Câini

Generalități

Câinele (Canis lupus familiaris) este una dintre

subspeciile lupului cenușiu, fiind
un mamifercarnivor din familia canidelor. Câinele este
posibil să fie primul animal domesticit și cel mai folosit
pentru muncă, vânătoare și companie din istoria oamenilor.
Cuvântul „câine” denumește masculul speciei, iar termenul
„cățea” este folosit
Stare de conservare
pentru Domesticit femelă.
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Canidae
Gen: Canis
Specie: C. lupus
Subspecie: familiaris

Linia prezentă de câini a fost domesticită din lupii

cenușii cu aproximativ 15.000 ani în urmă. Deși au fost
găsite în Siberia și Belgia rămășițe de câini domesticiți în
urmă cu aproximativ 33.000 de ani, niciuna dintre aceste
specii nu pare să fi supraviețuit după ultima era glaciară.
Testarea ADN-uluisugerează o scindare evoluționară între
câini și lupi în urmă cu circa 100.000 ani, dar nu au fost
găsite specimene mai vechi de 33.000 ani care să fie în
mod clar, morfologic, câini domestici.
În diversele cercuri științifice s-a trecut de la considera
câinele o specie distinctă, descendentă a lupului, la
o subspecie a lupului. Prin studii genetice s-au adus dovezi
certe ce au condus la reconsiderarea taxonomică a
lui „Canis familaris”, astfel din 1993, Smithsonian Institute și
American Society of Mammalogists au reclasificatcâinele
ca subspecie a lupului. Astfel, după mulți ani de
controverse, câinele a fost numit Canis lupus familiaris.

Istoric
Câinii descind dintr-un animal foarte mic numit Miacis care era
un animal cățărător în copaci, creatura care a existat acum
aproximativ 40 de milioane de ani. Câinii, așa cum sunt
cunoscuți astăzi au apărut pentru prima oară în Eurasia,
acum aproape 13.000 de ani, și cel mai probabil sunt
urmașii unui lup de talie mică. Câinele Dingo nu este nativ
din Australia, ci a fost dus acolo de primii emigranți. Câinii
au fost pentru prima oară domesticiți de oamenii
cavernelor în Paleolitic. Cei mai înalți câini sunt Dog
Germanii și Irish Wolfhound. Cel mai înalt Dog German
cunoscut a atins înălțimea de 103 cm, iar cel mai înalt Irish
Wolfhound a atins înălțimea de 100 cm. Cel mai greu și de
asemenea cel mai lung câine cunoscut este un Mastiff
Englez. În 1989, măsura 250 cm și 125 de kg. Cei mai mici
câini sunt Chihuahua, Yorkshire Terrier și Toy Terrier; a fost
înregistrat un Yorks care cântărea doar 283 g.
Câinii au fost și sunt încă folosiți la cele mai diverse
activități: de pază, de vânătoare, de companie, îndrumători
pentru oamenii orbi, etc. În Roma antică, câinii cei mai des
întâlniți erau cei din rasa Mastiff; ei purtau arumuri și
participau alături de războinici în lupte. În cel de-al doilea
război mondial, armata rusăantrena câini „sinucigași” care
alergau printre tancurile germane cu mine care explodau
pe spatele lor.
 Auzul câinelui este foarte ascuțit. Ei pot înregistra 35.000
de vibrații pe secundă comparativ cu oamenii care
înregistrează 20.000. În mod natural câinii au un simț
olfactiv foarte dezvoltat. Dacă oamenii au 5.000.000 de

senzori care miros, câinii ajung până la 220.000.000.

Rasa si talie

Rasele de câini sunt împărțite în mai multe grupe în funcție de

caracteristici și utilitate:

 standardul AKC (American Kennel Club) le catalogează în 8 grupe (Sportivi,

Vânătoare, De lucru, Terrieri, Agrement, Non-sportivi, Ciobănești, Diverse);
 standardul UKC (United Kennel Club) le catalogează în 8 grupe (Companie,
Pază și apărare, Vânătoare, Ciobănești, Rase nordice, De urmă, Ogari, Terrieri);
 standardul FCI (Fédération Cynologique Internationale) le cataloghează în
10 grupe

În mod convențional, câinii sunt clasificați după talie (înălțimea de la

sol până la greabăn) în următoarele categorii:[2]
 talie mare (peste 65 cm); exemple: Dog german, Saint-Bernard etc.
 talie medie (50–65 cm); exemple: Labrador Retriever, Brac german etc.
 talie mică (35–50 cm); exemple: Ciobănesc de Shetland, Border Collie etc.
 talie pitică (sub 35 cm); exemple: Chihuahua, Bichon Maltez etc.