Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple.

Pot fi corecte toate rezolvările în

care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin
de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între
termeni, definiție, caracteristici).

Testul de antrenament nr. 1

B. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:

Societatea se aşteaptă în mod legitim de la indivizi să adopte și să se conformeze

regulilor sociale, ca rezultat al socializării. Comportamentele care se încadrează în
acest tipar se formează, în primul rând, în familia de origine și sunt considerate
normale și adecvate, asigurând integrarea cu succes a individului în societate și
procesul de maturizare socială a acestuia.

Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Formulați ideea principală a textului. 2 puncte

Socializarea reprezintă procesul prin care societatea transmite indivizilor setul de

reguli și așteptări de care depinde integrarea cu succes a acestora.

2. Explicaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, modul specific în care

interacţionează două concepte sociologice la care face referire textul. 10 puncte

Definirea conceptelor selectate

Socializarea reprezintă procesul prin care un individ dobandeste limba, valorile,
regulile, modelele de comportament apreciate ca dezirabile/dorite la nivel social,
pentru a se putea integra cu succes in societate.
Familia reprezinta o institutie sociala si un grup social mic in care relatiile se
bazeaza pe rudenie si presupun incarcatura afectiva.
Relația între concepte
Familia reprezintă primul agent al socializării care acționează după nașterea
individului. În cadrul socializării primare, copilul de până la 6 ani învață mai curând
prin imitație și identificare, limba, valorile, normele - regulile, modelele de
comportament așteptate de familie, care îi vor permite să se integreze în grupuri
sociale. Socializarea începe odată cu nașterea individului și deși presupune mulți
agenți ai socializării (școala, biserica, mass-media, ong-urile, grupul de prieteni etc),
familia are cea mai mare influență în formarea individului ca membru al societății.
Copilul preia credințele religioase ale familiei, prejudecățile, modul de folosire al
limbii, poziționările politice.
Un exemplu (pentru a umple jumatatea de pagină, dacă nu s-a reușit asta)
În cadrul socializării primare de care am avut parte în familie, în urmă cu 40 de ani,
eu am învățat că este bine să te ferești de străini, iar integrarea mea a fost ușoară
în societate, deoarece prejudecățile părinților mei funcționau cu succes și în
societate. Astăzi, copiii cresc cu mai multă încredere în persoanele de altă
naționalitate, permițându-li-se să discute liber pe rețelele sociale, iar societatea
încurajează atitudinile deschise față de străini.
Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în
care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin
de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între
termeni, definiție, caracteristici).

3. Construiţi un argument care să confirme sau să infirme ipoteza potrivit căreia

mijloacele de comunicare în masă pot determina socializare discordantă. 3 puncte
Se va alege un singur scenariu de mai jos
Scenariul 1: Confirm
Exemplul 1
Mijloacele de comunicare în masă pot determina socializare discordantă, deoarece
mijloacele de comunicare în masă (televiziunea, radioul, presa scrisă) încearcă să
transmită/vândă informație cât mai multor clienți, iar aceste informații sunt de
multe ori încărcate de conflicte, de exagerări, sunt evidențiate comportamentele
abuzive, ieșite din normalitatea socială (violurile, crimele, accidentele). Un
receptor care a beneficiat de educație în cadrul familiei și școlii, poate fi influențat,
din cauza mijloacelor de comunicare în masă, să adopte modele de comportament
noi, indezirabile (nedorite) la nivel social. Astfel, dacă sunt promovate des faptele
antisociale, precum infracțiunile, subiectul receptor poate fi tentat să acționeze
conform modelelor promovate în mass-media.
Exemplul 2
Mijloacele de comunicare în masă pot determina socializare discordantă, deoarece
acestea promovează o agendă națională, iar unele comunități etnice care prin
intermediul familiei au promovat o agendă regională, centrată pe etnia minoritară,
își văd amenințate valorile și obiceiurile. Dacă mass media națională promovează
valori creștine, o comunitate de musulmani care și-au educat copiii în spiritul
acestei religii, își pot vedea eforturile năruite sau amenințate. Copiii din aceste
comunități izolate sau minoritare vor fi asaltați cu o informație contrară celei
cultivată în familie. În felul acesta poate apărea socializare discordantă.

Scenariul 2: Infirm
Exemplul 1
Mijloacele de comunicare în masă nu pot determina socializare discordantă,
deoarece ele sunt conduse, controlate de persoane integrate în societate, aceste
persoane având asimilate toate valorile, normele și așteptările sociale. Așa se
explică de ce standardele de exprimare sunt ridicate, în presă, la televizor și la
radio limba este vorbită corect, agenda media reflectă interesul publicului, ajutând
practic la transmiterea valorilor dorite la nivelul societatii. Valorile familiei, ale
școlii și ale mass media converg, sunt aliniate valoric, o dovadă fiind și lecțiile
televizate pentru succesul la Bacalaureat.
Exemplul 2
Mijloacele de comunicare în masă nu pot determina socializare discordantă,
deoarece ar fi sancționate de public, dacă nu ar transmite valori dezirabile social. O
televiziune, un radio, un ziar, nu ar putea promova faptele antisociale, nu ar putea
încuraja la nerespectarea legii, nu ar putea instiga la fapte contravenționale sau
infracționale, fiind obiectul sanctionarii prin amenzi sau inchidere. Societatea se
asigura ca agentii socializarii respecta valorile sociale, iar cei care intra in conflict cu
acestea sunt condamnati sa esueze. O dovadă este reprezentată de faptul că
jurnalele radio și tv, după revoluția din 1989, au încetat să mai promoveze cultul
personalității, și-au dezvoltat mai mult spiritul critic și au investigat faptele ilegale
Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în
care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin
de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între
termeni, definiție, caracteristici).
săvârșite de politicieni, în acord cu dorințele societății. Schimbarea valorilor
societății a condus la o schimbare a modului de a face presă, jurnalism radio sau tv.

4. Prezentaţi un punct de vedere personal referitor la semnificaţia socială a

resocializării în societatea contemporană. 3 puncte

Exemplul 1
Punctul meu de vedere este că resocializarea este foarte importantă în societatea
contemporană. Societățile își doresc să fie populate de indivizi care respectă
așteptările sociale, care se conformează regulilor și valorilor acceptate, iar
corectarea comportamentelor deviante, reeducarea infractorilor și a persoanelor
care eșuează în procesul de socialziare, investițiile în programe educaționale
remediale și corective, reprezintă priorități sociale. Sistemele penitenciare primesc
sume semnificative de bani pentru a garanta corectarea comportamentelor
persoanelor care au primit pedepse privative de libertate.

Exemplul 2
Opinia mea este că în societatea contemporană procesul resocializării nu este
foarte important. Așa se explică investițiile reduse în strategii eficiente de
corectare a abaterilor comportamentale ale copiilor și adulților. Adolescenții care
abandonează școala, care se confruntă cu delicvența juvenilă, care săvârșesc fapte
infracționale antisociale sunt rareori obiectul vreunei strategii de reeducare sau de
corectare. Adulții care fac obiectul condamnărilor privative de libertate recidivează
frecvent, ceea ce reprezintă dovezi ale eșecului procesului de resocializare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Răspundeţi fiecăreia dintre următoarele cerinţe:
1. Precizaţi înțelesul noţiunii de structură socială. 4 puncte

Structura socială reprezintă modul de organizare, de ierarhizare de interconectare

a elementelor specifice vieții sociale: relații sociale, grupuri sociale, organizatii
sociale, institutii sociale.

2. Menționați două caracteristici ale inegalității de șanse. 6 puncte

O primă caracteristică este că este determinată de lipsa instrumentelor de

protectie socială furnizate de stat, un acces redus la educație și de sărăcie.
O a doua caracteristică este că determină perpetuarea unor forme de discriminare,
lipsa competențelor profesionale și eșecul în integrarea socială a unor categorii
vulnerabile.

3. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii de status și rol redactând un text

coerent, de o jumătate de pagină, în care să îi utilizaţi în sensul specific sociologiei.
10 puncte
Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în
care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin
de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între
termeni, definiție, caracteristici).

Definiție
Statusul reprezintă poziția ocupată de o persoană în structura/organizarea/ierarhia
socială.
Rolul reprezintă funcțiile exercitate de un posesor de status, așteptările proiectate
de societate față de un posesor de status.
Corelații posibile
1.Fiecare status social este acompaniat, însoțit de unul sau mai multe roluri.
2.Exercitarea unui rol poate conduce la achiziționarea sau dobândirea unui status.
3.Percepția socială asupra unui status depinde de modul de începlinire a rolurilor
asociate.
4.Statusurile incompatibile presupun roluri contradictorii.
5.Conflictul de rol este generat de așteptări contradictorii de la o persoană care
deține două statusuri.
Exemple posibile (pentru a umple jumatate de pagină)
1.Statusul de soț presupune roluri asociate funcțiilor familiei. Soțul trebuie sa
participe la procreere (functia biologica), sa asigure resursele materiale necesare
traiului membrilor familiei (functia economica), sa participe la educatia copiilor
(functia de socializare), sa contribuie la un echilibru emotional si afectiv (functia
psihologica).
2.Un elev care dovedește în timpul orelor de sport că poate apăra toate șuturile pe
poartă, poate participa la o selecție pentru echipa națională și poate revendica
postul de portar. În acest caz, el a exersat un rol la nivel performarțial, făcând
posibilă dobândirea statusului specific.
3.Percepția socială asupra politicienilor este foarte proastă în România, pentru că
deținătorii acestor statusuri nu reușesc să satisfacă așteptările pe care societatea le
proiectează la adresa lor. În acest caz, neexercitarea rolurilor conduce la o
devalorizare a statusului asociat.
4. Un preot care este și afacerist reprezintă un exemplu de persoană care deține
statusuri incompatibile. În acest caz, rolurile nu pot fi exercitate unitar, convergent,
deoarece vizează obiective contradictorii. Preotul promovează valori spirituale,
detașarea de lumea materială, consacrarea comportamentelor prosociale, câte
vreme afaceristul vizează profitul, bunăstarea materială, specula etc.
5. O persoană care deține statusurile de polițist și tată, se va afla într-un conflict de
rol când își va descoperi că propriul fiu este autorul unei spargeri. El nu va ști cum
să prioritizeze cele două roluri, vizând apărarea legii sau protecția fiului. Acest
conflict de rol va genera stări de culpabilitate/vinovăție pentru deținătorul celor
două statusuri.

4. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care cunoașterea intereselor

grupului dezvoltă abilitatea socială. 4 puncte

Un exemplu concret poate viza cazul lui Nea Caisă, care tocmai s-a angajat la firma
Altis din Călărași. Nea Caisă își dorește să fie un coleg de serviciu bun. Pentru a
reuși aceasta, el începe să investigheze ce preferințe au colegii, cum se raporteaza
la cerintele locului de munca, ce valori și reguli împărtășesc. Pentru că Nea Caisă a
Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în
care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin
de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între
termeni, definiție, caracteristici).
aflat despre colegii lui că obișnuiesc să fie foarte punctuali la serviciu și să acorde
atenție tuturor sarcinilor profesionale, a decis să fie și el punctual și serios. Colegii
l-au apreciat și l-au integrat foarte ușor în echipă și chiar s-au împrietenit.

5. Argumentaţi, în aproximativ zece rânduri, afirmaţia potrivit căreia școala poate

dezvolta modele și determina alegerea grupului de referință. 6 puncte

Exemplul 1
Școala poate dezvolta modele și determina alegerea grupului de
referință deoarece elevii de gimnaziu, de școală profesională sau de
liceu, pot afla prin intermediul școlii care le sunt aptitudinile
vocaționale și pot afla care sunt profesiile pe care le pot realiza cu
succes. In felul acesta, elevii ajung sa se perfectioneze si sa isi creeze un
plan de a face parte din grupul dorit. De asemenea, elevii pot să
cunoască specificul diverselor meserii, avand in vedere ca scoala
organizeaza activitati de consiliere si orientare, iar astfel pot afla
modele si grupuri de referinta spre care se vor indrepta.
Exemplul 2
Școala poate dezvolta modele și determina alegerea grupului de
referință datorita targurilor de prezentare a liceelor sau facultatilor.
Participând la ele, explorand ofertele scolare, elevii pot cunoaste noi
rute de specializare, modele profesionale sau academice, care pot
reprezenta modele pentru elevi. Elevii din clasele de învățământ
sportiv pot cunoaște, datorită competițiilor sportive, specificul
diferitelor cluburi sportive, iar astfel se pot orienta ulterior pentru a
face parte din ele. Participarea la concursurile școlare organizate de
universități poate inspira elevii pentru a face parte din grupurile de
studenți.
Exemplul 3
Școala poate dezvolta modele și determina alegerea grupului de
referință datorita activităților de job shadowing. Organizate in
parteneriat cu firmele și organizațiile unde lucrează părinții elevilor,
aceste activități pot permite ca elevii să descopere noi statusuri
profesionale, pot observa grupuri noi și echipe de lucru, iar ulterior își
pot propune să facă parte din ele. Școala însăși poate reprezenta o
sumă de statusuri noi, grupuri profesionale noi, pe care elevii le
observă și la care pot aspira. Așa se explică dorința unor elevi de a
deveni profesori sau de a face parte din consiliul profesoral, sau din
vreun departament al școlii.
Atenție! Rezolvările de mai jos reprezintă doar exemple. Pot fi corecte toate rezolvările în
care conceptele sociologice sunt utilizate corect, cu respectarea aspectelor formale care țin
de tipul de conținut (argument, punct de vedere personal, exemplu concret, corelație între
termeni, definiție, caracteristici).

Concepte ce trebuie cunoscute, pentru a rezolva corect testul de

antrenament nr. 1