I.

Obiectivele specifice temei

 
•&νβσπ;Înţelegerea noţiunii de capacitate de exerciţiu;
 
•&νβσπ;Înţelegere  caracterelor capacităţii civile de exerciţiu
 
•&νβσπ;Înţelegerea caracterelor juridice ale capacităţii
 
 
 
  II. Cuvinte Cheie: persoană fizică, capacitate civilă, capacitate de exerciţiu
 
 
 
III. Rezumat
 
Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice ca acea parte a capacităţii civile a omului care
constă în aptitudinea acestuia de a dobândi şi exercita drepturi civile şi de a-şi asuma şi executa
obligaţii civile prin încheierea de acte juridice civile. Capacitatea de exerciţiu restrânsă este
aptitudinea minorului de 14-18 ani de a dobândi şi exercita drepturi civile şi de a-şi asuma şi
executa obligaţii civile prin încheierea, personal, a anumitor acte juridice civile. Ca element de
noutate, N. C. civ. recunoaşte şi o capacitate de exerciţiu anticipată, „pentru motive temeinice”
minorului care a împlinit 16 ani.
 
 
 
  
 
IV. Timpul estimat pentru studiul individual: 3 ore
 
 
 
V. Conţinutul dezvoltat al temei
 
1. Noţiune şi caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu
 
a) Definiţia capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice
 
Aşa cum a rezultat din expunerea anterioară, în structura capacităţii civile a omului intră
două elemente: capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. Chiar dacă o persoană are
capacitate de folosinţă, aceasta nu înseamnă ca ea poate să încheie acte juridice. Pentru a putea
încheia astfel de acte, o persoană trebuie să fie conştientă de faptele sale şi de urmările acestor
fapte, să ajungă la o anumită maturitate psihică sau, altfel spus, să capete capacitate de exerciţiu.
 
O parte componentă a capacităţii civile este capacitatea de exerciţiu. Capacitatea de
exerciţiu este capacitatea persoanei de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile,
 săvârşind acte juridice sau, în definiţia Noului Cod civil, „aptitudinea persoanei de a încheia
singură acte juridice civile” (art. 37).
 
Pornind de la aceste premise, definim capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice ca acea
parte a capacităţii civile a omului care constă în aptitudinea acestuia de a dobândi şi exercita
drepturi civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţii civile prin încheierea de acte juridice civile.
 
 
         
 
Reţineţi! Capacitatea de exerciţiu este aptitudinea persoanei de a-şi exercita drepturile civile
şi de a-şi asuma obligaţii.
 
 
 
 
Felurile capacităţii de exerciţiu
 
-lipsa totală a capacităţii de exerciţiu –minorii sub 14 ani şi persoanele puse sub interdicţie;
 
-capacitatea de exerciţiu restrânsă –minorii cu vârste între 14-18 ani
 
-capacitatea deplină de exerciţiu –majorii, persoanele care au împlinit 18 ani
 
 
 
b) Caracterele juridice ale capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice
 
Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice înfăţişează următoarele caractere juridice:
 
–p legalitatea capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice înseamnă că instituirea, stabilirea
conţinutului, precum şi încetarea sunt de domeniul exclusiv al legii, aceste aspecte nefiind de
domeniul voinţei individuale;
 
–p Generalitatea capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice se referă la conţinutul acesteia şi
constă în aptitudinea omului de a dobândi şi exercita drepturile civile şi de a-şi asuma şi executa
obligaţiile civile prin încheierea oricăror acte juridice civile, cu excepţia celor oprite prin lege.
 
Gradul de generalitate diferă, după cum e vorba de capacitatea de exerciţiu deplină ori
capacitatea de exerciţiu restrânsă.
 
–p Inalienabilitatea capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă imposibilitatea
oricărei persoane de a renunţa în tot sau în parte la capacitatea de exerciţiu.
 
 –p Intangibilitatea capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice este imposibilitatea de a lipsi
pe cineva, în tot sau în parte, de capacitatea de exerciţiu, în afară de cazurile şi condiţiile stabilite
de lege.
 
–p Egalitatea capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice este stabilită, în comun, cu
egalitatea capacităţii de folosinţă.
 
 
         
 
Ce se înţelege prin egalitatea capacităţii de folosinţă? (revedeţi tema anterioară)
 
 
 
 
2. Premisele şi felurile capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice
 
a) Premise
 
Două sunt aceste premise, şi anume: existenţa capacităţii de folosinţă a persoanei fizice;
existenţa discernământului, adică a puterii omului de a-şi reprezenta corect consecinţele juridice
ale manifestării sale de voinţă.
 
Prima premisă nu ridică probleme, deoarece, după cum am precizat, un caracter juridic al
capacităţii de folosinţă a persoanei fizice este universalitatea sa: aparţine tuturor oamenilor.
 
A doua premisă se înfăţişează diferit, în principal, de vârsta omului: într-o primă perioadă,
de frăgezime a vârstei, nu există discernământul vieţii juridice civile; apoi, discernământul
începe să se formeze, să se dezvolte, să se consolideze; în fine, de la o anumită vârstă, omul
trebuie prezumat că a dobândit experienţa necesară vieţii juridice civile proprii.
 
În afară de vârstă, discernământul este în funcţie şi de sănătatea minţii.
 
b) Feluri
 
Ţinând seama de existenţa şi de calitatea discernământului omului, având în vedere
înaintarea lui în vârstă, capacitatea de exerciţiu are trei ipostaze: lipsa capacităţii de exerciţiu;
capacitatea de exerciţiu restrânsă; capacitatea de exerciţiu deplină. Aceste ipostaze ori feluri ale
capacităţii de exerciţiu necesită anumite caracterizări, pe care le vom face în continuare.
 
3. Lipsa capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice
 
a) Categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de exerciţiu
 
Nu au capacitatea de exerciţiu:
 
 –p minorul care nu a împlinit vârsta de paisprezece ani;
 
–p persoana pusă sub interdicţie
 
De reţinut că această enumerare este limitativă. Prin urmare, nu există, potrivit dreptului
civil român, şi alte persoane fizice lipsite de capacitatea de exerciţiu.
 
b) Reprezentarea legală a persoanelor fizice lipsite de capacitatea de exerciţiu
 
Pentru cei ce nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se fac de reprezentanţii lor legali.
Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor şi de a-l reprezenta
în actele civile până la data la care el împlineşte vârsta de paisprezece ani (similar pentru tutore).
În anumite cazuri, reprezentarea legală este realizată de curatorul celui lipsit de capacitate de
exerciţiu.
 
c) Actele juridice civile permise celui lipsit de capacitatea de exerciţiu
 
Fiind o măsură de ocrotire a persoanei fizice, lipsa capacităţii de exerciţiu datorată lipsei de
discernământ nu trebuie să funcţioneze împotriva acestei finalităţi, ci numai atât cât e necesar.
 
De aceea, cu toate că legea civilă nu prevede expres asemenea acte, totuşi, doctrina şi
jurisprudenţa admit, constant, soluţia valabilităţii actelor încheiate de o asemenea persoană, dacă
e vorba despre: acte de conservare, care, prin definiţie, nu pot fi vătămătoare, indiferent cine le
face (majorul, minorul ori interzisul); asemenea acte sunt: somaţia, întreruperea unei prescripţii
prin cererea de chemare în judecată etc.; acte mărunte, care se încheie zilnic, pentru nevoile
obişnuite ale traiului (cumpărare de rechizite şcolare, dulciuri etc.).
 
d) Încetarea stării juridice a lipsei capacităţii de exerciţiu
 
Pentru minor, lipsa capacităţii de exerciţiu încetează fie prin împlinirea vârstei de 14 ani
(când dobândeşte capacitatea de exerciţiu restrânsă), fie prin moarte.
 
Pentru interzisul judecătoresc, lipsa capacităţii sale de exerciţiu încetează fie prin ridicarea
interdicţiei, fie prin moarte.
 
4. Capacitatea de exerciţiu restrânsă
 
a) Definiţia capacităţii de exerciţiu restrânse
 
Capacitatea de exerciţiu restrânsă este aptitudinea minorului de 14-18 ani de a dobândi şi
exercita drepturi civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţii civile prin încheierea, personal, a
anumitor acte juridice civile.
 
b) Începutul capacităţii de exerciţiu restrânse
 
 Din conţinutul dispoziţiilor legale sus-menţionate, care se referă la minorul „care a împlinit
paisprezece ani”, rezultă că începutul capacităţii de exerciţiu restrânsă este marcat de data
împlinirii vârstei de 14 ani. Trebuie precizat că, pentru a funcţiona regula dobândirii capacităţii
de exerciţiu restrânse la împlinirea vârstei de 14 ani, este necesar ca, până la această vârstă,
minorul să nu fi fost pus sub interdicţie judecătorească.
 
c) Conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânse
 
Pentru determinarea conţinutului capacităţii de exerciţiu restrânse apare ca utilă clasificarea
actelor juridice civile, prin raportarea lor la minorul de 14-18 ani, după cum urmează:
 
–p Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia valabil, personal şi
singur, fără vreo încuviinţare prealabilă. Din această categorie fac parte: actele pe care le putea
încheia până la împlinirea vârstei de 14 ani (actele de conservare şi actele mărunte); actele de
administrare, dacă nu sunt lezionare;minorul care a împlinit vârsta de 15 ani poate să încheie acte
juridice referitoare la munca, la îndeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, cu
încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui, precum şi cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă
este cazul (N. C. civ., art. 42); dacă a împlinit 16 ani, poate dispune, prin testament, de jumătate
din ceea ce ar fi putut dispune dacă ar fi fost major.
 
–p Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia valabil, personal, dar
numai cu încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal. Din această categorie fac parte actele de
administrare, atât cele privitoare la un bun (ut singuli), cât şi cele care privesc patrimoniul
minorului. Sunt asemenea acte: închirierea unui bun, contractul de antre-priză pentru repararea
unui bun etc.
 
–p Acte juridice civile pe care minorul de 14-18 ani le poate încheia, personal, dar cu dublă
încuviinţare (a ocrotitorului legal şi a autorităţii tutelare). Din această categorie fac parte actele
de dispoziţie, precum înstrăinarea, grevarea cu o sarcină reală (gaj, ipotecă), renunţarea la un
drept sau tranzacţia.
 
–p Acte juridice civile interzise minorului de 14-18 ani (dar permise majorului). Minorul
nu poate să facă, nici chiar cu încuviinţare, donaţii şi nici să garanteze obligaţia altuia. De
asemenea este oprit să se încheie acte juridice între tutore, soţul, o rudă în linie dreaptă ori fraţii
sau surorile tutorelui, de o parte şi minor, de alta.
 
d) Încetarea capacităţii de exerciţiu restrânse
 
Capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează în următoarele cazuri: la împlinirea vârstei de
18 ani, când se dobândeşte deplina capacitate de exerciţiu; dacă femeia se căsătoreşte înainte de
18 ani (de la 16 ani, iar în anumite condiţii, chiar de la 15 ani), când, de asemenea, ea dobândeşte
deplina capacitate de exerciţiu; dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească (ceea ce îl
face să devină lipsit de capacitate de exerciţiu, total); prin moarte (când încetează şi capacitatea
de folosinţă).
 
5. Capacitatea de exerciţiu deplină
 
a) Definiţia capacităţii de exerciţiu depline
 
Deplina capacitate de exerciţiu a persoanei fizice poate fi definită ca aptitudinea omului de
a dobândi şi exercita drepturile civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţiile civile prin încheierea
– personal şi singur – a tuturor actelor juridice civile.
 
Din definiţie rezultă că însuşirea capacităţii de exerciţiu de a fi deplină rezidă în trei
caracteristici: 1) actele juridice civile se încheie personal (iar nu prin reprezentant legal, ca în
cazul lipsei capacităţii de exerciţiu); desigur, chiar în cazul în care omul cu deplină capacitate de
exerciţiu încheie actul juridic civil prin reprezentare, aceasta este o reprezentare convenţională,
izvorâtă din contractul de mandat, pe care-l încheie personal; 2) actele juridice civile le încheie
singur (fără vreo încuviinţare prealabilă, ca în cazul capacităţii de exerciţiu restrânsă; 3) persoana
cu capacitate deplină de exerciţiu poate încheia toate actele juridice civile; desigur, atributul
„toate” nu exclude unele acte interzise, oprite chiar şi pentru cel cu capacitate de exerciţiu
deplină; spunând aceasta avem în vedere faptul că îngrădirile capacităţii de folosinţă reprezintă,
în acelaşi timp, şi îngrădiri ale capacităţii de exerciţiu.
 
b) Începutul capacităţii de exerciţiu depline
 
Capacitatea deplină de exerciţiu începe de la data când persoana devine majoră. Persoana
devine majoră la împlinirea vârstei de optsprezece ani. Minorul care se căsătoreşte dobândeşte,
prin aceasta, capacitatea deplină de exerciţiu. De asemenea, conform Noului Cod civil, minorul
care a împlinit vârsta de 16 poate, aşa cum am arătat mai sus, poate căpăta, atunci când există
motive temeinice, capacitate de exerciţiu anticipată.
 
c) Conţinutul capacităţii de exerciţiu depline
 
Definiţia capacităţii de exerciţiu depline a persoanei fizice exprimă, sintetic, tocmai
conţinutul ei: aptitudinea omului de a încheia, personal şi singur, orice act juridic civil, prin care
dobândeşte ori exercită un drept subiectiv civil sau îşi asumă ori execută o obligaţie civilă.
 
Cum nu se poate face o prezentare exhaustivă a drepturilor şi a obligaţiilor civile, este
evident că nu poate fi prezentat conţinutul capacităţii de exerciţiu depline decât generic, iar nu şi
printr-o enumerare a actelor juridice civile care sunt la îndemâna persoanei fizice cu capacitate
de exerciţiu deplină. Este, însă, necesar a sublinia că nu intră în acest conţinut acele acte care
sunt oprite de lege, printr-o limită a capacităţii de folosinţă a persoanei fizice.
 
d) Încetarea capacităţii de exerciţiu depline
 
Aceste cazuri sunt următoarele: o dată cu încetarea capacităţii de folosinţă (adică prin
moarte); prin punerea sub interdicţie judecătorească; prin anularea (desfiinţarea) căsătoriei,
înainte ca femeia să fi împlinit 18 ani.
 
 
 
 6. Sancţiunea nerespectării regulilor capacităţii de exerciţiu
 
Încălcarea regulilor privitoare la capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice se poate solda
cu: consecinţe penale, dacă nu s-au respectat intangibilitatea ori egalitatea capacităţii de exerciţiu
(potrivit art.247 C. pen.); nulitatea relativă a actului juridic; aceasta este sancţiunea specifică în
materia capacităţii de exerciţiu.
 
 
 
Întrebări recapitulative
 
1. Ce este capacitatea generală a persoanei fizice?
 
2. Ce este capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice?
 
3. Care sunt caracteristicile capacităţii de exerciţiu?
 
 
 
Teste de evaluare
 
1. Care sunt persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă?
 
a) barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie;
 
b) femeia de 16 ani casatorita;
 
c) minorii intre 14 si 18 ani.
 
 
 
2. Care sunt persoanele fara capacitate de exercitiu ?
 
a) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;
 
b) minorul cu varsta intre 14 şi 18 ani;
 
c) persoanele decazute din drepturile parintesti.
 
 
 
3. În ce situatii inceteaza capacitatea de exercitiu deplina?
 
a) prin punere sub interdictie;
 
b) prin desfacerea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 21 de ani;
 
c) prin anularea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 21 de ani.