Drept administrativ II

Curs 4-27.10.2014

Cerinta ca actul administrativ sa fie emis cu procedura si forma prevazuta de lege.

Conditiile de forma ale actului administrativ

-legalitatea se refera la respectarea cerintelor de fond, actul sa aiba o baza legala, dar si la
respectarea cerintelor extrinseci (modul in care e intocmit un act administrativ, in care trebuie sa a fi
adus la cunostinta pentru a produce efecte)

1.conditiile formei scrise - forma scrisa e o conditie de validitate pentru orice act administrativ. Se
mentioneaza in literatura contemporana ca de la aceasta forma scrisa exista o singura exceptie: actul
de aplicare a sanctiunii avertismentului ( OG 2/2001: avertismentul poate fi aplicat atat verbal, cat si
scris).

Sunt anumite discutii cu privire la forma scrisa a actului administrativ: in perioada interbelica,
autorii apreciau ca nu e obligatoriu sa imbrace forma scrisa actul de autoritate si dadeau exemple
acele ordine verbale adresate de comandanti catre soldati (in cadrul armatei)- problema valida si in
prezent. Aceste ordine din cadrul armatei sunt acte juridice sau simple operatiuni? Mai spuneau
acesti autori: ,,Ce facem cu formele nonverbale de comunicare a vointei administrative?”: situatia
agentului rutier care te obliga sa faci stanga, dreapta, sa opresti. E aici ideea de comanda, e un act
juridic pe care il realizeaza agentul rutier? Aceasta obligatie deriva din lege, nu gestul e izvorul de
drepturi si obligatii, nu e ceva nesemnificativ. Nu prea se poate admite, in prezent, existenta unui act
juridic in forma verbala pentru ca intervin anumite principii (modul in care se poate proba aceasta
manifestare juridica, daca ar trebui sa contesti un act in forma verbala, instanta nu are ce sa
analizeze pentru ca nu are ceva in forma scrisa; chestiunea motivarii actului administrativ)=> ideal
este sa imbrace forma scrisa. Nu se poate accepta forma verbala a unui act administrativ de
autoritate decat pentru avertisment (daca vrei sa te plangi pentru avertisment ? ).

2.limba in care trebuie intocmite aceste acte: limba romana pe care o proclama Constitutia ca fiind
limba oficiala, cu mentiunea ca in cazul in care exista o minoritate intr-o unitate administrativ-
teritoriala cu o pondere de peste 20% din numarul de locuitori se vor aduce la cunotinta acestora
actele cu caracter normativ prin publicare, respectiv cele individuale, prin comunicare catre
destinatar si in limba materna. Aceste acte in limba materna nu au valoare oficiala propriu-zisa, forta
probatorie si valoare de act administrativ va avea doar actul in limba romana.

3.motivarea actului administrativ: trebuie diferentiat cel individual de cel normativ

A-cele normative: lucruri clare in legislatie- legea 24/2000- dispozitii privind modul in care un
act normativ incepand de la o lege pana la un act administrativ trebuie sa fie motivat, art 30 referitor
la instrumentele de prezentare si motivare si se insira si se explica in functie de actul normativ in
discutie prin ce anume doc se realizeaza motivarea sa, proiectele de legi (guvern) sau propunerile
legislative (parlament): expunerea de motive; pentru ordonante si hotarari: nota de fundamentare;
pentru celelalte acte normative (actele administrativ cu caracter normativ): se intocmesc referate de
aprobare.
Aceste instrumente de motivare trebuie sa analizeze anumite chestiuni: sa explice care e
motivul emiterii actului administrativ normativ, care e obiectivul urmarit, principiile de baza, impactul
pe care acest act il va avea (cel asupra bugetului, asupra sistemului juridic, impact economico-social),
consultarile derulate pana atunci (daca te-ai consultat si cu cine)- art 31 din legea 24/2000.
 Drept administrativ II

Legea 24/2000: modul in care se realizeaza motivarea in sensul limbajului utilizat: norme
exprimate coerent, corect dpdv gramatical, clar, univoc.

Forta obligatorie a acestor cerinte din legea 24/2000: aparent sunt imperative. Daca nu
respecti dispozitiile acestei legi, care sunt consecintele actului emis cu nerespectarea acestor
dispozitii? Putem spune ca actul e nul daca nu s-au precizat consultarile, daca nu s-a prevazut
impactul in instrument? Ce faci daca nu respecti aceste tehnici de redactare legislativa? Aceste
norme sunt interpretate in sensul in care nu ar avea sanctiune in caz de nerespectare, nu ai putea
invalida actul normativ in care ai intalnit cateva abateri. Nu e cazul sa spunem ca e act ilegal. Exista o
practica interesanta la nivelul Curtii Constitutionale a Romaniei care in multe decizii recente spune ca
in momentul in care ai o dispozitie oarecum neclara, din cauza formularii neclare din lege, practic se
incalca anumite principii stabilite de CEDO (principiul claritatii,principiul previzibilitatii), principii pe
care daca nu le respecti tu ca emitent se considera ca se incalca supramatia Constitutiei si a legii si
combinand aceste principii se pune in valoare foarte mult Legea 24 (zice ca daca legea e neclara, e
neconstitutionala).
 Acte normative emise la nivel local- nu Legea 24, ea se refera doar la actele emise de
autoritatile centrale, dar la final exista o prevedere si cu privire la actele normative emise
la nivel local

B-acte individuale- e normal ca la un act administrativ sa se explice menirea sa, dar la actul
individual? Trebuie argumentat sau nu? La actele individuae nu exista o reglementare expresa ca
pentru cele normative (Legea 24 nu se aplica pentru actele individuale) neexistand o reglementare
cadru pentru actele individuale, solutiile sunt diferite in functie de tipul de act despre care discutam
(acte de jurisdictie, sanctionatorii, care genereaza drepturi - nu pentru toate impune legea expres
motivarea).

->Pentru cele de jurisdictie se impune motivarea si este si logic sa fie asa, trebuie sa se prezinte
motivarea organului de jurisdictie

->la fel si la actele sanctionatorii administrative, sanctiunea finala se aplica dupa o intreaga procedura
disciplinara unde se intocmesc acte prealabile care motiveaza sanctiunea si abia apoi apare actul final
de sanctionare

->La contraventii - in acelasi act se si constata fapta, se si aplica sanctiunea. Trebuie sa existe o
motivare care e impusa si de lege (trebuie prezentata starea de fapt si de drept)

->acte discretionare, emise in baza unui drept de apreciere al administratiei - de exemeplu: acte
administrative privind numiri in demnitati sau functii publice, actele de numire in functia unor
ministere sau decretul de revocare din functie a unui ministru, trebuie argumentate? Daca atunci
cand l-a numit nu argumenteaza, nici cand il da afara nu o face, ar trebui sa se aplice principiul
simetriei, daca poti lua o decizie fara a argumenta, poti reveni asupra aceleiasi decizii fara sa
argumentezi in fapt, dar exista si argumentarea de drept. Nu poti emite un act administrativ fara a se
indica baza legala, ce anume se pune in executare (ce art din Constitutie sau lege sau ordonanta)
daca nu ai temei de drept => actul e lovit de nulitate. Dar daca a gresit articolul?
La argumentarea in fapt (daca trebuie, emitentul sa explice de ce ia acea decizie pe fond)- nu
e o solutie clara. Pana relativ recent, actele individuale se argumentau in fapt doar daca legea cerea
acest lucru in mod expres, dar avem si jurisprudenta ICCJ care explica ca trebuie motivate in fapt
orice act individual si se explica prin raportare la principiul de transparenta, de protejare a
destinatarului normei respective (cum va sti instanta ce e in spatele manifestarii de vointa daca nu se
motiveaza in fapt?) => ICCJ: trebuie motivat in fapt orice act care afecteaza dreptul sau interesul
 Drept administrativ II

legitim al cuiva. Poate fi exagerata aceasta apreciere a ICCJ, pentru ca unele acte individuale pot
contine si chestiuni politice, mai greu de justificat. Cand se poate argumenta un act individual, e bine
sa se faca acest lucru.

Formele procedurale cerute pentru emiterea actului administrativ

-revenim la problematica operatiunilor administrative pentru ca in asta consta procedura de emitere,

parcurgerea unor formalitati, operatiunile si faptele necesare pentru nasterea valida a actului
administrativ
-3 categorii:
1.forme procedurale anterioare emiterii actului
2.forme concomitente
3.forme ulterioare emiterii actului
Cele mai importante, care afecteaza validitatea actului, sunt cele anterioare si cele
concomitente.

1.formele anterioare
-discutia merge pe 2 linii: ne intereseaza operatiunile administrative care preced emiterea actului,
dar vom regasi in multe situatii alte acte administrative care preced emiterea actului administrativ
final.

Teoria actului pregatitor: actele administrative care preced emiterea unui alt act
administrativ- exemplu in materia domeniului public, Legea 213/98, exista procedura de atestare a
acestui domeniu public care presupune mai multe etape, domeniul public poate apartine comunei,
judetului, orasului sau satului; la comuna: o comisie face o lista de inventar, iar consiliul local emite o
hotarare prin care isi insuseste lista respectiva, obiectivul nu e actul de la consiliu, toate hotararile de
consilii se centralizeaza si sunt trimise la guvern care va adopta o hotarare de guvern prin care atesta
ca acela e domeniul public al …., la final avem actul emis de guvern= actul final, care nu se poate
emite fara actele prealabile de la nivel local=> consecinte: ce se poate contesta la instanta de
contencios? Doar actul final? Sau si actul intermediar (cel de la consiliu potrivit exemplu) ambele sunt
acte administrative, e justificabil sa ataci si actele premergatoare? Ceri sa se anuleze HG pentru ca a
fost ilegala hotararea de consiliu? (exista MO Partea I bis care se publica doar la cerere, se publica
niste anexe foarte lungi, unele oridine ale ministrilor) .

Cand actul e precedat de operatiuni administrative:

-avizul= cea mai intalnita formalitate ceruta inainte de emiterea unui act administrativ. 3 categorii:
1.consultativ
2.conform
3.facultativ
In doctrina, diferente intre avizul obligatoriu cu cel conform. Ei spun ca e obligatoriu in sensul
ca trebuie cerut, noi azi spunem ca e obligatoriu ca trebuie si cerut si trebuie si respectat.
Terminologia mai veche, obligatoriu= trebuie cerut.
Se regasesc in toate legile aceste avize. Nu mereu se defineste avizul, nu se spune mereu ce
tip de aviz e. Indiferent ce tip de aviz e, avizul nu e act juridic, nu produce el insusi drepturi si
obligatii, scopul lui e sa fundamenteze actul administrativ ce urmeaza a fi emis. Chiar legea
contenciosului prevede faptul ca legalitatea operatiunilor administrative, inclusiv avizele, poate fi
pusa in discutie instantei si analizata de aceasta numai odata cu actul administrativ pe care il
fundamenteaza (art. 18, alin 2- l, Legea contenciosului) nu poti cere anularea unei operatiuni, pentru
 Drept administrativ II

ca nulitatea e o sanctiune specifica actului juridic, iar operatiunea nu e un act juridic si deci nu poti
spune ca e nula. Cu toate acestea, daca o persoana are dreptul sa obtina un anumit aviz, care e o
conditie pentru a obtine o autorizatie, un permis, si autoritatea refuza eliberarea avizului, in acest caz
ai acces la instanta, dar obiectul actiunii e diferit, ceri instantei sa oblige autoritatea sa emita avizul,
sa execute operatiunea (obligatie de a face).

-acordul prealabil = simpla operatiune administrativa sau act juridic? Situatia a fost definita drept
un act administrativ complex (asa apare in doctrina situatia in care emiti un act doar cu acordul
prealabil al unui superior, actul emis astfel e act administrativ complex; sunt combinate 2 manifestari
de vointa: cea proprie si cea a celui care iti permite sa emiti actul. Daca vrei sa contesti actul il chemi
in judecata pe cel care l-a emis formal sau si pe cel care a dat acordul? Ambele autoritati, pentru ca
sunt 2 manifestari de vointa). Nu poate fi contestat in mod distinct doar actul prealabil, pentru ca
chiar daca fara el nu se poate trece mai departe, este doar o operatiune care la randul ei
fundamenteaza actul administrativ.
In dreptul postbelic, cel comunist, organizarea administrativa inferioara nu putea emite acte
administrative proprii decat daca avea un acord expres, prealabil de la un for superior.

-inventar, act de constatare a unei stari de fapt, expertiza anterioara emiterii unei dec, redactezi un
model de cerere

2.formele concomitente
-cand avem de-a face cu actele emise de organele colegiale (consilii, guvern,) dar si pentru organele
unipersonale

-cvorumul = o cerinta care se refera la numarul de membri dintr-un organ colegial care trebuie sa fie
prezenti pentru a fi legal intrunit respectivul organ in sedinta. De exemplu, la guvern: cvorum de
jumatate plus 1 (majoritate absoluta)

-daca se emit acte juridice trebuie intrunita o anumita majoritate (cati dintre cei prezenti trebuie sa
voteze pentru ca actul sa fie emis): majoritate simpla (votul jumatate + 1 din cei prezenti, cvorum
indeplinit), maj absoluta (majoritate + 1 din numarul total al membrilor), majoritate calificata (2/3
sau 3/4 din numarul total al membrilor)

-semnarea sa - actul nu se naste pana nu e semnat; poate fi semnat de un ministru, daca e vorba de
guvern; la consiliul local, presedintele de sedinta; la consiliul judetean, presedintele consiliului
judetean.

-contrasemnarea - nu e ceruta mereu (decretele presedintelui, unele se contrasemneaza de primul-

ministru, actele guvernului- semnate de ministrul de resort sau subsecretarul care poate refuza)

-motivarea - in act va fi motivata

-minuta - intocmita in momentul luarii deciziei administrative

Daca aceste operatiuni, in idea in care legea le cere, nu sunt indeplinite, in principiu, actul e lovit de
nulitate, poate fi anulat de instanta de judecata, o sa vedem ca nu mereu intervine o astfel de
sanctiune.

3.forme ulterioare
-aducerea la cunostinta
 Drept administrativ II

-acte normative- publicarea actelor administrative normative in MOR sau MO judetene sau
tot la nivel local trebuie afisate la sediul emitentului si publicate intr-un ziar de circulatie locala

-actele individuale- nu se publica, se comunica direct persoanelor vizate, exista si exceptii:

toate decretele presedintelui care sunt individuale se publica in MO si toate actele guvernului,
inclusiv hotararile individuale trebuie publicate in MOR

Apare o problema: daca nu sunt respectate? Daca il pui in executare, nefiind adus la
cunostinta, poti sa il contesti in instanta? Ce ii vei cere?

Confirmarea
-dupa ce se emite un act administrativ, ce inseamna ca o alta autoritate confirma actul? Aprobare sau
in situatia in care un organ administrativ emite un act pe care nu avea competenta sa il emita, ci avea
competenta organul ierarhic superior- organul superior poate sa il confirme, e de acord ca actul emis
de organul ierarhic inferior e valabil.
O a treia interpretare: cand cineva contesta un act administrativ sau pune in discutie efectele
acelui act, iar organul emitent mai emite inca ceva (aceasta confirmare) prin care spune ca isi
mentine pe deplin ceea ce a emis anterior. Pentru aceste aprobari avem si o reglementare speciala,
ordonanta care se refera la procedura aprobarii tacite, vizeaza autorizatiile (OUG 27/2003- pentru
seminar): un cetatean cere unei autoritati sa ii elibereze o autorizatie intr-un anumit domeniu,
autorizatia trebuie emisa in 30 de zile si autoritatea nu face acest lucru, OUG spune ca se prezuma ca
ai fost aprobat in mod tacit.

Efectele actului administrativ

 Drept administrativ II

1.efectul material

2.efectul juridic- se intemeiaza pe ceea ce inseamna forta juridica a actului. Un act administrativ e
inferior ca forta juridica legii si de asemenea constituie in functie de natura organului emitent, forta
sa juridica poate fi inferioara sau superioara altor acte administrative. In general, se apreciaza ca un
act administrativ individual nu ar putea sa deroge de la un act administrativ normativ. Intr-un act
individual, transpui ceea ce s-a decis la modul abstract.
Tot in legatura cu aceasta forta juridica a actului administrativ, ca act de putere publica sau
act de autoritate, putem discuta de anumite prezumtii caracteristice:

a.prezumtia de legalitate- prezumtie de baza, orice act administrativ e prezumat a fi emis cu

respectarea legii si alte 2 prezumtii ce deriva din aceasta

b.prezumtia de autenticitate- in sensul ca provine intr-adevar de la autoritatea care e indicata in

antet

c.prezumtia de veridicitate- se refera la aspectele de continut, intr-adevar aceea e vointa reala a

emitentului sau ca aceasta corespunde pe continut adevarului, ca formularea din act e identica cu
cea avuta in vedere de emitent, exact aia a vrut sa spuna.

Aceste prezumtii nu sunt absolute, ele pot fi combatute in contencios administrativ. Un act
administrativ e un act de putere publica si de aceea exista obligata de respectare generala in ceea ce
il priveste, mai usor de inteles in cazul actului administrativ normativ, dar valabil si pentru actul
individual, obligatia de respectare nu e doar pentru destinatar, nu trebuie sa te comporti facand
abstractie de existenta lui. Exista si obligatia de executare care e legata in mod firesc de cei care
trebuie sa executa, nu e obligatie erga omnes, ci e raportat la cei care trebuie sa puna in executare
actul respectiv, poate fi executat din oficiu, fara alta procedura suplimentara de aprobare, nu mai
trebuie sa intervina o instanta judecatoreasca care sa spuna ca actul poate fi pus in aplicare (la
deciziile judecatoresti exista o intreaga procedura de punere in aplicare).
Actul administrativ in sine conform NCPC e un titlu executoriu care nu mai trebuie sa treaca
printr-un filtru prealabil pentru a fi pus in executare.

Daca sunt mai multe acte administrative trebuie sa stii pe care sa il aplici. Criteriu pentru a
determina forta juridica:
1.locul emitentului in structura administratiei publice
2.natura acestui emitent- daca e autoritatea cu competenta generala sau organ de
specialitate
3.ce fel de act e? individual- cu efecte restranse sau e act normativ- produce efecte pentru
toti

Cum se produc efectele juridice?

 Drept administrativ II

a.momentul de la care incep sa se produca: pentru destinatar momentul e cel al comunicarii

sau al publicarii, dar efectul actului trebuie privit in raport cu emitentul. Un regulament emis de un
minister e obligatoriu si pentru guvern, dar asta nu inseamna ca guverul nu poate sa revoce acest
regulament sau sa il modifice. Pentru emitent din momentul emiterii, iar pentru destinatar din
momentul publicarii sau comunicarii.

b.efectele se produc pentru viitor, in principiu, nu retroactiveaza. Aceasta regula e absoluta

pentru actele normative administrative. Pentru actele individuale, exista derogari, exista acte
administrative care produc efecte retroactive (ex tunc) fata de momentul la care sunt emise-
Constitutia se refera la acte normatve in art. 15, alin.(2)- interpretarea e larga, nici actele
administrative normative nu pot fi retroactive.
Acte care pot fi retroactive: certificate de stare civila, acte de stare civila, certificate de deces,
nastere, chiar si la casatorie.
Decizii interpretative: in materie fiscala, exista o comisie fiscala centrala care da niste decizii
prin care interpreteaza dispozitiile codului fiscal, cum trebuie interpretate- un fel de RIL in materie
fiscala. Intr-o varianta mai veche a codului fiscal se considera ca produc efecte retroactive.
Interpretarile legale nu afecteaza drepturile castigate. Daca interpretarea adauga norme pe care le
interpreteaza nu mai e chiar o interpretare, atunci ar trebui sa produca efecte doar pentru viitor.
Acte de jurisdictie administrativa- produc efecte retroactive, anuleaza anumite acte

c.Dispozitiile din Constitutie: art. 78: legea intra in vigoare dupa 3 zile de la data publicarii in
MO.
Actele normative prin care se incrimineaza fapte ca fiind contraventii intra in vigoare la 30 de
zile minimum dupa publicarea in MO sau in cazuri urgente sa fie macar 10 zile. De ce e un termen
mai mare? Sunt norme represive, derivate din penal si trebuie sa vezi ce ai voie si ce nu ai voie.
Cum se calculeaza termenul? Se publica pe 1 noiembrie, cand incep efectele? Pe 4 noiembrie.
Termenele de drept public, art, 11, Legea 24/2000, calculul se face incepand cu prima zi a publicarii si
se implineste la ora 24 a celei de-a 3-a zi.

Intinderea efectelor produse

-raportul de natura administrativa, efectele se produc in planul dreptului administrativ, dar

foarte multe acte produc efecte si in alte ramuri de drept, mai putin in dreptul penal, in rest in toate
ramurile.

Cand inceteaza efectele actului administrativ?

-revocare- retragerea pe cale administrativa a actului
-anularea
-abrogarea
-diverse alte modalitati cum ar fi epuizarea efecteor actului in cauza sau decesul
beneficiarului actului (permisul de conducere nu se transmite catre urmasi sau diploma de licenta)
sau prin prescriptie

Abrogarea- Legea 24/ 2000 sub titulatura de eveniment legislativ= intervine dupa ce intra in
vigoare un act administrativ. Abrogarea se refera numai la actele abstracte, cele normative, doar ele
pot fi abrogate.

Cine poate dispune abrogarea?

 Drept administrativ II

In primul rand, emitentul sau autoritatea superioara, in general cuvantul ,,abrogat” e folosit
de parlament. E mai bine sa folosesti cuvantul ,,abrogare” pentru o incetare a efectelor pentru
motive de oportunitate. Abrogarea poate fi dispusa printr-un act de acelasi nivel ca forta sau un act
juridic superior ca forta juridica. E foarte important ca abrogarea are un caracter definitiv- art. 64 din
Legea 24/ 2000. Exceptii: prevederile din OG care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse
prin lege de catre parlament. Actul abrogat prin OG produce efecte.

Ce se intampla daca avem de-a face cu o decizie a CCR care a invalidat ordonanta de
abrogare?- pentru seminar.

Art. 69 din Legea 24- chestiuni de maxima importanta: clarificarea sensului unei norme legale
se poate face doar printr-un act interpretativ de acelasi nivel cu actul interpretat. Pot fi interpretate
dispozitii dintr-o lege prin ordin de ministru?
Interpretarea legala data in acest mod poate sa confirme, sa infirme sau sa modifice
interpretarile anterioare cu o conditie, sa respecte drepturile castigate deja.