalca rezerva succesorala a vreunui descendent sau a
sotului supravietuitor, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la reductiunea liberalitatilor
excesive.

In cazul in care imparteala de ascendent a fost facuta prin act intre vii de catre ambii
parinti, dreptul la actiunea in reductiune se va naste numai la moartea parintelui
supravietuitor, intrucat prin efectul unui asemenea partaj, bunurile celor doi parinti alcatuiesc
o singura masa, impartita printr-o operatiune cu caracter indivizibil.

1 Parintii, in viata fiind, pot proceda la o imparteala a averii lor catre descendenti, dar pentru ca o
astfel de imparteala sa fie valabila, se cere ca ea sa fie facuta prin acte juridice sub forma de
donatii sau testamente, cu respectare, conditiilor cerute e lege pentru asemenea acte. In ceea ce
priveste donatia, aceasta se face prin act autentic, cu exceptia cazului cand cuprinde bunuri
mobile, cand se poate face si sub forma de dar manual, iar cu privire la testament, numai in
formele prevazute de Codul civil. Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 362 din 26 februarie 1987 in
Revista romana de drept nr. 12 / 1987, p. 73.

1 Pentru a fi valabila, imparteala de ascendant trebuie sa cuprinda numai pe toti copiii si ceilalti
descendenti si disparutului, dar nu si pe ceilalti mostenitori rezervatari. Astfel, faptul ca sotul
supravietuitor este rezervatar nu are nicio relevanta din acest punct de vedere. Acesta nu isi va
avea drepturile sale incalcate, deoarece poate sa-si ocroteasca rezerva pe calea actiunii in
reductiune. Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 1444 din 1 iulie 1972 in Revista romana de
drept nr. 3 / 1973, p. 158.

In partajul de ascendent nu au fost cuprinsi toti descendentii, deci imparteala este lovita nulitate, iar
reclamantul (in actiunea in revendicare) apare doar ca un legatar cu titlu universal, de vreme ce i s-a testat
terenul revendicat si toate bunurile mobile. De aceea, el era in drept sa pretinda bunurile ce constituie obiectul
legaturilor numai in cadrul dezbaterii succesorale, la decesul dispunatorului (in speta, defunctul, prin testament,
dispusese doar cu privire la o parte din bunurile sale numai in favoarea sotiei lui si a reclamantului - unul dintre
fiii sai - omitand pe ceilalti sase descendenti, dintre care unul este paratul). C.S.J., Sectia civila, decizia nr. 33
din 11 ianuarie 1990, in Dreptul nr. 9-12 din 1990, p. 237.

Pentru ca un partaj de ascendent sa poata fi considerat valabil si in consecinta sa produca toate efectele, este
necesar, sub sanctiunea nulitatii, sa cuprinda toti copiii in viata ai dispunatorului precum si pe descendentii
copiilor predecedati, iar imparteala sa se faca fara incalcarea rezervei. Imprejurarea ca prin testamentul
autentificat lasat de defunct unuia din descendenti se face mentiunea ca ceea ce se testeaza, reprezinta cotitatea
disponibila a averii sale, ceilalti copii fiind inzestrati cu ocazia casatoriei lor nu este de natura sa caracterizeze
testamentul ca din partaj de ascendent atat timp cat pretinsul act de imparteala nu face mentiunea despre
bunurile cu care au fost inzestrati ceilalti descendenti; si daca acestia din urma au participat efectiv la
donatiune si au acceptat-o. C.A. Bacau, decizia civila nr. 663 din 21 iunie 1996 in Jurisprudenta Curtii de
Apel Bacau 1996 nr. 1997, p. 20.

N.A. Actualul cod civil prevede in art. 1163 alin. (1) ca: Este lovit de nulitate absoluta partajul in care nu s-au
cuprins toti descendentii, care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie in nume propriu, fie prin
reprezentare succesorala.

1 Partajul de ascendent isi produce efectele pe data decesului ascendentului, respectiv, adica pe data
deschiderii succesiunii. La aceasta data fiecare dintre ascendentii in cauza devine, in temeiul impartelii de
ascendent, proprietarul bunului sau bunurilor anume determinate, ca urmare a impartelii de ascendent,
mostenirea transmitandu-se divizata pe mostenitori, potrivit celor dispuse de ascendent prin testament. In
consecinta, intre mostenitori nu mai exista o stare de indiviziune ci, dimpotriva, din momentul deschiderii
succesiunii, fiecare dintre mostenitori dobandeste un drept de proprietate exclusiv, asupra bunurilor cuprinse in
lotul ce i-a fost atribuit, fara a mai fi cazul de a se efectua un alt partaj succesoral, care ar fi fost necesar numai
daca nu ar fi intervenit partajul de ascendent, iar mostenitorii s-ar fi aflat, dupa deschiderea succesiunii, in stare
de indiviziune. Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 108 din 19 ianuarie 1980, in Culegere de decizii ale
Tribunalului Suprem pe anul 1980, p. 91-93.

1 In cazul in care un descendent a fost omis de la partajul de ascendent, dar nu face nici un act de
acceptare expresa ori tacita a mostenirii, el nu se mai poate plange de neregularitatea partajului de
ascendent, intrucat prin neacceptarea mostenirii a inteles sa renunte la ea si nu mai are niciun
drept. Trib. Suprem, Sectia civila, decizia nr. 1403 din 12 iunie 1974, in Revista romana de drept
nr. 1/1975, p. 64.