1.

Ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi asigurat principiul contradictorialitatii in

procesul civil?
a. toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii partilor;
b. este necesar ca partile sa se fi exprimat efectiv cu privire la orice element ce ar
avea legatura cu pretentia dedusa judecatii
c. este suficient ca partile sa fi fost in masura sa se fi exprimat cu privire la
cateva elemente ce ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii.

2. Principiul disponibilităţii:
1. constituie o aplicare a principiului contradictorialitatii
2. are un caracter absolut
3. include si dreptul partilor de a efectua, in conditiile legii, acte procedurale de dispozitie

3. Care principii constituie principii fundamentale ale procesului civil?

a. principiul oficialitatii;
b. principiul disponibilitatii
c. principiul umanismului

4. Unde este consacrat principiul publicitatii sedintelor de judecata?

a. Constitutie si codul de procedura civila
b. Codul civil
c. Codul de procedura civila

5. Care sunt modalitatile concrete prin care se poate manifesta rolul activ al
judecatorului ?
a. indatorirea, in cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de catre un
avocat sau de vreun alt mandatar, de a da partilor indrumarile necesare cu
privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces;
b. posibilitatea de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare
pentru solutionarea cauzei chiar daca partile se impotrivesc
c. obligatia instantei de a pune, din oficiu, in dezbaterea partilor anumite
imprejurari de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei,
chiar daca acestea nu sunt mentionate in cerere sau intampinare

5. Ce principiu s-ar incalca in cazul in care instanta, din oficiu, ar introduce o alta
persoana in proces, impotriva vointei partilor?
a. principiul aflarii adevarului
b. principiul disponibilitatii
c. principiul rolului activ al judecatorului.

6. Aplicarea carui principiu constituie dreptul instantei de cere partilor explicatii orale
cu privire la situatia de fapt si la motivarea in drept, pe care partile o invoca in sustinerea
pretentiilor si apararilor lor?
a. disponibilitatii
b. nemijlocirii;
c. rolului activ al judecatorului
7. In virtutea carui principiu instanta poate sa puna in discutia partilor necesitatea
introducerii in proces a altor persoane?
a. principiul rolului activ al judecatorului
b. principiul aflarii adevarului
c. principiul dreptului la aparare.

8. In ce se clasifica normele de procedura in functie de natura raporturilor pe care le

reglementeaza?
a. norme generale si norme speciale;
b. norme de organizare judecatoreasca si norme de procedura propriu zisa;
c. norme de organizare judecatoreasca, norme de competenta si norme de
procedura propriu zisa.

9. De ce norme sunt reglementate incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea

judecatorilor?
a. norme de organizare judecatoreasca
b. norme de competenta
c. norme de procedura propriu zisa.

10. Care sunt elementele actiunii civile?

a. interesul, calitatea procesuala;
b. partile, obiectul, cauza
c. capaciatatea procesuala

11. Cum trebuie sa fie obiectul actiunii civile?

a. licit, posibil, determinat
b. posibil;
c. determinat.

12. Ce constituie hotararile judecatoresti pronuntate in urma actiunilor in constatare?

a. constituie titluri executorii;
b. consfintesc existenta sau inexistenta unei situatii de fapt;
c. nu pot fi puse in executare silita.

13. Dupa ce procedura se face judecata in cazul hotararilor in constatare?

a. dupa procedura contencioasa;
b. dupa procedura necontencioasa

14. Ce drepturi cuprinde principiul disponibilitatii?

a. dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil;
b. dreptul de a renunta doar la judecata;
c. dreptul de a ataca hotararea

15. Ce obiect poate avea actiunea in constatare?

a. constatarea existentei unui drept al reclamantului impotriva paratului;
b. constatarea existentei sau inexistentei unei situatii de fapt
16. Ce procedura este reglementata in dreptul procesual civil romanesc in raportul
instantei cu partile?
a. acuzatoriala;
b. inchizitoriala;
c. ce cuprinde atat elemente de procedura acuzatoriala cat si elemente de
procedura inchizitoriala.

17. Ce instanta este competenta sa solutioneze cererile pentru repararea prejudiciilor

cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale?
a. Judecatoria;
b. Tribunalul;
c. Curtea Europeana a Drepturilor Omului

18. Ce instanta este competenta sa solutioneze cererile privitoare la nulitatea sau

desfacerea adoptiei?
a. Judecatoria;
b. Tribunalul;
c. Curtea de apel.

19. Ce instanta este competenta sa solutioneze cererile privind punerea sub interdictie,
declararea disparitiei si declararea mortii unei persoane?
a. Judecatoria;
b. Tribunalul;
c. Inalta Curte de Casatie si Justitie.

20. Ce instanta este competenta sa solutioneze procesele si cererile in materie de

expropriere?
a. Judecatoria;
b. Tribunalul;
c. Inalta Curte de Casatie si Justitie.

21. Cine poate cere stramutarea pentru siguranta publica?

a. numai de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie;
b. numai de un procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie;
c. Ministrul Justitiei.

22. Unde se judeca cererile de stramutare?

a. in camera de consiliu;
b. cu citarea partilor;
c. numai dupa ce presedintele instantei a cerut dosarul pricinii si a ordonat, fara
citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii.
23. Cum se da hotararea asupra cererii de stramutare?
a. se da numai motivat;
b. nu este supusa nici unei cai de atac ordinare sau extraordinare
c. dispune obligatoriu ca toate actele efectuate inainte de admiterea cererii de
stramutare sa fie refacute

24. Ce se intampla daca instanta se declara necompetenta?

a. impotriva hotararii se poate declara recurs in termen de 10 zile de la
pronuntare;
b. impotriva hotararii se poate declara recurs in termen de 5 zile de la
comunicare;
c. dosarul va fi trimis instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate
jurisdictionala competent, de indata ce hotararea de declinare a competentei a
devenit irevocabila.

25. Unde se judeca conflictul de competenta?

a. in sedinta publica;
b. in camera de consiliu;
c. cu citarea partilor.

26. Cum se ataca hotararea ce constituie regulatorul de competenta?

a. poate fi atacata numai odata cu fondul;
b. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare;
c. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare.

27. Ce face instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta?

a. va suspenda, dar numai la cererea persoanei interesate, orice procedura;
b. va suspenda din oficiu orice alta procedura;
c. va suspenda numai in cazurile prevazute de lege.

28. Care sunt participantii in procesul civil?

a. instanta si partile, procurorul, organul de executare, martorii, expertii si
aparatorii;
b. organul de executare, procurorul;
c. martorii, expertii, interpretii, aparatorii

29. Ce caracter au normele care prevad compunerea instantei?

a. supletiv;
b. imperativ;
c. dispozitiv.

30. Cum este coparticiparea procesuala?

a. facultativa;
b. obligatorie;
c. obligatorie, cand dispune legea.
31. De cine poate fi facuta cererea de interventie voluntara intr-un proces?
a. numai de un tert interesat;
b. de una din parti;
c. de instanta, din oficiu.

32. Unde se poate face cererea de interventie voluntara principala?

a. in fata primei instante, pana la inceperea dezbaterilor;
b. numai in fata primei instante, pana la terminarea dezbaterilor;
c. in fata instantei de apel cu invoirea partilor.

33. Unde se poate face cererea de interventie in interesul uneia din parti?
a. numai in fata primei instante;
b. in apel neconditionat;
c. in recurs, conditionat.

34. Ce se intampla daca cererea de chemare in garantie nu este depusa in termen?

a. atrage respingerea ca tardiva a cererii;
b. atragere judecarea separata a cererii;
c. atrage judecarea separata a cererii daca partile nu consimt sa se judece
impreuna

35. Cand inceteaza mandatul dat pentru reprezentarea in proces?

a. prin moartea celui care care l-a dat;
b. daca cel care l-a dat a devenit incapabil
c. prin retragerea lui de catre mostenitorii mandatarului sau de catre
reprezentantii mandantului incapabil.

36. Pe cine priveste incompatibilitatea?

a. numai pe judecatori;
b. pe procurori;
c. pe grefieri.

37. Cum poate fi atacata incheierea prin care s-a respins recuzarea?
a. poate fi atacata cu recurs ;
b. poate fi atacata separat in termen de 15 zile;
c. poate fi atacata doar odata cu fondul

38. Cum trebuie sa fie dreptul subiectiv civil, privit ca o conditie a actiunii civile?
a. recunoscut, ocrotit de lege si actual, exercitat cu buna-credinta exercitat in
limitele sale interne si extere;
b. exercitat cu buna-credinta
c. exercitat in limitele sale interne si externe

39. Cum sunt actele de procedura facute de o persoana fara capacitate de folosinta?
a. sunt anulabile;
b. sunt nule;
40. Cum sunt actele de procedura facute de o persoana fara capacitate de exercitiu sau
cu
capacitate de exercitiu restransa, fara incuviintarea ocrotitorului sau legal?
a. sunt anulabile;
b. sunt nule;
c. nu pot fi confirmate

41. De ce norme este reglementata compunerea completului de judecata?

a. de organizare judecatoreasca
b. de competenta;
c. de procedura propriu – zise

42. Ce face judecatorul impotriva caruia este propusa recuzarea?

a. este obligat sa se abtina;
b. poate declara ca se abtine;
c. nu poate declara ca se abtine

43. Ce face instanta cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de
interventie in interes propriu?
a. instanta va respinge cererea de interventie
b. instanta va suspenda judecarea cererii de interventie
c. instanta poate hotara despartirea ei pentru a putea fi judecata deosebit

44. Ce face instanta cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in
garantie?
a. instanta va respinge cererea de chemare in garantie;
b. instanta va suspenda judecata cererii de chemare in garantie
c. instanta poate hotara disjungerea ei pentru a putea fi judecata deosebit.

45. Care este sanctiunea nedepunerii in termen a cererii de chemare in garantie?

a. respingerea ca tardiva
b. judecarea separata, indiferent de vointa partilor
c. judecarea impreuna, daca partile o consimt

46. De cine poate fi facuta cererea de aratare a titularului de drept?

a. numai de parat pana la prima zi de infatisare
b. de reclamant pana la prima zi de infatisare
c. de parat pana la inceperea dezbaterilor

47. Ce incidente este specific compunerii instantei?

a. incompatibilitatea;
b. exceptia de necompetenta materiala;
c. exceptia de necompetenta teritoriala
48. Cand este obligatorie participarea procurorului in procesul civil?
a. atunci cand legea prevede expres;
b. in cauzele cu minori;
c. atunci cand procurorul ierarhic superior dispune astfel

49. Cum se calculeaza termenul pe zile in procesul civil?

a. se calculeaza pe zile libere, actul procesual, putand fi efectuat in tot cursul
zilei;
b. se calculeaza pe zile pline, actul fiind considerat facut in termen daca se trimite
in acest termen prin posta recomandat;
c. se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus numai in orele in care
srviciile instantei functioneaza

50. Cum opereaza nulitatea?

a. opereaza de drept si neconditionat cand este prevazut expres de lege;
b. nu trebuie sa fie numai expresa putand fi si virtuala;
c. opereaza de drept si neconditionat cand este prevazut de lege.

51. Nulitatea unui act de procedura atrage sau nu anulabilitatea actelor subsecvente?
a. atrage nulitatea actelor subsecvente, neconditionat;
b. atrage nulitatea actelor subsecvente dependente de actul nul, numai daca s-a
cauzat o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel;
c. nu atrage nulitatea actelor subsecvente independente de actul nul.

52. Care sunt conditiile generale de exercitare ale actiunii civile?

a. interesul si calitatea procesuala;
b. partile, obiect si cauza;
c. afirmarea unui drept (formularea unei pretentii), interesul, capacitatea
procesual si calitatea procesuala.

53. De cine trebuie justificata calitatea procesuala?

a. de reclamant pentru calitatea procesuala activa si de parat pentru calitatea
procesuala pasiva;
b. de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea
procesuala pasiva
c. de parat atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala
pasiva.

54. Cum este actiunea in revendicare?

a. in realizare;
b. in constatare;
c. in constituire de drepturi.
55. Cum se va respinge actiunea in constatare in cazul in care partea poate cere
realizarea dreptului?
a. inadmisibila;
b. prematura;
c. nefondata.

56. In virtutea rolului activ inscris in art. 129 C. pr. civ. judecatorul este indreptatit sa?
a. introduca in proces terte persoane fara a caror prezenta procesul nu poate fi
solutionat;
b. ceara partilor sa prezinte explicatii oral sau in scris, cu privire la situatia de
fapt si motivarea in drept;
c. se pronunte prin hotarare asupra oricaror imprejurari de fapt sau de drept, chiar
daca nu sunt mentionate in cerere sau intampinare, daca aceasta este necesar
pentru o solutionare completa a cuazei.

57. Judecatorul este incompatibil daca?

a. este sesizat cu o revizuire impotriva hotararii pe care a pronuntat-o;
b. este sotul avocatului uneia din parti;
c. a fost martor in aceeasi pricina.

58. Judecatorul este incompatibil daca?

a. a pronuntat sentinta atacata cu apel;
b. este fratele avocatului uneia din parti
c. a pronuntat hotararea atacata pe calea contestatiei la titlu.

59. In ce forma se face cererea de interventie principala?

a. se face printr-o simpla petitie;
b. se face in forma ceruta pentru cererea principala;
c. are cuprinsul stabilit expres de lege.

60. De cine se invoca nulitatile absolute?

a. pot fi invocate din oficiu si de instanta;
b. trebuie invocata cel mai tarziu pana la incheierea dezbaterilor inaintea primei
instante, sub sanctiunea nulitatii
c. sunt acele nulitati expres prevazute de lege

61. Ce conditie trebuie indeplinita printre altele, pentru a interveni nulitatea prevazuta
la art. 105 alin. 2 C. pr. civ.?
a. ca nulitatea sa fie expres prevazuta de lege;
b. actul sa fi fost indeplinit de o instanta necompetenta;
c. actul sa fi produs partilor o vatamare
62. Ce caracter au normele de procedură civilă care prevăd
compunerea instantei?
a. imperativ;
b. dispozitiv;
c. functie de exceptia invocată

63. Ce reglementează normele de procedură propriu- zise?

a. atribuŃiile instanŃelor judecătoresti între ele în funcŃie de
gradul de ierarhie;
b. modul de judecată a cauzelor civile si de punere în
executare a hotărâri lor judecătoresti si a altor
titluri executorii
c. delimitează atribuŃiile instanŃelor judecătoresti faŃă de
atribuŃiile organelor de executare silită

64. În ce se clasifică normele de procedură propriu-zise?

a. norme de procedură contencioasă, norme de procedură
necontencioasă si norme de executare silită
b. norme de executare silită directă si indirectă
c. norme de procedură pentru procedura de drept comun si
pentru procedurile specia

65. După întinderea câmpului de aplicare, normele de procedură civilă în ce se

clasifică?
a. norme de procedură contencioasă si necontencioasă
b. norme generale si norme speciale;
c. norme imperative si norme dispozitive;

66. Ce condiŃii se cer a fi îndeplinite pentru exercitarea acŃiunii civile?

a. cel care introduce acŃiunea să poată dovedi numai
existenŃa dreptului ce-l pretinde
b. să justifice: dreptul subiectiv ce a fost încălcat sau
nesocotit; să manifeste un interes;capacitatea procesuală;
calitatea procesuală;
c. să facă dovada numai a calităŃii procesuale si a capacităŃii
procesuale

67. Ce se înŃelege prin obiect al acŃiunii civile?

a. ceea ce se cere prin acŃiunea respectivă, pretenŃia
reclamantului, constatarea unui drept, protecŃia unor
interese pentru realizarea cărora calea justiŃiei
este obligatorie etc.;
b. în toate cazurile obiectul se reduce la plata unor sume
de bani ce reprezintă prestaŃia nerealizată;
c. se referă numai la obligaŃia impusă de instanŃă debitorului si înscrisă în
hotărârea judecătorească ca o obligaŃie „de a face”
68. Ce condiŃii trebuie să îndeplinească obiectul acŃiunii civile?
a. licit, posibil si determinat sau determinabil
b. determinabil în funcŃie de criteriile stabilite de părŃi la
încheierea raportului juridic dedus judecăŃii
c. posibil si determinat sau determinabil

69. Care este cauza acŃiunii civile?

a. temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe
care una dintre părŃi îl valorifică împotriva celeilalte părŃi;
b. ceea ce se cere prin acŃiunea respectivă, pretenŃia
reclamantului;
c. plata unor sume de bani ce reprezintă prestaŃia
nerealizată a reclamantului

70. Care sunt condiŃiile cauzei?

a. să existe, chiar dacă lipseste dreptul la acŃiune
b. existe, să fie reală, să fie Iicită si morală
c. să fie determinată pentru a putea să apară în dispozitivul
hotărârii si să permită executarea silită a acesteia

71. Cum trebuie să fie dreptul ca si condiŃie de exerciŃiu a acŃiunii

civile?
a. trebuie să fie recunoscut si ocrotit de lege, să nu fie
ilegal,imoral sau să contravină ordinii economice si
sociale; să fie exercitat în limitele sale externe si interne;
să fir exercitat cu bună-credinŃă; să fie actual
b. să fie actual întrucât nu se poate intenta o acŃiune
preventivă;
c. nu trebuie să fie recunoscut si ocrotit de lege dacă se
referă la protecŃia si apărarea intereselor minorului si ale
persoanelor puse sub interdicŃie

72. Cum trebuie să fie interesul ca si condiŃie de exerciŃiu a acŃiunii

civile?
a. poate să fie material si moral;
b. să fie născut si actual; să fie legitim; să fie personal
c. să fie licit si determinat sau determinabil

73. Ce înseamnă capacitatea procesuală?

a. aptitudinea generală a persoanelor de a dobândi si
exercita drepturi si de a-si asuma obligaŃii, în plan
procesual pentru a valorifica în justiŃie dreptul
sau interesul în legătură cu care s-a născut litigiul;
b. aptitudinea persoanelor de a avea drepturi si obligaŃii civile
c. aptitudinea persoanelor de a avea numai drepturi în plan procesual pentru a
valorifica în justiŃie interesul în legătură cu care s-a născut litigiu
74. Ce presupune calitatea procesuală?
a. aptitudinea părŃilor din proces de a avea drepturi si
obligaŃii în plan procesual;
b. existenŃa unei identităŃi între persoana reclamantului
si persoana c are este titular al dreptului subiectiv în
raportul juridic dedus judecăŃii si între persoana pârâtului
si cel obligat în acel raport juridic;
c. dreptul reprezentanŃilor legali de a sta în proces în locul
persoanelor lipsite de capacitate procesuală de exerciŃiu

75. Cum se poate face transmiterea calităŃii procesuale?

a. numai pe cale legală
b. pe cale legală si convenŃională
c. calitatea procesuală nu se poate transmite

76. După scopul material urmărit de reclamant acŃiunea civilă în ce se clasifică?

a. acŃiuni reale, acŃiuni personale si acŃiuni mixte
b. acŃiuni în realizarea dreptului, acŃiuni în constatarea dreptului, acŃiuni în
constituirea de drepturi
c. acŃiuni principale, acŃiuni incidentale;

77. Care este situaŃia la care se referă cazurile de incompatibilitate?

a. situaŃia în care judecătorul se află în relaŃie de rudenie
sau de prietenie cu una din părŃile din proces
b. situaŃia în care instanŃa unde judecătorul funcŃionează
ca magistrat nu este competent să judece
c. situaŃia în care judecătorul a pronunŃat o hotărâre în cauza respectivă si nu poate
lua parte la judecata aceleiasi pricini în apel sau în recurs si nici în caz de
rejudecare după casare sau în situaŃia în care judecătorul a fost martor, expert sau
arbitru în aceeasi cauză;

78. La cine se referă incompatibilitate ?

a. judecător;
b. judecător si procuror
c. judecător, procuror, expert sau arbitru;

79. De cine poate fi invocată incompatibilitatea?

a. de partea interesată; de instanŃă din oficiu; de procuror
b. de instanŃă din oficiu;
c. de procuror

80. Pentru a fi parte în proces,o persoană ce condiŃii trebuie să îndeplinească?

a. să dovedească că i s-a încălcat un drept;
b. să pretindă un drept; să aibă calitate procesuală;să justifice
un interes;să aibă capacitate procesuală;
c. să justifice interesul în introducerea si susŃinerea acŃiunii
81. Cum poate fi intervenŃia terŃilor în proces?
a. numai principală;
b. numai accesorie
c. principală sau accesorie

82. Cum poate fi făcută cererea privind chemarea în judecată a altei persoane care ar
putea să pretindă aceleasi drepturi ca si reclamantul ?
a. de oricare dintre părŃi;
b. numai de reclamant
c. numai de pârât;

83. De cine se depune cererea privind arătarea titularului dreptului?

a. atât de reclamant cât si de pârât
b. numai de reclamant
c. numai de pârât

84. Ce se întâmplă dacă reprezentantul părŃii în proces (persoană fizică sau juridică)
nu face
dovada calităŃii sale?
a. instanŃa va anula actele făcute de reprezentantul care nu poate face dovada
calităŃii sale
b. instanŃa poate admite actele de dispoziŃie făcute cu o procură Generală
c. instanŃa poate acorda un termen pentru remedierea acestor lipsuri si dacă nu au
fost înlăturate, cererea va fi anulată;

85. Când mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte?
a. au un reprezentant comun
b. obiectul pricinii este un drept sau o obligaŃiune comună ori dacă
drepturile sau obligaŃiile lor au aceeasi cauză;
c. au pornit împreună o acŃiune indiferent dacă au un drept sau o’
obligaŃie comună;

86. Ce cuprinde competenŃa materială?

a. numai competenŃa materială funcŃională
b. numai competenŃa materială procesuală;
c. competenŃa materială funcŃională si competenŃa material procesuală

87. Cum poate fi competenta materiala?

a. competenŃă teritorială de drept comun, competenŃă teritorială alternativă sau
facultati vă si competenŃă teritorială exclusivă sau excepŃională;
b. competenŃă generală
c. competenŃă materială;
88. Cum sunt normele ce reglementeaza competenta generala?
a. norme dispozitive
b. norme imperative însă în funcŃie de organul la care se reda
c. imperative;

89. Cum sunt normele ce reglementeaza competenta materiala?

a. norme de la cre partile se pot abate cu incuviintarea instantei;
b. norme imperative
c. norme dispozitive;

90. Cum sunt normele ce reglementeaza competenta teritoriala exclusiva sau

exceptionala?
a. norme imperative
b. norme dispozitive
c. imperative sau dispozitive in functie de instanta la care
se refera;

91. De competenta carei instante sunt cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate
prin erori judiciare savarsite in procesele penale ?
a. judecătoriilor;
b. Tribunalelor
c. curtilor de apel;

92. De competenta carei instante sunt cererile pentru recunoasterea, precum si cele
pentru
incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine ?
a. Judecătoriilor
b. Tribunalelor
c. curtilor de apel

93. Unde se fac cererile privitoare la un bun imobil?

a. la intanta in circumscriptia careia se afla bunul imobil
b. la instanŃa domiciliului reclamantului
c. la intanta domiciliului paratului;

94. Unde se face cererea cand imobilul este situat in circumscriptia mai multor
instante?
a. la instanŃa domiciliul pârâtului
b. la oricare din instanŃele în circumscripŃiile cărora se află imobilul,
indiferent dacă În acea circumscripŃie se află sau nu si domiciliul pârâtului
c. la instanŃa domiciliului sau resedinŃei pârâtului, dacă acestea se află in vreuna
din aceste circumscripŃii, iar în caz contrar, la oricare din instanŃele în
circumscripŃiile cărora se află imobilul.
95. Cand exista conflict de competenta?
a. cand doua sau mai multe instante se declara competente sa judece aceeasi pricina
b. când două sau mai multe instanŃe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat
necompetente de a judeca aceeasi pricină
c. când acel conflict apare între o instanŃă judecătorească si un organ fără activitate
juridicŃională;

96. De cine este solutionat conflictul de competenta dintre doua instante

judecatoresti?
a. de instanta superioara aflata in conflic
b. de instanta superioara celei in fata careia a aparut conflictul
c. de instanta superioara si comuna intantelor aflate in conflict

97. De cine este solutionat conflictul de competenta dintre o instanta judecatoreasca si

un organ cu activitate
a. de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in Conflict
b. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. de Curtea de apel in raza căreia se află judecătoria sau
tribunalul aflat în conflict.

98. La ce cale de atac este supusa hotararea prin care solutioneaza conflictul de
comptenta?
a. recursului in termen de 5 zile de la comunicare
b. recursului in termen de 5 zile de la pronuntare
c. nici unei cai de atac;

99. În situaŃia in care una dintre părŃi are două rude sau afini pana la gradul al
patrulea
inclusiv printre magistrati sau asistentii judiciari iinstantei, ce fel de cerere poate fi
formulata?
a. incompatibilitate;
b. recuzare;
c. Stramutare

100. Cand trebuie ceruta stramutarea pentru motive de rudenie au afinitate?

a. inainte de inceperea oricărei dezbateri
b. in orice stare a pricinii;
c. numai de către procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Jutitie;

101. Unde se depune cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala

legitima?
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie
b. instanta imediat superioara
c. instanta la care se afla dosarul
102. De cine poate fi invocata exceptia de necompetenta relativa?
a. de procuror;
b. de instanta din oficiu;
c. de catre parat

103. Cand se face investirea instantei in favoarea careia s-a pronuntat declinarea de
competenta?
a. la data ramanerii irevocabile a hotararii
b. la data pronuntarii ei;
c. la data mentionata in hotarare

104. Hotararea de declinare a competenŃei are putere de lucru judecat?

a. da fta de toate instntele:
b. nu;
c. numai cuprivire lainstanta care se dezinvesteste

105. Cum sunt actele de procedura intocmite de un judecator necompetent?

a. sunt nule in totalitata lor
b. sunt nule numai daca a cauzat partii o vatamare
c. sunt lovite de nulitate absoluta, cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si
care nu vor fi refacute de instant competenta decat pentru motive temeinice

106. Ce se intelege prin prorogarea competentei?

a. situaŃia în care o instanŃă nu este competenta
b. situaŃia în care o instanŃă competentă sa soluŃioneze cererea cu care a fost
sesizată de către reclamant, devine competentă să soluŃioneze si cereri care,in
mod normal, sunt de competenta altei instanŃe;
c. situatia in care instanta isi declina competenta in favoarea altei instante;

107. Cand intervine prorogarea judecatoreasca de competenta?

a. in cazul declinarii competentei;
b. în cazul delegării instanŃei;
c. in cazul conflictului de competenta

108. Ce inseamna conexitatea?

a. părŃile pot solicita întrunirea mai multor pricini chiar dacă soluŃionarea lor este
de competenŃa unor instanŃe de grade diferite;
b. părŃile pot solicita întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiasi
instanŃe sau instanŃe deosebite, de acelasi grad, în care sunt aceleasi părŃi sau
chiar împreună cu alte părŃi si ale căror obiect si cauză au între ele o strânsă
legătură;
c. părŃile pot solicita întrunirea mai multor pricini chiar dacă soluŃionarea lor este
de competenŃa unor instanŃe de grade diferite însă în cauzele respective sunt
aceleasi părŃi
1. În ceea ce priveste exceptia de necompetenta materiala:
a. Poate fi invocata exclusiv de catre parti, dar numai pana la prima zi de înfatisare în
fata primei instante;
b. Poate fi invocata de catre parti ori de catre judecator la prima zi de înfatisare în fata
primei instantei, dar nu mai tarziu de începerea dezbaterilor asupra fondului;
c. Poate fi invocata direct în fata instantei de recurs;

2. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi asigurat principiul contradictorialitatii in

procesul civilt
a. toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii partilor;
b. este necesar ca partile sa se fi exprimat efectiv cu privire la orice element ce ar
avea legatura cu pretentia dedusa judecatii
c. este suficient ca partile sa fi fost in masura sa se fi exprimat cu privire la
cateva elemente ce ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii.

3. Daca minorul – parte litiganta, împlineste în timpul procesului varsta de 14 ani,

atunci:
a. Reprezentarea legala se transforma în asistare;
b. Minorul va fi citat persoanal;
c. Reprezentarea legala se transforma în asistare, urmand a fi citat parintele sau
tutorele;

4. Care sunt modalitatile concrete prin care se poate manifesta rolul activ al
judecatorului?
a. îndatorirea, in cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de catre un
avocat sau de vreun alt mandatar, de a da partilor indrumarile necesare cu
privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces;
B. posibilitatea de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pentru
b. solutionarea cauzei chiar daca partile se impotrivesc;
c. obligatia instantei de a pune, din oficiu, in dezbaterea partilor anumite imprejurari
de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar daca
acestea nu sunt mentionate in cerere sau intampinare

5. Cererea prin care reclamantul solicita instantei judecatoresti sa se constate ca a

intervenit presciptia extinctiva a dreptului paratului de a obtine executarea silita a unui
debit este:
a. Inadmibibila în toate cazurile;
b. Admisibila numai daca nu s-a declansat executare silita cu privire la debitul
respectiv ;
c. Admisibila în toate cazurile;
6. Aratarea titularului dreptului, ca forma de interventie fortata a tertilor în procesul
civil:
a. Poate fi formulata atat de reclamant , cat si de parat, dar nuami în fata primei
instante;
b. Se poate formula numai în cazul cererilor (proceselor) prin care se urmareste
valorificarea unui drept real;
c. Presupune pronuntarea, de catre instanta de judecata a unei încheieri judecatoresti
de încuviintare sau de respingere în principiu a acesteia;

7. Intervine nulitatea cererii de chemare în judecata:

a. Daca lipseste semnatura reclamantului, cu conditia ca partea care invoca nulitatea
sa probeze si vatamarea;
b. Daca lipseste obiectul cererii de chemare în judecata, vatamarea fiind prezumata;
c. În cazul neindicarii domiciliului sau resedintei paratului, vatamarea fiind
prezumata de lege;

8. În ceea ce priveste decaderea:

a. Intervine în cazul nerespectarii termenelor judecatoresti;
b. Intervine daca nu exista o derogare expresa de la sanctiunea decaderii;
c. Aceasta sanctioneaza neexercitarea în termen legal peremptoriu a drepturilor
procedurale recunoscute de lege partilor si procurorului;

9. Cererea prin care se solicita înfiintarea sechestrului judiciar:

a. Se solutioneaza în toate cazurile de instanta în raza careia se afla bunul ce
urmeaza a fi pus sub sechestru;
b. Se solutioneaza de urgenta, fara citarea partilor;
c. Se solutioneaza prin încheiere supusa recursului în termen de 5 zile de la
pronuntare;

10. În cazul asigurarii dovezilor:

a. Daca exista urgenta, aceasta procedura poate fi utilizata pentru a se constata
marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, sau pentru a se
dobandi recunoasterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept;
b. Întampinarea este obligatori;
c. În toate cazurile, procedura de asigurare a dovezilor se realizeaza cu citarea
partilor;

11. Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:

a. Despagubiri pentru accidente de munca;
b. Pensii acordate în cadrul asigurarilor sociale;
c. Despagubiri în caz de moarte daca despagubirile s-au acordat sub forma unei sume
fixe;
12. Citarea prin publicitate se dispune:
a. în cazul în care paratul, domiciliat în strainatate, nu îsi îndeplineste obligatia de
alegere a domiciliului în Romania;
b. atunci cand în cursul procesului partea îsi schimba domiciliul si nu aduce la
cunostinta instantei aceasta împrejurare;
c. cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face datorita faptului ca s-a
daramat cladirea, spatiul a devenit de nelocuit sau din alte motive asemanatoare.

13. Cum se ataca hotararea ce constituie regulatorul de competenta?

a. poate fi atacata numai odata cu fondul;
b. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare;
c. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare.

14. Ce face instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta?

a. va suspenda, dar numai la cererea persoanei interesate, orice procedura;
b. va suspenda din oficiu orice alta procedura;
c. va suspenda numai in cazurile prevazute de lege.

15. Care sunt participantii in procesul civil?

a. instanta si partile, procurorul, organul de executare, martorii, expertii si aparatorii;
b. organul de executare, procurorul;
c. martorii, expertii, interpretii, aparatorii

16. Ce caracter au normele care prevad compunerea instantei?

a. supletiv; b. imperativ; c. dispozitiv.

17. Proba îndeplinirii procedurii de citare se face:

a. numai cu dovada de primire, sau, dupa caz, cu procesul-verbal întrocmit protrivit
dispozitiilor legale, proba cu martori nefiind admisibila;
b. prin martori daca nu exista dovada de primite sau proces-verbal întocmit în acest
sens
c. prin prezumtii legale relative atunci cand agenrul procedural nu a întocmit o
dovada de îndeplinire a procedurii de citare,

18. Unde se poate face cererea de interventie voluntara principala?

a. în fata primei instante, pana la inceperea dezbaterilor;
b. numai în fata primei instante, pana la terminarea dezbaterilor;
c. în fata instantei de apel cu invoirea partilor.

19. Cum se calculeaza termenul pe zile in procesul civil?

a. se calculeaza pe zile libere, actul procesual, putand fi efectuat in tot cursul zilei;
b. se calculeaza pe zile pline, actul fiind considerat facut in termen daca se trimite in
acest termen prin posta recomandat;
c. se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus numai in orele in care serviciile
instantei functioneaza;
20. Nulitatea unui act de procedura atrage sau nu anulabilitatea actelor subsecvente?
a. atrage nulitatea actelor subsecvente, neconditionat;
b. atrage nulitatea actelor subsecvente dependente de actul nul, numai daca s-a
cauzat o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel;
c. nu atrage nulitatea actelor subsecvente independente de actul nul.

21. De cine trebuie justificata calitatea procesuala?

a. de reclamant pentru calitatea procesuala activa si de parat pentru calitatea
procesuala pasiva;
b. de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea
procesuala pasiva
c. de parat atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala
pasiva.

22. În ce forma se face cererea de interventie principala?

a. se face printr-o simpla petitie;
b. se face în forma ceruta pentru cererea principala;
c. are cuprinsul stabilit expres de lege.

23. În ce se clasifica normele de procedura propriu-zise?

a. norme de procedura contencioasa, norme de procedura necontencioasa si norme de
executare silita
b. norme de executare silita directa si indirect
c. norme de procedura pentru procedura de drept comun si pentru procedurile specia

24. Cererea prin care se solicita înfiintarea sechestrului judiciar:

a. se solutioneaza în toate cazurile de instanta în raza careia se afla bunul ce urmeaza
a fi pus sub sechestru;
b. se solutioneaza de urgenta, fara citarea partilor;
c. se solutioneaza prin încheiere supusa recursului în termen de 5 zile de la
pronuntare.

25. Daca cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia:

a. agentul procedural va afita citatia pe uta locuintei celui citat, încheind proces-
verbal în acest sens;
b. agentul procedural face proces verbal ti instanta va dispune citarea prin publicitate;
c. agentul procedural va face mentiune despre refuzul de primire, va restitui în
întregime citatia instantei, care va judeca procesul fara alte formalitati relative la
citare;
26. În cazul renuntarii la judecata:
a. daca reclamantul renunta la judecata în intervalul dintre introducerea actiunii ?i
comunicarea eu catre parat, renuntarea produce efectele specifice, fara acodrul
paratului, reclamantul putand fi obligat la cerere la cheltuielile de judecata;
b. daca reclamantul renunta la judecata în intervalul dintre introducerea actiunii ?i
comunicarea ei catre parat, renuntarea produce efectele specifice, cu acordul
paratului, reclamantul neputand fi însa obligat la cheltuielile de judecata;
c. daca renuntarea intervine dupa ce s-a comunicat paratului cererea de chemare în
judecata, dar înainte de a se intra în dezbaterea fondului, daca legea nu prevede
altfel, renuntarea produce efectele specifice, fara a fi necesar acordul paratului, dar
la solicitarea acestuia, reclmantul poate fi obligat la cheltuieli de judecata.

27. În cazul în care se admite contestatia în anulare, sunt posibile urmatoarele solutii:
a. daca s-a retinut ca partea nu a fost legal citata la termenul cand a avut loc judecata,
se va anula hotararea atacata ti se va proceda la rejudecarea cauzei;
b. daca s-a constatat necompetenta absoluta a instantei care a pronuntat hotararea
atacata, se va anula aceasta hotarare ?i se va proceda la rejudecarea cuzei
evocandu-se fondul;
c. daca hotararea atacta este rezultatul unei gre?eli materiale se desfiinteaza hotararea
pronuntata în recurs ?i calea de atac se rejudeca.

28. Constatia în anulare de drept comun este admisibila:

a. daca motivele au fost invocate în recurs ?i aceastea au fost respinse ca
neîntemeiate;
b. daca pricina s-a judecat de catre o instanta necompetenta material, partea a invocat
aceasta în motivele de recurs, dar recursul a fost respins ca tardiv;
c. partea nu a fost legal citata la judecarea apelului, a formulat recurs invocand acest
motiv, dar recursul s-a perimat;

29. În procedura speciala a divortului, hotararea judecatoreasca a primei instante:

a. este supusa apelului în toate cazurile;
b. nu se motiveaza daca una dintre parti solicita instantei aceasta;
c. va dispune desfacerea casatoriei în cazul de culpa comuna a sotilor, chiar daca
paratul nu a fostmulat cerere reconventionala, daca prin probele administrate reiese
ca amandoi sotii sunt vinovati de destramarea casatoriei.

30. Cererea reconventionala:

a. se solutioneaza de instanta competenta se judece cererea principala chiar daca a
fost disjunsa;
b. trebuie sa cuprinda pretentii ce se întemeieiaza pe acelatii raport juridic cu cele din
cererea principala;
c. trebuie depusa cel mai tarziu pana la prima zi de înfati?are sub sanctiunea
decaderii;
31. Debitorul poate invoca în cadrul contestatiei la executare motive de fapt sau de
drept privitoare la fondul dreptului daca:
a. executare silita se face în temeiul unei hotarari judecatoretti;
b. executarea silita se face în temeiul unei hotarari arbitrale;
c. executarea silita se face în temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare
judecatoreasca, numai daca legea nu prevede în legatura cu acel titlu o cale
procesuala specifica pentru desfiintarea lui.

32. Cererea paratului de a se constata perimarea cererii de chemare în judecata:

a. se poate ridica în orice faza a pricinii;
b. nu influenteaza soarta cererii reconventionale, care se va judeca în continuare;
c. se va admite chiar daca, dupa ultima zi a termenului de perimare dar înainte de
înregistrarea cererii de constatare a perimarii, reclamantul a efectuat un act de
procedura.

33. În cazul renuntarii la dreptul subiectiv pretins:

a. este necesar consimtamantul paratului daca s-a intrat în dezbaterea fondului;
b. nu afecteaza cererea de interventie principala sau cererea reconventionala;
c. se poate face în fata primei instante, a instantei de apel sau a instantei de recurs.

34. Suspendarea legala de drept intervine:

a. cand amandoua partile o cer;
b. în cazul ivirii unui conflict de competenta;
c. cand, dupa o amaanare a judecatii în temeiul învoielii partilor, acestea nu staruie în
judecata.

35. În cazul în care apelul nu este motivat:

a. instanta anuleaza apelul;
b. instanta se pronunta în fond pe baza celor invocate la prima instanta;
c. Instanta respinge apelul ca inadmisibil.

36. Modificarea sau casarea unei hotarari se poate cere:

a. cand hotararea s-a dat cu încalcarea competentei altei instante;
b. cand instanta a depatit atributiile puterii judecatore?ti;
c. Cand hotararea se întemeiaza pe o gre?eala grava de fapt, decurgand dintr-o
apreciere eronata a probelor administrate.

37. Decizia instantei de recurs este obligatorie în caz de rejudecare:

a. cu privire la necesitatea administrarii unor probe;
b. cu privire la problemente de drept dezlegate;
c. cu privire la interpretarea probelor administrate;
38. Într-un proces de partaj judiciar:
a. Interventia principala este inadmisibila;
b. Interventia principala este admisibila dar trebuie facuta pana la pronuntarea
încheierii de admitere în principiu;
c. Interventia principala este admisibila dat trebuie facuta pana la închiderea
dezbaterilor în prima instanta;

39. Cheltuielile de judeata:

a. pot fi acordate si din oficiu, daca se refera la taxele judiciare de timbru, onorariile
de experti sau despagubirea martorilor;
b. asupra carora instanta a omis sa se pronunte, pot fi obtinute pe calea cererii de
completare a hotararii;
c. pot fi acordate, la cerere, daca reclamantul a renuntat la judecata dupa comunicarea
actiunii dar înainte de primul termen de judecata;

40. Reprezinta titlu executoriu fara a mai fi necesara parcurgerea procedurii de

învestire cu formula executorie:
a. cambia, cecul sau biletul la ordin;
b. actele autentificate de notarul public constand într-o creanta certa, lichida ?i
exigibila;
c. hotararilor arbitrare.

41. Nulitatea sau neregularitatea unui act de procedura

a. constand necompetenta instantei de insolventa poate fi ridicata oricand
b. constand in citarea viciata la primul termen de judecata la care s-a declinat
competenta atrage nulitatea hotararii declinatorii
c. constand in neluarea juramantului martorului trebuie invocata in sedinta ce
urmeaza neregularitatii respective
d. constand in necompetenta teritoriala a instantei sesizata cu o actiune in stabilirea
pensiei de intretinere trebuie invocata de reclamant cel mai tarziu la prima
infatisare
1. În procesul civil:
a) cei prezenți la ședința de judecată sunt obligați să manifeste respectul cuvenit față de instanță
și să nu tulbure buna desfășurare a ședinței de judecată;
b) președintele veghează ca ordinea și solemnitatea ședinței să fie respectate, putând lua, în acest
scop, orice măsură prevăzută de lege;
c) președintele veghează ca ordinea și solemnitatea ședinței să fie respectate, putând sancționa
persoanele prezente doar prin amendă judiciară.

2. În cazul cererilor făcute prin reprezentant:

a) când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie certificată
pentru conformitate cu originalul;
b) reprezentantul desemnat al unei asociaţii, societăţi ori alte entităţi fără personalitate juridică,
înfiinţată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de
reprezentare în justiţie;
c) reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul
public în care este menţionată împuternicirea lor.

3. Cetățenii străini și apatrizii:

a) au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii;
b) care nu înteleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și
lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin traducător autorizat, dacă
legea nu prevede altfel;
c) pot întocmi cereri și acte procedurale în limba maternă.

4. Încheierea prin care s-a soluţionat excepţia conexității:

a) poate fi atacată separat numai cu recurs;
b) poate fi atacată numai odată cu fondul;
c) poate fi atacată separat numai cu apel.

5. În cadrul coparticipării procesuale:

a) actele de procedură, apărările și concluziile unuia dintre reclamanți sau pârâți nu le pot profita
celorlalți și nici nu ii pot prejudicia, în toate cazurile;
b) dacă prin natura raportului juridic, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanților sau
pârâților, actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviințate numai
unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură profită și celorlalți;
c) dacă în temeiul unei dispoziții a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanților
sau pârâților, actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviințate
numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură nu le profită și celorlalți.
6. Persoanele care se află în străinătate, altele decât personalul misiunilor diplomatice, al
oficiilor consulare, cetăţenii români trimişi să lucreze în cadrul personalului organizaţiilor
internaţionale, respectiv cei aflaţi în străinătate în interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor
care îi însoţesc, vor fi citați:
a) prin Ministerul Afacerilor Externe;
b) printr-o citaţie scrisă trimisă cu scrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de
primire, dacă au domiciliul sau reşedinţa cunoscută, chiar dacă prin tratate sau convenţii
internaţionale la care este parte România ori prin acte normative se prevede altfel;
c) prin publicitate, dacă domiciul sau reședința nu sunt cunoscute.

7. Cererea de intervenție principală:

a) poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de terminarea cercetării procesului;
b) poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond, în toate
cazurile;
c) se poate face și în fața instanței de apel, cu acordul expres al părților.

8. Cererea de intervenție accesorie:

a) va putea fi făcută în tot cursul judecății, până la închiderea dezbaterilor;
b) va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată;
c) poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de terminarea cercetării procesului.

9. În materie de tutelă și familie:

a) cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă
și familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau
reședința persoana ocrotită, în toate cazurile;
b) în cazul cererilor privind autorizarea de către instanța de tutelă și de familie a încheierii unor
acte juridice, când actul a cărei autorizare se solicită privește un imobil, este competentă și
instanța în a cărei circumscripție teritorială este situat imobilul;
c) cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă
și familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau
reședința ocrotitorul, în toate cazurile.

10. Este incompatibil judecătorul care:

a) a fost martor în aceeași cauză;
b) a fost traducător în aceeași cauză;
c) a fost magistrat-asistent în aceeași cauză.

11. În cazul capacității procesuale de exercițiu:

a) când instanța constată ca actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de
exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui.
b) actele îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt nule;
c) lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a
procesului.
12. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat:
a) mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale decât prin avocat, chiar dacă
este soțul mandantului și este licențiat în drept;
b) mandatarul poate pune concluzii asupra fondului, fără să fie asistat de avocat, dacă este vărul
primar al mandantului și este licențiat în drept;
c) mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin
avocat, dacă este tatăl mandantului, fără a fi licențiat în drept.

13. Instanța de judecată va putea introduce forțat în cauză alte persoane, din oficiu, chiar
dacă părțile se împotrivesc:
a) în cazurile expres prevăzute de lege;
b) în procedura contencioasă;
c) în procedura necontencioasă.

14. Dacă în cursul procesului dreptul litigios este transmis:

a) succesorul cu titlu particular este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoștință de existența
procesului, în toate cazurile.
b) succesorul cu titlu particular nu poate fi introdus în proces;
c) hotărârea pronunțată contra înstrăinătorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al
acestuia, va produce de drept efecte și contra succesorului cu titlu particular și va fi intotdeauna
opozabilă acestuia, în toate cazurile.

15. Cererea de chemare în garanție:

a) poate fi disjunsă pentru a fi judecată separat, dacă judecarea cererii principale ar fi întârziată
prin cererea de chemare în garanție;
b) se judecă numai impreună cu cererea principală;
c) nu este comunicată celui chemat în garanție.

16. Principiul disponibilității este încălcat:

a) când instanța acordă ce s-a solicitat prin cererea supusă judecății;
b) când instanța acordă mai mult decât ce s-a solicitat prin cererea supusă judecății;
c) când instanța acordă mai puțin decât ce s-a solicitat prin cererea supusă judecății.

17. Încheierea prin care s-a respins recuzarea ca rămasă fără obiect în urma admiterii
declarației de abținere:
a) poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza, cu excepția
cazului în care legea prevede altfel;
b) poate fi atacată cu recurs la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea
hotărârii, cand hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă;
c) nu este supusă niciunei căi de atac.
18. În cazul cererii de chemare în garanție:
a) după admiterea în principiu, instanța va stabili un termen în care cel chemat în garanție trebuie
să depună întâmpinarea și cererea de chemare în garanție împotriva persoanei pe care acesta
poate să cheme în garanție;
b) incheierea de admitere în principiu poate fi atacată numai cu apel;
c) judecarea cererii de chemare în garanție va fi suspendată până la soluționarea cererii principale
dacă judecarea cererii de chemare în garanție a fost disjunsă de judecarea cererii principale.

19. Competența este facultativă:

a) dacă un judecător are calitatea de reclamant intr-o cerere de competența instanței la care își
desfășoară activitatea, fiind obligat să sesizeze una dintre instanțele judecătorești de același grad
aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei
circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea;
b) dacă un judecător are calitatea de reclamant intr-o cerere de competența instanței la care își
desfășoară activitatea, acesta având posibilitatea să sesizeze una dintre instanțele judecătorești de
același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în
a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea;
c) dacă reclamantul introduce o cerere împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la
instanța competentă să judece cauza, reclamantul având posibilitatea să sesizeze una dintre
instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel
învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă,
potrivit legii.

20. Dacă cel citat se înfăţişează şi dovedeşte că a fost citat prin publicitate cu rea-credinţă:
a) actele de actele de procedură ce au urmat încuviinţării acestei citări vor fi valabile, cel citat
având dreptul la un termen pentru a-și pregăti apărarea;
b) reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi sancţionat cu amendă judiciară;
c) toate actele de procedură ce au urmat încuviinţării acestei citări vor fi anulate.

21. Cetățenii români aparținând minorităților naționale:

a) au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii;
b) care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și
lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin traducător autorizat, dacă
legea nu prevede altfel;
c) au obligația de a întocmi cererile și actele procedurale numai în limba română.

22. Chemarea în judecată a altei persoane:

a) poate fi făcută de reclamant sau de intervenientul principal și depusă cel mai târziu până la
închiderea dezbaterior în fața primei instanțe;
b) poate fi făcută de reclamant sau de intervenientul principal și depusă cel mai târziu până la
terminarea cercetării procesului inaintea primei instanțe;
c)poate fi făcută de pârât și depusă numai prin întâmpinare.
23. Dupa admiterea în principiu a cererii de intervenție:
a) intervenientul devine parte în proces;
b) intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenției,
putând solicita administrarea de probe numai prin cererea de intervenție;
c) intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenției,
putând solicita administrarea de probe prin cererea de intervenție sau cel mai târziu la primul
termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenție.

24. În caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu:

a) comunicarea actelor de procedură se va face la persoana însărcinată cu primirea lor, dacă
partea a arătat și această persoană;
b) comunicarea actelor de procedură se va face la persoana însărcinată cu primirea lor chiar dacă
partea nu a arătat și această persoană;
c) partea poate alege ca toate actele de procedură să îi fie comunicate la căsuţa poştală

25. În procesul civil, avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului:
a) poate face, doar în baza unui mandat, actele necesare pentru protejarea drepturilor a căror
exercitare este supusă unui termen de decădere;
b) poate să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate;
c) poate susține calea de atac, fără a primi o nouă împuternicire.

26. Cererea de strămutare pentru motiv de siguranță publică:

a) este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va înştiinţa, de îndată, despre
depunerea cererii instanţa de la care se cere strămutarea;
b) este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o
judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia;
c) este de competența tribunalului, dacă strămutarea se cere de la o judecătorie din circumscripția
sa.

27. Procedura citării se consideră îndeplinită:

a) la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut de
lege, doar dacă partea a primit citaţia ori alt act de procedură personal;
b) la data semnării de către parte a confirmării de primire ori a consemnării, de către funcţionarul
poştal sau de către curier a refuzului acesteia de a primi corespondenţa, în cazul citării ori
comunicării altui act de procedură efectuate prin poştă sau curierat rapid;
c) la data arătată pe copia imprimată a confirmării expedierii, certificată de grefierul care a făcut
transmisiunea, în cazul citării sau comunicării altui act de procedură efectuate de grefa instanţei.

28. Nu se poate dispune disjungerea cererii principale de judecarea cererii de intervenție

principală:
a) când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, însuși dreptul dedus judecății;
b) când judecarea cererii de intervenție ar fi întarziată de cererea principală;
c) când judecarea cererii principale ar fi întarziată de cererea de intervenție, în toate cazurile.
29. Judecătoriile judecă în primă instanță:
a) cererile de împărțeală judiciară, dacă valoarea obiectului cererii nu depășește 200.000 lei;
b) cererile în grănițuire;
c) cererile privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice
sau juridice, după caz.

30. Declarația de abținere:

a) se face numai în scris, de îndată ce judecătorul a cunoscut existența cazului de
incompatibilitate;
b) se poate face verbal în sedință, fiind consemnată în referatul întocmit de grefierul de ședință;
c) este obligatorie pentru judecător, când știe că există un motiv de incompatibilitate în privința
sa.

31. Cererile adresate instanțelor judecătorești:

a) se pot formula și oral, în cazurile anume prevăzute de lege, făcându-se menţiune despre
aceasta în încheiere;
b) trebuie să fie formulată numai în scris;
c) cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti nu pot fi formulate şi
prin înscris în formă electronică.

32. Cererea de recuzare este admisibilă:

a) când este îndreptată împotriva unuia dintre judecătorii ce fac parte din completul de judecată;
b) când este îndreptată împotriva aceluiași judecător pentru același motiv de incompatibilitate;
c) când invocă alte motive decât cele prevăzute expres de lege.

33. Când înmânarea citării se face personal celui citat:

a) înmânarea se poate face oriunde se află cel citat;
b) înmânarea se face personal, oriunde se află, pentru deţinuţi;
c) înmânarea se face la căpitănia portului unde se găseşte înregistrată nava, pentru cei care
alcătuiesc echipajul unei nave maritime sau fluviale chiar dacă au un domiciliu cunoscut.

34. Judecătorul este incompatibil în următoarele situații:

a) când există împrejurări care fac justificată temerea ca el, soțul său, ascendenții ori descendenții
sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
b) când a pus în discuția părților, din oficiu, chestiuni de fapt, potrivit principiului
contradictorialității;
c) când a pus în discuția părților, din oficiu, chestiuni de drept, potrivit principiului
contradictorialității;

35. Procesul-verbal întocmit de agentul însărcinat cu comunicarea actelor de procedură va

cuprinde:
a) anul, luna, ziua şi ora când procesul-verbal a fost întocmit;
b) numele și prenumele judecătorului care a încuviințat citația, denumirea instanței de la care
emană citația și numărul dosarului;
c) arătarea motivelor pentru care a fost întocmit.
36. Persoanele juridice de drept privat se citează:
a) prin reprezentanții lor;
b) la domiciliul reprezentanților lor;
c) la sediul principal sau la sediul dezmembrământului lor.

37. Partea care a pierdut un termen procedural:

a) nu poate fi repusă în termen, în niciun caz;
b) va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic
justificate;
c) va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată
repunerea sa în termen, iar în cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea
prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

38. Cererile în materia insolvenței sau concordatului preventiv:

a) sunt de competența exclusivă a oricărei instanțe în a cărei circumscripție își are sediul
debitorul;
b) sunt de competența exclusivă a curții de apel în a cărei circumscripție își are sediul debitorul;
c) sunt de competența exclusivă a tribunalului în a cărei circumscripție își are sediul debitorul.

39. În scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice, cu privire la situația de fapt și
motivarea în drept invocată de părți:
a) judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris;
b) judecătorul este în drept să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar
dacă părțile se împotrivesc;
c) judecătorul este în drept să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, doar
dacă părțile nu se împotrivesc.

40. Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă:

a) numele, prenumele, domiciliul, reşedinţa sau după caz, denumirea și sediul părţilor;
b) numai denumirea instanţei, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor obiectul,
valoarea pretenţiei;
c) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor.

41. Există conflict de competență:

a) numai când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi
proces;
b) când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece acelaşi proces;
c) în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său
competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

42. Sunt condiții de exercitare a acțiunii civile:

a) formularea unei pretenții, justificarea unui interes;
b) părțile, obiectul și cauza;
c) capacitatea procesuală, calitatea procesuală.
43. Prin cererea de chemare în judecată a altei persoane:
a) oricare dintre părți cheamă în judecată o altă persoană, care ar putea să pretindă, pe calea unei
cereri separate, aceleași drepturi ca și reclamantul;
b) oricare dintre părți sprijină apărarea unei alte părți;
c) partea interesată cheamă în garanție o terță persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte
cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri.

44. Dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil:

a) constă în dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim
și previzibil, de o instanță subordonată, imparțială și stabilită prin lege;
b) se aplică numai în faza judecății;
c) impune instanței datoria de a dispune toate măsurile prevăzute de lege și de a asigura
desfășurarea cu celeritate a judecății.

45. Sunt elemente ale acțiunii civile:

a) capacitatea procesuală, calitatea procesuală;
b) formularea unei pretenții, justificarea unui interes;
c) părțile, obiectul și cauza.

46. În cazul înscrisurilor anexate cererilor depuse la instanțele judecătorești:

a) la fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înţelege a se
folosi în proces;
b) se vor putea depune în copie numai părţile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanţa
să ordone, dacă va fi nevoie, înfăţişarea înscrisului în întregime;
c) când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoţite
de traducerea legalizată efectuată numai de un traducător autorizat.

47. Termenele procedurale:

a) sunt stabilite numai de lege;
b) pot fi fixate de instanţă, la fixarea termenelor instanța ținând seama şi de natura urgentă a
procesului;
c) reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este
interzis să se îndeplinească un act de procedură.

48. Calea de atac împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție:

a) este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanță;
b) este numai recursul, dacă încheierea a fost pronunțată în apel;
c) nu poate fi niciodată recursul.

49. Reclamantul, fiind cel care pornește procesul, va trebui să justifice:

a) doar calitatea sa procesuală;
b) și calitatea procesuală a pârâtului;
c) nu va trebui să justifice calitatea sa procesuală, această obligație fiind a instanței de fond.
50. Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanție poate fi
atacată:
a) doar odată cu fondul;
b) în termen de 10 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă respectiv de la
comunicare pentru partea lipsă;
c) în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă respectiv de la
comunicare pentru partea lipsă.

51. Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată:

a) de părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe, dar nu mai târziu
de începerea dezbaterilor asupra fondului;
b) doar de către pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu
la prima zi de înfăţişare;
c) de către pârât ori de către judecător, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.

52. Nulitatea relativă a unui act de procedură:

a) poate fi invocată numai de partea vătămată prin încălcarea normei de procedură;
b) poate fi invocată în termen de 15 zile de la constatarea neregularităţii;
c) poate fi invocată cel târziu la prima zi de înfăţişare ce a urmat acestei neregularităţi şi înainte
de a pune concluzii pe fond.

53. Elementele esenţiale ale cererii de chemare în judecată sunt:

a) numele, obiectul şi probele;
b) numele, obiectul şi semnătura;
c) numele, obiectul, motivarea în fapt şi în drept.

54. Dacă cererea reconvenţională este depusă tardiv, instanţa:

a) o va respinge ca tardiv formulată;
b) o va judeca separat chiar dacă părţile sunt de acord să se judece împreună;
c) o va judeca împreună cu cererea principală, dacă părţile sunt de acord să se judece împreună.

55. Părţile trebuie să depună, potrivit legii, înscrisurile de care înţeleg să se servească:
a) în original;
b) în copii legalizate;
c) în copii certificate de ele.

56. Perimarea:
a) afectează, de regulă, dreptul subiectiv dedus judecăţii;
b) operează de drept;
c) trebuie constatată printr-o hotărâre judecătorească care să declare stins procesul.

57. Suspendarea de drept a judecății are loc:

a) în cazul în care reclamantul lipsețte nejustificat la termenul de judecată în primă instanță, în
procesul de divorț;
b) când amândouă părțile o cer;
c) prin interdicție sau punere sub curatelă a unei părți până la numirea tutorelui sau a curatorului.
58. Cererea reconvențională:
a) se depune odată cu întâmpinarea;
b) se poate depune până la închiderea dezbaterilor în fond;
c) se depune cel mai târziu la prima zi de înfățișare, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare.

59. Răspund la interogatoriul ce li se va comunica:

a) statul și celelalte persoane juridice de dpret public;
b) persoanele juridice de drept privat;
c) doar persoanele de drept public.

60. Dacă sunt invocate concomitent excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția
autorității de lucru judecat, excepția litispendenței, excepția lipsei dovezii calității de
reprezentant, ordinea de soluționare va fi:
a) excepția litispendenței, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, excepția prescripției
dreptului la acțiune, excepția autorității de lucru judecat;
b) excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, excepția litispendenței, excepția prescripției
dreptului la acțiune, excepția autorității de lucru judecat.

61. Este necesar acordul expres al pârâtului, în cazul modificării cererii de chemare în
judecată de către reclamant:
a) în etapa scrisă, odată cu depunerea răspunsului la întâmpinare;
b) la primul termen de judecată cu procedura de citare îndeplinită cu toate părțile, în cazul în care
cauza a fost amânată la primul termen de judecată, la solicitarea reclamantului prezent, pentru că
lipsea de la dosar dovada că citația a fost înmânată pârâtului;
c) în cazul în care modificarea este depusî de reclamant la primul termen de judecată, însă după
încuviințarea probelor propuse prin cererea inițială.

62. Poate fi invocată direct în recurs, fărăa fi încălcate dispozițiile art. 488 alin. 2 din Codul
de procedură civilă privind regula non omisso medio, excepția:
a) de necompetență materială a primei instanțe;
b) excepția de necompetență internațională;
c) autorității de lucru judecat.

63. Este incompatibil judecătorul care:

a) invocă din oficiu excepția lipsei interesului și motivează de ce, atunci când o pune la
dispoziția contradictorie a părților;
b) respinge probele care pot duce la dezlegarea cauzei;
c) este parte într-un proces aflat pe rolul instanței la care reclamantul este judecător.

64. Părțile nu pot limita rolul judecătorului în aflarea adevărului atunci când acesta:
a) pune din oficiu în discuția lor administrarea unei robe, judecătorul putând să le administreze,
dacă le consideră necesare, chiar dacă părțile se opun;
b) pune în discuția părților introducerea din oficiu în cauză, după consultarea părților, dar chiar
în condițiile opoziției lor, a unui alt pârât în procedura contencioasă, în situația unui litisconsorțiu
procesual obligatoriu, cum ar fi ipoteza în care un terț solicită constatarea nulității absolute a
unui contract chemând în judecată doar una dintre părțile acestuia;
65. Competența după valoarea obiectului cererii este determinată în cazul:
a) mai multor capete de cerere principale, întemeiate pe un titlu comun, de suma valorilor
pretențiilor;
b) unei cereri în materie succesorală prin scăderea din activul succesoral a pasivului;
c) unei cereri pentru restituirea imobilului închiriat după cuantumul chiriei anuale.

66. Nedepunerea întâmpinării, atunci când aceasta este obligatorie, atrage decăderea
pârâtului din dreptul de a:
a) invoca excepâia necompetențței teritoriale relative;
b) propune probe;
c) invoca excepția lipsei calității de reprezentant a avocatului care a redactat cererea de chemare
în judecată fără a anexa împuternicirea avocațială.

67. Constituie motiv de nulitate absolută, necondiționată de existența vreunei vătămări:

a) lipsa capacității procesuale de exercițiu;
b) nesemnarea minutei de către judecător;
c) necompetența instanței.

68. Potrivit art. 27 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească este supusă căilor de
atac prevăzute de legea în vigoare la data:
a) înregistrării cererii de chemare în judecată;
b) pronunțării hotărârii;
c) delarării căii de atac.

69. Pentru termenul de judecată din 2 iulie 2016, procedura de citare se consideră îndeplinită
dacă citația a fost înmânată părții în data de:
a) 23 iunie 2016;
b) 24 iunie 2016;
c) 27 iunie 2016.

70. În caz de respingere a încuviințării în principiu a cererii de intervenițe proncipală:

a) formulată în apel, încheierea instanței este definitivă;
b) încheierea poate fi atacată separat de intervenient cu apel sau recurs, după cum cererea a fost
formulată în fața primei instanțe sau a instanței de apel, termenul fiind de 5 zile de la
comunicare, în cazul în care intervenientul a lipsit de la pronunțațrea încheierii;
c) interenientul poate declara apel împotriva încheierii doar odată cu fondul.

71. Au calitatea de părţi în procesul civil:

a) reclamantul şi pârâtul precum şi, în condiţiile legii, terţele persoane care intervin voluntar sau
forţat în proces;
b) instanţa, reclamantul, pârâtul şi procurorul;
c) instanţa, reclamantul, pârâtul, procurorul, martorii, experţii, traducătorii şi interpreţii.

72. Sunt nule sau, după caz, anulabile:

a) cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală;
b) cererile formulate de o persoană care nu are calitate procesuală;
73. Chemarea în judecată a altei persoane, spre deosebire de chemarea în garanţie:
a) poate fi formulată de reclamant sau de intervenientul principal cel mai târziu până la
terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe;
b) poate să conducă la scoaterea din proces a pârâtului;
c) este supusă procedurii încuviinţării în principiu.

74. Arătarea titularului dreptului:

a) poate fi făcută de reclamant sau de intervenientul principal cel mai târziu până la terminarea
cercetării procesului înaintea primei instanţe;
b) poate fi făcută de pârât în termenul prevăzut de lege pentru depunerea întâmpinării în faţa
primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de
judcată;
c) dacă este admisă în principiu, conduce la scoaterea din proces a pârâtului.

75. Acţiunea civilă poate fi promovată:

a) numai de către subiectele raportului juridic litigios;
b) de procuror, în toate cazurile;
c) de oricine are o pretenţie.

76. Lipsa dovezii calitaţii de reprezentant:

a) poate fi acoperită în termenul acordat de instanţă;
b) poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac;
c) poate atrage anularea cererii.

77.Suspendarea judecăţii intervine de drept:

a) când desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin
neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii;
b) când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei, dacă niciuna dintre
părţi nu a cerut, în scris, judecarea cauzei în lipsă;
c) în cazul în care instanţa formulează o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare
adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se
întemeiază Uniunea Europeană.

78. Nulitatea hotărârii judecătoreşti intervine dacă:

a) hotărârea a fost pronunţată înainte de data fixată în acest scop;
b) în cuprinsul hotărârii au fost indicate, greşit, calea de atac şi termenul de exercitare a
acesteia;
c) minuta nu este semnată pe fiecare pagină de către judecători şi, după caz, de magistratul
asistent.

79. Instanţa poate dispune ca judecata să aibă loc fără prezenţa publicului:
a) în cazurile în care legea prevede că judecata are loc în camera de consiliu;
b) dacă toate părţile solicită acest lucru;
c) atât din oficiu, cât şi la cererea părţii sau părţilor interesate.
80. Renunţarea la dreptul pretins, spre deosebire de renunţarea la judecată:
a) poate avea loc în căile de atac, fără a fi necesar acordul pârâtului;
b) când renunţarea este făcută în căile extraordinare de atac, vor fi anulate hotărârile pronunţate
în cauză;
c) hotărârea prin care se ia act de renunţare în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
este supusă recursului, care se judecă de completul de 5 judecători.

81. Probele:
a) se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în
judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel;
b) pot fi solicitate pe parcursul cercetării procesului, dacă există acordul expres sau tacit al
tuturor părţilor;
c) vor fi administrate în ordinea stabilită de instanţă.

82. Încheierea de şedinţă:

a) este întocmită de grefier pentru fiecare şedinţă de judecată, inclusiv pentru termenul la care au
avut loc dezbaterile, hotărârea pronunţându-se în aceeaşi zi;
b) este semnată numai de preşedintele completului de judecată, dacă judecata a avut loc în
şedinţă publică, fără prezenţa publicului;
c) poate fi atacată separat, în cazurile anume prevăzute de lege.

83. Este incompatibil judecătorul care:

a) a pronunțat o încheiere interlocutorie la prima instanță, iar în prezent este membru în
completul instanței superioare învestite cu apelul declarat inclusiv împotriva acelei încheieri
interlocutorii;
b) a pus în discuția părților chestiuni de fapt sau de drept relevante pentru soluționarea cauzei;
c) fost membru în completul care a soluționat recursul, situaţie în care nu poate participa la
judecarea contestației în anulare îndreptate împotriva deciziei date în recurs.

84. Revine ȋn competența exclusivă a judecătoriei:

a) locului ultimului domiciliu al defunctului, cererea privind anularea certificatului de
moştenitor, dacă anterior introducerii cererii de chemare în judecată nu s-a procedat la ieşirea din
indiviziune;
b) domiciliului reclamantului, cererea de stabilire a paternității, formulată de copil, părinții
urmând a fi citați obligatoriu, chiar și din oficiu;
c) locului unde se situează imobilul, contestația la executare ȋmpotriva unei urmăriri silite
imobiliare, atunci când este formulată de o terţă persoană care invocă un drept real asupra
bunului urmărit.

85. Cererea reconvenţională:

a) poate fi formulată cel mai târziu la primul termen la care părţile sunt legal citate în procedura
evacuării din imobilele folosite ori ocupate fără drept;
b) în procedura divorţului, poate fi făcută până la începerea dezbaterilor în fond, pentru toate
faptele anterioare acestui moment, chiar anterioare sesizării instanţei;
c) poate fi formulată în termenul prevăzut de lege pentru depunerea întâmpinării în faţa primei
instanţe, dacă legea nu dispune altfel.
86. În ceea ce priveşte pronunţarea hotărârii judecătoreşti:
a) dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanţi sau împotriva mai multor pârâţi,
dispozitivul va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant şi la ce este obligat fiecare pârât ori,
când este cazul, dacă drepturile şi obligaţiile părţilor sunt solidare sau indivizibile;
b) hotărârea se va pronunţa fie în şedinţă publică, fie prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor
de către grefa instanţei;
c) data hotărârii este data depunerii la dosar a hotărârii redactate integral, după ce aceasta a fost
semnată de toţi judecătorii.

87. Spre deosebire de litispendență, în caz de conexitate:

a) excepția de conexitate poate fi invocată de părți sau de instanță din oficiu, numai în faţa primei
instanţe;
b) excepția se invocă ȋn toate cazurile ȋnaintea instanței ulterior sesizate;
c) nu se pot reuni dosare aflate la instanțe de grad diferit.

88. În ceea ce privește cererea de recuzare:

a) a expertului, aceasta se judecă cu citarea părților și a expertului;
b) ȋncheierea de respingere a cererii de recuzare, formulată ȋntr-o cerere de stabilire a filiației, pe
motiv că unul din judecători este soțul procurorului care a participat la judecata cauzei ȋn prima
instanță, este definitivă;
c) aceasta se respinge ca rămasă fără obiect, dacă s-a admis declarația de abținere formulată de
judecător, chiar dacă aceasta a fost ȋntemeiată pe alt motiv, ȋncheierea nefiind supusă niciunei căi
de atac.

89. Lipsa dovezii calității de reprezentant:

a) poate fi invocată numai de partea care are interes, nu şi de procuror, atunci când acesta
participă la procesul civil;
b) poate fi invocată și de instanța de judecată, din oficiu;
c) înaintea primei instanţe, nu poate fi invocată direct ȋn căile de atac.

90. În ceea ce privește cheltuielile de judecată:

a) efectuate de intervenientul accesoriu, acestea se suportă de partea ȋn apărarea căreia a
intervenit, dacă aceasta din urmă câștigă procesul;
b) dovada existenței și ȋntinderii lor se depune numai până la terminarea cercetării procesului;
c) pe care le-a făcut pârâtul, acestea se suportă, la cerere, de reclamantul care renunță la judecată
după comunicarea cererii de chemare ȋn judecată.

91. În materia probelor:

a) înscrisul sub semnătură privată, dacă nu respectă formalitatea multiplului exemplar, este lovit
de nulitate relativă;
b) mărturisirea extrajudiciară verbală poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori este
admisibilă;
c) instanţa la care se face expertiza prin comisie rogatorie va numi expertul şi va stabili suma
cuvenită acestuia.
92. Suspendarea voluntară a judecății:
a) se dispune, la cererea pârâtului, dacă reclamantul a cerut judecarea în lipsă, iar la strigarea
cauzei a răspuns doar pârâtul;
b) spre deosebire de suspendarea de drept, este lăsată la aprecierea instanţei;
c) se dispune de judecătorie printr-o încheiere care, spre deosebire de încheierea prin care se
admite cererea de repunere pe rol, este supusă recursului pe cale separată.

93. În cazul competenţei teritoriale alternative:

a) reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente;
b) pârâtul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente;
c) instanţa va dispune declinarea competenţei în favoarea altei instanţe deopotrivă competente,
dacă pârâtul solicită acest lucru prin întâmpinare.

94. Modificarea cererii de chemare în judecată:

a) poate fi făcută de către reclamant numai până la primul termen la care părţile sunt legal citate;
b) poate fi făcută de reclamant până la începerea dezbaterilor asupra fondului;
c) se comunică pârâtului, în vederea formulării întâmpinării care, sub sancţiunea decăderii, va fi
depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la
dosarul cauzei.

95. Nu reprezintă o condiţie generală de exercitare a acţiunii civile:

a) calitatea procesuală;
b) existenţa dreptului subiectiv pretins;
c) interesul promovării acţiunii.

96. Încheierea de şedinţă:

a) este întocmită de grefier pentru fiecare şedinţă de judecată, inclusiv pentru termenul la care au
avut loc dezbaterile, hotărârea pronunţându-se în aceeaşi zi;
b) poate fi atacată separat, numai în cazurile prevăzute de lege;
c) este semnată numai de preşedintele completului de judecată, dacă judecata a avut loc în
şedinţă publică, fără prezenţa publicului.

97. Calitatea de parte în proces se poate transmite:

a) numai legal sau prin actul de dispoziţie al instanţei;
b) convenţional;
c) numai pe calea mostenirii, legale sau testamentare.

98. Pârâtul care nu a propus probele prin întâmpinare:

a) este decăzut din dreptul de a administra orice probă;
b) va cădea în pretenţii dacă reclamantul a propus probele prin cererea de chemare în judecată;
c) poate obţine încuviinţarea acestora în cursul procesului, dacă administrarea lor nu duce la
amânarea judecăţii.
99. Dacă se invocă în mod concomintent excepţiile autorităţii de lucru judecat,
litispendenţei şi lipsei dovezii calităţii de reprezentant, ordinea de soluţionare este:
a) excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, excepţia
litispendenţei;
b) excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, excepţia litispendenţei, excepţia autorităţii de
lucru judecat;
c) excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţia
litispendenţei.

100. Introducerea cererii de chemare în judecată:

a) întrerupe prescripţia extinctivă, indiferent de soluţia adoptată asupra cererii respective, şi are
ca efect curgerea unei noi prescripţii de acelaşi fel;
b) determină încetarea bunei-credinţe a pârâtului în acţiunile reale imobiliare;
c) este singura formă juridică de punere în întârziere a pârâtului-debitor.

101. Dacă intervine decesul pârâtului după închiderea dezbaterilor:

a) hotărârea pronunţată este legală;
b) cauza trebuie repusă pe rol pentru introducerea moştenitorilor;
c) instanţa va respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.

102. Dacă preşedintele completului de judecată este împiedicat să semneze hotărârea, ea va

fi semnată în locul său de:
a) un alt judecător din completul de judecată respectiv;
b) judecătorul din lista de permanenţă de la data semnării;
c) preşedintele instanţei.

103. Cursul perimării se suspendă:

a) cât timp durează suspendarea de drept a judecăţii;
b) de la momentul îndeplinirii unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de
către partea care justifică un interes;
c) cât timp durează suspendarea facultativă a judecăţii.

104. În cazul transmisiunii calităţii procesuale prin acte între vii cu titlu particular:
a) succesorul cu titlu particular este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoştinţă de existenţa
procesului, sau poate să fie introdus în cauză, la cerere ori din oficiu;
b) judecata va continua, în toate cazurile, numai cu succesorul cu titlu particular, care va fi
introdus în cauză la cerere sau din oficiu, înstrăinătorul fiind scos din proces;
c) hotărârea pronunţată contra înstrăinătorului nu va produce efecte şi contra succesorului cu titlu
particular, dacă acesta din urmă nu a fost introdus în cauză, chiar dacă succesorul cu titlu
particular a dobândit dreptul cu rea-credinţă.

105. Elementele acţiunii civile sunt:

a) principale, accesorii, adiţionale şi incidentale;
b) afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală;
c) părţile, obiectul şi cauza.
106. Cererea de recuzare:
a) se soluţionează în toate situaţiile de un alt complet al instanţei respective, în compunerea
căruia nu poate intra judecătorul recuzat;
b) va fi respinsă ca rămasă fără obiect, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, în cazul în
care se admite declaraţia de abţinere a judecătorului recuzat;
c) se soluţionează în camera de consiliu, în prezenţa părţilor, şi ascultându-l pe judecătorul
recuzat sau pe părţi numai dacă se apreciază că este necesar.

107. Executarea provizorie judecătorească:

a) se poate încuviinţa atât la cererea părţii interesate, cât şi din oficiu;
b) se poate încuviinţa numai după plata unei cauţiuni;
c) se poate suspenda numai cu plata unei cauţiuni.

108. Minuta, sub sancţiunea nulităţii hotărârii:

a) se va semna pe fiecare pagină de judecători şi de grefier;
b) se va semna pe fiecare pagină de judecători;
c) se va semna pe fiecare pagină de judecători şi, dacă este cazul, de magistratul asistent.

109. În procesul civil reprezentarea legală operează:

a) în cazul persoanelor fizice fără capacitate procesuală de exerciţiu;
b) în cazul persoanelor fizice fără capacitate procesuală de folosinţă;
c) în mod obligatoriu, în cazul entităţilor lipsite de personalitate juridică.

110. Renunţarea la dreptul pretins, spre deosebire de renunţarea la judecată:

a) poate avea loc în căile de atac, fără a fi necesar acordul pârâtului;
b) când renunţarea este făcută în căile extraordinare de atac, vor fi anulate hotărârile pronunţate
în cauză;
c) dă, ulterior, posibilitatea pornirii unui nou proces pentru valorificarea dreptului pretins.

111. Constituie achiesare a pârâtului la pretenţiile reclamantului:

a) lipsa nejustificată a pârâtului la termenul pentru care a fost legal citat la interogatoriu;
b) recunoaşterea pretenţiilor prin întâmpinare;
c) recunoaşterea pretenţiilor, dar invocând un alt izvor al acestora.

112. Calitatea de parte în proces se poate transmite:

a) numai legal sau prin actul de dispoziţie al instanţei;
b) convenţional;
c) numai pe calea moştenirii, legale sau testamentare.

113. Introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor persoane:

a) în procedura contencioasă, va putea fi dispusă chiar în apel;
b) va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe;
c) în procedura necontencioasă, implică în mod necesar acordul părţilor iniţiale.
114. Probele:
a) nu pot fi administrate întotdeauna şi după începerea dezbaterilor asupra fondului cauzei;
b) nu pot fi administrate dacă pârâtul nu este prezent, chiar dacă procedura de citare faţă de
acesta este legal îndeplinită;
c) pot fi solicitate exclusiv prin cererea de chemare în judecată, respectiv prin întâmpinare.

115. Incompatibilitatea absolută:

a) desemnează situaţia în care un judecător este oprit să ia parte la soluţionarea unei pricini, în
cazurile expres prevăzute de lege;
b) se aplică atât judecătorilor, cât şi avocaţilor;
c) este un incident procedural care priveşte normele de competenţă a instanţei.

116. Perimarea nu operează:

a) în cazul incapabililor;
b) dacă fără vina părţii, cererea nu a ajuns încă la instanţa competentă să o judece;
c) în cazul acţiunilor imprescriptibile.

117. Intervenţia voluntară se poate face la cererea:

a) reclamantului sau pârâtului;
b) unui terţ care justifică un interes;
c) unui terţ care trebuie întotdeauna să reclame un drept propriu.

118. Cererea de îndreptare a unei erori materiale:

a) se judecă în camera de consiliu;
b) se soluţionează, în toate cazurile, prin încheiere definitivă;
c) nu poate fi formulată de către pârât.

119. Renunţarea la dreptul subiectiv pretins:

a) nu poate avea loc, dacă s-a intrat în dezbaterea fondului, decât cu acordul pârâtului;
b) nu poate avea loc în faţa instanţei de recurs;
c) se poate face şi verbal, în şedinţa de judecată.

120. Asistarea:
a) devine aplicabilă numai dacă a fost invocată de instanţă din oficiu;
b) este incompatibilă cu citarea personală a minorului în cursul procesului;
c) poate fi acordată de părinţii sau tutorele minorului.

121. Potrivit legii, părţile sunt obligate:

a) să se prezinte personal la toate termenele de judecată;
b) să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmând, tot astfel, finalizarea
acestuia;
c) să îşi angajeze avocat, dacă asistenţa juridică este obligatorie.
122. Acţiunea (cererea) în constatare:
a) se judecă de urgenţă şi cu precădere;
b) este guvernată de regulile aplicabile procedurii necontencioase;
c) nu poate fi admisă dacă partea îşi poate valorifica dreptul pe calea contestaţiei la executare.

123. Cererea de chemare în judecat ă adresată instanţei:

a) care nu cuprinde semnătura se respinge ca nesemnată, dacă reclamantul nu a complinit această
lipsă în termenul acordat de instanţă în etapa regularizării cererii;
b) va fi însoţită de încă un exemplar dacă sunt chemaţi în judecată mai mulţi pârâţi, care au un
singur reprezentant;
c) se socoteşte de lege ca modificată, dacă reclamantul solicită valoarea obiectului pierdut.

124. Reprezentarea legală intervine:

a) în cazul persoanelor cu capacitate de exerciţiu restânsă şi al persoanelor puse sub interdicţie;
b) în cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate de exerciţiu (minorii sub 14 ani şi cei puşi sub
interdicţie judecătorească;
c) numai în cazul minorilor sub 14 ani.

125. Instanţa trebuie să suspende judecata dacă:

a) se iveşte un conflict de competenţă;
b) una dintre părţi, deşi legal citată, nu se prezintă la termenul de judecată;
c) s-a formulat o cerere de strămutare.

126. Este incompatibil judecătorul care:

a) este soţul avocatului dintr-un dosar penal al uneia dintre părţi;
b) a fost propus de reclamant ca martor în aceeaşi pricină;
c) este sesizat cu o cerere de revizuire îndreptată împotriva hotărârii pe care a pronunţat-o.

127. Achiesarea la hotărâre:

a) poate fi tacită;
b) nu poate fi făcută decât oral sau în scris, în faţa instanţei de judecată;
c) rezultă din atitudinea pârâtului care nu se opune la executarea hotărârii.

128. În funcţie de scopul material urmărit de reclamant, cererile în justiţie se clasifică în:
a) cereri patrimoniale şi cereri nepatrimoniale;
b) în realizarea dreptului, cereri în constatare şi cereri în constituire de drepturi;
c) cereri reale şi cereri personale.

129. De regulă, neîndeplinirea procedurii prealabile sesizării instanţei:

a) poate fi invocată de oricare dintre părţi, inclusiv de instanţă din oficiu, sub sancţiunea
respingerii cererii ca prematură;
b) nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancţiunea respingerii cererii ca
patură;
c) nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii.
130. Procurorul:
a) trebuie să participe la judecată dacă toate părţile din proces solicită aceasta;
b) poate să exercite căile de atac indiferent dacă a participat sau nu la judecata finalizată cu
hotărârea care se atacă;
c) poate să solicite punerea în executare a hotărârilor pronunţate în favoarea minorilor,
persoanelor puse sub interdicţie sau dispăruţilor.

131. Excepţiile procesuale:

a) vor fi soluţionate în ordinea stabilită de lege, dacă s-au invocat simultan mai multe excepţii;
b) pot fi invocate, întotdeauna, de părţi, procuror sau instanţă din oficiu;
c) nu constituie apărări de fond.

132. Excepţia lipsei calităţii procesuale active este o excepţie:

a) de fond, absolută şi peremptorie;
b) de procedură, absolută şi peremtorie;
c) de fond, relativă şi dilatorie.

133. Pronunţarea hotărârii:

a) nu poate fi amânată;
b) poate fi amânată de mai multe ori, pentru un termen care nu poate depăşi 15 zile;
c) poate fi amânată o singură dată, pentru un termen care nu poate depăşi 15 zile.

134. Condiţia ca o probă să fie concludentă presupune ca aceasta:

a) să aibă legătură cu obiectul procesului;
b) să nu tindă la dovedirea unor fapte imposibile;
c) să se refere la împrejurări de natură să ducă la soluţionarea cauzei.

135. Cererea de intervenţie principală:

a) este o cerere adiţională;
b) poate fi formulată în faţa primei instanţe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond;
c) poate fi formulată în faţa instanţei de apel numai cu acordul expres sau tacit al părţilor.

136. Se poate formula o cerere de chemare în judecată, chiar dacă interesul de a acţiona nu
este născut şi actual:
a) dacă scopul acesteia este de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau de a
preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara;
b) ori de câte ori reclamantul a comunicat pârâtului, înainte de introducerea cererii, intenţia sa de
a se adresa justiţiei;
c) dacă cererea de chemare în judecată este introdusă de procuror.

137. În ceea ce priveşte soluţionarea unui proces civil:

a) în cazul în care probele propuse de părţi nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a
procesului, judecătorul este obligat, sub sancţiunea nulităţii hotărârii, să administreze probe din
oficiu, cu punerea prealabilă în discuția părţilor a acestui aspect;
b) judecătorul are dreptul de a invoca din oficiu încălcarea oricăror norme de procedură care au
legătură cu procesul;
c) în cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va
dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc.

138. Este adevărat că:

a) hotărârea prin care se admite excepția de necompetență și se dispune trimiterea dosarului la
instanța judecătorească competentă este supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară;
b) cererea prin care asiguratul solicită despăgubiri de la societatea de asigurare se va putea face și
la instanța de la domiciliul sau sediul asiguratului;
c) dacă instanţa se declară necompetentă şi respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor
române, hotărârea este supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară.

139. Acțiunea civilă:

a) având ca obiect plata chiriei pentru un imobil închiriat nu este o acțiune reală;
b) va fi respinsă fără a se analiza fondul litigiului, dacă instanța constată că dreptul subiectiv
pretins de reclamant nu există;
c) va fi respinsă fără a se analiza fondul dreptului, dacă se admite excepția lipsei calității
procesuale active.

140. Sunt cereri personale:

a) cererea prin care locatarul îl cheamă în judecată pe locator, solicitând obligarea acestuia din
urmă la predarea imobilului ce formează obiectul contractului de locaţiune;
b) cererea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de
vânzare a unui imobil;
c) cererea prin care se apără un dezmembrământ al dreptului de proprietate cu privire la un
imobil.

141. Împuternicirea de a reprezenta, într-un proces civil, o persoană fizică, dată

mandatarului:
a) care nu are calitatea de avocat, se dovedeşte prin înscris sub semnătură legalizată;
b) care nu are calitatea de avocat, poate fi dată şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi
consemnată în încheierea de şedinţă;
c) care nu are calitatea de avocat, dă dreptul acestuia de a pune concluzii asupra excepţiilor
procesuale, fără să fie asistat de avocat, în cazul în care mandatarul este rudă până la gradul al
treilea inclusiv cu partea pe care o reprezintă, dacă este licenţiat în drept.

142. Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă a actelor de procedură trebuie
invocată:
a) la primul termen de judecată, pentru neregularităţile săvârşite până la începerea judecăţii, dacă
întâmpinarea nu este obligatorie;
b) pentru neregularităţile săvârşite în cursul judecăţii, până la termenul imediat următor
termenului la care s-a săvârşit neregularitatea, dacă partea este prezentă;
c) pentru neregularităţile săvârşite în cursul judecăţii, la termenul de judecată imediat următor şi
înainte de a pune concluzii pe fond, dacă partea nu este prezentă.
143. Împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată pronunţată în
procedura de regularizare:
a) atât reclamantul cât şi pârâtul vor putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat
să se revină asupra măsurii anulării;
b) reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la data
comunicării încheierii;
c) reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, iar, în caz de admitere a acestei cereri,
cauza se va trimite la un alt complet decât cel iniţial învestit.

144. Arătarea titularului dreptului, spre deosebire de cererea de chemare în garanție:

a) nu parcurge etapa admisibilității în principiu;
b) nu trebuie făcută în forma unei cereri de chemare în judecată;
c) poate fi făcută doar de către pârât.

145. Nu este adevărat că:

a) prin cererea reconvenţională, pârâtul poate chema în judecată şi alte persoane pe lângă
reclamantul din cererea principală;
b) în cazul modificării cererii de chemare în judecată, legea prevede expres că întâmpinarea
trebuie formulată în termen de 10 zile de la comunicarea cererii modificate;
c) întâmpinarea față de cererea de chemare în judecată modificată va fi cercetată de reclamant la
dosarul cauzei.

146. Hotărârea judecătorească:

a) poate fi lămurită cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea considerentelor hotărârii ori
dacă acestea sunt contradictorii, la cererea părților, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu
citarea părţilor;
b) se va întocmi în două exemplare originale;
c) se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă.

147. Cheltuielile de judecată:

a) reprezentând taxele judiciare de timbru nu pot fi micșorate de instanța judecătorească;
b) reprezentând onorariul de avocat pot fi reduse de instanța judecătorească, numai la cererea
părții interesate;
c) asupra cărora prima instanță a omis să se pronunțe pot fi obţinute pe calea apelului împotriva
hotărârii de primă instanţă.

148. Mărturisirea:
a) poate fi făcută doar în cadrul procedurii interogatoriului;
b) poate conduce la confruntarea părților în procesul civil, când ambele părţi sunt de față la
luarea interogatoriului;
c) extrajudiciară verbală nu poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori nu este admisă.
149. Declarația de abținere:
a) nu poate fi făcută și de grefier;
b) dacă este încuviințată, nu conduce, în niciun caz, la refacerea actelor de procedură îndeplinite
în cauză;
c) dacă este respinsă, încheierea privind această soluție nu este supusă niciunei căi de atac.

150. Procedura regularizării cererii de chemare în judecată se aplică:

a) cererilor introductive de instanță;
b) tuturor cererilor incidentale care trebuie să îmbrace, conform legii, forma cererii de chemare
în judecată;
c) cererilor adiționale.