CAP II Producatorul si comportamentul sau rational

Cap.2 PRODUCTORUL I COMPORTAMENTUL SU RAIONAL 1. Proprietatea i libera iniiativ A. ntreprinderile - agent economic Producatorul- persoana care utilizeaz resurse (naturale, materiale, umane) pentru a produce bunuri si servicii. ntreprinderile- uniti economice de baza la nivelul crora se desfsoar activiti de productie si de distributie a bunurilor si serviciilor. Au diferite dimensiuni si se afla in diferite forme de proprietate. Proprietatea reprezint relaia dintre oameni (indivizi, grupuri, societate), cu privire la nsuirea bunurilor existente sau produse de societate. Drepturi sau atribute ce revin deintorilor proprietii: - Posesia nsuirea de ctre o persoana a bunurilor - Dispoziia dreptul de a dispune de acele bunuri - Folosina- utilizarea bunului aflat n posesie - Uzufructul nsuirea beneficiilor care apar n legtur cu acel bun Atributele pot fi cedate total sau partial: nstrinare sub toate aspectele (vanzare-cumprare, donaie, mostenire) nstrinare partial (nchiriere, arendare, etc) Forme de proprietate a) proprietate particular : individual proprietarul folosete, administreaz i i nsueste roadele; asociativ un grup de pers fizice sau juridice se asociaz pt a administra o afacere, pt a desfasura anumite activitati; b) proprietate public proprietarii sunt uniti ale admnistraiei publice (scoli publice, spitale publice) c) proprietate mixt ACTIVITATE: Identificati avantajele si dezavantajele diferitelor tipuri de ntreprinderi. B. Libera initiativ in economia de pia Libera iniiativ se concretizeaz in dreptul agenilor economici: de a dispune asa cum doresc de proprietea sa de a-i administra dup propria dorin afacerea Libera iniiativ este manifestarea libertii economice a proprietarului de a-i menine, dezvolta sau restrnge activitatea, de a decide in conformitate cu propriile interese tinnd cont si de normele legale i de utilizarea raional a resurselor. Manifestarea liberei iniiative nseamn i asumarea unor responsabiliti cu privire la : - natura activitii - persoanele implicate - locul de desfurare - locul de desfacere a produselor i serviciilor - dimensiunea activitii
1

CAP II Producatorul si comportamentul sau rational

Orice economie de pia este o economie deschis, bazat pe schimb si pe proprietatea privata asupra resurselor de productie.Economia deschis se caracterizeaz prin: - proprietate privata - preturi libere - libertate economic - concurenta - interventia limitata a statului in economie 2. Factorii de productie i combinarea acestora Factorii de productie sunt resursele atrase n activitatea economica. Resursele naturale si munca sunt factori de productie primari. Resurse: - regenerabile - neregenerabile Munca este considerata factorul de productie cel mai important. Munca este o activitate desfasurata de oameni, presupunand capacitatea fizica si intelectuala de a produce bunuri si servicii. Capitalul este un factor de productie derivat. Bunurile de capital sunt bunuri rezultate din procesele economice anterioare si sunt utilizate pentru a produce alte bunuri si servicii. Dupa modul in care se consuma si se inlocuiesc, in cadrul proceselor economice la care participa, bunurile de capital sunt grupate in capital fix si capital circulant. Capitalul fix (Kf) cuprinde bunuri care se consum si se nlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare: cldiri, masini, utilaje, instalatii, drumurile etc. Acestea particip la mai multe procese de productie in cadrul carora se consuma treptat. Capitalul circulant (Kc) cuprinde bunuri care se inlocuiesc dupa fiecare proces de productie: materii prime, combustibil, energie, apa tehnologica etc. Acestea participa la un singur proces de productie, in cadrul caruia se consuma complet. K = Kf + Kc K= intregul capital utilizat Deprecierea capitalului fix este cunoscuta sub forma de uzura. Uzura poate fi: fizica sau morala Atragerea resurselor de productie in activitatile economice depinde de tehnologia existenta si de costurile implicate. Conditiile tehnice existente la un moment dat ofera posibilitatea de a prelucra doar anumite resurse. Acestea devin factori de productie efectivi, spre deosebire de resursele care nu pot fi prelucrate cu tehnologia existenta si care vor deveni factori de productie in viitor. Costul cu care pot fi prelucrate resursele este deosebit de important pentru producator. Daca, pentru a utiliza anumite resurse, el trebuie sa plateasca un cost mai mare decat cheltuielile pe care le poate recupera, rational este sa renunte, in caz contrar va fi obligat sa suporte pierderile. Factorii de productie sunt combinati in functie de tipul de bun sau serviciu care se produce si de cantitatea in care se produce. Combinarea reprezinta modul specific de unire a factorilor de productie in vederea producerii diferitelor bunuri si servicii.
2

CAP II Producatorul si comportamentul sau rational

In functie de tipul de bun sau serviciu, producatorul selecteaza factorii specifici domeniului de activitate respectiv, factori impusi de tehnologia de fabricatie. In functie de cantitatea de bunuri si servicii de care se estimeaza ca este nevoie, producatorul va achizitiona si combina cantitati mai mari sau mai mici de factori. El trebuie sa combine eficient factorii de productie, pentru a obtine maxim cantitate la minim consum. Combinarea optima este aleasa in urma substituirii unor factori de productie cu altii si a calcularii unor indicatori de eficienta, precum productivitatea. Suplimentul dintr-un factor (de regula, capital) necesar pentru a reduce cu o unitate cantitatea utilizata dintr-un alt factor (de regula, munca), astfel incat productia sa nu se reduca, reprezinta rata marginala de substitutie (RmgS) 3. Eficienta economica i productivitatea Agenii economici evalueaz rezultatele activitii lor cu ajutorul indicatorilor economici, denumii i indicatori de eficien. Indicatorii economici sunt expresii numerice ce msoar activitatea economic. Indicatorii de eficien sunt: Productivitatea; Costul; Profitul Productivitatea reprezint eficiena, randamentul sau rodnicia cu care sunt combinai i utilizai factorii de producie n activitatea de obinere a bunurilor i serviciilor. Randamentul factorilor de producie se apreciaz cu ajutorul nivelului productivitii. Relaia care exprim nivelul productivitii este: W = Q/Fi, unde: W = nivelul productivitii Q = producia (exprimat n uniti fizice - buci, kilograme, metri, tone sau/i n uniti monetare - lei, dolari, euro) Fi = efortul depus, factorii de producie utilizai exprimai n uniti fizice sau monetare SARCINI! (pe grupe) 1. Ce efecte genereaz cresterea productivitii la nivelul firmei? 2. Ce efecte genereaz cresterea productivitii la nivelul economiei nationale? Nivelul i evoluia productivitii depind de numeroase mprejurri economice i extraeconomice, cum ar fi: calitatea factorilor de producie utilizai; calitatea organizrii i managementului activitii economice; motivaia economic a posesorilor factorilor de producie; condiiile naturale; climatul politic i social existent. n practica economic se folosesc dou forme de determinare i analiz a productivitii:
3

CAP II Producatorul si comportamentul sau rational

productivitatea global (total); productivitatea parial Productivitatea global exprim eficiena agregat a tuturor factorilor de producie implicai n obinerea unui rezultat i se poate calcula ca productivitate global medie: W = Q/ (P+L+Kt) sau ca productivitate global marginal: W = Q/ (P+L+Kt) Nivelul productivitii pariale se exprim tot prin productivitate medie i productivitate marginal, dar redate pentru fiecare factor de producie pentru care vrem s o calculm n parte. Productivitatea medie exprim eficiena medie obinut prin utilizarea fiecrui factor de producie n parte. Productivitatea muncii (WmL) arat eficiena medie prin care este consumat factorul munc. WmL = Q/L, unde Q = producia; L = numrul de lucrtori sau timpul lucrat, exprimat n ore de munc. Productivitatea medie a pmntului (WmP) arat eficiena medie cu care este utilizat factorul pmnt i se calculeaz ca un raport ntre rezultatele obinute (Q) i suprafaa total de teren (P) folosit pentru obinerea produciei respective: WmP = Q/P Productivitatea medie a capitalului (WmK) arat eficiena medie cu care este utilizat factorul capital i se calculeaz ca un raport ntre rezultatele obinute (Q) i capitatul tehnic utilizat (Kt): WmK = Q/Kt Productivitatea marginal exprim eficiena obinut prin modificarea cu o unitate a unuia, mai multora sau a tuturor factorilor de producie. Productivitatea marginal a muncii (WLmg) exprim eficiena ultimei uniti de munc implicat n activitatea economic. Productivitatea marginal a muncii se determin ca un raport ntre variaia absolut a produciei (Q) i variaia cantitii de munc (L) utilizat prin adugarea unei noi uniti din factorul de producie munc, dup relaia: WLmg = Q/L Productivitatea marginal a capitalului exprim eficiena ultimei uniti de capital tehnic atras i utilizat n activitatea economic. Productivitatea marginal a capitalului tehnic se determin ca un raport ntre variaia absolut a produciei (Q) i variaia cantitii de capital tehnic (Kt) utilizat prin adugarea unei noi uniti din factorul de producie capital, dup relaia: WKtmg = Q/Kt Productivitatea marginal a pmntului exprim eficiena ultimei uniti de teren (ha, ar, mp) atrase i utilizate n activitatea economic

CAP II Producatorul si comportamentul sau rational

Productivitatea marginal a pmntului se determin ca un raport ntre variaia absolut a produciei (Q) i variaia absolut a suprafeei de teren (P) utilizate prin adugarea unei noi uniti din factorul de producie pmnt, dup relaia WPmg = Q/P 4. COSTUL PRODUCTIEI Combinarea factorilor de producie este un proces tehnico-economic de unire a acestora n vederea obinerii de bunuri economice, n condiii de eficien maxim. Combinarea factorilor de producie are dou laturi: latura tehnic i latura economic. Latura tehnic are n vedere unirea factorilor de producie specifici i complementaritatea acestora. Latura economic vizeaz maximizarea profitului. Combinarea factorilor de producie depinde de: Natura activitii - tipul de activitate: agricultur, industrie, turism, transport, etc. Nevoia de bunuri i servicii - cererea pentru anumite bunuri; Condiiile tehnice de producie - rolul esenial n acest caz l are progresul tehnic; Abilitatea ntreprinztorului - rolul determinant l are aici capacitatea de a conduce o afacere. Costul de producie reprezint totalitatea cheltuielilor efectuate de un agent economic cu producerea i desfacerea unui bun economic sau serviciu. Costul este expresia valoric a consumului de factori de producie efectuat de ntreprinztor n fiecare ciclu de producie. Activitatea economic este eficient atunci cnd costurile de producie sunt mai mici dect veniturile obinute din vnzarea produciei. Consumul de capital fix se exprim numai valoric, prin amortizare. Amortizarea se calculeaz conform formulei: A = Kf / n Consumul de capital circulant este pus n eviden att fizic (kg, tone, metri) - prin consum specific sau tehnologic - ct i valoric (u.m.). Cheltuielile cu capitalul circulant (Kc) i amortizarea (A) formeaz cheltuielile materiale ale firmei (Cmat) : Cmat = Kc + A Consumul factorului munc este pus n eviden: Fizic - prin numrul de lucrtori sau prin timpul lucrat; Valoric - prin plile fcute pentru salarizarea angajailor; Cheltuielile salariale ale firmei includ salariile lucrtorilor direct productivi (salarii directe - Sd), ale personalului administrativ (salarii indirecte - Si), contribuiile pentru ajutorul de omaj i asigurrile sociale (CAS). Consumul factorului pmnt este pus n eviden numai valoric, fie prin suma necesar cumprrii acestuia, fie prin sumele pltite pentru utilizare (arend). Costul este o parte component a preului (P) de vnzare a produsului, permind productorului s-i recupereze cheltuielile suportate i s obin un ctig. Costurile globale reprezint toate cheltuielile necesare obinerii unui volum dat al produciei unui bun sau serviciu. Costul global (CT) cuprinde costul global fix (CF) i costul global variabil (CV).
5

CAP II Producatorul si comportamentul sau rational

CT = CF + CV Costul global fix (CF) cuprinde costurile care, pe termen scurt, nu se modific n funcie de volumul produciei: amortizarea capitalului fix, dobnzile, taxele, impozitele, salariile indirecte, chiria, ntreinerea, iluminatul i nclzitul spaiilor de producie, asigurrile, telefonul. Aceste costuri sunt suportate de firm, chiar dac producia este zero. Costul global variabil (CV) cuprinde costurile care se modific n funcie de volumul produciei: cheltuieli cu materii prime, materiale auxiliare, energia i combustibilul pentru producie, apa tehnologic, salarii directe. Costurile variabile evolueaz n acelai sens cu producia, dar nu strict proporional. Costurile medii (unitare) reprezint cheltuielile pe unitate de produs sau serviciu. Costurile medii (unitare) sunt: fixe, variabile i totale. Costul fix mediu (CFM) reprezint costul fix suportat de fiecare unitate de produs i se determin ca un raport ntre costul fix global (CF) i volumul produciei (Q): CFM = CF / Q Costul variabil mediu (CVM) reprezint costul variabil suportat pentru fiecare unitate de produs i se determin raportnd costul variabil global (CV) la volumul produciei (Q). Mrimea i dinamica sa depinde att de evoluia costului variabil, ct i a produciei. CVM = CV / Q Costul total mediu (CTM) reprezint costul total suportat de fiecare unitate de producie i se determin ca un raport ntre costul total global (CT) i producia obinut. CTM = CT / Q Pe termen scurt, evoluia sa depinde de dinamica CV i Q. Costul marginal (Cmg) reprezint sporul de cheltuieli totale determinat de creterea produciei cu o unitate i se determin ca un raport ntre variaia costurilor totale (CT) i variaia produciei (Q). Cmg = CT / Q Pe termen scurt, mrimea sa depinde doar de costul variabil global i mediu: Cmg = CV / Q, ntruct CF = 0 Cunoaterea nivelului i a evoluiei costului marginal are o importan deosebit n fundamentarea deciziilor productorului privind stabilirea nivelului optim al produciei, deci n vederea maximizrii profitului. 5. PROFITUL Veniturile realizate n activitatea economic sunt distribuite posesorilor de factori de producie care au participat la obinerea rezultatelor. n nelesul comun al termenului, profitul const n diferena dintre aceste venituri i costurile de producie. Profitul, n sens larg, poate fi identificat cu orice ctig, beneficiu, avantaj bnesc. n sens restrns, profitul este un venit net obinut de ntreprinztor (antreprenor), ca posesor al factorului de producie capital, utilizat ntr-o activitate economic. La nivel de firm, profitul are funcia de: - a reflecta raionalitatea activitilor economice (ncasrile sunt mai mari dect costurile);
6

CAP II Producatorul si comportamentul sau rational

- a motiva n dezvoltarea, meninerea sau restrngerea unei activiti; - a se constitui n surs de autofinanare. La nivel individual, profitul are funcia de: - a stimula iniiativa i creterea eficienei; - a stimula acceptarea riscului n activitatea economic. La nivel macroeconomic, profitul are funcia de: - a stimula concurena; - a influena dezvoltarea economic i progresul social; - a orienta alocarea resurselor; - a cultiva spiritul de economisire. Profitul reprezint o sum global, ale crui componente pot fi difereniate dup mai multe criterii: 1. dup calea pe care a fost obinut: a. profit legitim, contabil - obinut n condiiile respectrii prevederilor legale privind calculul i impozitarea b. profit nelegitim, nelegal - obinut fr munc, prin nclcarea legii 2. dup coninutul profitului: a. profit brut (Prb) - obinut prin diferena dintre ncasri (CA-cifra de afaceri) i costurile totale (CT) Prb = CA - CT b. profitul net ( Prn) - suma ce rmne ntreprinztorului dup plata impozitului pe profit (Ipr) Prn = Prb Ipr 3. dup mrimea acestuia: a. profit normal, ordinar sau obinuit - reprezint suma minim pe care un ntreprinztor trebuie s o obin pentru a fi stimulat s-i continue activitatea b. supraprofitul (profit de monopol sau profit economic) - reprezint un ctig suplimentar, peste cel normal, pe care l obin numai anumite firme ce dispun de unele avantaje fa de concureni (avantaje de cost, de pre, calitate). Mrimea profitului se exprim cu ajutorul a doi indicatori principali: - masa profitului (Pr) Pr = CA - CT - rata profitului (Rpr) : 1. rata profitului n funcie de cifra de afaceri exprim cantitatea de profit obinut la 100 u.m. venit Rpr/CA= (Pr / CA) x 100 2. se numete rata rentabilitii; exprim cantitatea de profit obinut la 100 u.m. cheltuite Rpr/CT = (Pr/CT) x 100; (rata rentabilitii) 3. rata profitului n funcie de capitalul utilizat exprim cantitatea de profit obtinuta la 100 u.m. de capital utilizat Rpr/Kt =(Pr/Kt) x 100 APLICATIE 1. O societate comerciala obtine un cursul anului incasari totale in valoare de 5000 u.m si efectueaza costuri totale de 4000 lei. Capitalul folosit are o valoare de 1000 lei. Determinati a. masa profitului b. rata profitului in functie de cifra de afaceri, costuri totale si capital.
7

CAP II Producatorul si comportamentul sau rational

6. OFERTA Oferta reprezint cantitatea de bunuri i servicii pe care agenii economici o aduc pe pia ntr-o anumit perioad i la un anumit pre. La baza formrii ofertei pe pia stau resursele i factorii de producie. Pentru ca acesta s poat satisface nevoile i dorinele consumatorilor este nevoie de activitate economic prin care s fie transformate n bunuri i servicii. Productorii au un comportament difereniat, care este influenat de: - modificarea preurilor la factorii de producie - modificarea preurilor de vnzare ale bunurilor Cantitatea oferit nu se confund cu cantitatea vndut. Cantitatea oferit reprezint tot ceea ce productorul ntenioneaz s vnd, iar cantitatea vndut reprezint acea cantitate pentru care productorul reuete s gseasc cumprtori. Cantitatea vndut efectiv este n strict dependen de nivelul cantitii cerute pe pia. Formarea ofertei este rezultat al activitii productorului, dar i al intermediarilor. Legea ofertei red raportul de determinare direct ntre modificarea mrimii preului unitar al unui bun i modificarea cantitii oferite din bunul respectiv. Aplicatie! Considernd urmtoarea cretere conjunctural a preului unei reviste, vom observa o variaie a tirajului acesteia pe care o prezentm n tabelul urmtor: Pre 2 2,2 2,4 2,5 2,7 3 3,1 3,3 3,5 Tiraj 15000 17000 19000 20000 22000 25000 26000 28000 30000 Oferta de CD-uri Preul unui CD Q de CD-uri intr-o luna

50 5

40 4

30 3

20 2

10 1