EVALUARE

Pondere evaluare activitate pe parcurs - 100% - (nota minimă 5)

100% evaluare pe parcurs: 50% evaluare curs + 50% evaluare seminar

Evaluare la CURS (50%) – test grilă on-line (10 decembrie 2021).

- studenţii care doresc să-şi mărească nota la lucrarea de evaluare de la curs sau
nu s-au prezentat pentru susţinerea acesteia au posibilitatea să susțină on-line o
altă lucrare de reevaluare, în data de 7 ianuarie 2022, on-line.

Evaluare la SEMINAR (50%) - 10 puncte

1. lucrare scrisă ( 4 decembrie 2021, on-line) – 7p
2. participare activă la discuţiile de seminar – 2p
3. prezenţă seminar -1p
BONUS: 2 puncte pentru elaborarea unui proiect intitulat (1 punct - predare
proiect și 1 punct – prezentare proiect): Acte necesare pentru transformarea unei
societăți cu răspundere limitată (SRL) într-o societate pe acțiuni (SA)
 UNITATEA DE STUDIU I. STATUL ŞI NORMA JURIDICĂ

I.1. STATUL
I.1.1. Noţiunea de stat
I.1.2. Elementele statului
I.1.3. Forma statului

I.2. DREPTUL
I.2.1. Noţiunea de drept
I.2.2. Principiile dreptului
 NOŢIUNEA DE STAT

I.1.1. STAT - esenţială pentru dezvoltarea societăţii, evoluţie continuă

- lat. = status, diferite accepţiuni, sens juridic, sociologic, filozofic,
politic
sens larg: entitate politică existentă pe un teritoriu, unde se află o anumită
populaţie asupra căreia se exercită puterea de stat
sens restrâns: ansamblul autorităţilor publice care, deținând monopolul
asupra creării şi aplicării dreptului, a cărui respectare o poate garanta prin
forţa sa de constrângere, asigură organizarea şi conducerea societăţii

I.1.2. ELEMENTELE STATULUI

TERITORIUL - spaţiul geografic asupra căruia se exercită suveranitatea;
delimitat de frontiere, alcătuit din sol, subsol, ape și coloana de aer de
deasupra acestora.
POPULAŢIA - totalitatea persoanelor care se află pe un anumit teritoriu
PUTEREA DE STAT
Puterea legislativă: Parlament
Puterea executivă: Guvern şi Preşedinte
Puterea judecătorească: instanţele judecătoreşti
 STATUL ŞI DREPTUL
I.1.3. FORMA STATULUI
Forma de guvernământ: republica şi monarhia
Structura de stat: unitar şi federal
Regimul politic: monocratic, oligarhic, democratic

I.2.1. Noţiunea de drept

DREPTUL - asigură cadrul legal pentru desfăşurarea tuturor activităţilor
- fenomen social complex
- lat. = directus
DREPTUL - totalitatea normelor juridice generale şi obligatorii,
elaborate, instituite şi recunoscute de către stat în vederea reglementării
relaţiilor sociale, respectarea acestor norme putând fi impusă la nevoie
prin forţa de constrângere a statului.
Sistemul juridic – cuprinde fenomene juridice, totalitatea normelor
juridice, structurile instituţionale juridice create pentru aplicarea acestora,
conştiinţa juridică
Sistemul dreptului - de origine romano-germană, organizat în ramuri de
drept şi instituţii juridice
 DREPTUL
Sensuri - drept obiectiv
- drept subiectiv
- drept ca ştiinţă

Sistemul dreptului:

Ramura de drept - ansamblul distinct de norme juridice, legate organic

între ele, care reglementează relaţii sociale cu acelaşi specific (Dreptul
comercial, Dreptul civil, Dreptul penal, Dreptul muncii)

Instituţia juridică - totalitatea normelor juridice care reglementează o

anumită categorie, o grupă unitară de relaţii sociale (contractul,
proprietatea)

Principiile fundamentale - stau la baza normelor juridice ce alcătuiesc o

ramură juridică (principiul legalităţii, principiul libertăţii şi egalităţii,
principiul echităţii şi justiţiei, principiul responsabilităţii)
 Organizarea formală a normelor juridice. Izvoarele de drept

IZVOR DE DREPT
- în sens material: condiţiile sociale, economice, politice, culturale care
conturează existenţa unei comunităţi și influenţează voinţa generală,
inclusiv dreptul;
- în sens formal: forma în care se manifestă voinţa generală pentru a
deveni obligatorie pentru individ şi societate.

LEGEA – principal izvor de drept

- DEFINIŢIE - act normativ al puterii legislative (Parlament),
elaborat după o anumită procedură, reglementează cele mai importante
relaţii sociale şi are forţă juridică superioară faţă de celelalte acte
normative
- clasificare a legilor: - Constituţia = legea fundamentală
- legi constituţionale
- legi organice
- legi ordinare
 IZVOARELE DE DREPT

LEGEA
Acte normative subordonate legii
- Decrete ale Preşedintelui României cu caracter normativ
- Ordonanţele de urgență ale Guvernului
- Ordinele cu caracter normativ şi instrucţiunile miniştrilor
- Decizii, dispoziţii, hotărari ale administraţiei publice locale
-Tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale încheiate de
România
Cutuma - regulă de conduită formată spontan, ca urmare a aplicării sale
repetate, timp îndelungat, de către o colectivitate umană; aplicabilitate
restrânsă
Izvoare interpretative
Doctrina – totalitatea părerilor, opiniilor, interpretărilor juriştilor, a
specialiştilor în drept
Jurisprundenţa – totalitatea hotărârilor judecătoreşti
 STATUL ŞI DREPTUL

CONSTITUŢIA

LEGEA

ALTE ACTE NORMATIVE

CUTUMA
 NOŢIUNEA DE NORMĂ JURIDICĂ

A. Norma juridică = regulă de conduită socială, generala, impersonala si

obligatorie, a carei respectare poate fi asigurata, la nevoie, cu ajutorul
fortei de constrangere a statului

B.Trăsăturile normei juridice

Caracter social - ordonează şi reglementează relaţiile interumane şi
diversitatea activităţilor care se desfăşoară în cadrul societăţii
Caracter general şi impersonal - nu se adresează unui singur individ, ea se
adresează tuturor membrilor colectivităţii
Caracter prescriptiv (tipic) - conduita impusă pentru o situaţie determinată
este una standard
Caracter obligatoriu - trebuie respectata, având un caracter imperativ
Caracter sancţionator - nerespectarea normei juridice atrage de cele mai
multe ori o sancţiune
Caracter imprescriptibil - se aplică ori de câte ori situaţia o cere
 C. Structura normei de drept

Structura tehnico-juridică - FORMA sub care norma juridică este

redactată , organizată pe titluri , capitole, secţiuni, articole,
alineate, litere, puncte, teze.
ARTICOLUL – cea mai importantă parte a structurii tehnico-juridice a
normei de drept

Structura logico-juridică

Norma juridică

IPOTEZA DISPOZIŢIA SANCŢIUNEA

(împrejurări, (conduita de (consecinţa
condiţii, persoane) urmat) nerespectării
dispoziţiei)
 D. Acţiunea normelor juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

1. Acţiunea normelor juridice în timp:

-intrarea în vigoare: articolul 78 din Constituţie: legea se publică în
Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la publicare
sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei
- se aplică numai pentru viitor: principiul neretroactivităţii
- excepţii: retroactivitatea şi ultraactivitatea
- ieşirea din vigoare: norma veche încetează să îşi mai producă efectele
ca urmare a apariţiei unei norme juridice noi;
- modalităţi: abrogarea şi căderea în desuetudine
Acţiunea normelor juridice în spaţiu:
- principiul teritorialităţii
- excepţia extrateritorialităţii

2. Acţiunea normelor juridice asupra persoanelor - o distincţie între mai

multe categorii de indivizi care locuiesc pe teritoriul unui stat în funcţie de
cetăţenie: cetăţeni, străini şi apatrizi
VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE