Drept administrativ II

Cursul 13 – 12.01.2015

ACTELE EXCEPTATE DE LA CONTROLUL EXERCITAT DE INSTANTELE

JUDECATORESTI

Decizii CCR referitoare la Legea contenciosului-administrativ:

1. D 1039/2012: se refera la exceptii: Legea 299/2011 pentru abrogarea teza I alin.(2) art.21
din Legea contenciosului- administrativ

2. D 302/2011: art.5 alin.(3) Legea contenciosului- administrativ

3. D 1609/2010: art.21 alin.(2) alta teza

4. D 797/2007: art.7 alin.(3) si alin.(7) Legea contenciosului- administrativ: se refera la terti,

la cum se calculeaza termenul privind tertii, adica i se aplica tertului data la care a luat la
cunostinta

5. D 760/ 2007: art.9

6. D 65/2007: art.1 alin.(9) teza I – neparticiparea procurorului

7. D 647/2006: art.4 alin.

(3) – exceptia de nelegalitate; cum se calculeaza termenul de recurs

8. D 189/2006: art.20 alin.(1) – se refera la atacarea cu recurs

*trebuie sa avem grija ca este o decizie din 2006, an in care legea contenciosului nu
era actualizata, deci exista posibilitatea ca articolul sa nu mai coincida*

9. D 293/2004: art.2 lit.a) teza III partea I din fosta Lege 29/1990 a contenciosului-
administrativ – actele administrative privind siguranta interna si externa a statului

10. D 459/2014: se refera la modul de interpretare a celor doua articole: art.8 alin.(1) cu
art.2 alin.(1) lit.c) teza I din Legea contenciosului-administrativ
 Drept administrativ II

ACTELE EXCEPTATE

- mai poarta denumirea de ,,fine de neprimire”

=limite ale controlului judecatoresc, adica nu pot fi analizate de instanta; nu pot fi retinute
controlului

In orice legislatie exista astfel de limitari. ADICA: prevaleaza interesul superior al

statului, fara a putea fi tras la raspundere. Sfera difera de la un stat la altul, de la o perioada
la alta. In dreptul roman, au existat doua tipuri de acte exceptate in mod traditional
(exceptare totala – nicio instanta nu le putea analiza, nu numai cea de contencios-
administrativ):

1. Actele de comandament militar (dintotdeauna au fost exceptate)

2. Actele de guvernamant (in limbajul interbelic – se utiliza aceasta denumire) – a existat o

intreaga teorie in doctrina franceza: se pot instantele pronunta pe astfel de acte? Explicatii
au fost date privind aceasta problema si in dreptul romanesc, dar nu a existat o interpretare
unitara:

a) unii au considerat ca exista acte care permit Guvernului sa depaseasca chiar litera
legii sau litera Constitutiei -> se accepta ca un asemenea act trebuia sa isi mentina efectele
(prevala interesul natiunii)

b) altii considerau ca se mentin anumite limite (limitele Constitutiei) -> ilegalitate

scuzabila

*exemplu: actele prin care se dadea cetatenia – nu pot fi cenzurate de un judecator,

tin de politica statului*

CONCLUZIE: Elementul comun dintre cele doua puncte de vedere [a) si b)] a fost calificarea
ca fiind acte cu un puternic continut politic (adica toti autorii au sustinut acest lucru) =>
aceste acte nu puteau fi cenzurate de instante pentru ca ar fi insemnat ca instantele sa faca
politica.

Actele de guvernamant nu mai exista astazi, sub aceasta denumire. Acum denumirea
difera si, totodata, sfera lor este mult mai mica: actele in relatia unei autoritati cu
Parlamentul (si nu orice autoritate).

Legea 29/1990 – a cuprins si ea foarte multe exceptii; desi era adoptata dupa
disparitia comunismului, nu puteai contesta actele provenite de la Presedinte, conducatorii
celor doua Camere etc., adica actele administratiei mijloc.

=> puteau fi contestate doar actele emise de autoritatile administrative (dar erau exceptii si
aici – seful de stat, de exemplu), nu de la alte autoritati.
 Drept administrativ II

ACUM

1. Pana la Legea 554, s-au aplicat dispozitiile art. 2 din Legea veche (Legea 29/1990)

2. Cele doua exceptii au aparut in Constitutie in 2003 (pana atunci erau doar in Legea 29):
art.126 alin.(6) teza I partea finala, articol care porneste de la principiul garantarii controlului
judecatoresc:

A. ACTELE ADMINISTRATIVE CARE PRIVESC RAPORTURILE CU PARLAMENTUL

B. ACTELE DE COMANDAMENT CU CARACTER MILITAR

3. Decizia CCR din 2004, privind Legea contenciosului-administrativ: aici, s-a pus problema
daca cele doua exceptii din Constitutie acopera toate situatiile. Raspuns: NU. Dincolo de cele
doua exceptii ABSOLUTE, DE RANG CONSTITUTIONAL, se mai pot insera si alte situatii care
sunt exceptii DE RANG LEGAL => a aparut art.5 din Legea contenciosului-administrativ,
articol care reia dispozitiile Constitutiei, dar care are cateva amendamente:

a) ART.5 ALIN.(2): nu pot fi atacate pe calea contenciosului-administrativ actele

administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o
alta procedura judiciara.”

ADICA: Legea speciala instituie o procedura de tip judiciar pentru a nu se confunda cu

cea administrativa sau administrativ-judiciara.

Aici este vorba despre TEORIA ,,RECURSULUI PARALEL”, in baza careia actele
administrative pentru care se prevede o procedura judiciara speciala de contestare nu vor
urma procedura generala prevazuta de Legea contenciosului-administrativ. Aceasta teorie
evoca posibilitatea contestarii unui act indiferent de cum numeste legea, adica este o cale
paralela de contestare pentru anumite acte.

PROBLEMA: Este in conformitate cu Constitutia acest alin.? Este o exceptie aceasta situatie?
Este o problema de incompatibilitate intre alin. si Constitutie?

SOLUTIE: In aceasta situatie, discutam despre un ,,fine de neprimire” relativ, adica numai din
perspectiva instantei de contencios administrativ, intrucat actele in discutie pot fi atacate,
dar in fata instantei de drept comun. Aici, este un contencios in sens larg.

b) ART.5 ALIN.(3): insira acte emise in situatii exceptionale, adica intr-un mod
limitat: sub conditia probarii unui exces de putere (depasirea abuziva a dreptului de
apreciere) din partea autoritatii publice:

Actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei
de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea
 Drept administrativ II

ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si

epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.

Deci, avem:

- acte privind aplicarea regimului starii de razboi ori asediu (nu acte de comandament)

*spre exemplu: sunt instituite interdictii pentru cetateni - sa nu iasa noaptea pe

strada pentru ca sunt impuscaturi*

- acte privind apararea securitatii nationale – pot fi atacate doar pentru exces de putere
(excesul de putere este definit la art.2 lit.e) din Legea contenciosului) – inseamna ca se
depaseste competenta sau sunt interese obscure – in aceste situatii, aceste acte se contesta
doar daca se face dovada excesului de putere – inainte, aceste acte erau din categoria
actelor de guvernamant <=> adica: nu era deloc contestate, acum pot fi doar daca se face
dovada excesului de putere => CONTESTABILITATE LIMITATA.

Cu privire la acest alin.(3), trebuie sa retinem ca o parte din el, respectiv sintagma
,,cele care privesc apararea si securitatea nationala”, a fost declarat neconstitutional, prin
Decizia 302/2011. CCR a spus ca dispozitiile Consitutiei trebuie interpretate restrictiv (in
acest caz, acest alin. adauga la Constitutie, lucru nepermis). NU SE POT ADAUGA ALTE
EXCEPTII DECAT CELE PREVAZUTE EXPRES DE CONSTITUTIE. Nu poti adauga nici prin lege
organica.

Asftel, CCR a admis exceptia ridicata si a constatat ca este neconstitutional. DOAR CA

NU A SPECIFICAT CE ESTE NECONSTITUTIONAL: alin.(3) in intregime sau doar sintagma din
alin. (3).

Opinia dl. profesor: nu a vizat tot alin. (adica toata partea cu epidemia si epizootia), ci
doar sintagma => alin.(3) nu este abrogat, doar sintagma.

De ce ridica aceasta situatie probleme? Pentru ca unele exceptii de nelegalitate se rezolva de

instanta in fata careia se ridica, adica pot fi instante civile, spre exemplu, iar judecatorii nu
stiu ca doar sintagma a fost declarata neconstitutionala, ci cred ca intreg alin.(3).

Revenind la alin.2 art.5 – se poate vorbi despre aceeasi situatie?

Nu, pentru ca nu a fost contestat pana acum, deci e constitutional si se aplica.

 Drept administrativ II

ACTELE IN RAPORTURILE CU PARLAMENTUL

- succesoarea partiala a fostului act de guvernamant

- art.2 lit.k) ,,in raporturile de natura politica cu Parlamentul” – inglobeaza sarcini politicce
(se refara doar la administratia centrala). Cele mai intalnite sunt cele Presedinte-Parlament.

*actele politice ale Presedintelui: actele privind numirea Guvernului, actele privind
revocarea unui ministru, actele privind suspendarea din functie a unui ministru, decretele de
promulgare a legilor, decretele de dizolvare a Parlamentului, decretele de gratiere

PROBLEMA: Daca Presedintele dizvolva Parlamentul pentru ca asa vrea el, fara a fi
indeplinite conditiile necesare pentru a se face dizolvarea, printr-un act care se publica in
MOR, nu poti contesta actul respectiv pentru ca e un act exceptat – e un act in relatie cu
Parlamentul. Atunci, ce se intampla?

SOLUTIE: Nu se poate intampla o astfel de situatie pentru ca exista TEORIA INEXISTENTEI,

teorie conform careia un act inexistent – precum cel din speta – nu se executa. Inexistenta
functioneaza si pentru actele exceptate cand sunt carente foarte grave, precum in exemplul
de mai sus.

- pot decretele Presedintelui contrasemnate de primul-ministru sa fie atacate? Nu, pentru ca

sunt acte in relatie cu Parlamentul. De ce sunt astfel de acte? Pentru ca primul-ministru
raspunde in fata Parlamentului.

PARTI
Reclamant: ,,persoana vatamata”- art.52 Constitutie - persoana de drept privat, de cele mai
multe ori, persoana fizica sau juridica, dar poate fi si o autoritate publica, precum Ministerul
Public, Avocatul Poporului, prefectul etc.

*situatie speciala: chiar emitentul – art.1 alin.(6)*

Parat: autoritate publica – nu doar cele clasice, ci si persoanele juridice de drept privat
autorizate de autoritatile publice sa presteze in numele lor, adica cele asimilate autoritatilor
publice – este vorba de delegare expresa de putere

*situatie speciala: persoana fizica care s-a facut vinovata de elabrarea actului ilegal,
emiterea acestuia, refuzul etc – art.16*
 Drept administrativ II

COMPETENTA
Foarte important: ai grija pentru examen – exista multe derogari de la reglementarile cadru
de aici, prin legi speciale

Reglementari cadru:

COMPETENTA MATERIALA:

Criterii:

1. Criteriul pozitionarii emitentului in ierarhia autoritatatilor:

- pentru acte locale si judetene: prima instanta: Tribunalul, recurs: Curtea de Apel

- pentru acte emise de autoritati centrale: prima instanta: Curtea de Apel, recurs: ICCJ

*daca nu exista derogari*

2. Criteriul alternativ – art.10: nu mai conteaza natura emitentului (este vorba despre litigii
privind taxe, impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora), ci conteaza
valoarea sumei contestate – cadru valoric: 1.000.000 lei noi

-> pana la 1.000.000 lei – competenta: Tribunalu, recurs: Curtea de Apel

-> peste 1.000.000 lei – competenta: Curtea de Apel, recus: ICCJ

COMPETENTA TERITORIALA:

Legea contenciosului consacra o competenta teritoriala alternativa: reclamantul se

poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la domiciliul paratului.

*derogare la achizitii publice: Bucuresti*

*situatii speciale:

- Avocatul Poporului – domiciliul petentului (cetateanului)

- Prefectul – judetul in cauza: Tribunalul administrativ-fiscal

- Ministerul Public – aici, conteaza ce fel de act este atacat:

a) act individual: domiciliul reclamantului

b) act normativ: domiciliul emitentului

 Drept administrativ II

PROCEDURA
- cauzele trebuie solutionate cu celeritate, de urgenta -> au prioritate fata de alte cauze
aflate pe rolul instantei (cel putin in teorie)

- instanta va cere de la autoritatea publica sa ii comunice ,,dosarul administratiei”

- se citeaza partile

- participarea Ministerului Public nu este obligatorie, dar poate veni cand vrea

- pot fi aplicate amenzi conducerii autoritatii, daca nu se conformeaza deciziei instantei cu

privire la comunicarea dosarului administratiei – art.12, art.13

- se aplica CPC – Legea contenciosului vine doar cu detalii

- art.28

- exista apel prevazut in legi speciale (litigii privind achizitiile publice si concesiunile – nu
exista recurs, ci apel)

EXCEPTIA DE NELEGALITATE
Sediul materiei: art.4. Reprezinta a doua modalitate prin care se pune in discutie
valabilitatea actelor – prima este cea directa.

Inainte: obiectul exceptiei de nelegalitate era reprezentat de acte normative si acte

individuale

Acum: doar acte individuale

Daca vrei sa contesti un act normativ, trebuie sa apelezi la actiunea directa care este
imprescriptibila -> nu doar pe cale de exceptie se poate apara.

EXECUTAREA DECIZIILOR
1. Ce se intampla daca autoritatea datoreaza o suma de bani?

OG 22/2002 – se achita creantele datorate de institutii publice

2. Ce se intampla daca autoritatea trebuie sa faca ceva?

Legea spune ca trebuie sa execute de bunavoie in maximum 30 zile.

Ce se intampla daca nu executa?

Se adauga penalitati pe zile-intarziere + despagubiri. Legea contenciosului ne trimite la CPC

art.905, art.891 (pentru penalitati).