TEORIA ECONOMICĂ A FIRMEI (I).

Factorii de producţie.
Randamentele factorilor de
producţie
 PLANUL TEMEI
• Firma – agent economic producător
• Sistemul factorilor de producţie
• Productivitatea medie şi cea
marginală ale factorilor de producţie
• Legea productivităţii marginale
descrescânde
• Combinarea factorului de producţie
variabil cu factorul fix. Stadiile
producţiei
 FIRMA – AGENT PRODUCĂTOR
• Firma: sistem tehnico-economic, cadru de
combinare a factorilor de producţie
• Scopul urmărit prin funcţionarea
firmei: obţinerea de profit maxim în
condiţii date (cu un volum dat de factori
de producţie)

• Deciziile firmei în calitate de agent

producător:
- Ce să producă (specializare) ?
- Cât să producă (dimensionare) ?
- Pentru cine să producă (pentru plătitorii
cărui preţ) ?
 FUNCŢIONAREA FIRMEI
Intrări Transformări Ieşiri

L Combinare,
K transformare
N
a factorilor Q
de producţie
Neo Volumul
producţiei

Decizii

L- munca; K – capitalul tehnic; N – factorul natural; Neo – neo-factorii de producţie

 SISTEMUL FACTORILOR DE
PRODUCŢIE
• Factori de producţie clasici (tradiţionali):
- munca şi natura: factori originari
- capitalul tehnic: factor derivat
• Neo-factorii de producţie:
– spiritul întreprinzător (antreprenoriatul)
• initiativa (proiect) de afaceri
• asumarea riscurilor

• tehnologiile
• cunoştinţele
• organizarea: a se vedea exemple la https://
ritholtz.com/2013/07/
organizational-charts-of-amazon-apple-facebook-mi
crosoft
/
 COMBINAREA FACTORILOR DE
PRODUCŢIE
- factorii de producţie sunt atraşi în firmă de pe pieţele de
factori de producţie (de ex., piaţa muncii)
- întreprinzătorul/conducerea executivă a firmei asigură
gestionarea procesului de combinare şi transformare a
factorilor de producţie în rezultate ale producţiei
- relatia cantitativă dintre volumul factorilor de producţie
utilizaţi şi rezultatul producţiei este redată de funcţia de
producţie

Funcţia de producţie:
Q = f(K, L,….)
PRODUCTIVITATEA FACTORILOR
DE PRODUCŢIE
Productivitatea unui factor de productie reprezinta
eficienta cu este utilizat factorul de productie
respectiv in procesul de productie

Q: volumul producţiei totale (unitǎţi fizice)

f: volumul de factor de productie utilizat

Productivitatea medie:
Q
WM =
f
Productivitatea marginalǎ:
ΔQ
Wmg =
Δf
 ABORDAREA PE TERMEN SCURT ŞI
CEA PE TERMEN LUNG LA NIVEL DE FIRMǍ

- termenul scurt se referǎ la perioada

de timp în care un factor de
producţie considerat constant (de
ex., capitalul tehnic fix) rǎmâne la
nivelul existent (nu se modificǎ);
- pe termen lung, toţi factorii de
producţie sunt variabili
 UTILIZAREA FACTORULUI DE
PRODUCŢIE VARIABIL “MUNCA”
L Q WM Wmg
(numǎr (volum (productivita (productivita-
angajaţi) producţie, -tea medie) tea marginală)
buc.)
1 4 4 4
2 10 5 6
3 20 6,67 10
4 25 6,25 5
5 29 5,8 4
6 32 5,3 3
7 34 4,87 2
8 35 4,37 1
9 35 3,69 0
10 33 3,3 -2
 CURBELE PRODUCTIVITĂŢII MEDII ŞI
MARGINALE ALE FACTORULUI VARIABIL

Q
Stadiul Stadiul Stadiul
I II III

WM

f
Q: volumul productiei totale Wmg
f: volumul de factor de productie variabil utilizat
WM: productivitatea medie a factorului variabil
Wmg: productivitatea marginala a factorului variabil
 CURBA PRODUCȚIEI TOTALE ŞI CELE ALE
PRODUCTIVITĂTII MEDII ŞI MARGINALE ALE
FACTORULUI DE PRODUCȚIE VARIABIL

WM
Wmg
f
Stadiul I Stadiul II Stadiul III

Legenda:
Q: volumul productiei totale
f: volumul de factor de productie variabil utilizat
WM: productivitatea medie a factorului variabil
Wmg: productivitatea marginala a factorului variabil
 INTERPRETAREA ECONOMICĂ
A GRAFICELOR PRECEDENTE
Curba productivităţii marginale
intersectează curba productivităţii
medii în punctul de maxim al acesteia
din urmă.
În aceste condiţii:
• Wmg > WM → WM creŞte

• Wmg = WM → WM este maxim

• Wmg < WM → WM scade

 LEGEA PRODUCTIVITĂŢII
MARGINALE DESCRESCÂNDE
• când producătorul majorează succesiv
cantitatea de factor variabil, dincolo de un
anumit nivel, productivitatea marginală a
acestui factor capătă o tendinţă de
descreştere; astfel, pe ramura
descrescătoare a curbei sale, productivitatea
marginală ia valori din ce în ce mai mici
(iniţial valori pozitive, apoi valoarea zero şi
apoi valori negative)
• această tendinţă de descreştere a
productivităţii marginale a factorului variabil
se datorează limitării impuse de factorul de
producţie fix, sub aspectul proporţiilor
combinării sale cu factorul de producţie
variabil
COMBINAREA FACTORULUI FIX CU
CEL VARIABIL PE TERMEN SCURT

• Încadrarea volumului de factor de producţie variabil în

stadiul I al producţiei nu este raţională, deoarece, în
acest stadiu, eficienţa combinării factorului variabil cu
cel fix mai poate fi încă îmbunătăţită, ceea ce
înseamnă că situaţia din acest stadiu nu este optimă

• Încadrarea volumului de factor de producţie variabil în

stadiul III al producţiei este iraţională, deoarece
fiecare punct de pe ramura decrescătoare a curbei Q
are un corespondent pe ramura crescătoare a acestei
curbe, unde consumul de factor variabil este mai mic

• Concluzie: este raţional ca volumul de factor de

producţie variabil utilizat să se încadreze în stadiul II
al producţiei
 RANDAMENTE DE SCARĂ
Forma generală a funcţiei de producţie a firmei:

Y = f(X1,X2, … Xn)

- randamente de scară crescătoare:

λY > f(λX1, λX2, … λXn)

- randamente de scară constante:

λY = f(λX1, λX2, … λXn)

- randamente de scară descrescătoare:

λY < f(λX1, λX2, … λXn)
Legenda:
Y: volumul producţiei
X1, X2, … Xn : volumul factorilor de producţie utilizaţi
λ: factor de scară