MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ŞI CERCETĂRII STIINTIFICE

COLEGIUL TEHNIC RESITA

AUXILIAR CURRICULAR

EXPLOATAREA MASINILOR SI UTILAJELOR ELECTROMECANICE

Ing TIMOFTE STELICA

RESITA 2016

1
 INTRODUCERE

Prezentul auxiliar se adreseaza elevilor de la scoala noastra, specialitatea

ELECTROMECANIC, dar si cursantilor de la cursurile de reconversie
profesionala.
Parcurgerea continuturilor se va realiza in integritatea lor.
Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul
are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a esalona in timp, de a utiliza
activitati variate de invatare, de preferinta, cu caracter aplicativ centrate pe elev.
Un factor important il va constitui calitatea evaluarii careia vor fi supusi
elevii.
Pentru ca un sistem de evaluare sa-si atinga obiectivele ar trebui sa aiba
unele caracteristici cum ar fi: fidelitate, aplicabilitate si rentabilitate,
credibilitate.
Abordarea continuturilor trebuie sa fie flexibila diferentiata tinand cont de
particularitatile grupului, de nivelul initial de pregatire.

Autorul

2
 CAPITOLUL I

INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A MASINILOR

SI APARATELOR ELECTRICE

1.1. INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A MASINILOR

ELECTRICE ROTATIVE

1.1.1. GENERALITATI

Masinile electrice sunt expediate de uzina producatoare in ambalaje

corespunzatoare, pentru a rezista in timpul transportului si pentru a evita
patrunderea umezelii in interior. Desfacerea ambalajului se face in incaperea in
care se instaleaza masina. Daca montajul se executa pe timp de iarna, se lasa
masina ambalata in incaperea in care urmeaza sa functioneze, pentru ca sa
capete temperatura mediului ambiant ; in cazcontrar, la dezambalare se poate
produce condensarea apei si umezirea masinii, inclusiv a partilor interioare.
La desfacerea ambalajului sunt interzise lovituri puternice de ciocan si
introducerea rangilor in interiorul lazii, ceea ce ar putea deteriora masina.
Trebuie evitata atingerea partilor slefuite ale motorului(capatul arborelui), dard
aca totusi aceasta devine necesara, se protejeaza acoperindu-se cu piele si carton
obisnuit.
In lipsa mijloacelor mecanizate de transport si de ridicare(macara, pod
rulant, etc.), transportarea masinii pe fundatie se va face cu ajutorul unui
carucior, fiind interzisa deplasarea pe role sau tevi.
Daca uzina furnizoare livreaza masina in stare complet montata, dupa
despachetare se instaleaza pe fundatie in starea in care a fost trimisa.

1.1.2.CONDITII GENERALE CU PRIVIRE LA LOCUL DE INSTALARE

Incaperile in care urmeaza a se instala masinile electrice-in special in

cazul unitatilor de mare putere-trebuie sa fie bine ventilate, pentru a se asigura
desprafuireasi racirea corespunzatoare a aerului. Temperatura ambianta maxima
admisa este, in general, de + 40 grade celsius ; pentru masinile la care s-au
prevazut conditii speciale in comanda beneficiarului, temperatura mediului
ambiant trebuie sa respecte valorile stipulate in contract.

3
 Limita inferioara a temeraturii la care masina poate fi lasata un timp mai
indelungat in stare de repaus este de + 3 grade celsius. In cazul in care conditiile
de exploatare conduc la nerespectarea acestei limite, se iau masuri speciale de
revizie la repunerea masinii in functiune.
Masinile electrice trebuie ferite de patrunderea prafului conducator de
electricitate si in special a pulberii metalice. In consecinta, este interzisa
depozitarea oricarui fel de deseuri in vecinatatea masinilor. Curatirea incaperii in
care sunt instalate masinile electrice trebuie facuta regulat, cat mai des, cu
aspiratorul sau – in lipsa – stropindu-se podeaua cu apa inainte de maturare.
Locul de instalare a masinii trebuie astfel ales, incat sa se asigure accesul
pentru controlarea periilor si cutiilor de borne si pentru ungerea lagarelor.
Masinile cu autoventilatie trebuie instalate la cel putin 25-30 cmde pereti sau
alte obstacole, care ar putea obtura orificiile de ventilatie.
Masinile trebuie instalate astfel, incat sa fie protejate contra vibratiilor
puternice produse de masinile si echipamentele invecinate. Pentru asigurarea
unei functionari satisfacatoare, masinile trebuie prevazute cu fundatii rigide si
stabile, in special cand se utilizeaza cuplaje directe sau prin reductoare de
turatie. Dimensiunile fundatiei se determina pentru fiecare caz in parte, in
functie de puterea si turatia masinii, de sistemul de cuplare si de natura solului.

1.1.3. SISTEME DE CUPLARE

Cuplarea motoarelor electrice la masinile si instalatiile ce urmeaza a fi

actionate se poate face prin :
- Cuplaje rigide ;
- Cuplaje elastice ;
- Curele de transmisie late sau trapezoidale ;
- Variatoare de viteza (reductoare de turatie).

Culajele rigide sunt folosite mai rar, din cauza multiplelor lor
dezavantaje, si numai in cazul motoarelor special executate pentru asemenea
tip de cuplaj.
Cuplajele elastice permit cuplarea directa a doua masini cu aceeasi
turatie, eliminand insa socurile reciproce.
Exista mai multe tipuri de cuple flexibile, cel mai larg utilizat fiind
celpentru cuplare prin bolturi. La utilizarea acestor cuple, trebuie verificata
corespondenta dimensiunilor, abateri de peste 0,2 mm pentru inelele din
cauciuc si de peste 0,1 mm pentru cele din piele, putand conduce la
necoaxilitatea masinilor si la aparitia vibratiilor, care provoaca uzura
prematura a rulmentilor masinilor.

4
 Curelele de transmisie, late sau trapezoidale, permit cuplarea
masinilor cu viteze de rotatie diferite. Acest tip de cuplaj este limitat insa la
cuplarea masinilor montate orizontal, avand viteze de rotatie de maximum
1500 rot/min.
Motoarele se monteaza, de regula, pe glisiere sau alte dispozitive, care
sa permita reglarea intinderii curelelor.
Tensionarea exagerata a curelelor provoaca uzarea rapida atat a
curelelor cat si a lagarelor masinilor : spre exemplu, dublarea tensiunii in
curea conduce la scurtarea duratei de viata a rulmentilor la 1/8 din durata
normala.
Pentru asigurarea unei transmisii in bune canditii, trebuie respectate
indicatiile uzinei producatoare cu privire la diametrul minim al saibei si
latimea maxima a curelei(in cazul transmisiei prin curele late), respectiv
numarul si dimensiunile curelelor trapezoidale. Utilizarea unor saibe de
diametre mai mici provoaca uzarea rapida atat a curelelor cat si a lagarelor
masinilor.
In cazul in care este necesara totusi reducerea diametrului saibei sub
diametrul minim recomandat, puterea transmisa trebuie redusa proportional :

P’ = PN dr ⁄ Dmin [kw]

P’ - este puterea transmisa ;

PN - puterea nominala a masinii ;
Dmin - diametrul minim recomandat al saibei ;
Dr – diametrul saibei utilizate.

Utilizarea unor saibe de diamtru mai mare(cu reducerea corespunzatoare a

latimii curelei) nu dauneaza motorului; se va da atentie insa vitezei periferice,
care nu trebuie sa depaseasca in general 30 m/s, atat din punct de vedere al
rezistentei materialului saibei, cat si pentru evitarea alunecarii curelei datorita
fortei.
In toate cazurile, la alegerea saibelor de transmisie se va avea in vedere
ca unghiul segmentului pe care calca cureaua pe saiba sa nu fie mai mic de 160
grade, pentru a se evita uzarea prematura a curelei.
Saibele trebuie proiectate astfel, incat centrul de aplicare al fortei sa se
afle la circa ½ din lungimea capatului liber al axului, pentru a se evita incarcarea
suplimentara inutila a lagarelor masinii.

OBSERVATIE

5
 Utilizarea cuplajelor prin curele de transmisie este interzisa in medii
prezentand pericol de explozie ; in asemenea cazuri, cu autorizatie emisa de
organele competente, se pot utiliza numai curele de calitate speciala, care nu se
incarca electrostatic.
Variatoarele de viteza pot fi utilizate pot fi utilizate la viteze de
maximum 1500 rot/min, respectand indicatiile uzinei producatoare cu privire la
dimensiunea minima a diametrului primitiv si numarul minim de dinti ai
pinionului montat pe axul motorului.
In asemenea cazuri, montajul necesita o atentie deosebita, atat din
punctul de vedere al rigiditatii sistemului moto-variator, cat si al preciziei de
montare. Din acest motiv, asemenea cuplaje se utilizeaza numai pentru aplicatii
mai deosebite.

1.1.4. PREGATIREA MASINILOR PENTRU INSTALARE

Inainte de inceperea instalarii, se verifica daca datele nominale de pe

placuta indicatoare(tensiune, frecventa, viteza de rotatie etc.) sunt
corespunzatoare si daca rotorul se invarte usor, fara a prezenta tendinte de
gripare.
Pentru a permite montarea saibei sau pinionului de antrenare, se curata
axul de stratul de vopsea anticoroziva prin frecare cu o carpa inmuiata in white-
spirit sau alt solvent similar, se usuca si se acopera cu o pelicula de vaselina sau
ulei.
Montarea saibei sau semicuplei de antrenare este precedata de o
verificare a echilibrarii acestora. Montarea se face cu strangere si necesita
incalzirea saibei(pinionului sau semicuplei) de antrenare, sau utilizarea unor
dispozitive de presare ca in figura, avand in vedere ca tolerantele sunt de ordinul
H7, iar pentru pinioane chiar K7. Este interzisa baterea cu ciocanul, sau daca
aceasta este absolut necesara, se verifica in prealabil tolerantele si posibilitatea
de acces la capatul opus al axului, pentru blocarea cu un ciocan de masa
corespunzatoare (figura alaturata).

6
 Dupa montarea organului de antrenare, se verifica din noud aca axul se
invarteste liber, usor, fara socuri sau zgomote anormale.

1.1.5. INSTALAREA

Operatiile de instalare trebuie sa fie executate de personal specializat

in acest sens.
Masina trebuie asezata pe o suprafata plana, in caz contrar-la
strangerea buloanelor de fixare-apar tensiuni interne in picioarele carcasei, care
pot conduce la spargerea sau deformarea acestora, la vibratii in timpul
functionarii si la supraincarcarea lagarelor.
In cazul instalarii pe fundatie, se prevad patru gauri de dimensiuni mai
mari decat suporturile, aproximativ in locurile unde se vor aseza picioarele
carcasei.
Suporturile se fixeaza de picioarele carcasei prin strangere cu buloane
fixate pa cat posibil in centrul gaurilor din picioarele carcasei(spre a evita
nepotriviri ulterioare, la eventuala inlocuire a masinii). Intre suporturi si
picioarele carcasei se introduc cateva placute din otel(adaosuri, realizand
grosimea de 1 … 2 mm), care vor permite ulterior ajustarea pozitiei masinii pe
fundatie.

7
 Masina cu suporturile asamblate se aseaza pe suporturile provizorii 3,
astfel incat suporturile 1 sa depaseasca cu 5 … 10 mm nivelul solului, se
centreaza sau se alineaza fata de masina cu care se cupleaza si se cimenteaza
suporturile in gaurile fundatiei. Dupa intarirea cimentului, se indeparteaza
suporturile provizorii si se verifica centrarea sau alinierea, corectandu-se
eventualele abateri.
In cazul instalarii pe placa de baza comuna(figura), aceasta trebuie sa fie
suficient de rigida si fixata pe sol in pozitia orizontala, cu ajutorul prezoanelor 2.
Se aseaza masina pe placa de baza(introducand, de asemenea, cateva
adaosuri pentru ajustare), se face centrarea aproximativa si se traseaza locul
corespunzator gaurilor din picioarele masinii, dupa care se ridica masina si se
executa gaurile in placa de baza.
Se reaseaza masina pe placa de baza, se definitiveaza centrarea si se
strang piulitele de fixare pe picioarele carcasei.

8
OBSERVATIE

Se prefera fixarea prin surub si piulita, in locul celei cu prezoare.

In cazul fixarii pe glisiere, acestea trebuie sa fie dimensionate

corespunzator greutatii masinii si sa fie suficient de lungi, pentru a permite
intinderea curelelor.
Se aseaza motorul aproximativ in centrul glisierelor, se verifica
paralelismul acestora si se strang suruburile de fixare. Se face o aliniere
aproximativa, dupa care se fixeaza glisierele in fundatie, cu ajutorul unor
prezoane. Dupa cimentarea prezoanelor, se definitiveaza alinierea motorului, se
instaleaza cureaua de transmisie si se executa tensionarea acesteia, prin
actionarea simultana a intinzatoarelor, astfel incat masina sa se deplaseze paralel
cu axul sau.

Centrarea masinilor cuplate direct, prin cuplaje elastice. Centrarea corecta

a masinilor cuplate este un factor deosebit de important pentru asigurarea
functionarii corecte. Utilizarea cuplajelor elastice nu inseamna ca se poate
renunta la centrarea perfecta.
Se aseaza masinile fata in fata, far aca bolturile sa fi fost introduse in
semicuple, astfel incat axele masinilor sa se poata roti liber si se verifica
paralelismul si centrarea semicuplelor in patru pozitii, la interval de 90 grade.
Masinile cu viteze de 3000 … 3600 rot/min necesita o precizie deosebita
a centrarii ; abaterea radiala R maxima admisa este de 0,05 mm. Aceasta abatere
radiala poate fi permisa pana la maximum 0,2 mm in cazul masinilor cu viteze
mici, cu conditia ca aceasta sa nu conduca la aparitia de vibratii sau la uzarea
rapida a cuplei elastice.
In functie de dimensiunile masinilor, distanta a intre semicuple poate fi de
2 … 5 mm. In ceea ce priveste paralelismul semicuplelor, masurand distanta a in

9
doua pozitii la interval de 180 grade, abaterea nu trebuie sa depaseasca 0,1 …
0,2 mm.
Pentru verificarea alinierii axelor se recomanda metoda acelor.
De arborele fiecarei masini(la partea actionarii) se prinde cate o piesa in
forma de L, cu varful ascutit(ac). Se aduc acele varf la varf, la o distanta a intre
ele, apoi se invartesc cele doua axe prinse rigid, si se urmareste atent pozitia
varfurilor acelor.
Pot aparea urmatoarele situatii :
- Acele nu au nici o deviatie intre ele, ramanand coaxiale si pastrand
aceeasi distanta a intre varfuri, in orice pozitie ; in acest caz, masinile sunt
bine centrate.
- Distanta intre varfutri a ramane constanta, dar in pozitia inferioara sau
laterala, unul din ace coboara sau se deplaseaza lateral, pastrand totusi
paralelismul intre ele ; in acest caz, masinile au axele paralele dar
deplasate intre ele. Pentru remediere, se deplaseaza spre interiorul acelor
masinacare are acul la exterior, sau spre exteriorul acelor masina care are
acul la interior ; in cazul din figura, c masina 1va trebui sa fie ridicata.
- Distanta intre varfuri a variaza, iar acele fac intre ele un unghi, unul din
ele inclinandu-se ; in acest caz, axele masinilor fac intre ele un unghi
oarecare. Pentru remediere, se aseaza adaosuri de tabla sub picioarele
partii inclinate, pana cand acele devin coaxiale.

OBSERVATII

1. Pentru facilitarea centrarii, se recomanda utilizarea de semicuple de acelasi

diametru, cu suprafete prelucrate.
2. Trebuie avut in vedere ca, datorita dilatarilor ce se produc prin incalzirea
masinii in functiune, pozitia masinii calde poate fi diferita de aceea a masinii
in stare rece.

10
 Dupa finalizarea ajustarii centrarii, se definitiveaza strangerea piulitelor
de fixare a masinii de fundatie. In continuare, se monteaza bolturile si se verifica
centrarea acestora in gaurile semicuplei opuse. Daca bolturile nu sunt centrate,
se verifica corectitudinea gaurii semicuplelor sau a asamblarii cuplajelor
elastice, luandu-se imediat masuri de remediere.
Dupa cateva zile de functionare normala, se verifica din nou centrarea si
se poate asigura masina in pozitia fixata, prin introducerea unor stifturi conice.
Alinierea masinilor cuplate prin curele de transmisie. Intinderea curelelor,
plate sau trapezoidale, se face prin deplasarea motorului, astfel incat sa se
pastreze paralelismul cu axa utilajului actionat, iar saibele sa fie in acelasi plan.
In figura sunt exemplificate(exagerat) cateva posibilitati de aliniere incorecta,
care duc la asezarea necorespunzatoare a curelelor si uzarea prematura.
Centrarea masinilor cuplate prin variator de viteza. Se verifica
paralelismul axelor celor doua masini, la distanta care sa permita angrenarea
corecta, si se incearca daca angrenajul se roteste normal.
Dintii pinionului trebuie sa patrunda la fel de usor in orice zona a
danturii rotii conduse. In caz contrar, apar suprasolicitari in lagarele masinii
precum si vibratii si zgomote puternice.
Cercurile primitive ale pinionului si rotii conduse trebuie sa fie tangente.
Verificarease face introducandu-se o fasie de hartie in angrenaj ; o imprimare
neuniforma pe fasia de hartie indica o angrenare incorecta. Verificare se face pe
toti dintii si se reface la fiecare reajustare a centrarii, pana la obtinerea unui
rezultat corect.
Dupa definitivarea fixarii masinii pe fundatie, se executa montarea
cablurilor electrice de legatura, si a aparatelor de protectie si conectare. Aceasta
operatie trebuie executata de un muncitor calificat corespunzator.
Conductoarele cablurilor trebuie sa aiba sectiunea prevazuta in
proiectul de executie al instalatiei sau, in lipsa, trebuie determinata sectiunea in
functie de curentul inscris pe placuta indicatoare si de distanta la sursa de
alimentare, astfel incat caderea de tensiune sa nu depaseasca 5 % din tensiunea
de alimentare.
La capetele conductoarelor se monteaza cose(papuci) de dimensiuni
corespunzatoare diametrului conductoarelor si, respectiv, diametrului bornelor
masinii ; montarea coselor se face prin sertisare sau-in lipsa utilajului necesar-
prin lipire. Este interzisa utilizarea de cosec u dimensiuni mai mari decat cele
impuse la bornele masinii, care-prin slabirea strangerii-pot deveni o sursa de
scurtcircuitare ;de asemenea, este interzisa utilizarea de cosec u dimensiuni mai
mici si largirea gaurilor, care nu asigura suprafata de contact necesara si
provoaca supraincalzirea imbinarii.
In general, masinile sunt prevazute cu cutii terminale care pot fi rotite in
patru pozitii la 90 grade, permitand orientarea iesirii catre directia traseului
cablului de alimentare. Cutiile terminale pot fi prevazute si cu cutii de etansare,
care pot fi umplute cu compound ;in orice caz, intrarile in cutiile terminale sunt

11
etanse prin garnituri, a caror gaurire trebuie executata la instalare, la diametrul
corespunzator trecerii cablului.
Conectarea cablurilor la bornele masinii trebuie sa respecte schema de
conexiuni ;piulitele bornelor trebuie stranse corect si asigurate contra
desurubarii accidentale.
Conductorul neutru-daca exista-se conecteaza la borna marcata cu
semnul conventional de punere la pamant.
Fiecare masina este prevazuta cu o borna speciala pentru punerea la
pamant (in afara bornei pentru neutru, care poate exista la masinile de c.a. in
interiorul cutiei de borne). Aceasta borna este plasata, de regula, peu nul din
picioarele carcasei, in apropierea cutiei de borne si este marcata vizibil cu semn
conventional de punere la pamant a instalatiei se va executa in conformitate cu
prescriptiile in vigoare.

1.2. INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A

TRANSFORMATOARELOR

1.2.1. PREGATIREA TRANSFORMATOARELOR PENTRU

INSTALARE

Transformatoarele-si in special unitatile de mare putere-se livreaza cu o

serie de subansambluri si acesorii demontate, fie ca masura de protectie, fie
pentru inscrierea in gabaritele rutiere si feroviare. In consecinta, pentru a
permite instalarea, sunt necesare o serie de lucrari, care au ca scop reducerea
transformatorului in stare complet montat.
Lucrarile de pregatire in vederea instalarii se organizeaza in functie de
posibilitatile existente la locul de exploatare. In cazul in care statie este
prevazuta cu un turn de decuvare, dotat cu macara de capacitate
corespunzatoare, lucrarile pregatitoare se executa pe linia de rulare, dupa care
transformatorul, complet montat si echipat cu toate accesoriile, este tractat pe
fundatie, la locul de instalare. In caz contrar, lucrarile se organizeaza chiar pe
locul unde va functiona transformatorul, folosindu-se o macara mobila sau
circuri si schele din traverse de lemn.
In ambele situatii, ordinea operatiilor este urmatoarea:
Montarea caruciorului
Se asambleaza casetele rotilor.
Se verifica daca ungatoarele axelor rotilor au vaselina si se strange
fiecare ungator, pana ce apare vaselina intre ax si roata.
Se ridica cuva cu circurile.
Se introduc casetele rotilor in locasurile prevazute la carucior si se
strang suruburile de fixare.

12
 Se aseaza transformatorul pe roti si se amplaseaza la locul de
functionare.
Se asigura transformatorului o inclinare de 2-3 grade(partea
conservatorului mai ridicata), introducandu-se adaosuri speciale sub roti(in cazul
in care platforma insasi nu e inclinata).
Se caleaza rotile transformatorului.
Montarea radiatoarelor
Inainte de montare, radiatoarele trebuie controlate;daca se semnaleaza
deteriorari cauzate de transport la suduri si la garnituri, se remediaza pe loc.
Se spala radiatoarele cu ulei pentru inlaturarea eventualelor impuritati
depuse in timpul depozitarii.
Se verifica pozitia inchisa a clapetelor de obturare a racordurilor la cuva.
Se demonteaza flansele oarbe de la cuva si de la radiator.
Se pun garniturile de cauciuc la fiecare racord.
Se prinde fiecare radiator in macara si se monteaza, urmarindu-se
introducerea simultana a flanselor superioare si inferioare in prezoane si se
strang piulitele, asigurandu-se etanseitatea.
Se consolideaza radiatoarele cu ajutorul centurilor special prevazute.
Se monteaza ventilatoarele(daca exista) si se fac legaturile electrice
respective.

OBSERVATIE

Umplerea radiatoarelor cu ulei se face dupa montarea completa a

transformatorului.

Montarea coservatorului si a accesoriilor sale

Se spala interiorul conservatorului cu ulei.

Se monteaza indicatorul magnetic al nivelului uleiului, fixandu-se
in prealabil flotorul acestuia in pozitia indicata de uzina constructoare la reglarea
lui.
Se monteaza suporturile conservatorului.
Se prinde conservatorul de urechi, se ridica in macara si se
monteaza cu baloane pe capac.
Se pregatesc pentru montaj releul Buchholz, deblocandu-i-se
flotoarele, si releul RUS-1000, deblocandu-i-se contactele.
Se monteaza racordul conservator-releu Buchholz-cuva, racordul
conservator-releu RUS-1000-comutator si racordul sistemului de aerisire.

13
OBSERVATIE

La toate aceste operatii se va da o mare atentie etanseitatii.

Montarea izolatoarelor

Izolatoarele pana la 35kW se monteaza pe capac cu ajutorul unor cleme si

piulite de strangere pe bolturile flansei, sau cu coliere semicirculare din
siluminiu. Intre suprafata izolatorului si clemele de strangere sau coliere se pun
bucati de tabla din aluminiu, pentru a preveni spargerea portelanului. La aceste
izolatoare, legatura la borna se face prin fereastra speciala de vizitare,
introducandu-se papucul legaturii pe borna si fixandu-se cu piulita.
Izolatoarele tip condensator, de la 24kV in sus, se fixeaza pe capac
falasindu-se flansa acestora, cu ajutorul piulitelor sau al suruburilor filetate pana
sub cap. Inainte de fixarea izolatoarelor, se asigura printr-un mijloc
oarecare(cablu subtire, sfoara, etc.) posibilitatea de a trage ulterior conductorul
flexibil prin gaura izolatorului.
Se fixeaza fiecare izolator pe capac si se fac legaturile la borne/
La montarea izolatoarelor se va avea in vedere asigurarea etanseitatii.

Montarea accesoriilor de pe cuva si capac

Se verifica membrana supapei de siguranta, se spala interiorul supapei cu

ulei si se monteaza pe capac.
Se demonteaza legatura filtrului de aer, facuta la capac pentru durata
transportului.
Se monteaza filtrul la locul lui pe cuva si se racordeaza la conservator,
asigurandu-se etanseitatea.
Se verifica starea silicagelului(eventual se inlocuieste cu unul proaspat,
deshidratat).
Se verifica starea si cantitatea uleiului din baia filtrului, completandu-se sau
eventual inlocuindu-se.
Se insurubeaza elementul de masura al termometrului manometric in locasul
sau de pe capac, se intinde tubul capilar si se aseaza indicatorul pe suport.
Se monteaza, daca exista, semnalizatorul termic in locasul prevazut pe
capac.
Se monteaza termometrul cu mercur impreuna cu teaca sa.
Se face punerea la pamant a transformatorului.

Montarea circuitelor auxiliare de protectie si masurare

14
 Circuitele auxiliare sunt montate pe transformator in tuburi de protectie inca
din uzina. La locul de montaj se verifica continuitatea lor, se fac legaturile la
aparate, conform schemei circuitelor auxiliare, dupa care se executa probele de
functionare a circuitelor.
Se verifica circuitele instalatiei de comanda a suflajului de aer(daca exista).
Se verifica daca releele termice nu au declansat cumva datorita trepidatiilor
din timpul transportului sau daca nu s-au dereglat.

Umplerea cu ulei

Se verifica rigiditatea dielectrica a uleiului din cuva. Daca valoarea ei

este sub 80 % din valoarea prescrisa, este necesara regenerarea uleiului in circuit
inchis, cu o instalatie de filtrare si regenerare a uleiului.
Se verifica rigiditatea dielectrica a uleiului de completare din butoaie si
se procedeaza ca mai sus. Daca uleiul este corespunzator, se trece la umplerea cu
ulei a transformatorului prin racordarea pompei de ulei la robinetul de golire din
partea de jos a cuvei.
Pentru umplerea unui radiator se deschide numai clapeta racordului sau
inferior si busonul de aerisire.Cand radiatorul este aproape umplut, se deschide
si clapeta sa superioara. Umplerea completa a radiatorului cu ulei este semnalata
de aparitia uleiului la busonul de aerisire. In acest moment, busonul se inchide.
Se procedeaza la fel pentru fiecare radiator, avandu-se grija ca sa se pompeze
ulei in continuare, pentru ca nivelul uleiului din cuva sa nu scada.
Dupa ce s-au umplut radiatoarele, se deschide robinetul dinspre
conservator si se continua umplerea pana cand indicatorul de nivel arata
pozitia”plin”.

1.2.2. PREGATIREA TRANSFORMATOARELOR PENTRU

PUNEREA IN FUNCTIUNE

Inainte de punerea in functiune, transformatoarele se supun la o serie

de probe si verificari cu scopul de a asigura functionarea corecta si fara avarii.
Asemenea probe se fac fie la prima utilizare(transformator nou), fie
dupa reparatii care au necesitat decuvarea.
In cele ce urmeaza, se prezinta cele mai semnificative probe si
verificari preliminare, precum si modul de executie a acestora.l
In cele ce urmeaza, se prezinta cele mai semnificative probe si
verificari preliminare, precum si modul de executie a acestora.
-Incercarea uleiului consta dintr-o serie de determinari descrise care se
executa obligatoriu atat asupra uleiului din cuva, cat si asupra uleiului de
completare, transportat separat in butoaie.

15
 1.3. INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A
APARATELOR ELECTRICE

Numarul mare de categorii de aparate electrice si diversitatea tipurilor

constructive in cadrul aceleiasi categorii fac ca operatiile de montaj, probele si
verificarile precum si conditiile de punere in functiune sa fie foarte diferite,
chiar de la un tip constructiv la altul.
Ca regula generala, operatiile de montaj la aparatele electrice nu pun
probleme deosebite, cu exceptia cazurilor in care aparatele sunt actionate prin
dispozitive separate sau folosesc ca sursa de energie pentru actionare aleru
comprimat sau lichide sub presiune.
Cu exceptia intrerupatoarelor de inalta tensiune transformatoarelor de
masura de inalta tensiune, bobinelor de reactanta si de stingere, ale caror conditii
de montaj sunt in masura mai mica sau mai mare similara transformatoarelor,
montarea celorlalte categorii de aparate electrice se reduce practic la fixarea pe
fundatii sau pe suporturi prevazute in acest scop in cadrul instalatiei, verificarile
se refera la integritatea aparatului si a rezistentei izolatiei, iar probele constau de
regula in cateva manevre(fara tensiune) pentru a se asigura functionarea corecta
a mecanismelor de actionare.
In cele ce urmeaza, se vor descrie operatiile de montare, reglare,
verificare si punere in functiune a cateva categorii mai importante(din acest
punct de vedere) de aparate electrice.

1.4. INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A

INTRERUPATOARELOR CU ULEI DE INALTA TENSIUINE(seria IO-
110....400 kV)

Acest tip de intrerupatoare se livreaza in ansamblul

componente(coloane, camere de stingere, mecanisme de actionare), la care se
adauga dispozitivul(sau dispozitivele) de actionare si conductele de inalta
presiune. Subansamblurile sunt marcate cu litere(A, B, C, pentru faze) si cu
cifre(1...3), iar conductele sunt vopsite in rosu(inchidere) si verde(deschidere),
ceea ce usureaza operatiile la montaj.
In consecinta, montarea pe fundatii se executa cu ajutorul unui dispozitiv
de ridicat, in urmatoarea ordine:
-sasiurile, asigurand coplaneitatea si orientarea distribuitorului
conductelor de comanda;
-coloanele izolante, asigurand orientarea indicatorului de nivel si a
iesirilor pentru conducte;
-inelele de garda si discurile aparatoare de gheata;
-carterele mecanismelor cu camerele de stingere;
-dispozitivul(dispozitivele) de actionare.

16
 In continuare, se executa racordarea conductelor de inalta presiune.
Dupa montare, se executa:
-verificarea nivelelor de ulei in coloane, carterele
mecanismelor si camerele de stingere;
-verificarea nivelului uleiului de comanda in cilindrul
amortizorului de inchidere;
-evacuarea aerului din conductele de inalta presiune si
circuitele dispozitivului de actionare, corectand nivelul uleiului din rezervor;
-verificarea etanseitatii asamblarilor in circuitele
hidraulice;
-verificarea asamblarilor efectuate la montare, precum si a
celor exterioare, efectuate in uzina.
Punerea in functiune este precedata de o serie de probe pe ansamblul
intrerupator-dispozitiv de actionare, prin care se verifica parametrii cinematici
de functionare si starea izolatiei.
Intrucat intrerupatorul se livreaza reglat, este suficienta verificarea
timpilor de functionare si mai ales a abaterii de simultaneitate a
inchiderii(deschiderii) contactelor.
In cazul punerii in functiune dupa reparatii(si in special dupa inlocuirea
anumitor piese de contact), se verifica cursa totala a contactului mobil si cursa in
contact.
Masurarea rezistentei de izolatie a camerelor de stingere si a coloanelor
izolante serveste ca informatie pentru cazuri de deteriorari interne(fisuri,
spargeri) sau prezenta de corpuri straine(impuritati, conductoare, piese ramase
de la montaj, etc.). Masurata la 2500 .... 5000 Vcc , rezistenta de izolatie trebuie
sa fie de ordinul a 10000 Mohm.
Se verifica, de asemenea, rezistenta de izolatie a circuitelor secundare ale
dispozitivului de actionare, care trebuie sa fie de circa 5 Mohm la 1000 Vcc.
Daca verificarile au dat rezultate satisfacatoare, urmeaza punerea in
functiune a intrerupatorului.

1.5. INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A

INTRERUPTOARELOR CU ULEI, DE MEDIE TENSIUNE(seriile IO si
IUP-M)

Aceste intreruptoare se livreaza de obicei cu mecanismele de actionare

gata cuplate, fara ulei(seria IO) sau cu ulei(seria IUP-M).
In cazul in care mecanismele de actionare se livreaza separat,
intreruptoarele se pot monta pe o constructie metalica, in pozitia verticala.
Succesiunea operatiilor la montarea unui intreruptor din seria IUP-M este
urmatoarea:

17
 -se fixeaza cadrul aparatului in pozitie verticala pe
scheletul celulei;
-se verifica rotirea usoara a axului principal, dupa
strangerea cadrului;in prealabil, se desfac piulitele de tensionare a arcurilor. In
cazul in care se constata tendinte de gripare, se corecteaza pozitia cadrului prin
introducerea de adaosuri, pana la obtinerea unei rotiri libere a axului;
-se strang arcurile la sageata initiala, realizata in fabrica;
-se umple cu ulei amortizorul pentru deschidere si se
etanseaza cu garniturile special prevazute.Amortizorul trebuie sa functioneze
fara blocari;
-se ung cu ulei sau vaselina amortizorul cu arc si lagarele
axului principal;
-se monteaza pe suport cuvele intrerupatorului,
verificandu-se verticalitatea si coaxialitatea cu bielele si levierele de actionare;
-se cupleaza axul intrerupatorului cu dispozitivul de
actionare.
Dupa efectuarea probelor mecanice si electrice, recomandate de
constructor, se poate face punerea in functiune.

1.6. INSTALAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A

INTRERUPTOARELOR CU AER, DE INALTA TENSIUNE

Intreruptorul se asambleaza faza cu faza pe propriul carucior, dupa care

se transporta pe fundatie, unde se executa centrarea polilor si fixarea
caruciorului pe fundatie.
La montare, sunt necesare cateva precautii deosebite, impuse de
specificul aparatului, si anume:
-toate suprafetele care vin in contact cu aerul comprimat
se sterg bine cu o carpa moale imbibata in benzina usoara;
-se controleaza interiorul rezervorului de aer comprimat
si se indeparteaza eventualele pete de rugina prin frecare cu benzina, dupa care
se acopera cu miniu de plumb;
-se curata cu atentie toate canalele si conductele si se
sufla cu aer comprimat uscat;
-dopurile orificiilor tehnologice, ca si prezoanele si
sigurantele care patrund in corpul intreruptorului, se acopera cu miniu de plumb
si o vopsea rezistenta la intemperii, pentru a exclude orice posibilitate de
patrundere a umezelii in interior, prin filete.
In afara verificarilor mecanice si electrice, similare celor ce se executa la
alte tipuri de intreruptoare de inalta tensiune, intreruptoarele cu aer comprimat
necesita o serie suplimentara de operatii si verificari specifice, inainte de
punerea in functiune, cele mai importante fiind:

18
 -umplerea cu aer a rezervorului si a conductelor proprii
si purjarea intregii instalatii pneumatice;
-verificarea functionarii corecte a blocajelor proprii la
variatiile de presiune;
-verificarea etanseitatii, prin masurarea pierderii de
presiune dupa intreruperea alimentarii de la reteaua de aer comprimat;
-masurarea consumului de aer(scaderea presiunii) la
anclansare, declansare si la un ciclu RAR;
-verificarea la anclansari si declansari repetate, la valori
variabile ale presiunii aerului.
Dupa incheierea ciclului de probe mecanice, electrice si pneumatice,
intreruptorul poate fi pus in functiune.

1.7. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII LA INSTALAREA SI

PUNEREA IN FUNCTIUNE A MASINILOR SI APARATELOR
ELECTRICE

Perimetrul locului de munca se ingradeste cu franghie, de care se prind

din loc in loc placi avertizoare cu indicatia Lucreaza aici.
Transportul materialelor in incinta instalatiilor electrice se executa numai
cu mijloace de transport adecvate (carucioare), al caror gabarit se incadreaza in
coridoarele sau drumurile de acces. Incarcarea si descarcarea materialelor se
face cu ajutorul mijloacelor de ridicat,iar in cazul manipularilor manuale, se
interzice ca un muncitor sa ridice cu bratele si sa transporte greutati mai mari de
kg.
Pentru ridicarea greutatilor mai mari de kg. La inaltimi mai mari de m
este obligatoriu sa se lucreze mecanizat ; inaltimea maxima admisa, masurata pe
verticala, pentru ridicarea manuala a sarcinilor este de , m.
In cazul cand se lucreaza la inaltime, se confectioneaza schele din
elemente prefabricate sau din scanduri ( fara fisuri sau noduri), a caror grosime
trebuie sa fie de minimumcm iar platforma de pe schela se prevede cu balustrada
rezistenta cu inaltimea de circa m. Pentru a evita caderea obiectelor , perimetrul
platformei este marginit cu o bordura inalta de 15… cm.
Toate masinile si aparatele ce se ridica la inaltime , pe piedestale sau
suporturi ,trebuie fixate definitiv imediat dupa ridicare, pentru a evita caderea
lor.Ridicarea se face numai cu dispozitive de ridicat, prinderea facandu-se cu
cablu numai de partea metalica a echipamentului. In cazurile in care legarea la
carligul macaralei se face cu franghie, prinderea se poate face si de rilele
izolatoarelor (minimum de doua rile).
Muncitorii trebuie sa poarte casti (verificate in prealabil), iar in cazul cand
lucreaza la inaltime, century de siguranta.

19
 Executarea concomitenta a lucrarilor la doua sau mai multe nivele este
permisa numai cu luarea de masuri speciale de protectia muncii.
La executarea lucrarilor se vor folosi numai utilaje,scule,dispozitive si
obiective de inventar in buna stare de functoinare,corespunzatoare caracterului
lucrarii ce se executa ; improvizatiile nu sunt admise, putind genera accidente
grave.
Sculele si dispozitivele trebuie verificate zilnic, inainte de inceperea
lucrului, de catre maistru sau seful de echipa ; utilizarea sculelor defecte crapate
sau cu profilul deformat este interzisa. Minerele sculelor trebuie sa fie netede,
fara noduri si crapaturi, sa aibe o forma care sa asigure contactul cu palma pe o
suprafata cat mai mare, fara a avea posibilitatea sa alunece in timpul folosirii.
Intrebuintarea sculelor cu manere izolante nu-I dispenseaza pe muncitori
sa foloseasca si manusile de cauciuc,orunde utilizarea lor este prescrisa.
Folosirea penelor si a dornurilor se va face prin tinerea lor in dispozitive
specialwe( clesti), iar pentru protejarea ochlor impotyriva aschiilor se vor folosi
ochelari de protectie.
Cheile trebuie sa corespunda exact cu dimensiunile suruburilor si
piulitelor ; se interzice folosirea de piese intermediare intre cheie si piulita, cat si
a prelungitoarelor pentru chei.
La asxcutirea sculelor pe discul polizor, muncitorii vor folosi ochelari de
protectie, iar in lipsa acestora polizoarele vor fi prevazute cu aparatoare.
Folosirea uneltelor si masinilor pneumatice este permisa numai
muncitorilor in varsta de peste 18 ani, instruiti special si dotati cu echipament de
protectie conform normelor.
Folosirea masinilor si aparatelor electrice este permisa numai muncitorilor
instruiti, care cunosc metodele de folosire si instructiunile de tehnica a securitatii
privind folosirea masinilor electrice si stiu sa acorde primul ajutor in caz de
electrocutare.
Masinile si aparatele electrice se verifica inainte de utilizare, controlandu-
se cu atentie izolatia masinii si a cablului de alimentare. Se interzice folosirea
sculelor electrice(polizoare electrice, masini de gaurit, etc.) cu cordoane
desizolate, fara prize de legatura la pamant si fara imbracarea manusilor izolante
de cauciuc de catre manipulant. Nu se admite folosirea masinilor-unelte electrice
portative de catre cei ce stau pe scari rezemate liber.
La folosirea lampilor de benzina, ata din considerente de paza contra
incendiilor, cat si a normelor de tehnica a securitatii, se recomanda ca rezervorul
lampii sa nu se umple mai mult de ¾ din capacitatea lui, umplerea sau golirea de
combustibil sa nu se faca in apropierea flacarilor, preancalzirea sa se faca numai
cu alcool, iar aprinderea sa se faca cu multa atentie.
La lucrarile ce se executa in incaperi inchise, spatiul trebuie bine
ventilat, spre a evacua eventualele degajari de gazae toxice. Se interzice fumatul
si intretinerea unor focuri deschise(lampi de benzina etc.) in apropierea locurilor

20
de munca unde exista pericol de explozie(rezervoare de carburanti sau solventi,
depozite de hidrogen, gospodarie de ulei).
Lucrarile de instalare si punere in functiune a masinilo si aparatelor
electrice se executa in incaperi sau spatii ale instalatiilor electrice, care pot fi :
-scoase total de sub tensiune ;
-scoase partial de sub tensiune ;
-sub tensiune.
La instalatiile electrice noi, montajul aparatelor electrice se executa in
conditii de scoatere totala de sub tensiune a instalatiei.
Lucrarile de inlocuire ale echipamentului se executa in marea
majoritate a cazurilor cu scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiilor, si
anume acea parte a instalatiei la care se lucreaza, restul instalatiei aflandu-se sub
tensiune.
Verificarile si incercarile masinilor si aparatelor electrice, ce se
executa dupa efectuarea lucrarilor de montaj si reparatii, se considera ca lucrari
ce se realizeaza in prezenta tensiunii. De aceea, ca regula generala, toate
lucrarile de montaj si reparatii ale masinilor si aparatelor electrice se considera
ca lucrari cu instalatiile sub tensiune(sau partial sub tensiune) si se executa
numai sub supravegherea unei persoane calificate, care poseda cunostinte de
tehnica securitatii cel putin la nivelul grupei a-IV-a.
Ca urmare inceperea lucrarilor este permisa numai dupa ce se iau
urmatoarele masuri de pregatire a locului de munca, din punctul de vedere al
normelor de tehnica securitatii :
-se scoate de sub tensiune partea instalatiei la care se lucreaza si se
impiedica punerea in functiune a acelor parti din instalatie prin care s-ar putea
transmite tensiune la locul de munca ;
-se leaga instalatia la pamant prin scurtircuitoare mobile si se
verifica lipsa tensiunii in partea instalatiei unde urmeaza sa se execute
lucrarile ;pe cheile de comanda din camerele de comanda si pe butoanele
dispozitivelor de actionare de la fata locului se afiseaza vizibil placi
avertizoare : Nu inchideti, se lucreaza ;
-se monteaza ingradiri provizorii ale locului de munca si se aseaza
placi avertizoare.
La efectuarea lucrarilor de reglaj se interzice accesul persoanelor
langa echipamente in momentul actionarii acestora, iar muncitorul ce executa
reglajul va fi atent sa nu introduca mana intre mecanisme.
La efectuarea lucrarilor de montaj si punere in functiune, cel mai mare
periocol de electrocutare il prezinta incercarile cu tensiune marita. De aceea,
aceste lucrari se executa numai de personal cu calificare speciala, sub
conducerea directa a unui tehnician sau inginer.
Incercarile se executa de o singura echipa(se interzice categoric
executarea de incercari simultane de catre doua sau mai multe echipe), formata
din minimum trei oameni cu o calificare in domeniul normelor de tehnica

21
securitatii cel putin la nivelul grupei a-III-a, responsabilul trebuind sa posede
obligatoriu cunostiinte privind normele de tehnica securitatii la nivelul grupei a-
IV-a. Inainte de inceperea lucrarilor, responsabilul trebuie sa instruiasca corect
pe fiecare muncitor asupra masurilor de securitate la nivelul grupei a-IV-a.
Inainte de inceperea lucrarilor, responsabilul trebuie sa instruiasca concret pe
fiecare muncitor asupra masurilor de securitate cve trebuie luate in timpul
incercarilor, iar inainte de aplicarea tensiunii, responsabilul verifica personal ca
toti oamenii au fost evacuati din zona instalatiei ce urmeaza a fi incercata, ca
locul este ingradit cu panouri de lemn sau bariere de franghie si ca s-au fixat
placi avertizoare cu inscriptia Stai ! Inalta tensiune ! Pericol de moarte !. Se
instaleaza un supraveghetor care sa nu permita accesul nimanui in zona ingradita
si numai dupa aceea se poate trece la efectuarea incercarii. Inainte de cuplare,
cand responsabilul s-a convins ca nu exista nici un pericol, anunta sonor -aplic
tensiunea-si apoi executa inchiderea intreruptorului de alimentare a instalatiei de
incercare, sau da dispozitie personalului din subordine sa execute manevra.
Dupa efectuarea incercarii, se intrerupe tensiunea si instalatia se
pune intentionat la pamant(cand capacitatea din instalatii este mare, prin
descarcari repetate) si numai dupa aceasta responsabilul anunta-tensiunea a fost
scoasa-si poate sa dea dispozitii pentru trecerea la executarea altor operatii.
Instalatia de incercare trebuie sa fie prevazuta cu intreruptor bipolar cu parghie,
ca intreruperea sa fie vizibila. Pentru a preintampina inchiderea accidentala a
intreruptorului de pe circuitul de alimentare a instalatiei de incercare, intre
cutitele mobile si contactele fixe ale acestuia, in pozitia deschis, trebuie sa se
intercaleze placi izolante.
Punerea sub tensiune, dupa terminarea lucrarii, se poate face numai
la cererea responsabilului lucrarii, care a incheiat dispozitia de lucru(documentul
pe baza caruia a efectuat lucrarea) si si-a retras toate materialele si toti
muncitorii care au efectuat lucrarea. Punerea sub tensiune se executa numai de
personal de exploatare, cu respectarea tuturor prescriptiilor de exploatare a
instalatiilor electrice respective.
Pe toata perioada efectuarii lucrariilor de montaj si reparatii la
locurile de munca trebuie sa existe material de paza contra incendiilor pentru
stingerea eventualelor incendii(stingatoare cu spuma, praf si CO2 , lazi de nisip,
galeti, tarnacoape, etc.). Personalul trebuie sa fie instruit si sa stie sa foloseasca
materiale P.C.I. din dotare in functie de natura incendiului si a instalatiei in care
a aparut.

22
 CAPITOLUL II
EXPLOATAREA MASINILOR SI APARATELOR ELECTRICE

2.1. EXPLOATAREA GENERATOARELOR, FUNCTIONAREA IN

PARALEL, REGLAREA SARCINII

Producatorii de energie electrica in circuitul continuu folosesc de obicei

mai multe generatoare, pentru a avea posibilitatea de a introduce sau de a scoate
din functiune generatoarele, dupa cum sarcina o cere.
In acest scop generatoarele se conecteaza in paralel.
Pentru ca un generator 2 sa poata fi conectat in parallel cu un generator 1,
aflat in functiune, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa aiba tensiunea la borne egala cu cea a

generatorului 1 (tensiunea constanta a retelei):

- la bornele plus (+) si minus (-) ale generatolrului 2 sa

fie conectate la bornele de acelasi semn (+) si
respectiv (-) ale generatorului 1.

Pentru aceasta se antreneaza generatorul 2 la turatia nominala si cu ajutorul

reostatului sau de camp se stabileste un astfel de curent de excitatie incat la
borne sa se masoare tensiunea retelei. Apoi se comuta voltmetrul V1 la bornele
generatorului 1 si daca deviatia sa este in aclasi sens ca si la prima masurare,
inautoexcitate se poate folosi urmatoarea schema.

23
 Se demonstreaza ca repartitia curentilor de sarcina intre cele
doua generatoare, pentru o valoare data a rezistenteiretelei Rr, depinde de
tensiunile electromotoare Ue1 si Ue2, deci (la viteze de rotatie constante) de
excitatiile generatoarelor.
Astfel, dupa indeplinirea conditiilor de conectare in paralel se
inchide intrerupatorul a2 si deoarece tensiunea electromotoare Ue2 este egala cu
tensiunea retelei u1, curentul generatorului 2 este zero.
Pentru incarcarea acestui generator i se va marii curentul de
excitatie astfel incat Ue2 > U.
In acelasi timp, pentru a nu mari tensiunea retelei, se micsoreaza
corespunzator curentul de excitatie al generatorului 1.
Tensiunea retelei se mareste (daca nu se micsoreaza Ie1)
deoarece :

U = Rr I1

Iar :

I = I1 + I2

Din acelasi motive, la reducerea sarcinii generatorului 2, fara

marirea corespunzatoare a sarcinii generatorului 1, se produce o scadere a
tensiunii U.
Ambele situatii trebuie evitate.
Urmarind ca tot timpul retelei U, masourata de voltmetrul V2, sa
ramana constanta, se descarca treptat generatorul 1, prin micsorarea curentului
sau de excitatie Ie1 (cu ajutorul reostatului Rc1) si se incarca in aceeasi masura

24
generatorul 2 prin marirea curentului sau de excitatie Ic2 (cu ajutorul reostatului
Rc2).
Se continua astfel pana cand fiecare generator se incarca cu o
sarcina proportionala cu puterea sa nominala.

Pentru marirea sau micsorarea tensiunii retelei se modifica

simultan, in acelasi sens, t.e.m. ale tuturor generatoarelor cuplate in paralel,
variind simultan rezistentele reostatelor de camp respective.
In cazul in care turatia generatoarelor, ale caror puteri si
caracteristici de functionare difera, este constanta, repartizarea sarcinii intre
generatoarele in parallel depinde de forma caracteristicilor lor externe.
Pentru a aceeiasi tensiune Uh generatorul cu caracteristica externa
2 se incarca cu o sarcina mai mare decat generatorul de caracteristica 1 (I2 > I1)
Pentru egalizarea sarcinilor se deplaseaza pe verticala, paralele cu
ele insesi, caracteristicile, pana ce se intretaie in acelasi punct, corespunzator
tensiunii Uh.
Deci I1 = I2 si masinilesunt incarcate proportional cu puterile lor.
Daca accidental, t.e.m. a unuia din generatoarele cuplate in paralel scade, acesta
va absorbi curentul de la retea si va lucra in regim de motor.
Aceasta situatie este evitata cu ajutorul releelor de curent invers,
care deconecteaza generatorul de la retea, in momentul in care curentul isi
schimba sensul.

Pentru deconectarea de al retea a unui generator, acesta se

descarca (prin micsorarea curentului de excitatie) si in momentul in care
tensiunea sa electromotoare care debiteaza in continuare pe retea.
In tot acest timp se urmareste ca tensiunea retelei sa fie constanta.
In cadrul lucrarii se vor conecta in paralel doua sau mai multe
generatoare de preferinta de puter si caracteristici de functionare diferite, se vor
incarca proportional cu puterile lor nominale, se va modifica tensiunea retelei, se
va simula un caz de miscare a t.e.m. a unui generator si se va deconecta un
generator de la retea.

2.2. EXPLOATAREA INTRERUPTOARELOR

Functionarea unui system electric in cele mai bune conditii, in

orice regim, necesita ca aparatele electrice si in special intreruptoarele sa
corespunda conditiilor locului de montare, iar valorile parametrilor lor de baza
san u fie inferioare celor ce pot aparea in retea in timpul exploatarii.

25
 O operatie dificila pentru intreruptor o constituie intreruperea
curentilor capacitive ai linilor in gol si ai bateriilor de condensatoare, ceea ce
revine la intreruperea unui circuit RC(rezistenta de izolatie a liniei in parallel cu
capacitatea liniei).
Intreruperea curentului se produce in momentul in care curentul
trece aproximativ prin valoarea zero, respectiv tensiunea fiind aproximativ la
valoarea maxima Umax. Descarcarea capacitatii pe rezistenta de izolatie a liniei
se produce relativ incet, tensiunea la bornele dinspre linie ale intreruptorului
ramane practic la valoarea Umax, in timp ce la bornele dinspre transformator,
dupa aproximativ o jumatate de perioada, ajunge la valoarea –Umax. Rezulta
intre contactele intreruptorului o tensiune 2 Umax la care, daca intreruptorul nu
este corespunzator dimensionat, arcul electric se reaprinde, putand conduce la
avarii.
O situatie similara o constituie intreruperea circuitului
transformatoarelor in gol.
In afara de aceasta, intreruperea curentilor mici, capacitivi sau
inductivi, produce supratensiuni de comutatie, care pot conduce la strapungerea
izolatiei si aparitia unor curenti de scurtcircuit de valori mari.
In aceasta situatie, intreruptorul trebuie sa intrerupa un curent
mare, de scurtcircuit, dupa ce a rupt un curent mic. Defectul evolutiv poate sa
duca la consecinte grave in cazul intreruptoarelor cu autosuflaj.
Daca linia dintre intreruptor si locul defectului are o anumita
lungime critica(cativa kilometri), este posibil ca intreruptorul sa nu lichideze
avaria, datorita faptului ca peste curentul mare de scurtcircuit se suprapune
viteza ridicata a tensiunii de restabilire(defectul kilometric).
Din acest punct de vedere, intreruptoarele cu ulei putin care
sunt insensibile fata de panta de crestere a tensiunii de restabilire sunt mai
avantajate decat intreruptoarele pneumatice fara rezistenta de suntare, care
lichideaza greu asemenea defect.
O alta situatie speciala la care sunt solicitate intreruptoarele
este cuplarea si decuplarea a doua retele nesincrone, uneori chiar in opozitie de
faza ; in asemenea situatii, solicitarile spatiului dielectric intre contacte sunt
deosebite. In general, la intreruptoarele cu autosuflaj, stingerea arcului este
destul de dificila si este necesar sa se faca verificari speciale pentru a asigura
functionarea fara avarii.

2.3.EXPLOATAREA SEPARATOARELOR, TRANSFORMATOARELOR,

SIGURANTELOR SI PUNEREA IN FUNCTIUNE

Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectarii si

deconectarii circuitelor sub tensiune dar fara sarcina, separarea fiind vizibila si

26
cu suficienta izolatie, pentru ca, pe circuitul deconectat, personalul de intretinere
sa poata executa lucrari in deplina siguranta.
Separatoarele au o capacitate de rupere foarte redusa (pot
intrerupe cel mult curentii de magnetizare ai transformatoarelor mici, de ordinul
a catorva amperi).
Se realizeaza in numerotarea tipodimensiunilor , care se
deosebesc prin parametrii nominali(tensiuni intre 1 si 750 kV, curenti intre 200
si 6000 A), prin numarul de poli si prin tipul constructiv.
La separatoarele cu cutit folosite in instalatiile de interor
pana la 35 kV, iar in exterior pana la 220 kV, cutitul executa o miscare de rotatie
in planul axelor izolatoarelor.
La separatoarele de tip rotativ cutitul se deplaseaza intr-un
plan perpendicular pe planul axelor izolatoarelor.
In instalatiile de foarte inalta tensiune, in vederea
reducerii spatiului ocupat de separatoare se folosesc separatoarele tip pantograf
si semipantograf cu un singur izolatorsuport.
Separatoarele de sarcina – in instalatiile electrice de inalta tensiune este in
general necesara pentru orice plecare inscrierea unui intrerupator automat(pentru
comanda si protectie) cu un separator(pentru separare vizibila). In instalatiile de
medie tensiune, pentru consumatori de mica putere, este insa posibila folosirea
unui singur aparat care sa realizeze toate functiile(si care revine astfel mult mai
ieftin). Acest aparat este separatorul de sarcina care are un plus fata de separator:
un cutit de rupere, camere de stingere si un sistem de deschidere rapida. Ca
urmare, el poate intrerupe curentii de ordinul curentului nominal, protectia de
scurtcircuit fiind preluata de sigurantele fuzibile asociate sau de un intreruptor
automat din amonte.
Arcul electric se stinge prin suflaj in camere de stingere
cu autoformare de gaze, sau tubulare, cu pereti din material gazogen cu fibra
vulcanica sau plexiglasul, care au prorietatea de a degaja gaza sub
actiuneatemperaturii inalte a arcului electric sau, in camere de stingere cu
autocompresie (dotate cu un piston care, sub actiunea deplasarii cutitului,
produce un mic volum de aer comprimat).

2.3.1. TRANSFORMATOARE

Au un vast domeniu de utilizare.

Transformatoarele de putere sunt utilizate la transportul si distributia
energiei electrice, ca ridicatoare si coboratoare de tensiune iar transformatoarele
de destinatie speciala sunt utilizate in energetica si industrie pentru reglari de
tensiune, alimentari de receptoare speciale(cuptoare electrice, redresoare) in
scheme de actionari si automatizari.

2.3.2. CARACTERISTICI DE FUNCTIONARE

27
 Serviciul de functionare in exploatare a unui transformator este
format din regimuri de functionare in sarcina si in gol.

2.3.3. FUNCTIONARE IN GOL

Transformatorul se considera ca functioneaza in golcand o

infasurare este conectata la retea, iar cealalta este deschisa. Curentul la
functionare in gol I10 este la transformatoarele normale sub 3% din curentul
nominal, iar la transformatoare cu puteri sub 10 kVA, I10 creste peste 3% pe
masure ce creste puterea. La transformatoarele normale, la functionarea in gol
cand I10<sau=0.03I1n, Pw10=R1I10<sau=0.0009 din Pw, relatiile de mai sus
reiese ca la incarcarea in gol se pot determina pentru orice tensiune de
alimentare raportul de transformare kT, curentulde gol I10, pierderile in fierPfe
aprox.= P10 si factorul de putere folosind schema alaturata in care aparatele
sunt alese pentru I10<0.10 I1n.
Din valorile citite la voltmetrele V1 si V2 si in baza relatiei mai sus amintite se
determina raportul de transformare.

transformator in parte.

2.3.4. SIGURANTELE

Din punctul de vedere al caracteristicii de protectie, sigurantele se

clasifica dupa doua criterii :
- dupa functiune :
g-pentru protectie pe intregul domeniu de curenti ;
a-pentru protectia de la un multiplu al curentului
nominal in sus ;
- dupa obiectul protejat

Cele mai uzuale sigurante sunt cele cu caracteristicile gL(sigurante

normale sau rapide) pentru protectia conductoarelor, aM(sigurante lent-rapide)
pentru protectia motoarelor, aR si gR(sigurante ultra-rapide) pentru protectia
semiconductoarelor. Folosirea sigurantelor lent-rapide in circuitele motoarelor
permite reducerea sectiunii conductoarelor de alimentare a
motoarelor.Sigurantele din circuitul unui motor trebuie astfel alese incat san u se
topeasca la curentul de pornire al acestuia , iar conductoarele de alimentare se
aleg astfel incat sa fie protejate de sigurantele respective.
In cazul folosirii sigurantelor normale, aceasta duce, de regula, la
necesitatea supradimensionarii conductoarelor fata de cele corespunzatoare din
punct de vedere termic curentului nominal al motorului.

28
 Folosirea sigurantelor lent-rapide, mai putin sensibile la curentii de
pornire, permite evitarea acestei supradimensionari.
Sigurantele ultrarapide sunt neaparat necesare in circuitele
redresoarelor cu siliciu, foarte sensibile la suprasarcini. Obtinerea acestor
caracteristici impune unele deosebiri in constructia sigurantelor, respectiv in
realizarea elementului fuzibil. La sigurantele lent-rapide, pe banda fuzibila se
aplica o picatura de aliaj staniu-plumb, care formeaza cu argintul sau cuprul un
aliaj usor fuzibil.
La suprasarcini de lunga durata, lamela se topeste in zona de
actiune a materialului de adaos iar la scurt-circuite se topeste in zonele de
reducere a sectiunii.
Sigurantele tubulare sunt tot sigurante cu mare putere de rupere,
dar realizate intr-o constructie mai simpla si cu gabarit redus. In general, nu
folosesc cutite, legatura cu circuitul exterior facandu-se chiar prin intermediul
capacelor de inchidere a tubului ceramic protector.
Sigurantele cu filet sunt folosite in instalatiile casnice si
semiindustriale dar si in cele industriale, pentru intensitati nominale pana la 200
A.
Reguli de exploatare- in exploatarea sigurantelor fuzibile trebuie
sa se tina seama de cateva probleme :
- marimea sigurantei trebuie aleasa corect, in functie de sectiunea
conductorului protejat ;
- trebuie interzisa inlocuirea fuzibilelor arse cu fire de cupru
necalibrate si in special trecerea firului du cupru pe deasupra elementului de
inlocuire ;
- la montarea sigurantelor, toate legaturile de contact trebuie sa fie
bine stranse si este necesar sa se verifice periodic mentinerea fortei de apasare
pe contact ;
- sigurantele trebuie sa fie asezate in partea de sus a panourilor,
astfel incat caldura degajata de ele sa nu afecteze alte elemente ale instalatiei.
CAPITOLUL III
PORNIREA SI REGLAREA TURATIEI LA MASINILE ELCTRICE

3.1. PORNIREA STEA-TRIUNGHI A MOTORELOR ASINCRONE

• La inceputul pornirii, comutatorul stea-triunghi kyΔ se inchide pe

pozitia stea.

Apoi se inchide intreruptorul k si motorul porneste in conexiune stea. In

acest caz

29
pe o faza a motorului se aplica tensiunea de faza a retelei electrice ,care este
mai mica decat tensiunea de linie de √3 ori. Adica :
Ufpy = Uy/ √3 = Un / √3
Daca tensiunea retelei este 220/380 V, tensiunea aplicata pe o faza a
motorului
este 220V.
• Cuplul de pornire se reduce in raportul :
Mpy / MpΔ = Mpy / Mn = ( Ufpy /Un )2 = Un2 / Un2(√3)2 = 1 / 3
• Cand se atinge turatia nominala se comuta in pozitia triunghi,
comutatorul
kyΔ si motorul functioneaza in conexiunea triunghi . Pe o faza a motorului
este
aplicata tensiunea de linie a retelei electrice , adica 380V .Deci :
UfΔ = UΔ
• Cuplul de pornire va fi : . MpΔ = 3 Mpy

• Pe eticheta motorului, in acest caz, in dreptul tensiunii, va exista notatia:

Δ 380 V sau 220/ 380
•

3.1.1. SCHEMA ELECTRICA DE PRINCIPIU utilizandu-se un comutator

stea – triunghi manual

30
 3.2. REGLAREA TURATIEI LA MOTOARELE ASINCRONE

Din relatia n = (l-s)no = (l-s)60f/p rezulta ca turatia depinde de

frecventa (f), de numarul de perechi de poli (p) si de alunecare (1). Alunecarea
(s), depinde de cuplul cerut de utilajul antrenat.
Daca acest cuplu este variabil in timpul functionarii, si cuplul motorului se va
modifica puntru a se pastra egalitatea. In felul acesta punctul de functionare al
motorului pe caracteristica mecanica va fi deiferit in timp.
Deci alunecarea motorului si turatia sa sunt variabile in timp, in
conditiile in care cuplul rezistent nu este constant.Rezulta ca motoarele
asincrone isi autoregleaza turatia in functie de cuplul rezistentm cerut de utilajul
antrenat. De aceea, de regula, nu este necesara o reglare a turatiei motorului.
Daca totusi este necesara o modificare importanta a turatiei se poate actiona
asupra frecventei, numarului de poli si chiar a alunecarii, dar numai in cazul
motoarelor cu inele colectoare.

Reglarea turatiei prin variatia frecventei se face utilizandu-se

generatoare speciale cu frecventa variabila. Permit o reglare continua a turatiei,

31
darmetoda este scumpa si se adopta numai in cazuri deosebite. Ea se aplica
numai motoarelor in scurtcircuit.
Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de poli se face utilizandu-
se comutatoarele speciale la care sunt legate prize din infasurarea statorului.
Acesta este special realizat pentru a se putea modifica cu rotorul in colivie. Se
pot obtine mai multe trepte de turatie.
Reglarea turatiei prin variatia alunecarii se poate aplica numai la
motoarele cu inele colectoare.Se realizeaza prin legarea in serie cu infasurarile
rotorului a unei rezistente, care poate fi cea a reostatului de pornire. Dupa
pornire cursorul se afla pe pozitia 1 si motorul are turatia nominala. Pentru a
micsora turatia se coboara cursorul spre pozitia 0. Deoarece aceasta reglare are
loc cu pierderi de putere (datorita rezistentelor suplimentare), randamentul
motorului scade. Metoda este folosita cu destula eficienta pentru scaderi de
turatie cu 10-15% din turatie nominala. Se admit scaderi si mai mari de turatie,
dar numai in situatiile in care acestea sunt de scurta durata.
Modificarea vitezei de rotatie a motorului asincron trifazat cu inele prin
introducerea unor rezistente in circuitul rotoric.
Prin introducerea unui reostat trifazat in circuitul rotoric al motorului
asincron se modifica alunecarea s a acestuia si ca urmare si viteza de rotatie n,
conform relatiei :

S = (n1-n)/n1

n1 fiind de rotatie a campului magnetic invartitor din motor. Deci, in functie de

valoarea rezistentei inseriate pefiecare faza rotorica, motorul va finctiona la
viteze diferite.
Cu reostatul butonului b1 din modul MC10 si contactele c1 se inchid,
alimentand autotransformatorul m0. Se alimenteaza motorul m1, marind
treptattensiunea secundarului autotransformatorului. Se actioneaza butonul b3
care prin intermediul contactelor contactorului c4 conecteaza sarcina la bornele
MR11 (r1,r2) la valoarea nominala.
Se micsoreaza treptat sarcina MR11 (r1,r2) si pentru fiecare valoare a
sa se citi aparatele : MV2 (g6), tensiunea U2 la bornele generatorului m2, MA5,
curentul I2 furnizat sarcinii de catre generatorul m2, MT1, turatia motorului m1
(si a generatorului m2). Datele se trec in tabel si cu ajutorul lor se traseaza
caracteristica mecanica n=f(M), artificeala, pentru rezistenta R1 introdusa pe
fiecare faza.
Se scoate o parte a reostatului de reglaj MR7 din circuit, astfel incat pe
fiecare faza a rotorului sa ramana rezistenta R2. Se reia lucrarea citind aparatele
indicate, pentru variatii ale sarcinii MR11(r1,r2), de la valoarea nominala, la
valori mici. Datele se trec in tabel si cu ele se traseaza caracteristica mecanica
artificeala corespunzatoare rezistentei R2. Se obtin asemanator mai multe

32
caracteristici mecanice artificeale si in final cea naturala corespunzatoare
rezistentei R de faza rotorica. (reostatul MR7 complet scos din circuitul rotoric).

3.3. PORNIREA SI REGLAREA TURATIEI LA MASINA DE

CURENT CONTINU

Pornirea este imbunatatita prin limitarea socului de curent, periculos, ce

apare la cuplarea directa a motorului. Limitarea este realizata prin intermediul
unei rezistente de pornire, inserata temporar in circuitul rotoric.

Nomenclatura componentelor montajului :

- MD1 - modul de alimentare;

- MT4 - autotransformator:8A; 220/0-250V
- MS4 - sursa de c.c.:1600 VA; 220/127;
- MA5 - ampermetru:10A c.c.;
- MR5 - rezistenta reglabila:190Ω; 2A+7.4Ω; 11A; fixa
- MI3 - bobina de filtrare:0.1H; 10A;
- MV2 - voltmetru:150V; c.c.
- MC5 - modul decomanda:
C1 = contactor:10A c.c.;
C2 = contactor:10A c.c.;

Modul de lucru

Se inched intrerupatoareledin modulele MD1, MS4 si MS1.

Prinintermediul autotransformatorului din modulul MT4. Se stabileste tensiunea
nominala ce va masura cu ajutorul voltmetrului MV2. Cursirul reostatului de
camp MR4 va fi stabilit pe o pozitie care sa conduca la o valoare nominala a
curentului de excitatie.
Se actioneaza butonul b1, din modulul MC5, ca urmare se
alimenteaza bobina contactorului MR5 inseriata cu rotorul. In acelasi timp
contactorul c1 isi mai inchide contactele auxiliare si din circuitul de comanda,
pentru automentinerea comenzii date de la butonul b1.Releul de timp d1, dupa
un anumit interval de timp, in care turatia motorului se apropie de valoarea
nominala, isi inchide contactul normal inchis cu temporizare de inchidere d1,
din circuitul contactorului c3 care astfel se alimenteaza. Contactorul c3 isi
inchide contactul principal normal deschis c3, care scurtcircuiteaza reostatul de
pornire din modul MR5. Procesulpornirii este terminat, rezistenta r0 din modulul

33
MR5 nu mai este necesara. Acum curentul rotoric este limitatla valoarea
nominala de catre t.e.m. indusa.
Schema este protejata impotriva scurtcircuitelor prin intermediul
intrerupatoarelor automate, iar impotriva suprasarcinilor prin releul termic e0.
La aparitia unor suprasarcini releul este e0 isi deschide contactul normal inchis
e0, din modulul MC5, contactele c1 si c3 pierd alimentarea si motorul se opreste
deoarece contactele c1 se deschid, intrerupand alimentarea indusului.
Oprirea voita a functionarii motorului m1 se poate face prin
actionare butonului normal inchis b2, care intrerupe alimentarea contactorului c1
si schema revine la situatia initiala.
Pentru diferite temporizari ale releului d1 se vor urmarii variatiile
curentului rotoric, la pornire, in functie de timp. Datele se trec in tabelele
urmatoare.
Se va trasa caracteristica curentului de pornire : Ip=f(t) care va
avea forma din figura 1.n

Prin urmarirea variatiei turatiei la pornire, in functie de timp, se poate

trasa caracteristica n=f(t)

Reglajul turatiei la masina de curent continuu

Motoarele de curent continuu nu pornesc prin legare directa la retea,
deoarece curentul de pornire ar fi de aproximativ 20 – 50 de ori mai mare decat
curentul nominal. Pentru a se micsora acest curent pana la 2-2.5 ori curentul
nominal se utilizeaza un reostat de pornire. Acesta se introduce in circuitul
principal al motorului. Pe masura ce turatia motorului creste curentul absorbit de
la retea scade. Reostatul este scos treptat din circuit si ajunge sa fie scurtcircuitat
cand se atinge turatia nominala a motorului.
Reglajul se poate face intre limite foarte largi si cu pierderi relativ
mici.
In unele cazuri tocmai datorita considerentelor amintite.

Resulta modificarea in care turatia poate fi modificata si anume :-

variatia tensiuniiUa
-variatia fluxului, -variatia tensiunii Ua aplicata rotorului se poate modifica prin
intermediul unui reostat de inseriat cu infasurarea rotorica.

34
 BIBLIOGRAFIE

1. Bichir N. si colectiv – Masini, aparate, actionari si automatizari, EDP,

Bucuresti, 1998.
2. Cioc I.,Stoiana M., - Masini, utilaje si instalatii din industria
constructiilor de masini si aparate electrice, EDP, Bucuresti, 1978.

35
 CUPRINS
Pag
CAPITOLUL I – instalarea si punerea in functiune a masinilor si 3
aparatelor electrice
1.1. Instalarea si punerea in functiune a masinilor electrice 3
1.1.2. Conditii generale la locul de instalare 3
1.1.3. Sisteme de cuplare 4
1.1.4. Pregatirea masinilor pentru instalare 6
1.1.5. Instalarea 7
1.2. Instalarea si punerea in functiune a transformatoarelor 12
1.2.1. Pregatirea transformatoarelor pentru instalare 12
1.2.2. Pregatirea transformatoarelor pentru punerea in 15
functiune
1.3. Instalarea si punerea in functiune a aparatelor electrice 16
1.4. Instalarea si punerea in functiune a intreruptoarelor cu ulei de 16
inalta tensiune
1.5. Instalarea si punerea in functiune a intreruptoarelor cu ulei de 17
medie tensiune
1.6. Instalarea si punerea in functiune a intreruptoarelor cu aer de 18
inalta tensiune
1.7. Masuri de protectie a muncii la instalarea si punerea in functiune 19
a masinilor si aparatelor electrice
CAPITOLUL II – Exploatarea masinilor si aparatelor electrice 23
2.1. Exploatarea generatoarelor (functionarea in paralel, reglarea 23
sarcinii)
2.2. Exploatarea intreruptoarelor 26
2.3. Exploatarea separatoarelor, transformatoarelor, sigurantelor. 27
2.3.1. Transformatoare 28
2.3.2. Caractersitici de functionare 28
2.3.3. Functionarea in gol 28
2.3.4. Sigurante 28
CAPITOLUL III – Pornirea si reglarea turatiei la masinile electrice 30
3.1. Pornirea stea-triunghi a motoarelor asincrone 30
3.1.1. Schema electrica de principiu 31
3.2. Reglarea turatiei la motoarele asincrone 31
3.3. Pornirea si reglarea turatiei la masina de curent continuu. 33
Bibliografie 35

36