MINISTERUL EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI

SPORT
FACULTATEA KINETOTERAPIE

TEZĂ DE CURS
Tema: „Aplicaţiile conceptului Bobath in recuperarea persoanelor cu
hemipareză spastică după AVC”

A efectuat: Dolinschi Anastasia,

studentă anul III
Coordonator: Sarev Ira
 
 Motto:
„Nimic nu aduce mai mult beneficiu pentru membrele
paralizate decît un sistem regulat de exerciţii fizice-
active, daca bolnavul este capabil să le execute-
pasive,în celelalte cazuri.”

/Robert Bentley Todd,psihician,Londra/

 Motivarea alegerii temei
 Accidentul vascular cerebral (AVC),continuă să reprezinte o afecţiune
neurologică gravă care ucide anual mii de persoane, fiind una dintre
principalele cauze de mortalitate şi morbiditate din lume. Accidentul
vascular este un factor etiologic al instalării dizabilităţilor pe termen
lung, pacienţii care supravieţuiesc în urma producerii unui AVC rămân
adesea cu simptome persistente ca: deficienţe de echilibru, deficienţe de
percepţie, afazie, paralizia unor părţi ale corpului, depresie şi alte
deprecieri ale funcţiei cognitive. Din acest motiv accidentul vascular
cerebral reprezintă o problemă majoră de sănătate atât din punct de
vedere al mortalităţii ridicate, cât şi din perspectiva sechelelor, cu efecte
devastatoare asupra calităţii vieţii pacientului şi chiar a familiei
acestuia. În timp ce recuperarea post AVC se poate finaliza cu obţinerea
unor rezultate bune, în unele cazuri, recuperarea motorie este una
modestă, indiferent de metoda aplicată în timpul recuperării.
Incapacitatea de deplasare este un factor de handicap pe termen lung,
recuperarea funcţiei motorii fiind considerată primordială în procesul
de recuperare. În acest sens am studiat eficienţa metodei Bobath, alături
de folosirea tehnicilor de recuperere, beneficiile aduse de utilizarea
acestora în recuperarea post AVC.
 Informaţia epidemiologică
 Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de mortalitate
după afecţiunile cardiace şi boala neoplazică şi prima cauză
în rîndul bolilor neurologice. AVC reprezintă o problemă
majoră, cu implicaţii socio-economice importante, pentru că
pacienţii care supravieţuiesc deseori rămân cu dizablităţi
motorii şi cognitive severe, majoritatea neputând să-şi reia
activitatea pe care o desfăşurau înaintea debutului bolii. Ca şi
afecţiunile cardiovasculare, AVC este o suferinţă a vîrstei
înaintate, însă, cu o frecvenţă mai mică, aceasta apare şi la
tineri. Potrivit statisticelor mondiale la 40% din bolnavi post-
AVC persistă deficienţe funcţionale moderate şi în 15% - 30%
cazuri – severe. În anul 2011 în RM au fost înregistrate 12 043
cazuri noi de AVC. În structura mortalităţii în RM bolile
cerebro-vasculare ocupă locul II cu 168.2 cazuri la 100 000
populaţie. Terapia recuperatorie este necesară în etapele
iniţiale pentru 70 - 80% dintre supravieţuitori, iar pe termen
lung aproximativ 50% menţin necesitatea întreţinerii sau
îmbunătăţirii abilitaţilor şi posibilităţilor lor.
 Scopul și obiectivele lucrării
 Scopul lucrării este de a scoate în evidenţă beneficiile
asocierii procedeelor metodei Bobath, alături de
efectuarea tuturor metodelor in ansamblu.
 Obiectivele kinetoterapiei in recuperatea bolnavilor cu

hemipareza spastica dupa AVC:

1. Prevenirea deformărilor si a atitudinilor vicioase cauzate
de modificările tonusului muscular;
2. Inhibarea schemelor anormale de mişcare şi postură;
3.Promovarea unor scheme complexe de mişcare;
4. Refacerea mobilităţii active,forţei şi coordonării pe
partea afectată;
5. Dobîndirea unui grad de independenţă functională în
autoîngrijire
 Ce este AVC?
Disfuncţie neurologică acută de origine
vasculară cu simptome si semne care corespund
si implică ariile corticale.
AVC–ul provoacă disfuncţie neuromotorie care
produce hemiplegia sau paralizia unei jumătăţi a
corpului incluzând membrele, trunchiul si
câteodată faţa si structurile care sunt
contralateral emisferei cerebrale lezate. Astfel, o
leziune în emisfera cerebrală stângă (AVC în
emisfera stângă) produce hemiplegie pe partea
dreaptă si invers.
 Cînd apare un AVC?
Un accident vascular cerebral apare atunci cand un
vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la
nivelul unei zone a creierului  se sparge sau este
blocat de un cheag sangvin.  In cateva minute,
celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele
pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a
corpului care este controlata de zona afectata a
creierului nu mai poate functiona adecvat.  In cazul
in care apar simptome ale unui AVC este necesar
un tratament de urgenta. In cazul in care
tratamentul medical este inceput cat mai curand
dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine
celule nervoase vor fi afectate permanent
 Clasificarea clinică
 AVC ischemic-este cauzat de un cheag de sânge care
blochează circulaţia sangvină dintr-o anumită zonă a
creierului. Există mai multe mecanisme care pot duce
la apariţia cheagului de sânge şi în final la
producerea unui AVC ischemic.
 AVC hemoragic- se definește printr-o sângerare,
extravazare difuză a sângelui în parenchimul
(tesutul) cerebral, cu dilacerarea
țesuturilor.Hemoragia cerebrală se poate produce
prin două mecanisme: ruperea vaselor
arteriale( apare, în general, la pacienții hipertensivi)și
prin diapedeză( trecerea elementelor figurate, prin
pereții vaselor sanguine, din sânge în țesuturi).
Clasificare AVC
 Factori de risc:
Nemodificabili: Modificabili, bine documentaţi:
Vîrsta Hipertensiunea arterială
Rasa Tabagism
Sexul Diabet zaharat
Greutatea ponderală mică la nastere Patologie carotidiană
Anamnesticul familial de AVC sau Fibrilaţie arterială
AIT Anemie falciformă
Dislipidemie
Stil alimentar
Obezitate
Inactivitate fizică
Terapia hormonală
postmenopauzală
Stadiile evolutive după Brunnstrom
 flasc, imediat după debutul AVC, nu poate fi
obţinută nici o miscare a membrelor;
 apare spasticitatea si câteva componente ale
sinergiilor;
 spasticitatea creste si apare controlul voluntar în
cadrul sinergiilor;
 spasticitatea începe să diminue si apar câteva miscări
voluntare în afara sinergiilor;
 sinergiile încep să scadă ca amploare în actele
motorii si apar câteva miscări active voluntare
combinate, mai dificile;
 spasticitatea începe să scadă iar miscările coordonate
se apropie de normal.
 Aspecte clinice după AVC:
 Deficitul motor. În faza acută – cu durată diferită de la câteva
zile la câteva luni (de obicei este mai lung în cazul
hemoragiilor cerebrale) – hemiplegia este flască. Urmează apoi
faza de spasticitate însoţită de scheme primitive de miscare
numite sincinezii.
 Procesul evolutiv se poate opri în oricare din aceste stadii. La
membrul superior, spasticitatea interesează mai ales muschii
flexori si pronatori ai antebraţului,flexorii pumnului si
degetelor, adductori si rotatori interni ai umărului; iar la
membrele inferioare,spasticitatea interesează extensorii
genunchiului, flexori plantari, flexorii degetelor si supinatorii
piciorului.
 Deficitul funcţional:tulburări de limbaj, tulburări de percepţie ,
tulburări mintale, emoţionale si comportamentale.
 Alte complicații:disfagia, redorile articulare multiple , disfunc ţia
umărului , disfuncţia umărului.
 Ce este conceptul Bobath?
 Metoda kinetologică este reprezentată de un grup de
exerciţii fizice, care au un sens şi un scop final unic.În
general, metodele kinetologice poartă numele
autorilor care le-au conceput.De-a lungul timpului au
fost propuse şi utilizate în practica kinetologică
numeroase metode dintre care unele audispărut,
altele au dăinuit şi s-au perfecţionat.Dintre cele mai
practicate, fără a fi egale ca importanţă, este această
metodă,care are la bază reacţiile de redresare a
capului,corpului şi urmăreşte modificări ale tonusului
muscular (prin facilitare sau inhibiţie). Berta si Karel
Bobath spun că: „baza tratamentului este inhibiţia
miscărilor exagerate si facilitarea miscărilor
fiziologice voluntare”.
 Obiectivul de bază a metodei Bobath
 Obiectivul principal al management-ului
terapeutic, după Bobath, este de a facilita
activitatea motrică controlată si a inhiba
simptomele patologice ale hemiplegiei cum sunt:
spasticitatea, reacţiile asociate, miscării în masă.
Din păcate nu se poate vorbi despre o inhibare
totală si irevocabilă a schemelor de miscare
patologice, ele fiind expresia leziunilor cerebrale
evidente si sunt imposibil de „sters” total. Orice
stimul de intensitate supraliminală poate „trezi”
un semn clinic al unei leziuni de SNC.
 Programul kinetic:
 Posturări
 Mobilizările pasive
 Ridicarea în asezat
 Ridicarea din asezat în ortostatism si invers
 Antrenarea mersului
 Reeducarea membrului superior
Metode de evaluare a bolnavului post AVC

 Factorii de risc pentru recurenţă de AVC;

 Comorbidităţi medicale;
 Nivelul de conştienţă şi statusul cognitiv;
 Testarea screening a deglutiţiei;
 Examinarea tegumentelor pentru risc de escare;
 Funcţia intestinală şi a vezicii urinare;
 Mobilitatea, în raport cu necesitatea de asistenţă
pentru mişcare;
 Riscul dezvoltării trombozei venelor profunde;
 Istoricul de administrare a antiplachetarelor şi
anticoagulantelor.
 Concluzii:
 Sanatatea este definita de OMS ca o completa bunastare fizica,mentala si sociala
care nu consta numai in absenta bolii sau infirmitatii.
 Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si
mediul inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si
organelor; este o suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale,
pierderea motilitatii unei parti din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru.
Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate,
sfincteriene, trofice, senzoriale, de comunicare.
 Știm că AVC-ul este cea mai frecventa afectiune neurologică cu caracter de
urgenta. Principala problema pe care o determina AVC-ul atit la nivel personal cit
si populațional,este cea a dizabilitații,peste 40 la sută dintre supraviețuitori
raminind cu un  grad variabil de impotență funcțională.
 Se apreciaza ca din 100 de sechelari dupa AVC: 80 ramin cu dizabilități de diferite
intensități ,ce pot fi recuperate sau compensate prin preluare si prin adaptarea
mediului de viață si doar la 10 persistă disfuncții majore care necesită
institutionalizare.
 Aceste procente impresionante favorabile ideii de recuperare medicale se
datorează unor  principii bine puse la punct ce stau la baza metodologiei de
lucru,adaptabile fiecarui pacient.
 S-a demonstrat că prin aplicarea programelor de kinetoterapie a fost posibilă atit
diminuarea gradelor de anxietate și de depresie,cît și ameliorarea stării psihice a
pacienților cu deficit funcțional moderat.