Membrana celulară

şi
formaţiuni specializate de
la nivelul membranei

dr. Luciana Pavelescu

1
 Microscopie
• La MO membrana celulară nu este
vizibilă deoarece grosimea sa, de ordinul
zecilor de nm, este sub limita de rezoluţie
a acestuia.
• Examinată la ME, cu o mărire de ordinul
103, celula apare delimitată de o linie
întunecată subţire, continuă.

2
Membrana celulară în MET

3
 Membrana celulară în MET
• La măriri de peste 20000 de ori, membrana
celulară se prezintă ca o structură trilaminară,
fiind alcatuită din două benzi întunecate şi una
mediană, mai clară – definind ceea ce numim
PLASMALEMĂ
– substrat molecular: bistratul lipidic şi
proteinele asociate acestuia.
• Cele 2 benzi electronodense ale plasmalemei
se evidenţiază datorită contrastării cu plumbul
din CITRATUL DE PLUMB, care se leagă, în
principal, de grupările fosfat ale fosfolipidelor.4
Membrana celulară în MET
 Ultrastructură

• Plasmalemă
• Glicocalix
• Citoschelet asociat membranei

6
 GLICOCALIX

• Pe faţa externă a plasmalemei există o

reţea de structuri oligo/poli-zaharidice cu
aspectul unor filamente fine, ramificate ce
alcătuiesc GLICOCALIXUL sau
GLICOLEMA
• substrat molecular: lanţuri de oligo/poli-
zaharide purtate de lipide sau proteine.

7
 CITOSCHELETUL ASOCIAT
MEMBRANEI

• reţea alcatuită din proteine filamentare

anastomozate între ele, formând ochiuri şi
noduri
• ancorat atât la plasmalemă (proteine
transmembranare) cât şi la
CITOSCHELET CELULAR

8
9
 MODALITĂŢI DE STUDIU
AL MEMBRANELOR
1. STUDIUL ULTRASTRUCTURAL
a. Microscopie electronică de transmisie (TEM)
i. Pe secţiuni
ii. Pe preparate de îngheţare - fracturare
b. Microscopie electronică de scanning (SEM)

10
 TEHNICA DE
ÎNGHEŢARE – FRACTURARE
• Fracturare – la nivelul porţiunii hidrofobe a
bistratului lipidic
• Se pot studia feţele interne ale celor două
straturi lipidice ale membranei: faţa
externă E şi cea internă protoplasmatică P
• Proteinele membranare sunt mai bogate
pe faţa P, fiind ancorate de citoschelet.

11
 Îngheţare Cutit

- fracturare
Fa ta P

Fa ta E

Fata P Fara E

Se rea lizea za o
replica in C si Pt Fa ta externa

Fete de
fra ctura

Fa ta
citopla sma tica
 Membrana în MET
prin îngheţare-fracturare
 STUDII SPECIFICE
Citochimie ultrastructurală

– trasori electronodenşi cu
i. Feritină
ii. Peroxidază de hrean
iii. Citocrom c (hempeptizi)
iv. Aur coloidal

14
Feritină cationizată
(încărcătura negativă a
suprafeţei celulare)

Hemundecapeptid
cationizat

Feritină-hidrazidă (acid
sialic după oxidare cu
acid periodic)
 STUDIUL CITOCHIMIC AL
LIPIDELOR
a. FILIPINA – pentru colesterol (agregate care
dezorganizează membrana, vizibile la M.E.)
b. POLIMIXINA B – pentru fosfolipidele anionice -
PS şi PI
• se poate evidenţia distribuţia asimetrică a
lipidelor

16
 Complexe filipină-colesterol
la infundibulele stomatale ale
caveolelor
(îngheţare-fracturare;
evidenţiate pentru prima dată
de Dr. Florea Lupu)

Din: Simionescu M, Gafencu A, Antohe F. Microsc Res Tech. 57, 269–288 (2002)
SPECIALIZARI MEMBRANARE
• De pol apical:
– Cili
– Microvili
– Stereocili
• De pol laterobazal:
– Joncţiuni celulare
– Labirint bazal

18
 Cilii
• structuri membranare de pol apical,
organizate pe microtubuli

• Localizare: epiteliu respirator, trompă uterină

19
Cilii
– un dublet central,
înconjurat de o teacă
centrală
– 9 dublete periferice
conectate prin nexină
– două braţe de dineină
(fiecare dublet periferic),
proteinele motor ce
asigură mişcarea activă a
cilului
– corpul bazal, similar ca
organizare centriolilor, cu
rol în organizarea cilului
20
 Cilii
TEM SEM

21
Microvilii
• structuri membranare
de pol apical,
organizate pe filamente
de actină
• Localizare: enterocite,
nefrocite

22
 Stereocilii
• Specializări ale
membranei apicale,
organizate pe
filamente de actină
• Localizare: urechea
internă, căi genitale
masculine

23
Stereocili - MO Stereocili MES

24
 JONCŢIUNI CELULARE
• Structuri membranare cu rol în adezivitatea
celulelor în cadrul unui ţesut
• Observabile doar la MET

Jonctiuni speciale:
– strânse (ocluzive)
– de ataşare (aderente)
– de comunicare (comunicante)

25
 Zonula occludens
• Joncţiunea strânsă =
zonula occludens
– ME: “închiderea“
spaţiului intercelular, prin
apoziţia membranelor a
2 celule adiacente

26
Joncţiuni de adeziune celulă-celulă

Zonula adherens Macula adherens

 Joncţiuni speciale - Desmozomii
• 2 tipuri:
– Desmozomi în bandă (zonula
adherens)
– Desmozomi în spot (macula
adherens)

ME: condensare membranară

care prezintă pe versantul
citoplasmatic placa
desmozomală

28
Joncţiuni de adeziune celulă-
matrice extracelulară
Hemidesmozom Contact focal
Hemidesmozomii
ME: componenta celulară
are acelaşi aspect ca
desmozomii, dar
localizarea diferă – la
polul bazal al celulei

30
 Complexul joncţional

• Succesiunea de la polul
apical spre cel bazal a
următoarelor tipuri de
joncţiuni:
– Zonula occludens
– Zonula adherens
– Macula adherens

31
 Joncţiuni de comunicare
• = joncţiuni gap
• 2 membrane alăturate străbatute de canale
hidrofile = conexoni

32
Joncţiuni gap

33
Joncţiuni gap

34
 Labirintul bazal
• Falduri de membrană bazală, bogată în Na+-
K+ ATPază, între care se regăsesc
numeroase mitocondrii
- Îl regăsim în celule din ductele secretorii ale
glandelor salivare, glandele sudoripare,
nefron

35
Duct striat
(H&E)

http://www.lab.anhb.uwa.edu.au

36
Duct striat (MET)

37