Toate Grilele

Capitolul I: Apariţia si dezvoltarea ciberneticii
Grile Capitolul I
1. Care dintre următorii savanţi a fost un precursor al ciberneticii?

a. Norbert Wiener
b. Ştefan Odobleja
c. Ross Ashby
d. Stuart Kaufmann
2. Care sunt cercetatorii care au extins pentru prima dată mecanismele feedback de reglare la fiinţe si la maşini:
a. Norbert Wiener, Arturo Rosenblueth, Julian Bigelow
b. Andre Marie Ampère, Claude Bernard, Henry Poincaré
c. Norbert Wiener, Bertrand Russell, Whitehead
d. Gregory Bateson, Denis Weaver, Claude Bernard
3. Legea emergenţei (formulată de Hartmann şi denumită de el novum) este următoarea:

a. Elementele categoriale se modifică în cursul recurenţei către nivelele superioare;
b. Categoriile inferioare se regăresc la nivelele superioare ca subcomponente ale categoriilor superioare,
dar niciodată invers;
c. Nivelele diferite nu se dezvoltă continuu, ci în salturi.
d. Categoria superioară, compusă dintr-o diversitate de elemente inferioare, conţine un novum specific
care nu este inclus în nivelele inferioare;
4. Walter Bradford Cannon, în cartea sa „The Wisdom o f the Body" , introduce în ştiinţă conceptul de:
a. Autopoiesis
b. Buclă feedback
c. Homeostază
d. Funcţionare departe de echilibru
5. Legea varietăţii necesare a fost formulată de:

a. Norbert Wiener
b. Ross Ashby
c. Ilya Prigogine
d. Nicolai Hartman
6. Unul dintre principiile ciberneticii este:

a. Principiul conexiunii inverse;
b. Principiul homeostazei;
c. Principiul maximului;
d. Principiul minimului.
7. Apariţia şi dezvoltarea ciberneticii poate fi împărţită în perioadele:

a. Precursori, Pionieri, Întemeietori, Inovatori, Cibernetica de ordin III şi ştiinţele complexităţii
b. Pionieri, Precursori,Întemeietori, Inovatori, Cibernetica de ordin III şi ştiinţele complexităţii
c. Precursori, Întemeietori, Pionieri, Inovatori, Cibernetica de ordin III şi ştiinţele complexităţii
d. Precursori, Pionieri, Întemeietori, Inovatori
8. Printre întemeietorii ciberneticii se regăsesc:

a. Ross Ashby, Ludwig von Bertalanffy, Keneth Boulding
b. Gregory Bateson, Claude Shanon, Denis Weaver
c. Claude Bernard, Nicolai Hartman, Henry Poincare
d. Norbert Wiener, Whitehead, Ross Ashby
9. Rolul informaţiei în sistemele cibernetice şi modul în care aceasta determină eficienţa proceselor de reglare şi
control sunt dezvoltate de către William Ross Ashby în lucrarea sa fundamentală:
a. ,,An Introduction to Cybernetics”
b. ,,A Mathematical Theory of Communication”
c. ,,A New Kind of Science”
d. ,,Living Systems”
1
2 Capitolul I: Apariţia si dezvoltarea ciberneticii
10. Una dintre legalităţile fundamentale ale sistemelor cibernetice este “Legea verietăţii necesare”, conform
căreia:
a. pentru a obţine o varietate dată la ieşirea unui sistem este necesar să se asigure la intrarea sistemului
respectiv o varietate cel mult la fel de mare
b. pentru a obţine o varietate dată la intrarea unui sistem este necesar să se asigure la intrarea sistemului
respectiv o varietate cel puţin la fel de mare
c. pentru a obţine o varietate dată la ieşirea unui sistem este necesar să se asigure la intrarea sistemului
respectiv o varietate cel puţin la fel de mare;
d. pentru a obţine o varietate dată la intrarea unui sistem este necesar să se asigure la ieDirea sistemului
respectiv o varietate cel puţin la fel de mare.
11. Teoria stratificării se bazează pe una dintre axiomele:

a. Recurenţă, modificare, emergenţă, distanţă între nivele;
b. Recurenţă, verosimilitate maximă, emergenţă, preferinţe relevate;
c. Recurenţă, nonsaţietate, emergenţă, distanţă între nivele;
d. Recurenţă, autoorganizarea straturilor, emergenţă, distanţă între nivele.
12. Maşinile de învăţat, care au constituit un imbold în dezvoltarea de mai târziu a inteligenţei artificiale şi
roboticii au fost dezvoltate de către:
a. Stafford Beer
b. Herman Haken
c. Gordon Pask
d. Francesco Varela
13. Metoda cutiei negre constă în:

a. Nu se cunoaşte structura sistemului;
b. Stabilirea echilibrului pentru sistemele departe de echilibru;
c. Funcţionarea unui sistem poate fi evidenţiată prin analiza intrărilor şi ieşirilor în şi din sistem, fără a
considera structura internă a sistemului;
d. Optimizarea interacţiunilor între agenţii sistemului.
14. . Herbert A. Simon introduce în ştiinţă paradigma generală a:

a. Complexităţii
b. Sistemelor vii
c. Sinergeticii
d. Autopoiesisului
15. Herman Haken a propus şi dezvoltat „sinergetica” ca fiind:

a. modul în care diferite sisteme sau părţi ale acestora co-evoluează şi cooperează pentru a crea o ordine
nouă în aceste sisteme sau în procesele în care ele intervin
b. conceptul de ,,proces cauzal amplificator ’, care se referă la rolul buclelor feedback pozitive în sistemele
aflate în competiţie cu alte sisteme din mediul înconjurător
c. definirea într-un limbaj sistemic a auto-comportamentului, auto-elementului, auto-procesului, auto-
organizării
d. model ce conţinea elemente interactive care evoluau către configuraţii complexe pe baza unor reguli de
transformare deosebit de simple
16. Cei care au determinat în mod decisiv apariţia ciberneticii de ordinul doi au fost:
a. Umberto Maturana, Francesco Varela, Heinz von Foerster
b. von Glasersfeld, Ilya Prigogine, Stafford Beer
c. Claude Shannon, Heinz von Foerster, Herman Haken
d. Gordon Pask, Umberto Maturana, S. Umpleby
17. Celebra carte ,,Origins of Order: Self Organization and Selection” îi aparţine lui:
a. Norbert Wiener
b. Stuard Kauffman
c. Charles Darwin
2
d. Francisco V arela
18. Savantul care a denumit mulţimea de discipline ce s-au desprins din cibernetică ca fiind Ştiinţele
Complexităţii a fost:
a. E. Milerton-Kelly
b. James G. Miller
c. Stuart Kauffman
d. Herbert A. Simon
19. Cibernetica de ordinul trei este considerată:

a. Cibernetica ciberneticii
b. Cibernetica interacţiunii dintre sistemul observat şi observator
c. Cibernetica inginerească
d. Cibernetica sistemelor conceptuale.
20. John von Neuman a creat un dispozitiv de tip cibernetic denumit:

a. automat celular;
b. automat finit nedeterminist;
c. pârghie
d. plan înclinat
21. Homeostază semnifică:

a. Proprietatea sistemelor de a se descompune în subsisteme;
b. Proprietatea sistemului de a conserva structura internă şi echilibrul, în urma apariţiei factorilor
perturbatori;
c. Proprietatea sistemelor de a evolua structural;
d. Proprietatea sistemelor de a se adapta:
22. În cadrul ciberneticii de ordin II, sistemul este considerat:

a. Unul pasiv
b. Unul dinamic
c. Capabil de interac □ iune cu observatorul
d. Capabil de a furniza feedback pentru atingerea scopurilor umane
23. Primul dispozitiv tehnic modern de tip cibernetic a fost realizat de:
a. Claude Bernard
b. James Watt
c. Andre Marie Ampere
d. Henry Poincare
24. Principiul izomorfismului semnifică:

a. Analogia între două sisteme din punct de vedere funcţional;
b. Gradul de asemănare structurală şi funcţională a două sisteme, ceea ce facilitează transferul proprietăţilor
sistemului mai cunoscut, către un sistem mai puţin cunoscut;
c. Analogia între două sisteme din punct de vedere structural;
d. Elementele care compun sistemele nu interacţionează
25. După semnul de transmitere a semnalelor prin conexiunea inversă, identificăm:

a. Conexiune inversă directă şi mediată;
b. Conexiune inversă internă şi externă;
c. Conexiune inversă simplă şi multiplă;
d. Conexiune inversă pozitivă şi negativă.
26. Care dintre următoarele lucrări aparţine echipei Norbert Wiener, Arturo Rosenblueth şi Julian Bigelow?
a. ”Construction of the Real World”
b. „Psihologia Consonantistă”
c. ,,Behaviour, purpose, and teleology”
d. ,,A Logical Calculus of the Ideas Immanents in Nerous Activity
27. Care dintre următoarele concepte este sinonim pentru termenul “teleologic”?
3
a. Homeostază
b. Emergenţă
c. Evoluţie
d. Feedback
28. Noua concepţie asupra ciberneticii consideră ca fiind obiectul de studiu al acesteia:
a. Mecanismul feedback
b. Procesele de reglare si autoreglare
c. Sistemele economice
d. Sistemele adaptive complexe
29. „A-Life” specifică:

a. „Artificial life” şi examinează sistemele în interacţiune cu viaţa,
utilizând ca metode simularea, modelarea pe calculator, robotica, biochimia;
b.” Anti-life” şi analizează sistemele materiale, fără viaţă;
c. „ Anterior-life” şi studiază sistemele care au trecut de la forma vie, la forma materiei moarte;
d. „ Artificial-life” şi studiază metodele de creare a vieţii artificiale.
30. Teoria algoritmilor genetici a fost fondată de:

a. H. von Foerster
b. John Holland
c. Stuart Kauffman
d. Chris Langton
31. Când nu întâlnim „complexitatea dinamică” conform autorului Peter Senge:

a. când aceeaşi acţiune are efecte diferite pe termen scurt şi pe termen lung.
b. Când o acţiune are consecinţe diferite în părţi diferite ale sistemului
c. când aceeaşi acţiune are efecte similare pe termen scurt şi pe termen lung
d. când intervenţii obişnuite în sistem produc consecinţe neobişnuite
32. Noţiunea de „fitness landscape” a fost introdusă de:

a. Ross Ashby
b. Stuard Kauffman
c. Ilya Prigogine
d. Charles Darwin
33. Jay Forrester a dezvoltat metoda:

a. Dinamicii de sistem
b. Criticalităţii autoorganizate
c. Geometriei fractale
d. Reţelelor neuronale
34. Cine este autorul modelului sofware ECHO, care ilustrează modul în care emerge o organizaţie complexă:
a. Joel Moses
b. Murray Gell-Mann
c. W. Brian Arthur
d. John H. Holland
35. Fondatorul „Algoritmilor Genetici” este considerat a fi:

a. Charles Darwin
b. John Holland
c. Chris Langhton
d. Benoit Mandelbrot
36 Legea modificării este următoarea:

4
37. Legea recurentei este următoarea:

38. Teoria Autopoiesis-ului se poate regăsi şi sub denumirea de:

a. Teoria grafurilor
b. Teoria automatelor celulare
c. Cibernetica de ordin II
d. Cibernetica de ordin III
39. Legea distan tei dintre nivele este următoarea:

40. Contribuţia fundamentală la dezvoltarea Teoriei Reţelelor Booleene a avut-o:

a. Benoit Mandelbrot
b. Stuard Kaufmann
c. Herman Haken
d. Edward Lorenz
41. Obiectul de studiu al ciberneticii îl constituie:

a. sistemul adaptiv complex
b. bucla feedback
c. emergenţa
d. co-evoluţia
42. Considerăm că evoluţia populaţiei este dată de relaţia L ( t ) = nL(t ) , unde n este rata de creştere (constantă)
a populaţiei. În acest caz populaţia la momentul t va fi dată de funcţia:
a. L ( t ) = n ln t
b. L (t) = L0ent
c. L ( t ) = nL 0
d. L(t ) = nent
43. Prin sistem disipativ înţelegem:

a. Sistem care funcţionează departe de echilibru şi a cărui structură se distruge brusc trecând la o structură
haotică;
b. Sistem care se adaptează la acţiunea factorilor perturbatori;
c. Sistem cu grad mare de organizare, a cărui structură de echilibru se conservă conform principiului
homeostaziei;
d. Sistem care are potenţialul de a evolua.
44. Printre caracteristicile complexităţii dinamice se găsesc:

a. aceeaşi acţiune are efecte diferite pe termen lung şi pe termen scurt;
b. elementele sistemului au dinamică necunoscută;
c. mecanismele feedback sunt numai pozitive;
d. mecanismele feedback sunt numai negative.
45. “Legea varietăţii necesare a fost formulată de:
5
a. John von Neumann

b. Ross Ashby
c. Ştefan Odobleja
d. Nicolai Hartman
46. Metoda analogiei cibernetice se bazează pe principiul:

a. izomorfismului cibernetic;
b. conexiunii inverse;
c. lui Pontreghin;
d. homeostaziei cibernetice.
47. Teoria haosului a fost fondată de:

a. Norbert Wiener;
b. Edward Norton Lorenz;
c. Ross Ashby;
d. David Ricardo.
48. Efectul “Butterfly” descoperit de Ed. Lorenz semnifică:

a. Sensitivitatea la condiţiile iniţiale, mişcarea aripilor unui fluture poate declanşa o tornadă;
b. Sistemele dinamice în natură au proprietatea de homeostazie, mişcarea aripilor unui fluture nu are niciun
efect;
c. Populaţiile de fluturi, prin comportamentul specific evoluează împreună cu mediul din care fac parte;
d. Instabilitate în sentimente şi a fost sursă de inspiraţie pentru Giacomo Puccini pentru opera sa “Madame
Btterfly”
49. Considerăm ieşirea dintr-un sistem de tip Black-box: K (t ) = yKa (t)(L0em) ^ —JLlK(t) . În acest caz,
intrarea va fi:
K i-a -ß(1-a)t + eat }1/(1-a)

(1 - a ) A (1 a )A
a. K (t) = { e }1/ , cu A = yAL0ß , a = n ß + À
a + ß(1 - a) a + ß(1 - a)
(1 - a ) A at 1/(1-a) ß
b. K (t ) = { e } ,
, cu A = YALq a = nß + À
a + ß(1 - a)
1-a (1 - a ) A
c. K (t ) = { Ko - e ^(1 a)t }1/(1 a ) , cu A = )AL0ß , a = nß + À
a + ß(1 - a)
(1 - a ) A at 1/(1-a)
d. K (t ) = { e~M(1~a)t + }1/(1 a ), cu A = YAL0ß , a = nß + À
a + ß(1 - a)
50. Cercetătorii au denumit ordinele ciberneticii, după cum urmează:

a. Cibernetica de ordinul unu: inginerească, de ordinul doi: biologică+evoluţionistă, de ordinul trei:
socială;
b. Cibernetica de ordinul unu: simplă, de ordinul doi: complexă, de ordinul trei: socială;
c. Cibernetica de ordinul unu: clasică, de ordinul doi: neoclasică, de ordinul trei: modernă;
d. Cibernetica de ordinul unu: transdisciplinară, de ordinul doi: a organizării, de ordinul trei: a evoluţiei;
51. Modelul „Frontiera lui Markowitz” stă la baza:

a. Problemelor de echilibru
b. Problemelor de optimizare
c. ReDelelor sociale
d. Re □ elelor neuronale
52. Euler este considerat a fi întemeietorul:

a. Teoriei stratificării
b. Teoriei automatelor
c. Teoriei grafurilor
d. Teoria generală a sistemelor
6
53. Lucrările de pionerat ale lui McCulloch şi Pitts, ce l-au inspirat pe Wiener, reprezentau rezultatele
cercetărilor acestora referitoare la:
a. Teoria stratificării, bazată pe introducerea unor nivele ale realităţii, fiecare nivel fiind descris utilizând
categorii comune, în timp ce între nivele există corelaţii (interdependenţe) cauzale
b. Rolul conexiunilor nervoase în transmiterea impulsurilor de la creier către restul organelor din
organismul uman
c. Celulele haxagonale care se formează într-un vas de apă încălzit
d. Raporturile de interdependenţă dintre sistemul economic şi sistemul ecologic
54. Conferinţele care au avut un rol foarte important în dezvoltarea noii ştiinţe a ciberneticii s-au numit:
a. Josiah Macy, Jr
b. Wiener
c. Kybernetes
d. Ştiinţele complexităţii
55. Unul dintre primii economişti care au privit în mod sceptic bazele destul de şubrede pe care era construită
teoria economică a timpului său a fost:
a. Ludwig von Bertalanffy
b. Keneth Boulding
c. H. von Foerster
d. Gordon Pask
56. Umberto Maturana a câştigat Premiul Nobel pentru:

a. Chimie
b. Fizică
c. Economie
d. Nu l-a câştigat niciodată
57. Sintagma ,,cibernetica ciberneticii” a fost utilizată pentru prima oară de către:
a. Francesco V arela
b. Heinz von Foerster
c. Umberto Maturama
d. Ross Ashby
58. Anul în care se consideră că ar fi apărut în mod oficial ştiinţa ciberneticii este:
a. 1950
b. 1935
c. 1896
d. 1948
59. Lucrarea lui Stefan Odobleja „Psihologia Consonantistă” a fost publicată în anul 1938 la:
a. Bucureşti
b. Londra
c. Paris
d. New Y ork
60. Lucrarea „Discurs asupra metodei” a fost scrisă de:

a. Ştefan Odobleja
b. Rene Descartes
c. Andre Marie Ampere
d. Claude Bernard
61. Cartea în care se stabilesc condiţiile în care un set de reguli logice este noncontradictoriu a fost scrisă de:
a. Andre Marie Ampere
b. Henry Poincare
c. Bertrand Russell şi A. N. Whitehead
d. Konig
62. Cartea ”Construction of the Real World” a fost scrisă de:

a. Bertrand Russell şi Whitehead
7
b. Nicolai Hartmann
c. Walter Bradford Cannon
d. Norbert Wiener
63. Norbert Wiener a fost la origine:

a. American
b. Francez
c. Evreu
d. Român
64. Ce au în comun următorii oameni de ştiinţă: Murray Gell-Man, Phillip Anderson, Keyneth Arrow, Ilya
Prigogine, Thomas Schelling?
a. Au descoperit stetoscopul
b. Au câştigat premiul Nobel
c. Au fost intemeietorii Ciberneticii
d. Au fost printre precursorii Ciberneticii
65. Care dintre următorii oameni de ştiinţă este considerat întemeietorul ciberneticii sociale datorită aplicării
principiilor descoperite de Norbert Wiener în studii antropologice:
a. Margaret mead
b. Gregory Bateson
c. Claude Shannon
d. Walter Cannon
66. Opera principală a lui Claude Shannon, ,,A Mathematical Theory o f Communication " a fost scrisă:
a. Anterior apariţiei lucrării fundamentale a lui Norbert Wiener
b. In acelaşi an cu lucrarea lui Norbert Wiener
c. la câţiva ani după apariţia lucrării lui |Norbert Wiener
d. Shannon nu a scris lucrarea menţionată.
67 Norbert Wiener a intuit că bucla feedback din sistemele cibernetice transmite în esenţă:
a. Informaţie
b. Impulsuri nervoase
c. Tehnologii de fabricaţie
d. Nici una dintre cele de mai sus
68. Un mesaj purtător de informaţie nu poate să aibă :

a. Conţinut semantic
b. Conţinut sinctactic
c. Conţinut pragmatic
d. Conţinut vid.
69. Cine a introdus “bitul” ca unitate fundamental de măsurare a cantităţii de informaţie:

a. Claude Shannon şi Denis Weaver
b. J. McCulloch şi W. Pitts
c. A. Rosenblueth şi Julian Bigelow
d. Gregory Bateson şi Margaret Mead
70. Cuvântul grec “kybernetycos” însemna:

a. Căpitan de navă
b. Marinar
c. Pilot de navă
d. Semnalizator
71. Platon utilizează termenul de “kybernetykes” cu sensul cel mai apropiat de conţinutul modern al ciberneticii
în dialogul:
a. Alcibiades
b. Atlantida
c. Tectet
d. Thaietetos
8
72. Termenul de sistem, fundamental în cibernetică, provine din

a. Latina veche
b. Greaca veche
c. Egipteana faraonică
d. Sanscrită
73. Care este titlul correct al cărţii fundamentale a lui Norbert Wiener:
a. Cibernetica sau ştiinţa comunicării la fiinţe şî maşini
b. Cibernetica sau ştiinţa comenzii maşinilor de calcul
c. Cibernetica sau ştiinţa comenzii şi comunicării la fiinţe şi maşini
d. Cibernetica sau ştiinţa comenzii şi comunicării în organizaţii
74. Ludwig von Bertalanffy, creatorul Ştiinţei Generale a Sistemelor, a fost primul savant care a afirmat că:
a. Bucla feedback este inerent informaţională
b. Sistemele sunt organizate pe niveluri
c. Există sinteme închise şi sisteme deschise
d. Doar sistemele deschise sunt auto-organizatoare
75. Cu cine a fost comparat Ludwig von Bertalanffy pentru descoperirile sale în domeniul sistemelor:
a. Galileo Galilei
b. Cristofor Columb
c. Albert Einstein
d. Nu a fost comparat niciodată cu un mare descoperitor
76. Ce ambiţie declara Ludwig von Bertalanffy că ar avea prin lucrările sale în domeniul ştiinţelor
a. Să descopere legile izomorfe ale ştiinţelor
b. Sa creeze un sistem general care să cuprindă întreaga realitate înconjurătoare
c. Să reformeze societatea prin cunoaştere sistemică
d. Sa ia premilul Nobel
77. Kenteth Boulding, primul economist care a utilizat cibernetica în lucrările sale tiinţifice, este recunscut ş ca
a. Primul economist care a mers în Antarctica
b. Primul economist care a îmbrăţişat doctrina lui Gandhi a non-violenţei
c. Primul economist care a înţeles interdependenţa dintre sistemul economic şi sistemul ecologic
d. Primul economist care a vorbit despre schimbările climaterice actuale
78. Conceptul de “automat”, studiat pe larg în cibernetică, a fost introdus de:

a. J. McCulloch şi W. Pitts
b. J. von Neumann şi Stanislas Ulam
c. Claude Shannon şi Denis Weaver
d. Norbert Wiener şi Julian Bigelow
79. Pe lângă contribuţia la apariţia teoriei automatelor, J. von Neumann a contribuit la:
a. Teoria jocurilor
b. Programarea matematică
c. Ştiinţei calculatoarelor
d. Toate cele de mai sus
80. Stafford Beer este considerat părintele:

a. Ciberneticii tehnice
b. Ciberneticii medicale
c. Ciberneticii manageriale
b. Ciberneticii sociale
81. În concepţia sa ştiinţifică, Stafford Beer a făcut o analogie între

a. Organizaţiile economice şi creierul uman
b. Funcţionarea calculatoarelor şi funcţionarea creierului uman
c. Sistemel vii şi sistemele artificiale
d. Sistemele tehnice şi sistemele naturale
9
82. Ilya Prigogine, laureat al premiului Nobel pentru chimie, este cel care a descoperit
a. Brusselatorul
b. Funcţionarea-departe-de-echilibru
c. Rolul structurilor dissipative în sistemele naturale
83. Herbert A Simon, laureat al Premiului Nobel pentru economie, a avut o contribuţie hotărâtoare la:
a. Apariţia ştiinţelor complexitătii
b. Apariţia Ştiinţelor calculatoarelor
c. Apariţia modelării matematice
d. Apariţia Teoriei jocurilor.
84. Norbert Wiener, a fost profesor de:

a. chimie, la Cambridge
b. matematica, la MIT
c. limbi slave, la Columbia University
d. cibernetică, la Gottingen
85. Lucrarea “Sunt matematician” aparDine lui:

a. Arturo Rosenblueth
b. Stuart Umpleby
c. Stuart Kauffman
d. Norbert Wiener
86. Procesul aleator brownian, care constituie si azi un model perfect al miDcării aleatoare, a fost descris de:
a. Browm
b. Norbert Wiener
c. Kolmogorov
d. J. G. Miller
87. În timpul celui de-al doilea război mondial, preocupările lui Norbert Wiener s-au axat pe:
a. transmiterea impulsurilor nervoase Di inhibiDia cerebrală
b. perfecDionarea dispozitivelor de ochire automată a tunurilor antiaeriene
c. informa Dia oferită de bucla feedback
d. metoda comportamentală
88. Profesia colaboratorului lui Norbert Wiener, Julian Bigelow era:

a. medic neurochirurg
b. inginer
c. profesor de psihologie
d. matematician
89. Perioada inovatorilor este considerată a fi cuprinsă între anii:

a. 1850-1900
b. 1970-1980
c. 1965-1980
d. 1960-1985
90. În opinia lui Andre Marie Ampere, DtiinDa ciberneticii reprezintă:

a. Arta guvernării
b. Complexitate
c. Un principiu al armoniei prestabilite
d. Dtiin Da universului
10
Capitolul 1: Definirea ciberneticii ca ştiinţă. Obiectul ciberneticii economice
Teste Grilă:
1. Noua concepţie asupra ciberneticii de ordinul trei consideră ca fiind obiectul de studiu al acesteia:
a) Mecanismul feedback
b) Procesele de reglare si autoreglare
c) Sistemele economice
d) Sistemele adaptive complexe
2. Afirmaţia conform căreia “mijloacele cele mai sofisticate de prognoză şi analiză a afacerilor... de regulă
eşuează în încercarea de a produce schimbări radicale în conducerea acestora” îi aparţine lui:
a. Joel Moses
b. Richetin şi Maier
c. Flood şi Carlson
d. Peter Senge
3. În ce lucrare se introduce termenul de complexitate dinamică?

a. Complexity and Flexibility
b. The Fifth Discipline
c. The Art of System Architecturing
d. Modeling of Complex Systerms
4. Când nu întâlnim „complexitatea dinamică” conform autorului Peter Senge?

a. când aceeaşi acţiune are efecte diferite pe termen scurt şi pe termen lung.
b. Când o acţiune are consecinţe diferite în părţi diferite ale sistemului
c. când aceeaşi acţiune are efecte similare pe termen scurt şi pe termen lung
d. când intervenţii obişnuite în sistem produc consecinţe neobişnuite
5. În care lucrare se prezintă sistemul complex ca fiind compus din din părţi interconectate, sistemul pur şi
simplu crescând în complexitate ?
a. Complexity and Flexibility
b. The Fifth Discipline
c. The Art of System Architecturing
d. Modeling of Complex Systerms
6. Care savanţi au făcut pentru prima dată distincţia dintre complexitatea ştiinţifică şi cea matematică?
a. Coveney şi Highfield
b. Richetin şi Maier
c. Flood şi Carlson
d. Edward G. Wilson şi W.Brian Arthur
7. Cine este autorul modelului sofware ECHO, care ilustrează modul în care emerge o organizaţie complexă?
a. Joel Moses
b. Murray Gell-Mann
c. W. Brian Arthur
d. John H. Holand
8. Părintele Sinergeticii este considerat a fi:

a. Charles Darwin
b. John Holland
c. Benoit Mandelbrot
d. Herman Haken
2 Capitolul 1: Definirea ciberneticii ca ştiinţă. Obiectul ciberneticii economice
9. Părintele „A-Life” este considerat a fi:

a. H. Maturana
b. Jay Forrester
c. Chris Langhton
10. Părintele „Biologiei evoluţioniste” este considerat a fi:

a. H. Maturana
b. Jay Forrester
c. Charles Darwin
11. Teoria Autopoiesis-ului se poate regăsi şi sub denumirea de:

a. Teoria grafurilor
b. Teoria automatelor celulare
c. Cibernetica de ordin II
d. Cibernetica de ordin III
12. Per Bak şi Chao Tang sunt consideraţi creatorii:

13. Contribuţia fundamentală la dezvoltarea Teoriei Reţelelor Booleene a avut-o:

a. Benoit Mandelbrot
b. St. Kaufmann
c. Herman Haken
d. Edward Lorenz
14. Obiectul de studiu al ciberneticii de ordinul III îl constituie:

a. sistemul adaptiv complex
b. bucla feedback
c. emergenţa
d. co-evoluţia
15. Jay Forrester a dezvoltat metoda:

16. Noţiunea de peisaj fitness a fost introdusă de:

a. Ross Ashby
b. St. Kauffman
c. S. Wright
d. Ch. Darwin
17. Teoria algoritmilor genetici a fost fondată de:

a. H. von Foerster
b. John Holland
c. Stuart Kauffman
d. Chris Langton
18. “Amprenta lui Dumnezeu” aşa cum a fost denumită mulţimea fractală, a fost descoperită de:
a. J. M. Keynes
b. St. Kauffman
c. E. Lorentz
d. B. Mandelbrot
3 Capitolul 1: Definirea ciberneticii ca ştiinţă. Obiectul ciberneticii economice
19. Dinamica de sistem a fost întemeiată de:

a. F. Capra
b. J. Forrester
c. Waren McCulloch
d. Julian Bigelow
20. Codul DNA al unei întreprinderi se aseamănă cu:

a. reţeaua neuronilor
b. genomul uman
c. combinaţie de gene
d. mutaţie în gene
21. Cine a propus o ştiinţă a complexităţii care să includă toate nivelele ştiinţei, de la celulă până la societate:
a. J. Von Neumann
b. Keneth Boulding
c. L. von Bertalanffy
d. Norbert Wiener
22. Ce şcoală a avut o contribuţie determinantă la apariţia ştiinţelor complexităţii:

a. Scoala de la Princeton
b. Scoala de la Yale
c. Scoala de la Santa Fe
d. Scoala de la Bucureşti
23. Teoria haosului, componentă a ştiinţelor complexităţii, studiază:

a. Senzitivitatea la condiţiile iniţiale
b. Sistemele neliniare
c. Mulţimile fractale
24. Printre componenţii Şcolii de la Santa Fe care au contribuit la dezvoltarea ştiinţelor complexităţii nu se
numără:
a. Brian Arthur
b. Steven N. Durlauf
c. Julian Bigelow
d. St. Kaufmann
25. Care dintre următoarele motive sunt considerate ca fiind motive temeinice ale schimbării ştiinţei economice
actuale:
a. Economia este compusă din agenţi interconectaţi, distribuiţi şi eterogeni
b. Economia nu dispune de un control global
c. Economia are o organizare de tip ierarhic încrucişat şi recursiv
26. Cine a făcut afirmaţia următoare ,,Noua economie constă dintr-o meta-reţea globală de interacţiuni
tehnologice şi umane complexe..." ?
a. Fridjof Capra
b. Karl Marx
c. John Maynard Keynes
d. Nicholas Kaldor
27. Ce savant contemporan a scris „A New Kind o f Science”, o adevărată biblie a ştiinţelor complexităţii:
a. Brian Arthur
b. St. Kaufmann
c. J. Holland
d. St. Wolfram
Capitolul 1: Definirea ciberneticii ca ştiinţă. Obiectul ciberneticii economice
28. Cibernetica de ordinul trei mai este denumită:

a. Cibernetica ciberneticii
b. Cibernetica biologică
c. Sociocibernetica
d. Cibernetica tehnică
29. Între cibernetica de ordinul întâi şi cea de ordinul doi deosebirea fundamentală constă în:
a. Natura diferită a buclelor feedback
b. Modul de includere a sistemului observator
c. Dimensiunea sistemelor cibernetice studiate
d. Una este statică iar cealaltă dinamică
30. Cibernetica de ordinul trei:

a. Explică relaţia dintre ştiinţele naturii şi ştiinţele sociale
b. Explică modul în care funcţionează creierul uman
c. Se ocupă de relaţia dintre om şi calculator
d. Studiază sistemele distribuite din diferite domenii ştiinţifice
31. Cibernetica economică, ca o componentă a ciberneticii de ordinul trei, studiază:

a. Sistemul general din economie
b. Sistemul legităţilor economice
c. Sistemul adaptiv complex din economie
d. Sistemul organizării activităţilor umane
32. Care dintre următoarele domenii ştiinţifice a influenţat cel mai mult dezvoltarea ciberneticii economice:
a. Dinamica de sistem
b. Criticalitatea auto-organizată
c. Biologia evoluţionistă
d. Teoria sistemelor dinamice deterministe
33. Cibernetica economică se aplică în economie doar :

a. Sistemelor Macroeconomice
b. Sistemelor Microeconomice
c. Ecosistemelor de afaceri
d. Oricărui sistem complex indiferent de nivelul acestuia
34. Care dintre următoarele sisteme nu sunt studiate de către cibernetica economică:
a. Întreprinderile (firmele)
b. Pieţele
c. Reţelele biologice
d. Sistemul economiei naţionale
35. Printre domeniile cuprinse în cadrul ciberneticii economice nu se regăseşte:

a. Cibernetica întreprinderilor
b. Cibernetica economiei naţionale
c. Cibernetica pieţelor financiare
d. Cibernetica medicală
Capitolul III: Modelarea - metodă de studiu a ciberneticii economice
Grile
1. Care dintre următoarele criterii nu sunt utilizate în evaluarea modelelor cibernetice:

a) Completitudinea modelului
b) Consistenţa modelului
c) Simularea modelului
d) Validitatea modelului
2. Nonpartiţionarea ca proprietate generală a unui model este dată de:

a. orice sistem este un model al lui însuşi
b. un model al unui subsistem nu este în mod necesar model al întregului sistem
c. un model al întregului sistem este irelevant pentru un subsistem al sistemului respectiv
d. două modele ale aceluiaşi sistem nu sunt în mod necesar echivalente. Altfel spus, putem reprezenta un
sistem în mai multe moduri, asociindu-le modele care nu au relaţii între ele
3. Nontransferabilitatea ca proprietate generală a unui model este dată de:

d. două modele ale aceluiaşi sistem nu sunt în mod necesar echivalente. Altfel spus, putem reprezenta un
sistem în mai multe moduri, asociindu-le modele care nu au relaţii între ele
4. . Consistenţa modelului se referă la:

a. culegerea datelor şi informaţiilor despre sistemul care urmează a fi modelat şi/sau mediul său
înconjurător
b. aprecierea valorii unui model
c. faptul că nici un aspect important al modelului nu trebuie evitat sau neglijat
d. imposibilitatea celui care utilizează modelul de a face confuzii
5. Raţionalitatea agenDilor presupune că:

a. agenţii iniţiază orice acţiune în scopul maximizării performanţei lor în raport cu o funcţie de evaluare
b. agentul funcţionează fără intervenţia directă a omului sau a altor agenţi
c. agenţii au un rol activ
d. agentul primeşte inputuri de la mediul său şi că el poate executa acţiuni care schimbă acest mediu într-
un anumit fel
6. Primul savant care a utilizat termenul de „agent” în sensul său actual a fost:
a. J. Ferber
b. Wooldridge
c. Tim Ray
d. Thomas Schelling
7. Proprietatea de proactivitate a unui agent are în vedere:

a. operarea agentului fără intervenţia directă a oamenilor sau a altor sisteme, având un anumit tip de
control asupra acţiunilor (activităţilor) proprii şi stării interne
b. perceperea agentului a mediului înconjurător şi răspunderea la schimbările continue şi neanticipate care
au loc în mediu
c. interacţionarea cu alţi agenţi (şi posibil oameni) utilizând un anumit limbaj de comunicare, care este
înţeles de toţi ceilalţi agenţi
d. faptul că agentul nu reacţionează doar ca răspuns la schimbările din mediul înconjurător; el este capabil
să aibă comportamente orientate către atingerea unor scopuri, având în acest sens iniţiativă proprie
8. Care dintre următoarele variante nu reprezintă un tip de interacţiune ce poate fi găsit în sistemele multiagent:
a. bunăvoinDa
b. colaborarea
c. cooperarea
d. negocierea
2 Capitolul III: Modelarea - metodă de studiu a ciberneticii economice
9. Coordonarea în sistemele multiagent reprezintă:

a. interacţiunea cu alţi agenţi utilizând un anumit limbaj de comunicare, care este înţeles de toţi ceilalţi
agenţi
b. operarea fără intervenţia directă a oamenilor sau a altor sisteme, având un anumit tip de control asupra
acţiunilor (activităţilor) proprii şi stării interne
c. agentul nu are scopuri conflictuale în raport cu alţi agenţi şi execută întotdeauna ceea ce i se cere
d. realizarea unei manieri în care acţiunile pentru îndeplinirea diferitelor sarcini pot fi organizate în timp şi
spaţiu pentru a realiza obiectivele
10. Cooperarea în sistemele multiagent reprezintă:

a. realizarea unei manieri în care acţiunile pentru îndeplinirea diferitelor sarcini pot fi organizate în timp şi
b. răspunderea la întrebările: cine ce face, când şi cu ce mijloace, în ce mod şi cu cine. Constă în
rezolvarea unor subprobleme, prin repartizarea de sarcini, coordonarea acţiunilor şi rezolvarea
conflictelor ce pot să apară
c. folosirea unor agenţi mediatori, în vederea aplanării conflictelor
d. stabilirea manierii de repartizare a unei sarcini între mai mulţi agenţi, fiind posibil să se utilizeze tehnici
specializate sau distribuite
11. Colaborarea în sistemele multiagent reprezintă:

12. Negocierea în sistemele multiagent reprezintă:

13. Agenţii autonomi reprezintă:

a. agenţi care se adaptează dinamic şi învaţă despre şi din mediul lor înconjurător. Deci aceşti agenţi se
adaptează la incertitudine şi schimbare
b. agenţi care interacţionează cu oamenii, alţi agenţi, sisteme legale şi surse informaţionale
c. agenţi proactivi, orientaţi către un scop şi acţionând conform acestuia, fără să fie necesară intervenţia
utilizatorului, confirmarea şi acordul acestuia
d. agenţi care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfeţe, inclusiv limbajul natural
14. Agenţii adaptivi reprezintă:

a. agenţi care îşi coordonează acţiunile şi negociază pentru a atinge obiective comune
b. agenţi care se adaptează dinamic şi învaţă despre şi din mediul lor înconjurător
c. agenţi care se deplasează unde este nevoie, posibil urmând un itinerar
d. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comune
15. Agenţii reactivi reprezintă:

a. agenţi care sunt activaţi de evenimente şi senzitivi la conjunctura din domeniul realităţii înconjurătoare
b. agenţi care mijlocesc alocarea resurselor de orice fel între oameni şi/sau alte categorii de agenţi
c. agenţi care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfeţe, inclusiv limbajul natural
d. agenţi care colectează informaţie din surse multiple eterogene şi trimit informaţie către surse multiple
16. Agenţii mobili reprezintă:

a. agenţi care interacţionează cu oamenii, alţi agenţi, sisteme legale şi surse informaţionale
b. agenţi care îşi coordonează acţiunile şi negociază pentru a atinge obiective comune
c. agenţi care se deplasează unde este nevoie, posibil urmând un itinerar
d. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comune
17. Agenţii interactivi reprezintă:

a. agenţi care interacţionează cu oamenii, alţi agenţi, sisteme legale şi surse informaţionale
b. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comune
c. agenţi care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfeţe, inclusiv limbajul natural
d. agenţi care execută anumite operaţii în mod autonom şi în timp real ca urmare a apariţiei anumitor
evenimente sau mesaje în mediul înconjurător
18. Agenţii cooperativi reprezintă:

a. agenţi care îşi coordonează acţiunile şi negociază pentru a atinge obiective comune
b. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comune
c. agenţi care colectează informaţie din surse multiple eterogene şi trimit informaţie către surse multiple
d. agenţi care mijlocesc alocarea resurselor de orice fel între oameni şi/sau alte categorii de agenţi
19. Agenţii sociali reprezintă:

a. agenţi proactivi, orientaţi către un scop şi acţionând conform acestuia, fără să fie necesară intervenţia
utilizatorului, confirmarea şi acordul acestuia
b. agenţi care interacţionează cu oamenii, alţi agenţi, sisteme legale şi surse informaţionale
c. agenţi care colaborează cu alţi agenţi şi/sau oameni pentru a atinge scopuri comune
d. agenţi care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfeţe, inclusiv limbajul natural
20. Mediul fizic al agenOilor constă în:

a. principii şi procese care guvernează şi susţin o populaţie de agenţi
b. legile naturii ce exprimă adevărurile fundamentale care sunt esenţiale în lumea înconjurătoare
c. principiile şi procesele care guvernează şi susţin schimbul de idei, cunoştinţe, informaţii şi date
d. principii, procese şi structuri care asigură o infrastructură pentru ca agenţii să schimbe informaţii
21. . Accesibilitatea ca Oi caracteristică de bază a mediului fizic al unui agent ilustrează:

a. în ce măsură agentul poate să prezică evenimente din mediu?
b. cât de omogene sau de eterogene sunt entităţile din mediu?
c. cât de mult poate mediul să se schimbe în timp ce agentul alege o acţiune următoare?
d. în ce masură observatorul poate influen □ a agentul
22. Controlabilitatea ca Oi caracteristică de bază a mediului fizic al unui agent reprezintă:

a. în ce măsură agentul poate modifica mediul său inconjurator
b. cât de mult poate mediul să se schimbe în timp ce agentul alege o acţiune următoare
c. în ce măsură agentul poate să prezică evenimente din mediu
d. cât de omogene sau de eterogene sunt entităţile din mediu
23. Nu reprezintă reglementări care caracterizează mediul social varianta:

a. Limbajul de comunicare
b. Protocoale de interacţiune
c. Cultura
d. Prelucrarea limbajului
24. Protocoalele de interacţiune reprezintă:

a. comunicarea pentru ca agenO ii să îO i atingă scopurile proprii şi scopurile grupului social la care ei iau
parte
b. modalitatea de comunicare ca o secvenţă acceptată de mesaje între entităţi şi restricţiile privind
conţinutul acestor mesaje
c. regulile care impun un comportament social acceptabil
d. servicii de evidenţă ce localizează agentul prin metode de tip pagini albe (pentru agentul individual),
pagini galbene (pentru colectivităţi de agenţi) şi pagini verzi (servicii oferite), precum şi servicii de
mediere ce acţionează prin intermediul unui agent mediator
25. Care dintre variantele de mai jos nu reprezintă un beneficiu al utilizării MBA-ului în raport cu alte tehnici de
modelare:
a. MBA surprinde fenomene emergente
b. MBA constituie o descriere naturală a sistemului modelat
c. MBA este flexibilă
d. Nici un răspuns corect
26. Se dă următorul grafic:
Acest grafic corespunde situaDiei când rădăcina ecuaDiei caracteristice a soluDiei păr□ ii omogene a unei
ecuaDii cu diferenDe de ordin I este:
a. Func Die pozitivă
b. Constanta 1
c. < -1
d. Frac Die negativă
27. Se dă următorul grafic:
Acest grafic corespunde situaDiei când rădăcina ecuaDiei caracteristice a soluDiei părDii omogene a unei
ecuaDii cu diferenDe de ordin I este:
a. Func Die pozitivă
b. Constanta 1
c. < -1
d. Frac Die negativă
28. EcuaDia caracteristică corespunzătoare lui a*¥t - (c - S ) * ! = 0 este:

a. X - (c - 8) = 0
b. X + (c - 8) = 0
c. X - (c - 8) / a = 0
d. A * ( c ■
29. EcuaDia = A * Xt reprezintă pentru o ecuaDie cu diferenDe de ordin I:

a. Forma soluDiei particulare
b. Forma soluDiei părDii omogene
c. Forma soluDiei de echilibru
d. Forma soluDiei generale
30. Multiplicatorul Keynesian este de forma:

a. c/ ( 1-c)
b. 1/ ( 1 + c )
c. c / (1 + c )
d. 1/ ( 1- c )
31. Modelul Pânzei de Păianjen este:

a. Un model de cerere □ i ofertă cu un decalaj de o perioadă la răspunsul ofertei
b. Un model de cerere □i ofertă cu un decalaj de două perioade la răspunsul ofertei
c. Un model de cerere □ i ofertă fără decalaj
32. Care e c u a ţie a venitului într-o economie închisă este incorectă:

a. r = C + Î + G
b. Y = C + S + T
c. Y = C - S + T
d. Y = Co + c * Yd + I + G
33. Punctul de echilibru a următorului sistem discret

x ( t + 1) = 9 - 2 x (t) este:
a. -3
b. 3
c. 4.5
d. -4.5
34. AlegeDi varianta corectă pentru următorul sistem: x ( t + 1) = 4 + 1/2 * x (t)

a. Panta este pozitivă , stabilitate globală
b. Panta este pozitivă, instabilitate globală
c. Panta este negativă, stabilitate globală
d. Panta este negativă, instabilitate globală
35. Se dă următorul model:
2 0 0 -2
r -3 0 + 3
a p (t + 1) = 0,1 * [qd ]
q (t) = min [Çd (Q ,q
P reşu l □i cantitatea de echilibru sunt:

a. ( 15,3 ; 15.9 )
b. ( 34 ; 72 )
c. ( 46 ; 108 )
d. ( 34 ; 132 )
36. EcuaDia deficitului bugetar este:

a. DB = G + TR + T
b. DB = G - TR + T
c. DB = G - Tr - T
d. DB = G + Tr - T
37. Se cunosc următoarele date: C= 40, G=1000, Tr= 200, I= 70, T= 90. Care este valoarea deficitului bugetar?
a. 1290
b. 1110
c. 150
d. 820
38. Efectul creDterii investiDiilor cu 50 um asupra venitului, în cazul economiei cu 2 sectoare este: ( c = 0,3 ; t =
1/3 )
a. 71.42
b. 38.46
c. 62.5
d. 35.71
39. Se dă modelul economiei cu 4 sectoare:
D = C + I + G + NX
C = Co + c * Yd
Yd = Y-T+TR
T = To + t * Y
D=Y
t = 1/3 ; c=0,9
Dacă variaDia deficitului bugetar este -100, cât este variaDia cheltuielilor guvernamentale?
a. -600 um
b. -40 um
c. + 40 um
d. -54,54 um
40. Se cunoaDte ecuaDia caracteristică a unei ecuaDii cu diferenDe de ordin II:

Ă + 5 A-E 2 = 0
Utilizând testul semnului putem afirma că rădăcinile sunt:
a. Ambele negative
b. Ambele pozitive
c. rădăcină pozitivă, una negativă
d. Nu există suficiente date
41. Se dă o ecuaDie cu diferenDe de ordin II care are următoarea ecuaDie caracteristică:
Care dintre următoarele variante nu reprezintă o condiDie necesară pentru testul de stabilitate:
a. 1 - P1 + p2 > 0
b. 1 + P1 - p2 > 0
c. 1 + P1 + p2 > 0
d. 1 - P2 > 0
42. Se dă următorul sistem compus din două ecuaDii diferenDiale neomogene cu coeficienDi constanDi:
a = 100 * a(t) - 40 b(t) + 7
i>= 2 5 * a (£ )- 10 H O - 3
Matriceal sistemul se poate scrie:
43. Expresia curbei IS este:

G - [ 1 —c*i 1 - i } ] *y
a- y= — — ;----- -
G - [ 1 -c * ( 1 - i } ] *y
b. r
. h
C+[ l-c*( 1- f )] *y
c. r=
. h
C+ [ 1 —c *( 1 —t )] *y
d y=
44. Care dintre următoarele expresii nu reprezintă curba LM:
u*r+tno
a y= k
fcty— ma
b. r= k
b*y-ma
c. r =
45. Care dintre următoarele afirmaDii este falsă?

a. La dreapta curbei IS venitul este crescător
b. La dreapta curbei LM rata dobânzii este crescătoare
c. La stânga curbei IS venitul este crescător
d. La stânga curbei LM rata dobânzii este descrescătoare
46. Pentru un model IS-LM continuu se cunosc valorile: G=100; k = 0,25; c=0,75; mo=10; t = 0,5; u = 0,1;
h=1,2.
Echilibrul economiei se găseDte în punctul:
a. (62,15)
b. (15,62)
c. (61,52)
d. (52,61)
47. Multiplicatorul cheltuielilor autonome ( în cazul economiei cu 3 sectoare) este:

1
a.
1 -c
1
b.
1 -r+ c i
1
c.
1+c+rt
1
d.
l+ c
48. Se cunosc datele: c=0,9; t= 0,33; ATR = 200

Modificarea venitului ca răspuns la modificarea transferurilor este:
a. 450
b. 500
c. 550
d. 600
49. Utilizând efectul multplicatorului Keynesian, o scădere a investiţiilor duce la:

a. CreDtere a consumului
b. Scădere a venitului
c. Scădere a ratei dobânzii
50. IrelevanDa ca proprietate generală a unui model este dată de:

d. două modele ale aceluiaşi sistem nu sunt în mod necesar echivalente.
51. Principala metodă utilizată în cibernetica econmică pentru studiul sistemelor adaptive complexe Di a
proceselor la care acestea participă este:
a. simularea
b. observarea
c. modelarea
d. analiza relaD iilor
52. Cibernetica utilizează următoarea metodă de modelare:

a. bazată pe agenDi
b. inspirată din natură
c. bazată pe ecuaDii
d. toate variantele de mai sus
53. Figura de mai jos reprezintă:
a. reprezintă sumatorul corespunzător operaţiei de însumare a elementelor (variabilelor) de intrare

b. reprezintă simbolul integrator, asociat operaţiei de integrare a intrării
c. reprezintă multiplicatorul, adică simbolul corespunzător transformării liniare a vectorului de intrare în
vector de ieşire
d. reprezintă derivatorul, asociat operaDiei de derivare a intrării.

vector de ieşire

vector de ieşire
56. Principala diferenDă dintre sistemele diferenDiale Di cele cu diferenDe constă în:
a. modul de abordare al relaD iilor
b. modul de percepere al timpului
c. modul de calcul al soluDiei
d. reprezintă acelaD i lucru.
57. Modelul lui Harrod este un exemplu pentru:

a. ecuaD ii cu diferenD e de ordin II
b. ecuaD ii diferenD iale neomogene
c. ecuaD ii diferenD iale omogene de ordin I
d. ecuaD ii cu diferenD e de ordin I
58. Conform modelului lui Harrod, echilibrul în economie se stabileDte atunci când:
a. investi Dia este egală cu venitul
b. economiile egalează investiDiile
c. venitul este constant
d. economiile cresc exponenDial
59. SoluDia generală a părDii omogene a unei ecuaDii diferenDiale este de forma:
n
a. y G( t ) = X Ai * e *
i=1
n
b. y G (t) = n A i * ^
i=1
c. y (t ) = y g ( t ) + y p (t )
p
d. y ( t ) ; de forma termenului liber
60. SoluDia particulară a părDii neomogene a unei ecuaDii diferenDiale este de forma:
n
a. y G( t ) = X Ai * e ht
i=1
n
b. y G (t) = n A i *
i=1
c. y ( t ) = y* ( t ) + y p (t )
p
d. y ( t ); de forma termenului liber
61. S o lu ţia unei e c u a ţii diferenţiale este de forma:

n
a. y G( t ) = X Ai * e " ‘
i=1
n
b. y G (t) = n Ai * e "
i=1
c. y ( t) = y g(t) + y p(t)
p
d. y ( t) ; de forma termenului liber
62. Modelul logistic este creat de:

a. Solow
b. Domar
c. Verhulst
d. Harrod
63. P.F. Verhulst a fost de origine:

a. German
b. Austriac
c. Olandez
d. Belgian
64. Modelul logistic este creat ca re a c ţie la:

a. Teza malthusiană a c r e ţ terii explozive a populaţ iei
b. Teza lui Domar privind deprecierea capitalului fix
c. Teza malthusiană a creţterii logaritmice a populaţiei
d. Nici o variantă de mai sus
65. Conform lui Malthus, rata m ortalităţii:

a. Depinde de volumul populaţ iei
b. Este constantă în timp
c. Este nesemnificativă modelului
d. Depinde de aria geografică
66. Curba logistică este de forma:

1
P (0 ) * e~nt + ^
_ n_ n
1
b. P (t ) =
P _1(0 ) + ^ * e ~nt + ^
_ n_ n
1
c. P (t ) =
P _1(0 ) - ^ * e ~nt + ^
_ n_ n
1
d. P (t ) =
P _1(0 ) - ^ * e ~nt - ^
_ n_ n
67. În cadrul modelului lui Solow privind ocuparea totală a fo rţe i de muncă, acumularea capitalului trebuie să
fie egală cu:
a. Investi □ ia brută
b. Investiţia netă + C reşterea de capital necesar noilor generalii de fo r ţă de muncă
c. Creşterea de capital necesar noilor generaţii de f o r ţă de muncă
d. In v estiţia netă
68. În cadrul modelului lui Solow privind ocuparea totală a fo rţe i de muncă:
a. Se consideră că există depreciere a capitalului
b. Se consideră că nu există depreciere a capitalului
c. Se consideră că propensitatea marginală către investire este mai mare decât cea către economisire
d. Se consideră că propensitatea marginală către investire este mai mică decât cea către economisire
Capitolul V: Sistemul adaptiv complex în economie
GRILE
1. Printre proprietăţile sistemelor adaptive complexe nu sunt cuprinse:

a) Conectivitatea şi interdependenţa
b) Funcţionarea departe de echilibru
c) Auto-organizarea
d) Creşterea uniformă
2. Co-evoluţia este:
a. O schimbare evolutivă reciprocă între sisteme sau specii interactive;
b. O creştere nediferenţiată a subsistemelor unui sistem adaptiv complex
c. O echilibrare a tendinţelor de evoluţie a sistemelor dintr-un mediu înconjurător
d. O modalitate de funcţionare a sistemelor haotice
3. În sistemele cu structură disipativă apare tendinţa de a avea soluţii alternative care se numesc:
a. Conexiuni
b. Peisaje fitness
a. Bifurcaţii
c. Nici una dintre cele de mai sus
4. Care din variante nu pot fi încadrate principiilor care stau la baza definirii unui sistem adaptiv complex, în
opinia lui K. Dooley ?
a. istoria lor este ireversibilă
b. varietate, interacţiune şi selecţie
c. ordinea şi controlul în astfel de sisteme sunt proprietăţi emergente şi nu predeterminate
d. viitor incert
opinia lui S. A. Levin?
a. viitor incert
b. diversitatea şi individualitatea componentelor
c. interacţiuni localizate între aceste componente
d. mecanism de adaptare
6. Care dintre următorii savanDi nu a contribuit la definirea sistemului adaptiv complex?

a. Leigh Tesfatsion
b. Zimmerman
c. Liebnitz
d. Axelrod
7. Ideea fundamentală a sistemelor adaptive complexe după Axelrod şi Cohen constă în:
a. agenţii întreprind o operaţie de selecţie a acestor strategii pentru a se adapta mai bine la mediu
b. agenţii îDi dezvoltă propriile lor reguli ale jocului pentru a efectua şi controla tranzacţiile ce au loc între
ei
c. în economiile de piaţă, nu se pot anula tranzacţiile deja efectuate
d. agenţii vor reacţiona în mod diferit la stimulii aplicaţi de către alţi agenţi sau de mediul înconjurător
opinia lui Flake?
a. selecţia celei mai bune strategii
b. sistemul este compus din unităţi interdependente
c. sistemul are proprietăţi emergente
d. Nici o variantă corectă
9. Defini □ ia dată sistemului adaptiv complex de către Plsek, Lindberg şi Zimmerman este următoarea:
a. Un sistem adaptiv complex este un sistem complex care include unităţi planificatoare, deci unităţi care
sunt orientate către atingerea unor scopuri care încearcă să exercite un anumit grad de control asupra
mediului său înconjurător pentru a facilita atingerea acestor scopuri.
b. Un Sistem Adaptiv Complex este un sistem compus din agenţi individuali, care au libertatea de a
acţiona în moduri care nu sunt total predictibile şi ale căror acţiuni sunt interconectate, astfel încât
acţiunile unui agent schimbă contextul pentru alţi agenţi
c. Un sistem adaptiv complex este un sistem complex care include unităţi reactive, deci unităţi capabile să
prezinte sistematic răspunsuri diferite ca reacţie la condiţiile de mediu schimbate.
d. Un sistem adaptiv complex este un sistem complex care include unităţi orientate către un scop, deci
unităţi care sunt reactive şi care orientează cel puţin unele dintre reacţiile lor către atingerea scopurilor
10. Un sistem adaptiv complex nu are un comportament caracterizat de:

a. Emergen □ ă
b. Predictibilitate
c. Auto-organizare
d. Noutate
11. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului în viziunea lui E. Mitleton-Kelly ?
a. co-evoluţia
b. istoricitatea
c. diversitatea componentelor
d. funcţionarea departe-de-echilibru
a. explorarea spaţiului imposibilităţilor
b. feedbackul
c. auto - organizarea
d. emergenţa
a. conectivitate;
b. interdependenţa
c. feedbackul
d. interactiunile
14. Care dintre următoarele variante nu reprezintă o caracteristică a CAS-ului?

a. sistemele sunt compuse din agenţi com puşi;
b. agenţii au interpretări şi desfăşoară acţiuni bazate pe propriile lor modele mentale;
c. agenţii pot avea, fiecare, propriul său model mental sau îl pot împărtăşi cu ceilalţi agenţi;
d. modelele mentale se pot schimba; drept urmare, învăţarea, adaptarea şi co-evoluţia sunt posibile în
aceste sisteme;

a. interacţiunile dintre agenţi şi dintre sisteme sunt încorporate altor sisteme;
b. comportamentul sistemului în ansamblul său nu emerge din interacţiunile dintre agenţi;
c. acţiunile unui agent schimbă contextul altor agenţi;
d. sistemul poate învăţa noi comportamente

a. sistemul este liniar; adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem;
b. comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la nivel de detaliu;
c. predicţiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile;
d. ordinea este o proprietate inerentă sistemului şi nu trebuie impusă din afară;

a. creativitatea şi noutatea emerg din comportamentul de ansamblu al sistemului;
b. sistemele sunt capabile de auto-organizare
c. sistemul este liniar; adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem;
d. agenţii au interpretări şi desfăşoară acţiuni bazate pe propriile lor modele mentale;
18. Caracteristica definitorie a conectivităţii din cadrul unui CAS este:

a. multidimensionalitatea
b. capabilitatea de a se adapta şi evolua, realizând o nouă ordine şi coerenţă
c. că o decizie sau acţiune ale unui individ poate afecta alţi indivizi şi sisteme
d. că interacţiunile şi interdependenţele se formează între componente care se află pe nivele diferite
19. Co-evoluDia reprezintă:

a. fiecare specie interacţionează cu o anumită submulţime din numărul total de specii existente în mediul
său înconjurător, deci sistemul are o anumită structură extinsă de tip reţea
b. modalităţile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informaţie cu mediile lor şi care
atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru
c. faptul că un domeniu sau entitate se schimbă în context cu altele
d. mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condiţiilor de desfăşurare a
proceselor adaptive şi de selec Die
20. Care este rolul feedback-ului pozitiv?

a. formează în cadrul sistemului adaptiv complex, condiţiile de desfăşurare a proceselor adaptive şi de
selecţie
b. determină schimbări în sistem
c. rol de echilibrare, amortizare şi stabilirea a sistemului
d. schimbă acţiuni şi comportamente potenţiale
21. Care este rolul feedback-ului negativ?

a. formează în cadrul sistemului adaptiv complex, condiţiile de desfăşurare a proceselor adaptive şi de
selecţie
b. determină schimbări în sistem
c. rol de echilibrare, amortizare şi stabilirea a sistemului
d. schimbă acţiuni şi comportamente potenţiale
22. Posibilitatea ca un sistem să aibă mai multe puncte de echilibru este dată de:
a. emergen Dă
b. func Dionarea departe de echilibru
c. interdependen Dă
d. structurile disipative
23. Emergen Da în concep Dia lui Franceso Varela reprezintă:

a. tranziţia de la regulile locale către principiile globale sau stările generale care însoţesc întreaga mulţime
de agenţi.
b. un sistem este perturbat suficient de mult de la normele stabilite sau de la modalităţile obişnuite de lucru
sau odihnă
c. mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condiţiilor de desfăşurare a
proceselor adaptive şi de selecţie
d. explorare a ceva care este denumit ,,posibilul adiacent"
24. Ipoteza eficienţei pieţelor este dată de varianta:

a. când o piaţă este supusă unui şoc exogen, cum ar fi, de exemplu, noutăţile privind evoluţia economiei,
sistemul de piaţă poate să absoarbă acest şoc şi să revină, după un timp finit, la o stare de echilibru
b. omogenitatea „produselor” tranzacţionale, numărul mare de agenţi de piaţă, istoricitatea şi atracţia
exercitată de această piaţă pentru cei care vor să câştige bani
c. determinarea unei legături deterministe sau probalistice între cauză şi efect
d. preţurile activelor financiare încorporeză toată informaţia relevantă şi că această informaţie este uşor
disponibilă şi larg răspândită, astfel că orice investitor are acces la ea şi nu există posibilitatea ca unul
dintre ei să profite de anumite oportunităţi şi să obţină rezultate superioare
25. Ipoteza raţionalităDii investitorilor reprezintă:

a. câştigurile obţinute pe piaţa de capital recompensează doar riscul pe care şi-l asumă anumiţi investitori
faţă de alţii care înregistrează pierderi fiindcă nu acceptă riscul respectiv
b. cautarea obDinerii, din tranzacţiile de piaţă efectuate, celui mai mare venit pentru un anumit nivel de
risc
c. o mulţime de agenţi interdependenţi şi conectaţi care prezintă comportamente de grup emergente,

dobândite în urma agregării comportamentelor individuale ale acestor agenţi
d. agenţii dintr-un sistem adaptiv complex îşi culeg informaţia din mediul înconjurător, o combină cu
propriile lor interacţiuni cu mediul şi, de aici, rezultă propriile decizii şi proceduri decizionale
26. Care dintre următoarele caracteristici ale ecosistemelor de afaceri poate fi asociată Di ecosistemelor
naturale?
a. conDin agenţi inteligenţi, care sunt capabili să planifice şi să-şi reprezinte viitorul cu o anumită
acurateţe
b. concurează pentru a câştiga noi membri
c. pot apela la anumite inovaţii
d. sunt sisteme dinamice, construite pe bază organică şi care au metode de producţie, schimb, stocare şi
dezvoltare
27. Care dintre variante nu reprezintă o proprietate comună pentru ecosistemele biologice şi ecosistemele digitale
pentru afaceri ?
a. interacţiunea, interdependenţa
b. liniaritatea
c. comportamentul emergent, auto-organizarea
d. feedbackul
28. Care dintre variante nu reprezintă o proprietate comună pentru ecosistemele biologice şi ecosistemele digitale
pentru afaceri ?
a. tipuri de sisteme care funcţionează ca un organism
b. nu sunt optimizatoare ale propriului lor comportament
c. sunt sisteme dinamice
29. Care variantă nu reprezintă în opinia lui Iansiti şi Levien un factor care determină succesul unui ecosistem
pentru afaceri?
a. productivitatea este factorul fundamental care, la un anumit moment, va defini succesul oricărui tip de
afacere
b. orice ecosistem pentru afaceri ar trebui să fie robust
c. abilitatea de a crea nişe şi oportunităţi pentru noile firme
30. Chris Langton denumeşte mulţimea de circumstanţe în care apare emergenţa creativă:
a. Haos
b. Limita haosului
c. EvoluDie
d. Co-evoluDie
31. Care dintre următorii savanDi denumeDte ,,limita haosului”?

a. Chris Langton
b. Hartmann
c. Kauffman
d. Henry Poincare
32. Care persoană defineDte CAS-ul utilizând 10 caracteristici generice?

a. E. Mitleton-Kelly
b. Claude Bernard
c. Kauffman
d. Whitehead
33. Funcţia de măsura în care contribuţia la fitness adusă de un individ depinde de alţi indivizi se numeDte:
a. interacţiuni epistatice
b. bucle feedback
c. haos
d. cooperare
______________ ________________L
34. Când întâlnim co-evoluDie exogenă?
a. Când se aplică indivizii şi grupurile din cadrul unei organizaţii
b. Când organizaţia interacţionează cu alte ecosisteme.
c. Când există interacţiuni şi relaţii intricate şi încrucişate şi de influenţe multidirecţionale, atât directe cât
şi mediate
d. Când sistemele deschise schimbă energie, materie sau informaţie cu mediile lor
35. Care dintre următorii cercetători considerau ecosistemul ca fiind: ,,nişe în mijlocul unei anumite activităţi"?
a. Stuart Kauffman
b. Walter Bradford Cannon
c. Francesco Varela
d. Keyneth Arrow
36. Prigogine a dat o interpretarea nouă pentru:

a. For Da centrifugă
b. Legea II a termodinamicii
c. Lucru mecanic
d. Putere
37. O bifurcaţie poate conduce la:

a. O singură traiectorile posibilă
b. Drum închis
c. Mai multe traiectorii posibile
d. Dinamică
38. Exapotarea reprezintă:

a. Introducerea unei noi funcţii pentru o parte a unei entităţi existente
b. Riscul de a obţine o singură strategie prea târziu, care poate să nu fie chiar cea mai bună
c. Mecanisme endogene care mijlocesc explorarea posibilului adiacent
d. Mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condiţiilor de desfăşurare a
proceselor adaptive şi de selecţie
39. Când întâlnim co-evoluDie endogenă?

a. Când se aplică indivizii şi grupurile din cadrul unei organizaţii
b. Când organizaţia interacţionează cu alte ecosisteme.
c. Când există interacţiuni şi relaţii intricate şi încrucişate şi de influenţe multidirecţionale, atât directe cât
şi mediate
d. Când sistemele deschise schimbă energie, materie sau informaţie cu mediile lor
40. Primul dispozitiv tehnic modern de tip cibernetic este considerat a fi:
a. Stetoscopul
b. Dispozitivul de reglare a presiunii aburului într-un cazan
c. Termometrul
d. Mitraliera
Capitolul VI: Conectivitate si interdependenţă în sistemele adaptive complexe
GRILE
1. O reţea complexă este formată din:

a. O mulţime de noduri
b. O multitudine de noduri conectate prin arce
c. O formă de organizare a sistemelor adaptive complexe
d. O suprapunere de reţele de natură diferită
2. Cel mai cunoscut model al unei reţele libere de scală este:

a. Modelul Barabasi - Albert
b. Modelul Erdos -Renyi
c. Modelul Euler
d. Modelul Reţelei Semantice
3. O reţea socială cu un grad înalt de conectivitate:

a. Are un număr mare de laturi în raport cu numărul de vârfuri
b. Are un număr mare de vârfuri în raport cu numărul de laturi
c. Are un număr egal de laturi şi de vârfuri
d. Nu îndeplineşte nici una dintre proprietăţile de mai sus
4. Mecanismele prin care sistemele sunt interdependente în cursul evoluţiei sunt următoarele:
a) Competiţia
b) Cooperarea
c) Inovarea
d) Toate cele de mai sus
5. Caracteristica CAS-ului: „ conDine un număr mare de elemente interdependente” se referă la:

a. Un sistem poate fi analizat la nivel microscopic, macroscopic, messcopic, putând extinde dimensiunile
sale până la infinit
b. Interacţiunile dintre aceste elemente nu sunt deterministe
c. Topologia interac Diunilor este distribuită
d. Toate variantele de mai sus
6. Ce reprezintă o re Dea?
a. O ordine socială binefăcătoare, care emerge din consecinDele neintenDionale ale ac Dunii umane
individuale
b. Un sistem compus din agen Di individuali, care au libertatea de a acDiona în moduri care nu sunt total
predictibile Di ale căror acDiuni sunt interconectate
c. Un proces de peisaje cuplate, deformate, în care miDcările adaptive ale fiecărei entităDi schimbă
peisajele vecinilor săi
d. mulD ime de noduri sau vârfuri care sunt conectate între ele prin arce
7. Ce reprezintă o reDea socială complexă?

a. mulDime de oameni sau grupuri de oameni cu un anumit tip de contacte sau interdependen De între ei
b. mulDime de agenDi software cu un anumit tip de contacte sau interdependen De între ei
c. reDea în care participanDii colaborează în grupuri diferite, iar legăturile dintre perechile de indivizi
sunt determinate de apartenen Da la un grup comun
8. Ce reprezintă o reDea colaborativă ?

a. mulDime de oameni sau grupuri de oameni cu un anumit tip de contacte sau interdependen De între ei
b. mulDime de agenDi software cu un anumit tip de contacte sau interdependen De între ei
c. reDea în care participanDii colaborează în grupuri diferite, iar legăturile dintre perechile de indivizi
sunt determinate de apartenen Da la un grup comun
2 Capitolul VI: Conectivitate si interdependenţă în sistemele adaptive complexe
9. Ce reprezintă reDeaua Peer-to-Peer?

a. ReDeua de pagini web, conDinând informaDii legate între ele prin hiperlinkuri de la o pagină la alta
b. ReDeaua fizică de calculatoare legate între ele prin fibre optice Di alte tipuri de interacDiuni
c. ReDeaua virtuală de calculatoare ce împart între ele fiDiere apelate de utilizatori plasaDi într-o reDea
locală
d. ReDeaua ce permite reprezentarea structurii unui limbaj Di ajută la realizarea corespondenDelor dintre
limbaje în traducerea automată
10. Ce reprezintă World Wide Web?

a. ReDeaua informaDională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi Di obiecte preferate
b. ReDeaua utilizată pentru distribuDia unor produse sau resurse
c. ReDeaua de pagini web, conDinând informaDii legate între ele prin hiperlinkuri de la o pagină la alta
d. ReDeaua virtuală de calculatoare ce împart între ele fiDiere apelate de utilizatori plasaDi într-o reDea
locală
11. Ce reprezintă internetul?

a. ReDea fizică de calculatoare legate între ele prin fibre optice Di alte tipuri de interacDiuni
b. ReDea virtuală de calculatoare ce împart între ele fiDiere apelate de utilizatori plasaDi într-o reDea
locală
c. ReDea informaDională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi Di obiecte preferate
d. ReDea utilizată pentru distribuDia unor produse sau resurse
12. Ce reprezintă reDeaua semantică?

a. ReDeaua virtuală de calculatoare ce împart între ele fiDiere apelate de utilizatori plasaDi într-o reDea
locală
b. ReDeaua ce permite reprezentarea structurii unui limbaj Di ajută la realizarea corespondenDelor dintre
c. ReDeaua informaDională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi Di obiecte preferate
d. ReDeaua utilizată pentru distribuDia unor produse sau resurse
13. Ce reprezintă reDeaua preferenDială?

a. ReDea informaDională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi Di obiecte preferate
b. ReDea utilizată pentru distribuDia unor produse sau resurse
c. ReDea virtuală de calculatoare ce împart între ele fiDiere apelate de utilizatori plasaDi într-o reDea
locală
d. ReDea ce permite reprezentarea structurii unui limbaj Di ajută la realizarea corespondenDelor dintre
14. Ce reprezintă reDeaua tehnologică?

a. ReDea fizică de calculatoare legate între ele prin fibre optice Di alte tipuri de interacDiuni
b. ReDea virtuală de calculatoare ce împart între ele fiDiere apelate de utilizatori plasaDi într-o reDea
locală
c. ReDea informaDională bipartită, are 2 tipuri de vârfuri, reprezentând indivizi Di obiecte preferate
d. ReDea utilizată pentru distribuDia unor produse sau resurse
15. Ce reprezintă conectivitatea ca proprietate a reDelelor complexe?

a. Gradul în care vârfurile unei re Dele sunt conectate direct
b. Numărul de laturi sau conexiuni ale unui nod
c. Numărul mediu de laturi sau conexiuni între vârfuri, care trebuie să fie străbătute pe drumul cel mai
scurt dintre două vârfuri dintr-o reDea
d. Cel mai lung drum minim dintr-o re Dea
e. Raportul dintre numărul de legături existente în realitate cu vecinii Di numărul de legături potenDiale
16. Ce reprezintă gradul unui vârf?

a. Gradul în care vârfurile unei re Dele sunt conectate direct
scurt dintre două vârfuri dintr-o reDea
d. Cel mai lung drum minim dintr-o re Dea
e. Raportul dintre numărul de legături existente în realitate cu vecinii Di numărul de legături potenDiale
17. Ce reprezintă lungimea drumului mediu?

a. Gradul în care vârfurile unei re □ ele sunt conectate direct
scurt dintre două vârfuri dintr-o re □ea
d. Cel mai lung drum minim dintr-o re □ ea
18. Ce reprezintă diametrul unei rebele?

a. Gradul în care vârfurile unei rebele sunt conectate direct
d. Cel mai lung drum minim dintr-o re □ ea
19. Ce reprezintă gradul de clusterizare?

a. Gradul în care vârfurile unei rebele sunt conectate direct
c. Raportul dintre numărul de legături existente în realitate cu vecinii □i numărul de legături potenţiale
d. Numărul mediu de laturi sau conexiuni între vârfuri, care trebuie să fie străbătute pe drumul cel mai
e. Cel mai lung drum minim dintr-o re □ ea
20. Formula de calcul pentru conectivitate este dată de varianta:
a. C =
1
b. C =
w (tf-m
i
c. C =
Ă Ţ îv - n
k
d. C =
iV (iV -l)
21. Formula de calcul pentru lungimea drumului mediu a unei reDele complexe este:
rt N
1
l=
N ( N + 1)
a i= ij= i
N N
1= t.W}
N ( N - 1)
b ¿ = ij= i
N JV
1= ‘ mi n j)
N ( N + L) Z j Z j
c v * i= l F=1
N N
2
l
N ( N - 1)
d ¿ = lj= l
Capitolul VI: Conectivitate si interdependenţă în sistemele adaptive complexe
22. Formula de calcul pentru diametrul unei reDele este:

a. l ) = m ax imm ( i,y)
b. D = m a xl max(i,j)
c. D = im n C h i t U )
d. D = m in lmax ( î>f)
23. Formula de calcul pentru coeficientul de clusterizare în jurul unui vârf este:
t 1 Ei
a. CC =
N + 1 t i k ( k - 1)
N-1
b. CC = - Y - Ei
A7
N t î k (k +1)
1 N E
c. CC = — Y -i
N f=î k (ki + 1)
1 N E
d. CC = — Y — — Corect
N j- t kt (ki - 1)
24. Gradul mediu al unui arbore de ordin k este dat de formula:

1
a. < k > = 1- —
k
1
b. < k > = 2- —
k
2
c. < k > = 1- —
k
2
d. < k > = 2- —
k
25. Ce reprezintă criticalitatea reDelelor complexe?
a. Pragul de la care se formează legăturile dintre vârfuri
b. Pragul de la care se formează componentele mici
c. Pragul de la care se formează componentele gigant
26. Numărul de arce dintr-un graf aleator este dat de formula:

w O + i)* p
a.
2
N ( N —1 ) * p
b.
c.
d.
2
27. Ce efect a fost demonstrat prin experimentul “ celor 6 grade de separare” ?

a. Efectul placebo
b. Efectul lumii mici
c. Efectul sincronizării
d. Efectul Barabasi - Albert
28. DistanDa medie geodezică dintre perechile de vârfuri ale reDelei este dată de formula:
2
a. l=
N (N -1 ) Y dij
2
b. l -Y4
N (N + 1) t j J
c. l Y4
N (N - 1) t j J
2
d. l ■ Y4
(N -1 ) t j J
29. Care dintre variante nu reprezintă o concluzie a

cercetărilor lui Euler privind problema podurilor din Konisberg?
a. Suma gradelor nodurilor unui graf este impară
b. Fiecare graf trebuie să aibă un număr par de noduri impare
c. Dacă nu există noduri impare, drumurile Euler pot începe din oricare nod arbitrar
d. Dacă numărul de noduri impare este 2, există drumuri Euler plecând din fiecare dintre nodurile impare
30. Care dintre variante poate fi considerată o re Dea socială?

a. World Wide Web
b. Contacte ştiinţifice
c. Reţele de citări
d. Internetul
31. Care dintre variante poate fi considerată o reDea tehnologică?

a. Mesajele e-mail
b. Contactele sexuale
c. Reţeaua de cale ferată
d. Reţelele neurale
32. Care dintre variante nu poate fi considerată o reDea tehnologică?

a. Reţeaua de calculatoare Grid
b. Pachetele software
c. Circuitele electronice
d. World Wide Web
33. Care dintre variante poate fi considerată o reDea informa Dională?

a. Reţelele metabolice
b. Reţelele genetice
c. Reţelele de citări
d. Reţelele ecologice
34. Care dintre variante nu poate fi considerată o reDea biologică?

a. Contactele sexuale
b. Reţelele genetice
c. Reţelele neurale
d. Reţelele ecologice
35. Cel mai cunoscut model al grafurilor aleatoare este:

a. Modelul Barabasi - Albert
b. Modelul Erdos -Renyi
c. Modelul Euler
d. Modelul Reţelei Semantice
36. Gradul mediu al unui vârf este dat de formula:

N(N-1)p
a. z= (N —1)p = Np Corect
N
N(N+1)p
b. z= = Np
1
N(N—1)p
c. z= = (N—1)p = p
N
37. Ce reprezintă un graf aleator?

a. Un graf direcDionat
b. Un graf nedirecDionat
c. Un subgraf
d. Vârfuri legate între ele prin arce plasate între perechi de vârfuri alese aleator
38. Cel ce a realizat experimentul ce a reprezentat sursa popularului concept de „şase grade de separare” a fost:
a. Milgram
b. Frigyes Korinthy
c. Barabasi
d. Euler
39. În cadrul unei re□ ele, vârfurile puternic conectate se numesc:

a. Laturi
b. Edge
c. Arce
d. Hub-uri
40. Care dintre următoarele variante este falsă?

a. CAS este omogen în ceea ce priveşte structura interacţiunilor precum şi distribuirea lor spaţială
b. CAS conţine un mare număr de elemente interdependente
c. interacţiunile dintre elementele unui CAS nu sunt deterministe
d. topologia interacţiunilor dintre elementele unui CAS este distribuită
41. Legea Productivităţii □ tiin ţifice a fost descoperită de:

a. Euler
b. Jacob Moreno
c. Alfred Lotka
d. Elton Mayo
42. Care savant considera că: „Funcţiile sociale dominante sunt organizate în tot mai mare măsură în jurul
reţelelor, iar participarea la aceste reţele este o sursă esenţială de putere. " ?
a. F. Capra
b. Euler
c. Milgram
d. Nici unul dintre aceştia
43. Care om de □ tiin ţă a afirmat că statul-naţiune este pe cale de a fi înlocuit cu statul-reţea?

a. Erdos
b. Castells
c. Barabasi
d. Baum
44. Câte poduri existau în problema lui Euler?

a. 3
b. 5
c. 7
d. 9
Capitolul VII: Coevoluţie, disipaţie si haos în sistemele adaptive complexe
Grile
1. Ce reprezintă interdependenţa simbiotică?

a. Speciile se ajută una pe alta
b. O specie are avantaj asupra alteia
c. O specie o alungă pe alta sau evoluează în nişe distincte
2. Ce reprezintă interdependenţa dominatoare?

c. O specie o alungă pe alta, sau evoluează în q nişe distincte
3. Ce reprezintă interdependenţa competitivă?

c. O specie o alungă pe alta, sau evoluează în nişe distincte
4. Se poate considera ca fiind o caracteristică a co-evoluţiei varianta:

a. schimbarea evolutivă reciprocă între specii interactive
b. are loc întotdeauna în cadrul unui ecosistem
c. afectează atât indivizii cât şi sistemele.
5. Primul savant care a introdus co-evoluţia într-un context socio-economic, interpretând-o ca reflectând
feedback-urile pe termen lung care apar între principalele subsisteme: cunoaştere, valoare, organizare, tehnologie
şi mediu, a fost:
a. Norgaard
b. Lewin
c. Volberda
d. S. Wright
6. Printre principalele elemente care trebuie să fie considerate prin aplicarea perspectivei co-evoluţioniste, se
enumeră şi varianta:
a. utilizarea seriilor de timp longitudinale pentru studiul adaptării organizaţiilor pe o perioadă lungă de timp;
b. examinarea adaptării organizaţiei într-un context istoric pentru sistem şi mediul său înconjurător;
c. luarea în considerare a cauzalităţii multidimensionale între macro şi micro-evoluţie şi între acestea şi alte
elemente ale sistemului;
a. luarea în considerare a cauzalităţii multidimensionale între macro şi micro-evoluţie şi între acestea şi alte
elemente ale sistemului;
b. încorporarea efectelor reciproce, simultane, întârziate şi intermediare care pot produce schimbări
contraintuitive în variabilele afectate;
c. considerarea dependenţei de traiectorie, care permite şi restricţionează adaptarea la nivel de firmă şi la
nivelul populaţiei;
a. considerarea dependenţei de traiectorie, care permite şi restricţionează adaptarea la nivel de firmă şi la
nivelul populaţiei;
2 Capitolul VII: Coevoluţie, disipaţie si haos în sistemele adaptive complexe
b. încorporarea schimbărilor care apar la nivelul diferitelor sisteme instituţionale care afectează firmele şi
industriile;
c. luarea în considerare a macrovariabilelor economice, sociale şi politice care se pot schimba în timp şi
influenţează structura adâncă în care micro şi macro-structura evoluează, identificând şi încorporând efectele
acestora.
9. Primul care a plasat peisajul fitness într-un context dinamic, utilizând pentru aceasta reţelele booleene, a fost:
a. St. Kauffman
b. Wright
c. Norbert Wiener
10. Ce reprezintă mecanismul de căutare adaptivă?

a. mişcarea de-a lungul peisajului este efectuată prin evaluarea efectelor modificării unor mici componente
ale sistemului
b. constă în efectuarea de mici paşi în sus şi în jos, de-a lungul peisajului şi urmărirea efectelor acestor
paşi asupra întregului sistem
c. nu este legat de efectuarea unor mişcări mici de-a lungul peisajului fitness
11. Ce reprezintă mecanismul de tatonare?

ale sistemului
12. Care variantă corespunde pentru mecanismul salturilor?

ale sistemului
13. . Condiţia de bază pentru apariţia haosului este:

a. neintersecţia diferitelor traiectorii posibile în spaţiul de stare
b. traiectoriile mărginite
c. divergenţa exponenţială a diferitelor traiectorii
d. toate variantele de mai sus
14. Din ce domeniu provine termenul de co-evoluţie?

a. Chimie
b. Fizică
c. Biologie
d. Matematică
15. Definiţia următoare: “Co-evoluţia este o schimbare evolutivă reciprocă între specii interactive” a fost dată
de:
a. Kauffman
b. Baum
c. Prigogine
d. Odobleja
16. Co-evoluţia are loc întotdeauna în cadrul unui:

a. Sistem
b. Ecosistem
c. Ciclu limită
d. Mecanism feedbaek
17. Ecosistemul social;

a. include mediul economic, cultural şi geografic, care include guvernul şi alţi actori instituţionali
b. include afacerile care sunt legate unele de altele, în cadrul aceluiaşi sau mai multor industrii, care au o
influenţă asupra organizaţiei şi sunt influenţate de organizaţia studiată
c. include mijloacele de culegere, prelucrare, stocare si transmitere a informaţiei sub forma digitala privite
in contextul relaţiilor lor reciproce si a influentelor exercitate de mediul inconjurator asupra acestora
d. include mijloacele de culegere, prelucrare, stocare si transmitere a informatiei manuale
18. Ecosistemul economic;

c. include mijloacele de culegere, prelucrare, stocare si transmitere a informatiei sub forma digitala privite
in contextul relatiilor lor reciproce si a influentelor exercitate de mediul inconjurator asupra acestora
19. Ecosistemul digital;
c. include mijloacele de culegere, prelucrare, stocare si transmitere a informatiei sub forma digitala privite
in contextul relatiilor lor reciproce si a influentelor exercitate de mediul inconjurator asupra acestora
20. C u ce se diferenţiază co-evoluţia de evoluţie?

a. Se realizează permanent
b. Afectează toţi indivizii
c. Afectează atât indivizii cât şi sistemele
d. Nu se diferenţiază
21. Ce reprezintă terenul muntos cu vârfurile cele mai înalte ale unui peisaj fitness?
a. Strategii de supravieţuire de succes
b. Strategii de preluare a monopolului
c. Strategii de extindere
d. Strategii de preluare a controlului
22. Mecanismul de tatonare reprezintă;

a. Un algoritm care păstrează acelaşi fitness
b. Un algoritm care înrăutăţeşte fitnessul obţinut după o căutare adaptivă
c. Un algoritm care îmbunătăţeşte fitnessul obţinut după o căutare adaptivă
d. Un algoritm care studiază fitnessul obţinut după o căutare adaptivă
23. Cui aparţine următoarea afirmaţie; “Teoria presupune că organizaţiile, industriile şi mediul co-evoluează"?
a. Lewin
b. St. Kaufmann
c. Baum
d. Prigogine
24. ideea de a m odela co-evoluţia organizaţie - mediu utilizând un m odel NK îi aperţine lui:
a. Baum
b. St. Kaufmann
c. Lewin
d. Prigogine
Capitolul VII: Coevoluţie, disipaţie si haos în sistemele adaptive complexe
25. Co-evoluţia endogenă are loc

a. la nivelul subsistemelor componente
b. la nivelul întregului sistem
c. la nivelul mediului înconjurător
d. la nivelul ecosistemului din care face parte sistemul
26. Co-evoluţia exogenă are loc

a. la nivelul indivizilor sau grupurilor
b. la nivelul întregului sistem
c. la nivelul unui singur subsistem
d. la limita dintre sistem si m ediul sau inconjurător
27. Co-evoluţia ca proprietate a sistemelor complexe

a. este independentă de celelalte proprietăţi ale acestor sisteme
b. este dependentă de interdependenţele dintre elementele componente
c. este dependentă de auto-organizare
d. este dependentă de haos şi funcţionare-departe-de-echilibru
28. Un sistem complex se deplasează în peisajul său fitness utilizând:

a. Un mecanism de căutare adaptivă
b. Un mecanism de tatonare
c. Un mecanism al salturilor
29. Mecanismul de căutare adaptivă presupune:

a. efectuarea de mici paşi în sus şi în jos în peisajul fitness
b. căutare locală în vederea îmbunătăţirii unei valori a peisajului fitness
c. căutarea aleatoare în peisajul fitness
d. căutarea utilizând o metodă de gradient (celei mai rapide ascensiuni)
31. Mecanismul de tatonare presupune:

a. mersul întâplător în peisajul fitness în speranţa că performanţa sistemului se va îmbunătăţi
b. evaluarea efectelor unor mici modificări asupra fitnessului sistemului
c. evaluarea efectelor unor modificări majore asuprafitnessului sistemului
d. nici una dintre acţiunile de mai sus.
32. Mecanismul salturilor presupune:

a. descompunerea sistemului în subsisteme şi evaluarea efectelor acestora asupra întregului
sistem
b. urmărirea efectelor unor mici modificări asupra fitnessului sistemului
c. simularea apariţiei unor modificări majore în sistem şi evaluarea efectelor acestora
d. nici una dintre acţiunile de mai sus.
34. Pentru a elabora m odele ale co-evoluţiei, Kaufmann a utilizat

a. reţelele booleene
b. reţelele neurale artificiale
c. reţelele sociale complexe
d. reţelele tehnologice
35. În m odelul NK, numărul de combinaţii de alele care influenţează fitnessul este egal cu
a. NxK
b. N 2xK2
c. N K
d. 2N
36. Un sistem disipativ este acel sistem pentru care

a. comportamentul pe termen lung este independent de starea sa iniţială
b. comportamentul pe termen lung este independent de starea sa iniţială
c. comportamentul pe termen scurt este independent de starea sa iniţială
d. comportamentul pe termen scurt este dependent de starea sa iniţială
37. Traiectoria unui sistem disipativ poate să evolueze către

a. un punct fix
b. o suprafaţă limită
c. o zonă a spaţiului de stare
d. toate cele de mai sus
38. Mulţimea de puncte iniţiale care dau naştere unei mulţimi de traiectorii tinzând către un atractor
dat se numeşte
a. bazin de atracţie
b. punct fix
c. ciclu limită
d. punct izolat
39. Criteriul principal de determinare a proprietăţii de disipaţie este

a. testarea tuturor punctelor iniţiale ale sistemului şi stabilirea tipurilor de traiectorii
b. testarea unui eşantion de puncte iniţiale şi stabilirea tipurilor de traiectorii
c. determinarea tuturor punctelor de atracţie şi a traiectoriilor asociate acestora
d. reprezentarea în plan a traiectoriilor posibile ale sistemului
40. În cazul sistemelor unidimensionale, disipaţia este testată calculând

a. variaţia lungimii segmentelor aflate între două puncte ce aparţin dreptei reale
b. variaţia distanţei dintre punctele aflate pe dreapta reală şi origine
c. variaţia lungimii unui segment de dreaptă ales întâmplător
d. variaţie unui segment de dreaptă ales în apropierea originii
41. În cazul sistemelor unidimensionale, rata de schimbare a lungimii unui segment

a. tinde către zero
b. este mai mare decât zero
c. este mai mică decât zero
d. nici una dintre cele de mai sus
„ 1 dA _ dfj + df 2
42. În spaţiile de stare bidimensionale, sistemele sunt disipative dacă relaţia A dt ~ dX + dX
a. are partea dreaptă pozitivă
b. are partea dreaptă negativă
c. are partea dreaptă egală cu zero
d. nici una dintre condiţiile de mai sus.
43. În spaţiile de stare tridimensionale, pentru a determina disipaţia sistemelor ce le conţin se

determină
a. divergenţa unei mulţimi de funcţii
b. divergenţa unei mulţimi de puncte
c. divergenţa unei arii
d. divergenţa unui segment de dreaptă
44. Regiunea de atracţie a unui spaţiu tridimensional poate fi

a. un punct (nod)
b. un ciclul limită
c. o arie
45. Teorema de divergenţă în cazul sistemelor m-dimensionale afirmă că un spaţiu de stare are cel
puţin un atractor de dimensiune mai mică sau egală cu m-1 dacă
a. divm(f) =0
b. divm(f)<0
c. divm(f)>0
46. Care dintre următoarele sisteme economice are cel mai frecvent un comportament haotic?
a. Piaţa bunurilor şi serviciilor
b. Piaţa asigurărilor
c. Piaţa financiară
d. piaţa interbancară
47. În cadrul comportamentului haotic

a. Pot să apară ferestre de ordine în care sistemul este obserevabil
b. N u pot să apară ferestre de ordine
c. Pot să apară sferestre de ordine dar sistemul este complet inobservabil
d. Sistemul este complet observabil
48. Haosul economic se poate manifesta

a. Num ai în sisteme nedeterministe
b. Numai în sisteme deterministe
c. Şi în sistemele deterministe
d. În nici una dintre situaţiile de mai sus
49. Comportamentul haotic al unui sistem economic începe

a. la limita incertitudinii
b. la limita haosului
c. la limita unei ferestre de ordine
d. la limita zonei de observabilitate
50. Principala proprietate a sistemelor adaptive complexe care asigură prezenţa haosului este
a. Neliniaritatea
b. Funcţionarea-departe-de-echilibru
c. Dependenţa de istorie (istoricitatea)
d. Conectivitatea
51. Funcţionarea-departe-de-echilibru a sistemelor complexe a fost pentru prima oară descrisă de

a. Norbert Wiener
b. Ilia Prigogine
c. St. Kaufmann
d. Brian Arthur
Capitolul VIII: Procese feedback fundamentale în sistemele adaptive complexe
Grile
1. Nu reprezintă criterii de clasificare a buclelor şi mecanismelor feedback varianta:

a. simplitatea
b. durata
c. sursa
d. nici o variantă
2. Nu reprezintă criterii de clasificare a buclelor şi mecanismelor feedback varianta:

a. puterea explicativă
b. efect
c. sursă
d. calitate
3. Buclele feedback multiplicator reprezintă:

a. cazul în care efectul procesului feedback se exercită asupra vitezei cu care creşte sau scade variabila
rezultativă considerată
b. cazul în care efectul final se obţine înmulţind variabila respectivă cu o constantă de multiplicare
c. cazul în care viteza de modificare a variabilei respective se înmulţeşte, la rândul ei, cu o constantă
d. efecte de stabilizare, de echilibrare şi de menţinere a integrităţii sistemului în raport cu mediul său
înconjurător
4. Buclele feedback accelerator reprezintă:

înconjurător
5. Buclele feedback mixte reprezintă:

înconjurător
6. Efectul multiplicator Keynes se declanşează:

a. prin intermediul avu □ iei acumulate în economie
b. prin intermediul p ie le i financiare
c. prin intermediul cererii de muncă
7. Efectul multiplicator Pigou se declanşează:

a. prin intermediul a v u ţie i acumulate în economie
b. prin intermediul p ie le i financiare
c. prin intermediul cererii de muncă
8. Care dintre variante nu reprezintă un multiplicator:

a. Mundell
b. Rose
c. Pigou
d. Smith
9. În cazul multiplicatorului Rose, se formează:

a. buclă feedback negativă
b. Două bucle feedback pozitive
2 Capitolul VIII: Procese feedback fundamentale în sistemele adaptive complexe
c. buclă feedback pozitivă Di una negativă

d. buclă feedback pozitivă
10. Ce reprezintă deflaDia?

a. PreDuri constante
b. creDtere continuă a pre Durilor Di a salariilor
c. scădere continuă a preD urilor Di a salariilor
d. Nici o varianta de mai sus
11. Care dintre variante nu reprezintă un mecanism accelerator?

a. Fisher
b. Harrod
c. Kaldor
d. Metzler
12. Cea mai importantă consecinţă a informaţiei transmise prin feedback este influenţa asupra:
a. Resurselor
b. Mediului înconjurător
c. MotivaDiei decidenDilor
d. Sistemului
13. Ce va face în general un decident care a primit un feedback pozitiv?

a. tinde să fie proctiv şi să continue cursul precedent al acţiunii fără modificări
b. tinde să fie motivat şi să continue cursul precedent al acţiunii cu mici modificări
c. îD i pierde motivaţia şi caută alte alternative pentru rezolvarea problemei
d. î Di pierde motivaţia Di renun Dă
14. Ce va face în general un decident care a primit un feedback negativ?

a. tinde să fie proctiv şi să continue cursul precedent al acţiunii fără modificări
b. tinde să fie motivat şi să continue cursul precedent al acţiunii cu mici modificări
c. îD i pierde motivaţia şi caută alte alternative pentru rezolvarea problemei
d. î Di pierde motivaţia Di renun Dă
15. Învăţarea nu poate să aibă loc fără existenţa:

a. cooperării
b. interacDiunilor
c. unui feedback
d. coordonării
16.
Reprezintă o buclă feedback:

a. Pozitivă
b. Negativă
c. Mixtă
d. Stabilizatoare
17.
a. Pozitivă
b. Negativă
c. Mixtă
18. Mecanismele feedback pot fi modelate de:

a. Dinamica de sistem
b. Lan □ urile de transmisie
c. Varianta a + b
d. Nici un raspuns corect
19. Procesul feedback include:

a. Activitatea tuturor mecanismelor din sistem
b. Activitatea unui singur mecanism din sistem
c. Nu necesită activitatea nici unui sistem
d. Bucla feedback pozitivă □ i o buclă negativă
20. Asigurarea echilibrului între cerere □i ofertă este dată de:

a. Un mecanism feedback
b. buclă feedback
c. Un proces feedback
d. Cooperare
21. Mecanismele de reglare ale sistemului pot fi:

a. Mecanisme multiplicator
b. Mecanisme accelarator
c. Mecanisme mixte
22. În cazul efectului multiplicator Keynes, dacă venitul create atunci □i:
a. Cererea de for □ă de muncă cre □ te
b. Salariile cresc
c. Cheltuielile cu investiţiile cresc
d. Varianta a+b+c
23. În cazul efectului multiplicator Keynes se regăseşte:

b. buclă feedback pozitivă
c. 2 bucle feedback
d. 3 bucle feedback
24. În cazul efectului multiplicator Keynes se regăseşte:

b. 2 bucle feedback negative
c. 2 bucle feedback pozitive
d. buclă feedback negativă □i una pozitivă
25. Legea balanDei monetare reale a fost dată de:

a. Harrod
b. Keynes
c. Pigou
d. Rose
26. Ce reprezintă balanD a monetară reală?

a. Masa monetară
b. Puterea de cumpărare a popula Diei
c. InflaDia
d. Salariile
27. Salariile reprezintă o variabilă de:

a. Stare
b. Nivel
c. Flux
d. Comandă
28. Ld în cazul efectului multiplicator Pigou reprezintă:

a. Cererea de muncă din partea întreprinderilor
b. Cererea de muncă din partea gospodăriilor
c. Oferta de muncă din partea întreprinderilor
d. Oferta de muncă din partea gospodăriilor
29. Efectul Pigou este considerat:

a. Efect stabilizator
b. Efect accelerator
c. Efect mixt
30. Efectul Rose are ca element central:

a. InflaDia
b. DeflaDia
c. InflaDia salariilor
d. HiperinflaD ia
31. Efectul de portofoliu se încadrează categoriei:

a. Multiplicator
b. Accelerator
c. Stabilizator
d. Mixt
32. Efectul de venit disponibil se încadrează categoriei:

a. Multiplicator
b. Accelerator
c. Stabilizator
d. Mixt
33. Comportamentul anticiclic al dobânzii la creditele acordate reprezintă un efect:

a. Multiplicator
b. Accelerator
c. Stabilizator
d. Mixt
34. Care variantă este incorectă? Efectul Accelerator se împarte în:

a. Real
b. Blanchard
c. Real-financiar
d. Mixt
35. Diagrama de influenta in cazul efectului Mundell este urmatoarea:
b. I» î l { c î } = {b î } ^ { wJ j = { j - T}
c. { p i} ^ { M î U { c î } ^ { b î} ^ { „ T } ^ î |
d.
{pi;wi;r i}^ {cî;I î}^ {bî}^ (ASî;Ld î}^ {p i;w i}
36. Efectul feedback Keynes este de tip:

A. multiplicator;
B. accelerator real;
C. accelerator financiar;
D. mixt.
37. Diagrama de influenta in cazul efectului Pigou este urmatoarea:
38. Mecanismul accelerator Harrodian se poate reprezenta schematic prin:
A=>jr t=>7,t
A
‘' T
B. {b î } => {C o sturi 1} => {r 4-} => {/;C î } => { r ' ;b ' T }= > {b î]
D. niciuna dintre variantele de mai sus.
39. Diagrama de influenta in cazul efectului Keynes este urmatoarea:

40. Diagrama de influenta in cazul efectului Rose este urmatoarea:
41. Diagrama de influenta in cazul efectului Fisher deflationist este urmatoarea:
42. Efectul de transmisie exercitat de avutie (cazul efectului accelerator-multiplicator de portofoliu) poate fi
exprimati schematic prin:
43. Care dintre urmatoarele efecte este de tip accelerator:

A. Metzler;
B. Rose;
C. Keynes;
D. Fisher.
44. Efectul de transmisie asociat mecanismului venitului disponibil (cazul efectului accelerator-
multiplicator de venit disponibil) este :
A. {pT;wt},{/ t},{r- n t},{/ t;Ct},|Ft},|pt;wt}

B. {w t} ^ t } , {c t } , fr t } , { ; t } , { w t }
C. Yd = Y - T - n eWn
Yd
D- {p t} ^ {ne t} ^ {---i} ^ {C i ;S i} ^ {I i} ^ {Y i} ^ {p t}
p
45. Este mecanism mixt următorul:

A. mecanismul sporului de capital: piata obligaţiunilor;
B. mecanismul sporului de capital: piata actiunilor;
C. mecanismul sporului de capital: piata valutara;
D. efectul de portofoliu
46. Efectul de transmisie al mecanismului accelerator financiar-monetar ce priveste comportamentul aciclic

al ratei dobanzii asupra creditelor acordate se poate reda schematic prin:
47. Dintre următoarele efecte, identificaţi care nu este de tip multiplicator:

A. Pigou;
B. Mundell;
C. Fisher;
D. Harrod.
48. Diagrama de influenta in cazul efectului Fisher deflationist este:
49. Dinând cont de criteriul sursă, buclele feedback se pot împărDi în:
a. bucle feedback simple Di complexe
b. bucle feedback imediate sau cu întârziere
c. bucle feedback extrinseci Di intrinseci
d. feedback al outputului sau feedback cognitiv
50. Dinând cont de criteriul simplitate, buclele feedback se pot împărDi în:
51. Dinând cont de criteriul puterii explicative, buclele feedback se pot împărD i în:
52. Dinând cont de criteriul „durata”, buclele feedback se pot împărDi în:
53. Ce reprezintă feedback-ul cognitiv?

a. descrie de ce problema a evoluat într-un anumit mod
b. oglindeşte evoluţia dinamică a problemei
c. se obţine imediat după adoptarea unei decizii, desfăşurarea unei acţiuni sau a unui proces
d. conţin mai multe feedbackuri, posibil de polarităţi diferite
54. Ce reprezintă feedback-ul outputului?

a. descrie de ce problema a evoluat într-un anumit mod
b. oglindeşte evoluţia dinamică a problemei
c. se obţine imediat după adoptarea unei decizii, desfăşurarea unei acţiuni sau a unui proces
d. conţin mai multe feedbackuri, posibil de polarităţi diferite
55. Cui îi aparDine afirmaDia: “Transformarea rapidă a economiei, care a trecut de la aşa numita economie a
,,cărămizii şi mortarului” la o economie de tip reţea (networked economy) a făcut ca rolul şi importanţa
proceselor feedback să devină majore” ?
a. F. Capra
b. Margret Mead
c. Lourance Kubic
d. Golec
Capitolul IX: Autoorganizare şi emergenţă în sistemele adaptive complexe
Grile
1. Care este proprietatea universală în sistemele vii, organizaţii şi sisteme economice şi sociale, cărora le
conferă calitatea de a manifesta caracteristici şi comportamente cu totul noi, care nu se întâlnesc la nici
unul dintre elementele componente?
a. Auto-organizarea
b. Co-evoluţia
c. Emergenţa
d. Procesele feed-back
2. Heylighen dă următoarea definiţie: ,,aparitie spontană a unei noi structuri coerente globale a CAS plecând de
la interacţiunile locale dintre agenţi” pentru:
a. Auto-organizarea
b. Co-evoluţia
c. Emergenţa
d. Procesele feed-back
3. Principiul formulat de W. Ross Ashby conform căruia: ”un sistem dinamic, indiferent de structura acestuia,
tinde întotdeauna să evolueze către o stare de echilibru ”, pe care astăzi o denumim atractor, se numeşte:
a. Principiul auto-organizării
b. Principiul al Co-evoluţiei
c. Principiul al Emergenţei
d. Principiul feed-back-ului
4. Principiul formulat de H. von Foerster conform căruia: ” cu cât perturbaţiile din mediul înconjurător sunt mai
mari, cu atât mai repede sistemul se auto-organizează”, se numeşte:
a. Principiul perturbaţiilor mari
b. Principiul auto-organizării
c. Principiul ordinii apărute din zgomot
d. H. von Foerster nu a fost cel care a formulat acest principiu
5. Pentru a putea fi şi adaptive, sistemele complexe trebuie neapărat să aibă şi capacitatea (proprietatea) de:
a. Auto-organizare
b. Co-evoluţie
c. Funcţionare- departe- de-echilibru
d. Conexiune şi interdependenţă
6. Care dintre următoarele variante reprezintă o caracteristică ale sistemelor auto-organizatoare:
a. Ordinea locală rezultă din interacţiunile globale
b. Neliniaritatea
c. Bifurcaţia şi haosul
d. Închiderea organizaţională
7. Care dintre variante nu reprezintă o caracteristică ale sistemelor auto-organizatoare:

a. Ordinea globală rezultă din interacţiunile locale
b. Liniaritatea
c. Bifurcaţia şi haosul
d. Închiderea organizaţională

a. Controlul nedistribuit
b. Rezilienţă
c. Funcţionare-departe-de-echilibru
d. Bifurcaţie şi haos

a. Funcţionarea-departe-de-echilibru
b. Ordine şi haos
c. Robusteţe
d. Închidere organizaţională
10. Magnetizarea piliturii de fier reprezintă un exemplu pentru:

a. Ordinea globală rezultă din interacţiunile locale
b. Robusteţe (rezilienţă)
c. Închidere organizaţională
d. Bifurcaţie şi haos
11. Cauzalitatea circulară, împreună cu evoluţia departe de echilibru, reprezintă condiţia sine qua non a:
a. explorării spaţiului posibilităţilor
b. feedback-ului
c. auto - organizării
d. emergenţei
12. Existenţa cauzalităţii circulare asigură:

a. auto-organizarea, ca emergenţa ordinii din interacţiunile locale (dzordonate)
b. integrarea interacţiunilor locale şi structurilor globale cât şi stabilitatea reproducerii lor reciproce
c. apariţia de noi structuri stabile în locul structurilor instabile care dispar
13. La ce se referă faptul că sistemele auto-organizatoare sunt robuste sau reziliente?

a. sunt relativ puţin sensibile la perturbaţii sau erori şi au o capacitate puternică de a se reface
b. există un agent intern sau extern care coordonează, orientează sau controlează sistemul respectiv
c. organizarea întregului sistem rezultă în mod emergent din interacţiunile existente între componentele
acestuia la nivel local
14. La ce se referă faptul că sistemele auto-organizatoare sunt neliniare?

a. sunt relativ puţin sensibile la perturbaţii sau erori şi au o capacitate puternică de a se reface
b. există un agent intern sau extern care coordonează, orientează sau controlează sistemul respectiv
c. efectele sunt neproporţionale cu cauzele
d. organizarea întregului sistem rezultă în mod emergent din interacţiunile existente între componentele
acestuia la nivel local
15. Conceptul de „entropie” ca măsură a unei cantităţi care creşte necontenit datorită disipării căldurii este
introdus de:
a. Arthur Eddington
b. Rudolf Clausius
c. Ilya Prigogine
16. La ce se referă emergenţa ontologică?

a. dezvoltarea teoriilor despre lucrurile pe care suntem în stare să le observăm şi să le explicăm în lumea
reală
b. permite explicarea modului în care sistemele pot exista într-o lume dominată de cea de-a doua lege a
termodinamicii şi de o microfizică închisă cauzal
c. forme globale complexe pot să apară din interacţiuni computaţionale locale”
d. modelând procese similare celor care, în sistemele reale, pot produce proprietăţile emergente observate
17. La ce se referă emergenţa reprezentativă?

reală
c. forme globale complexe pot să apară din interacţiuni computaţionale locale”
18. La ce se referă emergenţa computaţională?

reală
c. forme locale simple pot să apară din interacţiuni computaţionale globale
19. Ce reprezintă auto-mentenanţa?

a. forme globale complexe pot să apară din interacţiuni computaţionale locale
b. explicare a apariţiei unor proprietăţi coerente globale în orice sistem care se compune din părţi sau
elemente având comportamente observabile la nivel local
c. menţinerea unei coerenţe continue a sistemului obţinut în urma agregării, în ciuda fluxurilor de resurse
dintre părţile agregate, precum şi a apariţiei şi dispariţiei unora dintre ele
d. funcţie ce depinde de ierarhia organizaţională a sistemului
20. Ce reprezintă agregarea?

a. forme globale complexe pot să apară din interacţiuni computaţionale locale
b. explicare a apariţiei unor proprietăţi coerente globale în orice sistem care se compune din părţi sau
elemente având comportamente observabile la nivel local
c. menţinerea unei coerenţe continue a sistemului obţinut în urma agregării, în ciuda fluxurilor de resurse
dintre părţile agregate, precum şi a apariţiei şi dispariţiei unora dintre ele
d. funcţie ce depinde de ierarhia organizaţională a sistemului
21. Studiul emergenţei presupune elucidarea următoarei probleme:

a. cum se formează nivelele ierarhice noi într-un sistem pe baza unor componente aflate deja pe un anumit
nivel ierarhic inferior;
b. cum se pot stabili şi descrie limitele care separă diferitele nivele ale unui sistem;
c. cum o mulţime de părţi componente poate să capete coerenţă pentru a forma nu nou nivel ierarhic
22. Sistemele emergente pot fi definite ca acele sisteme adaptive complexe care:
a. produc noutate
b. asigură coerenţă, integritate
c. determină auto-mentenanţa
23. Care dintre variante nu reprezintă o caracteristică a sistemelor emergente:

a. produc noutate
b. asigură coerenţă, integritate
c. sunt predictibile
d. determină auto-mentenanţa
24. Care dintre variante nu reprezintă o caracteristică a sistemelor emergente:

a. sunt asimetric cauzale
b. determină auto-mentenanţa
c. sunt impredictibile
25. Cine face pentru prima dată distincţia dintre emergenţa ontologică şi cea reprezentativă?
a. Cariani
b. Holland
c. Searle
d. Prigogine
26. Robusteţea sau rezilienţa unui sistem complex se mai numeşte şi:
a. Toleranţa le erori
b. Auto-mentenanţa
c. Fiabilitate
d. Siguranţa în funcţionare
27. Organizarea distribuită şi redundantă a sistemelor permite:

a. Controlul centralizat al acestora
b. Cooperarea pentru refacerea părţilor afectate ale acestora
c. Închiderea organizaţională a acestora
d. Funcţionarea haotică a acestora
28. O cantitate mai mare de incertitudine în sistemele auto-organizatoare generează

a. Imposibilitatea controlului asupra acestora
b. O putere mai mare de a previziona evoluţiile viitoare
c. Facilitarea capacitătii de auto-organizare
d. Imposibilitatea formării buclelor feed-back de auto-reglare
29. Robusteţea sistemelor facilitează

a. Închiderea organizaţională a acestora
b. Controlul distribuit al sistemelor
c. Funcţionarea optimală a subsistemelor componente
d. Efectul stabilizator al buclelor şi mecanismelor feed-back pe care sistemele le conţin
30. Ipoteza Makerului Somatic a fost formulată de

a. A. R. Damasio
b. Sigmund Freud
c. J.von Neumann
d. George Bateson
31. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

a. În sistemele auto-organizatoare, controlul este distribuit în întreg sistemul
b. În sistemele auto-organizatoare, controlul este concentrat într-un subsistem specializat
c. În sistemele auto-organizatoare nu există nici un fel de control
d. În sistemele auto-organizatoare nu este necesar controlul sistemului
32. În sistemele economice

a. existenţa reţelelor complexe constituie condiţia suficientă a existenţei controlului distribuit
b. existenţa reţelelor complexe constituie condiţia necesară a existenţei controlului distribuit
c. existenţa reţelelor complexe constituie condiţia necesară şi suficientă a existenţei controlului distribuit
d. existenţa reţelelor complexe nu constituie o condiţie a existenţei controlului distribuit
33. Existenţa cazalităţii circulare nu reprezintă o condiţie prealabilă a apariţiei

a. Fenomenelor neliniare
b. Fucţionării-departe-de-echilibru
c. Bifurcaţiei şi haosului
d. Tuturor celor de mai sus
34. Cauzalitatea circulară este condiţia sine qua non a apariţiei auto-organizării împreună cu
a. Evoluţia departe-de-echilibru
b. Neliniaritatea
c. Haosul determinist
d. Conectivitate şi interdependenţă
35. Cauzalitatea circulară poate fi definită ca fiind

a. O succesiune a cauzelor şi efectelor, normală în orica sistem cibernetic
b. O reţea circulară de subsisteme între care există bucle feed-back
c. O forţă care m enţine şi am plifică procesul p rin care em erge noua ordine d in interacţiunile
locale
d. O forţă care se m anifestă p rin răspunsul adecvat al sistem ului la perturbaţiile exercitate de
m ediul înconjurător
36. C auzalitatea circulară în cibernetică reprezintă

a. O buclă feed-back pozitivă sau negativă
b. U n m canism form at ditr-o succesiune de bucle feed-back pozitive
c. Un mecanism format din bucle feed-back negative

d. Un proces feed-back la care participă atât bucle feed-back pozitive cât şi bucle feed-back
negative
37. Sistemele emergente sunt acele sisteme adaptive complexe care:

a. au capcitatea de a se auto-organiza
b. produc noutate
c. au conexiuni cu mediul înconjurător
d. dispun de reţele complexe aleatoare

a. sunt impredictibile
b. sunt haotice
c. sunt co-evolutive
d. sunt sensibile la condiţiile iniţiale

a. funcţionează-departe-de-echilibru
b. sunt dependente de traiectorie
c. asigură coerenţă, integritate
d. sunt oscilante
a. sunt reziliente
b. sunt sigure în funcţionare
c. sunt auto-reproducătoare
d. sunt inteligente

a. au cel puţin un mecanism feed-back dominant
b. au un agent coordonator
c. au limite bine stabilite cu mediul înconjurător
d. sunt asimetric cauzale
42. Asimetria cauzală este proprietatea emergenţei care se caracterizează în m odul următor:
a. proprietăţile noi sunt determinate doar "de jos în sus", fără să se observe apariţia unor noi
proprietăţi emergente "de sus în jos"
b. noile proprietăţi sau comportamente obţinute în urma emergenţei nu puteau fi prevăzute
înainte ca emergenţa să aibă loc.
c. obiectele şi componentele sunt ţinute împreună de interacţiuni cauzale ce asigură unitatea lor
organică
d. nici una dintre cele de mai sus
43. Formularea „Noua formă este stabilă în raport cu variaţiile m ediului înconjurător precum şi cu
modificările ce au loc în propria structură internă" se referă la:
a. auto-organizare
b. auto-conducere
c. auto-mentenanţă
a. auto-reproducere
44. Holland a utilizat pentru studiul proceselor emergente din sistemele adaptive complexe:
a. automatele celulare
b. ecuaţiile cu diferenţe finite
c. algoritmii euristici
d. metode ale sistemelor multi-agent
45. Cele două proprietăţi puse în evidenţă de Holland şi legate de emergenţă sunt:
a. auto-organizarea şi haosul
b. auto-mentenanţa şi agregarea
c. auto-reproducerea şi inteligenţa
c. auto-conducerea şi descentralizarea
46. Bifurcaţiile apar datorită:

a. Modificării condiţiilor iniţiale
b. Modificării ţintelor urmărite de sistem în evoluţia sa
c. Modificării valorilor parametrilor de ordine
d. Modificării iteracţiunilor dintre elementele sistemelor
47. Domeniul în care parametrii de ordine al unui sistem pot lua valori se numeşte:
a. Spaţiul de stare
b. Spaţiul fazelor
c. Spaţiul parametrilor
d. Spaţiul traiectoriilor
48. Haosul într-un sistem adaptiv complex apare

a. la perioade stabilite, bine determinate
b. pe neaşteptate, fara nici un semn premergător
c. pe neaşteptate, dar cu manifestarea unor semne anterioare
d. nici una dintre cele de mai sus nu este adevărată
49. O fereastra de ordine reprezintă

a. o perioadă în care în sistem nu se manifestă haos
b. un segment altraiectoriei sistemului care este observabil
c. o zonă în care sistemul devine controlabil
d. o zonă a spaţiului de stare al sistemului în care traiectoriile sunt monotone
50. Înainte de auto-organizare, singura configuraţie posibilă a sistemului este:

a. una ordonată
b. una dezordonată
c. una ierarhică
d. una heterarhică

Toate Grilele

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toate Grilele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I: Apariţia si dezvoltarea ciberneticii

1. Care dintre următorii savanţi a fost un precursor al ciberneticii?

3. Legea emergenţei (formulată de Hartmann şi denumită de el novum) este următoarea:

5. Legea varietăţii necesare a fost formulată de:

6. Unul dintre principiile ciberneticii este:

7. Apariţia şi dezvoltarea ciberneticii poate fi împărţită în perioadele:

8. Printre întemeietorii ciberneticii se regăsesc:

11. Teoria stratificării se bazează pe una dintre axiomele:

13. Metoda cutiei negre constă în:

14. . Herbert A. Simon introduce în ştiinţă paradigma generală a:

15. Herman Haken a propus şi dezvoltat „sinergetica” ca fiind:

19. Cibernetica de ordinul trei este considerată:

20. John von Neuman a creat un dispozitiv de tip cibernetic denumit:

21. Homeostază semnifică:

22. În cadrul ciberneticii de ordin II, sistemul este considerat:

24. Principiul izomorfismului semnifică:

25. După semnul de transmitere a semnalelor prin conexiunea inversă, identificăm:

29. „A-Life” specifică:

30. Teoria algoritmilor genetici a fost fondată de:

31. Când nu întâlnim „complexitatea dinamică” conform autorului Peter Senge:

32. Noţiunea de „fitness landscape” a fost introdusă de:

33. Jay Forrester a dezvoltat metoda:

35. Fondatorul „Algoritmilor Genetici” este considerat a fi:

36 Legea modificării este următoarea:

37. Legea recurentei este următoarea:

38. Teoria Autopoiesis-ului se poate regăsi şi sub denumirea de:

39. Legea distan tei dintre nivele este următoarea:

40. Contribuţia fundamentală la dezvoltarea Teoriei Reţelelor Booleene a avut-o:

41. Obiectul de studiu al ciberneticii îl constituie:

43. Prin sistem disipativ înţelegem:

44. Printre caracteristicile complexităţii dinamice se găsesc:

45. “Legea varietăţii necesare a fost formulată de:

a. John von Neumann

46. Metoda analogiei cibernetice se bazează pe principiul:

47. Teoria haosului a fost fondată de:

48. Efectul “Butterfly” descoperit de Ed. Lorenz semnifică:

K i-a -ß(1-a)t + eat }1/(1-a)

50. Cercetătorii au denumit ordinele ciberneticii, după cum urmează:

51. Modelul „Frontiera lui Markowitz” stă la baza:

52. Euler este considerat a fi întemeietorul:

56. Umberto Maturana a câştigat Premiul Nobel pentru:

60. Lucrarea „Discurs asupra metodei” a fost scrisă de:

62. Cartea ”Construction of the Real World” a fost scrisă de:

63. Norbert Wiener a fost la origine:

68. Un mesaj purtător de informaţie nu poate să aibă :

69. Cine a introdus “bitul” ca unitate fundamental de măsurare a cantităţii de informaţie:

70. Cuvântul grec “kybernetycos” însemna:

72. Termenul de sistem, fundamental în cibernetică, provine din

78. Conceptul de “automat”, studiat pe larg în cibernetică, a fost introdus de:

80. Stafford Beer este considerat părintele:

81. În concepţia sa ştiinţifică, Stafford Beer a făcut o analogie între

84. Norbert Wiener, a fost profesor de:

85. Lucrarea “Sunt matematician” aparDine lui:

88. Profesia colaboratorului lui Norbert Wiener, Julian Bigelow era:

89. Perioada inovatorilor este considerată a fi cuprinsă între anii:

90. În opinia lui Andre Marie Ampere, DtiinDa ciberneticii reprezintă:

3. În ce lucrare se introduce termenul de complexitate dinamică?

4. Când nu întâlnim „complexitatea dinamică” conform autorului Peter Senge?

8. Părintele Sinergeticii este considerat a fi:

9. Părintele „A-Life” este considerat a fi:

10. Părintele „Biologiei evoluţioniste” este considerat a fi:

11. Teoria Autopoiesis-ului se poate regăsi şi sub denumirea de:

12. Per Bak şi Chao Tang sunt consideraţi creatorii:

13. Contribuţia fundamentală la dezvoltarea Teoriei Reţelelor Booleene a avut-o:

2. Nonpartiţionarea ca proprietate generală a unui model este dată de:

3. Nontransferabilitatea ca proprietate generală a unui model este dată de:

28. EcuaDia caracteristică corespunzătoare lui a¥t - (c - S ) ! = 0 este: