UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

Specializarea: MANAGEMENTUL ORDINII SI SIGURANTEI PUBLICE

Anul I, Semestrul II

Disciplina: Protecția și apărarea proprietății în statele U.E.

Tema: Partajul

Cadru didactic:

Masterand:

2022
 Partajul este operatiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune
prin transformarea drepturilor la cote-părți abstracte de proprietate din moștenire în
drepturi de proprietate individuale asupra bunurilor făcând parte din masa
partajabilă, prin atribuirea efectiva a acestora moștenitorilor defunctului.
El poate fi solicitat oricand de oricare dintre coindivizari, cu exceptia cazului
când între coindivizari exista o întelegere de suspendare temporară a dreptului de a
cere partajul.
Partajul definitiv sau de proprietate se deosebeste de partajul de folosință sau
provizoriu care se refera doar la posesia și folosința bunurilor succesorale pe
timpul starii de indiviziune, fiecare copartas folosind individual bunurile ce i-au
fost atribuite, având dreptul la fructele și veniturile produse de acestea, fără
obligația de a da socoteală celorlalți coindivizari. Spre deosebire de partajul
definitiv, care produce efecte retroactive de la data deschiderii succesiunii, partajul
de folosință nu produce efecte decat de la data realizarii sale prin bună întelegere
sau pe cale judecătoreasca.
Partajul poate fi total, în privința întregului patrimoniu succesoral și în
privința tuturor coindivizarilor, dar poate fi și partial, fie doar în privința unor
anumite bunuri, restul rămânând în indiviziune, fie doar în privința unuia sau unora
dintre coindivizari, restul rămânând în indiviziune.

Partajul prin buna învoială

Dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate de exercițiu deplină,

partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma și prin actul pe care părțile le
convin. Dacă printre bunurile succesorale se află imobile, convenția de partaj
trebuie făcută în formă autentică. Dacă nu sunt prezenți toți moștenitorii sau printre
ei se află minori sau persoane puse sub interdicție ori persoane dispărute, atunci se
 vor pune sigilii pe bunurile moștenirii în cel mai scurt termen, iar partajul voluntar
se va realiza cu regulile referitoare la protecția persoanelor respective.

Condiții pentru realizarea partajulul prin bună învoială:

 Toți coindivizarii sa fie prezenți – dacă pers. e dispărută instanța de tutelă poate

institui un curator daca nu există informații despre acea persoană și nu a lăsat

mandatar

 Toți coindivizarii să aibă capacitate de exercițiu deplină – dacă este lipsit de

capacitate sau are capacitate restrânsă, partajul va putea fi făcut doar prin

autorizarea instan’ei de tutelă sau ocrotitor legal

 Coindivizarii să fie de acord cu realizarea partajului pe aceasă cale și clauzele

convenției. Convenția poate fi încheiata numai prin deschiderea moștenirii

Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, partajul se poate realiza în orice formă,
inclusiv verbală- probă cu martori- partajul voluntar trebuie dovedit în mod
neîndoielnic.De multe ori partajul prin bună învoială se realizează în cadrul
procedurii succesorale notariale

Partajul prin hotărâre judecătorească

Partajul se poate face pe cale judecătorească la cererea oricăruia dintre

coindivizari, a creditorilor, dacă nu s-a realizat prin bună învoială.
 Dacă se dovedește că între părți a intervenit un act de partaj voluntar, cererea
de partajjudiciar va fi respinsă ca inadmisibilă.

Partajul judiciar este obigatoriu atunci când:

- nu sunt prezenți toți coindivizarii

- între coindivizari există persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau

capacitate de exercițiu restrânsă ori persoane dispărute

Cererea de partaj judiciar nu e condiționată de încercarea prealabilă de partaj

voluntar,coindivizarii putându-se adresa direct pe cale judecătorească.
La primul termen de judecată, dacă părțile sunt prezente,instanța va lua
declarațiile cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului și va lua act de de
recunoașterile și acordul lor cu privire la existența, locul și valoarea bunurilor.
Instanța va stărui ca persoanele sa împartă bunurile prin bună învoială,
explicând avantajele acestuia, evitarea unor cheltuieli și a pierderii timpului.Dacă
părțile ajung la o întelegere instanța va hotărâ potrivit legii. Părțile încheie o
tranzacție de care instanța ia act prin hotărâre, tranzacția alcătuind dispozitivul
hotărârii. Dacă se înteleg cu privire doar la anumite bunuri, instanța va lua act de
această învoială și va pr.onunța o hotărâre parțială, continuând procesul pentru
celelalte.
Dacă sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare etc. instanța va da o
încheiere prin care va stabili bunurile supuse partajului, datoriile și sarcinile
moștenirii, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, calitatea de
comoștenitori a părților, cota parte ce i se cuvine fiecăruia și creanțele născute din
starea de indiviziune.Dacă după pronunțarea încheierii de admitere, dar mai înainte
de pronunțarea încheierii de partaj, se constată că există și alți comoștenitori sau au
fost omise bunuri,instanța va putea da o nouă încheiere cu citarea părților.
Partajul se face în natură, proporțional cu cota parte a fiecărui comoștenitor.
Dacă loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc print-o sumă de bani-
sultă.În vederea formării loturilor, evaluzarea se face cu acordul coindivizarilor, iar
în caz de neînțelegere prin expertiză, în funcție de valoarea lor la momentul
deschiderii moștenirii.
Dacă bunul este indivizibil sau nu e comod partajului în natură ori ar cauza o
scădere importantă a valorii acestuia, partajul se va face :

-Se va atribui întregul bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia sau mai
multor coindivizari

-Vânzarea bunului la licitație publică și distribuirea prețului între ei

Hotărârea instanței trebuie sa cuprindă o repartizare concretă a bunurilor, ea

are efect constitutiv, titlu executoriu.Executarea cu privire la bunurile împărțite se
poate cere în termen de 10 ani .

Desfințarea partajului

Nulitatea Relativă :

- Partajul prin bună învoaială poate fi desfințat prin aceleași cauze ca și contractele;

- Poate fi anulat pentru vicii de consimțământ, dol, violență, leziune, eroare

esențială;

- Partajul făcut cu persoane lipsite de capacitate – anulare;

- O simplă omisiune a unor bunuri nu este cauza de nulitate – se poate face partaj
suplimentar;

- Nulitatea relativă pentru vicii de consimțământ sau capacitate poate fi acoperită

prin confirmarea expresă sau tacită a partajului

Nulitatea absolută:

- Cauză ilicită sau imorală;

- pe cale voluntară sau jucătorească fără participarea tuturor coindivizarilor;

- imobile – autentică

EFECTELE PARTAJULUI

Partajul produce si urmatoarele efecte:

 Actele juridice încheiate cu încalcarea art. 641 din Cod Civil (care consacră
regula majorității pentru anumite acte de administrare, respectiv regula
unanimității pentru alte acte de administrare și pentru cele de dispozitie) sunt
inopozabile coindivizarului care nu a consimtit, express au tacit, la
încheierea actului cu privire la acel bun. Dacă la partaj bunul va fi atribuit
coindivizarului care a consimtit actul, efectele acelui act se vor produce
numai de la data la care va produce efecte partajul, conform art. 680 din Cod
Civil
 Actele încheiate, în condițiile legii, de la un coindivizar cu privire la bunul
aflat in indiviziune raman valabile și sunt opozabile celui căruia i-a fost
atribuit bunul în urma partajului. Este vorba de actele de conservare, de
administrare sau de dispozitie incheiate cu respectarea cerințelor legii
(art.640-641 din Cod Civil)
 Garanțiile constituite de un coindivizar asupra cotei sale părți se stramută de
drept asupra bunului atribuit acestuia sau, după caz, a sumelor de bani care i-
au fost atribuite prin partaj (art. 682 din Cod Civil).
 Bibliografie

1. www.studocu.com
2. Dan Chirica, Tratat de drept civil. Succesiunile si liberalitatile, Ed. C.H.Beck,
2014
3. Francisc Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Actami – Bucuresti, 1999
4. - Dumitru Macovei, Drept civil. Succesiuni, Ed. Chemarea, Iasi, 1993