Curs 1

1. Şiruri şi serii de funcţii

1.1 Şiruri numerice

Definiţie (mulţime numărabilă)

O mulţime A se numeşte numărabilă dacă există o funcţie bijectivă f:NA (A este echipotentă
cu N).
Exemple
1) Ν n0  n  Ν n  n0  este numărabilă, n 0N.
2) A={0, 2, 4, ...} este numărabilă (f:NA, f(x)=2x este bijectivă).
Proprietăţi
p
1) Dacă A1, ..., Ap, pN, p2 numărabile, atunci  Ak este numărabilă.
k 1
2) Reuniunea unei familii numărabile de mulţimi numărabile este numărabilă.
Consecinţe
1) Z este numărabilă (Z=AB unde A={-kkN*} şi B=N)
2) Q este numărabilă.
Observaţie
[0, 1] nu este numărabilă
Dem.
Presupunem că I=[0, 1] este numărabilă   n  nN astfel încât I=  n n  N .
 1 1 2  2 
Împărţim I în trei intervale egale, I= 0 ,    ,    ,1 şi notăm I1, primul interval din
 3 3 3  3 
stânga ce nu conţine elementul 0. Analog, împărţim I1 în trei intervale egale şi notăm cu I2
primul interval din stânga ce nu conţine 1. Se obţine astfel un şir de intervale I1, I2, I3,... cu
proprietăţile:
- II1I2 I3...;
1
- lungimea intervalelor este l  I k   k , kN*;
3
- kIk+1,  kN.
  
Ca urmare  k   I k ,k  N şi  I k   , deci    I k  I , cu    k ,k  N     I 
k 1 k 1 k 1
contradicţie, deci I=[0, 1] nu este numărabilă

Definiţie (şir)
O funcţie f: Ν n0 R se numeşte şir de numere reale şi se notează a n=f(n), n Ν n0 , (an)n Ν n
0

(sau (an)n Ν n ).
0

Definiţie (vecinătate)
Fie aR, atunci V(a)=(, ) cu proprietatea a(, ) se numeşte vecinătate a lui a.
- V(a)=(a-, a+) cu >0 se se numeşte vecinătate centrată a lui a;
- V()=(, ), R se numeşte vecinătate a lui ;
- V(-)=(-,),R se numeşte vecinătate a lui -.
1
Definiţii (limită, şir convergent)
1) Spunem că lim a n  l  R  în orice vecinătate V(l) a lui l se află un număr infinit de
n 
termeni ai şirului, iar în afara acesteia un număr finit.
2) (an)nN este convergent   lim an şi lim an R.
n  n 
3) (an)nN este divergent  (an)nN nu este convergent   lim an sau lim an   .
n  n 
Definiţie (şir Cauchy)
(an)nN se numeşte şir Cauchy (fundamental) >0,  N()N astfel încât m, n  N() avem
am-an< >0,  N()N astfel încât n  N(),pN* avem an+p-an<
>0,  N()N astfel încât n  N() avem aN()-an<.
Proprietăţi
1) Dacă (an)nN şir Cauchy  (an)nN mărginit.
2) (Lema Cesaro) Din orice şir mărginit se poate extrage un subşir convergent.
3) Dacă (an)nN şir Cauchy şi (an)nN conţine un subşir convergent  (an)nN convergent.
Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy
(an)nN este convergent (an)nN şir Cauchy

Definiţie (punct limită al unui şir)

Fie (an)nN un şir. a R se numeşte punct limită al şirului (an)nN  V(a) o vecinătate a lui a
atunci V(a) conţine o infinitate de termeni ai şirului.
Propoziţie
a R este punct limită al şirului (an)nN   a n k  kN
, un subşir al lui (an)nN astfel încât
lim a n k  a .
k 
Definiţii
- Notăm L(an)={a R a este punct limită al şirului (an)nN } mulţimea punctelor limită ale
şirului (an)nN.
- Limita superioară a şirului (an)nN, notată lim a n sau lim sup a n , cel mai mare element al
n  n 
mulţimii L(an).
- Limita inferioară a şirului (an)nN, notată lim a n sau lim inf a n , cel mai mic element al
n  n 
mulţimii L(an).
Observaţie: Dacă lim a n  a  lim a n = lim a n =a.
n  n  n 
Exerciţii propuse
Să se determine punctele limită ale şirurilor următoare:
n
n
 e  ,n  0 ;
1 n
a) an 
n2  1
n 
b) an  cos  sin  n  1 ,n  0 ;
2 4
n2
c) an  arctg  n!   ,n  2 .
1 n

2
  2 2   
(R: a) L( an )={0, }; b) L( an )= 0 , 1,1  , 1   ; c) L( an )=    )
 2 2   2