Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Tulburările de dispoziție
Persoanele care suferă de aceste boli psihice vor experimenta schimbări semnificative ale stării de spirit,
de la stări maniacale, cu energie debordantă, exagerată, la stări de depresie, cu tristețe profundă și lipsă de
energie.
Depresia majoră
Persoana nu se mai poate bucura de activități care înainte îi făceau plăcere și trece prin
perioade prelungite de tristețe extremă, cu stări de inutilitate, neputință dureroasă și lipsă a dorinței de a
trăi.
Tulburarea bipolară
Este caracterizată de alternanța între episoade de euforie și episoade de depresie, fiecare dintre ele având
durata variabilă, de la câteva zile, până la câteva luni. Aceste episoade presupun schimbări semnificative
ale dispoziției.
Crezi că suferi de o boală psihică?
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.
Vreau să mă programez
Mania apare atunci când o persoană trece printr-o perioadă în care nivelul energiei este ridicat și trăiește o
euforie intensă, însoțită de un comportament riscant și impulsiv.
În această perioadă persoana este foarte activă, vorbește mult, nu se mai poate concentra mult pe un
subiect sau o activitate, este foarte creativă (nu neapărat în sens bun), simte puțin sau deloc nevoie de
somn sau de hrană.
Pe de altă parte, depresia presupune o perioadă de tristețe extremă și lipsă a energiei, cu letargie, insomnie
sau hipersomnie, cu modificări de apetit (scădere sau creștere), anxietate, scădere a stimei de sine,
iritabilitate și cu gânduri suicidare.
Lăsată netratată, tulburarea bipolară se agravează și, în unele cazuri, poate duce chiar la deces, fie prin
sinucidere, fie în mod accidental.
Deși tulburarea bipolară este o afecțiune nevindecabilă, simptomele acesteia pot fi gestionate și
ameliorate astfel încât calitatea vieții să fie cât mai puțin afectată.
Tulburările de personalitate
Ele reprezintă probleme de percepție asupra mediului înconjurător și asupra relațiilor cu ceilalți. Se
manifestă printr-un mod defectuos de gândire și comportament. Clasificare:
Grupul A:
Tulburarea de personalitate paranoidă, caracterizată prin:
neîncredere și suspiciune față de oameni; sentiment permanent că sunt prost tratați de ceilalți;
convingerea nejustificată că alții reprezintă un pericol;
reacții ostile, tendință de răzbunare;
Tulburarea de personalitate schizoidă
izolare față de ceilalți, detașare, teama că îi este invadat teritoriul și încălcate libertățile;
dificultate în formarea relațiilor personale, inhibare emoțională;
reacții neadecvate în diferite situații;
Tulburarea de personalitate schizotipală
conduite excentrice: vestimentație, limbaj, gândire și comportament neobișnuite;
credință în superstiții, experiențe extrasenzoriale, semne mistice și magice;
lipsa empatiei și grave carențe relaționale;
grave distorsionări cognitive;
Grupul B
Tulburarea de personalitate antisocială
nepăsare față de drepturile, sentimentele și siguranța celorlalți;
rezistență activă la regulile sociale, predispoziție pentru minciună, furt, trișare, exploatarea celorlalti;
comportament agresiv, violent, impulsiv, iresponsabil, incapacitate de a finaliza proiecte lungi;
Tulburarea de personalitate borderline
comportament impulsiv și riscant, exagerat;
instabilitate extremă a dispoziției, a imaginii de sine și a relațiilor cu ceilalți;
rezistență foarte mică la frustrare, tendință de autovătămare;
Tulburarea de personalitate histrionică
permanentă tendință de a capta atenția celorlalți, egocentrism, preocupare excesivă pentru aspectul
fizic;
reacții emoționale excesive, dramatizare a relațiilor;
nivel ridicat de influențabilitate;
Tulburarea de personalitate narcisică
inflație a ego-ului, manifestarea unui sentiment de superioritate față de ceilalți;
lipsa totală a empatiei, nerespectarea nevoilor și sentimentele celorlalți;
exagerarea propriilor realizări sau competențe și solicitarea unui tratament de excepție;
Grupul C
Tulburarea de personalitate evitantă
hipersensibilitate la critici și respingere, lipsa a încrederii în sine, anxietate la evaluare;
sentiment exagerat de inferioritate și înaltă jenă socială;
evitarea activităților care necesită contact interpersonal și evitarea riscurilor;
Boli psihice
Tulburarea de personalitate dependentă
dependență excesivă față de ceilalți, nevoia de a fi permanent îngrijit, protejat, încurajat, neasumarea
de responsabilități, lipsa inițiativelor;
manifestarea unui comportament supus sau prea atașat față de ceilalți,
teamă de abandon și de singurătate, lipsa încrederii în sine.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
dorință exagerată de ordine și perfecțiune;
rigiditate, autocontrol excesiv în relațiile interpersonale;
reguli aplicate ad-literam;
profesia și munca pe locul întâi;
1. Tulburările de alimentație
Crezi că suferi de o boală psihică?
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.
Vreau să mă programez
Bulimia nervoasă
Persoanele simt nevoia să mănânce rapid și mult, iar apoi își induc purgare fie prin vomă, fie prin
laxative. Persoanelor bulimice le este foarte teamă să nu se îngrașe, însă nu își pot controla apetitul.
Anorexia nervoasă
Acest tip de tulburare psihică este întâlnită aproape exclusiv în rândul femeilor. Persoanele care suferă de
anorexie mănâncă foarte puțin, fac sport în mod excesiv și adesea chiar iau anumite medicamente pentru a
slăbi.
Cu toate că aceste persoane pot fi chiar foarte slabe, percepția lor de sine este opusă și sunt foarte critice.
Alimentația precară se reflectă într-un organism slăbit și înlipsa energiei. Lăsată netratată, anorexia pune
viațaî n pericol. De fapt, anorexia este o urgență psihiatrică.
Tulburările de somatizare
Somatizarea presupune dezvoltarea unor simptome ale unei boli în absența unei cauze medicale. Deși
persoana nu poate fi diagnosticată cu nicio afecțiune medicală, aceasta se confruntă cu suferințe,
disfuncții, dureri.
Simptomele resimțite în aceste cazuri provoacă un nivel de stres emoțional foarte mare.
Persoana respectivă simte că nu este crezută de către ceilalți, ceea ce îi afectează viața.
Tulburările cognitive
Demența
Aceasta nu este o boală în sine, ci, mai degrabă, un termen care reflectă mai multe afecțiuni ale sistemului
nervos, cauzate de leziuni sau deteriorări de altă natură la nivelul celulei nervoase. Riscul de a dezvolta o
formă de demență crește cu înaintarea în vârstă, însă demența nu este o parte obligatorie a procesului
natural de îmbătrânire.
Tipuri de demență
Boala Alzheimer
Este un tip ireversibil de demență, prezenta la majoritatea persoanelor care suferă de demență. Această
boală presupune apariția unor leziuni neurodegenerative, care deteriorează comunicarea între neuroni și
duce la distrugerea acestora.
Demență cu corpi Lewy
Este o afecțiune neurodegenerativă asociată cu o structură anormală a creierului. Corpii Lewy reprezintă
aglomerări de proteine (găsite și la persoanele cu boala Parkinson), care împiedică transmiterea normală a
semnalelor între neuroni.
Boala Parkinson
Persoanele care suferă de Parkinson în stadiu avansat pot dezvolta demență. Se manifestă prin apariția
unor dificultăți de gândire și de raționament, iritabilitate crescută, paranoia și depresie;
Demență vasculară
Este cauzată de reducerea fluxului sangvin la nivelul creierului, care poate fi consecința unui accident
vascular cerebral.
Demență mixtă
Ea presupune existența simultană a două sau mai multe tipuri de demență.
Boala Huntington
Este o formă de demență caracterizată prin mișcări musculare involuntare și necontrolate (de aici și
supranumele de coreea Huntington, căci mișcările apar ca un dans straniu).
Demență fronto-temporală
Este cauzată de leziuni la nivelul lobilor frontali și temporali și se manifestă prin dificultăți în limbaj și
comportament, precum și prin anularea oricăror inhibiții.
2. Tulburări de consum de alcool și substanțe
Este necesară clarificarea diferenței între abuz și dependență. Abuzul se referă la consumul excesiv, fie el
de alcool sau de orice alte substanțe. Dependența este caracterizată de o nevoie constantă de a consuma
substanța respectivă.
Trăsăturile definitorii ale dependenței:
persoana simte nevoia să crească doza pentru a atinge cel puțin aceeași senzație de plăcere;
persoana intra în sevraj atunci când oprește brusc sau diminuează sensibil consumul;
persoana dorește să oprească consumul de substanțe, dar nu reușește;
persoana renunță la activitățile pe care le făcea în mod obișnuit și care îi făceau plăcere;
persoana poate recurge la furt pentru a procura bani pentru substanța care îi produce dependența;
persoana este expusă riscului de a se intoxica.
Tulburările de control al impulsurilor
Piromania
Se referă la persoanele care simt o dorință incontrolabilă de a incendia sau a distruge prin foc, și care
găsesc în aceste acte o satisfacție foarte mare.
Cleptomania
Este supranumită boala furtului și se referă la impulsul puternic, necontrolabil, al unei persoane de a fura
obiecte, fără legătură cu valoarea lor și fără a urmări vreunui profit material sau a avea nevoie de ele.
Jocul patologic de noroc (ludomania)
Presupune apariția unui comportament problematic de joc patologic, persistent și recurent, care afectează
semnificativ viața persoanei. Persoana manifestă ample distorsiuni cognitive, este impulsivă, competitivă,
neliniștită, se plictisește ușor, caută adesea aprobarea celorlalți, poate deveni exravagant de generoasă
atunci când câștigă, adesea devine depresivă și se gândește la suicid.
Crezi că suferi de o boală psihică?
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.
Vreau să mă programez
Medicamentele specifice pot vindeca, în anumite cazuri, iar în majoritatea cazurilor atenua simptomele
bolii psihice respective. Ele se administrează doar la recomandarea specialistului și este important de știut
că respectarea dozării și a duratei tratamentului sunt cruciale pentru ameliorarea simptomelor și
mentinerea unei stări cât mai bune de sănătate.
Principalele patru mari categorii de medicamente psihiatrice sunt:
Antidepresive;
Anxiolitice (anti-anxietate);
Antipsihotice;
Stabilizatoare de dispoziție;
Psihoterapia
Este una dintre metodele eficiente de tratament pentru bolile psihice.
Terapia cognitiv-comportamentală este o metodă frecvent folosită, deoarece se concentrează pe
rezolvarea problemelor, prin restructurarea gândirii și a comportamentului.
Crezi că suferi de o boală psihică?
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.
Vreau să mă programez
Alte tipuri de terapie utile pot fi psihoterapia de grup, psihoterapia de familie, psihoterapie prin expunere.
Prevenția bolilor psihice
Adoptarea unui stil de viață sănătos, prin evitarea abuzului de alcool și a consumului de droguri, prin
adoptarea unei alimentații echilibrate, asigurarea unui somn odihnitor și practicarea regulată a unui sport.
Concluzii
Poate fi dificil pentru o persoană să trăiască având o boală psihică, tocmai de aceea este necesar ca
ajutorul medical specializat să fie cerut cât ma idevreme, pentru a putea ține simptomele sub control și
pentru a putea asigura o calitate a vieții cât mai bună.