Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Migrena –
Etiopatogenie:
- neelucidată, practic
- factori declanşatori şi expresie clinică variabile; sunt implicate mecanisme multiple, la nivele
diferite, mecanisme care pot diferi la acelaşi individ în decursul timpului
- actualmente se acordă atenţie componentei genetice (terenul migrenos), fenomenelor vasculare
(vasodilataţie, vasoconstricţie) şi funcţionalităţii SNC, care este considerat generatorul crizei de
migrenă, fiind sediul de integrare a stimulilor care pot fi adesea izolaţi ca declanşatori ai crizelor
- o importanţă deosebită sub acest aspect se acordă următoarelor structuri din cadrul SNC:
1. sistemul hipotalamo-hipofizar
2. sistemele serotoninergic şi adrenergic
3. sistemul trigemino-vascular
4. cortex
5. trunchi
- rolul plachetelor sanguine, care pot manifesta o stare de hiperagregabilitate şi ↑ serotoninei
plachetare
- rolul factorilor biochimici->serotonina plasmatică,acidul glutaric,acidul aspartic
Diagnostic diferenţial:
1. cefalalgiile asociate, secundare sau simptomatice din traumatisme, tulburări vasculare,
metabolice,septice ,patologia craniului,patologia oculară, a nasului,gâtului,urechilor,sinusurilor,
dinţii,gurii
2. simptomatologie asemănătoare migrenei dar cu semne obiective la examenul neurologic
-malformaţii cerebrale->angioame,anevrisme,fistulă carotido-cavernoasă
-insuficienţa cerebro-vasculară acută recurenţială
-tumori de ventriculi laterali,de ventricul III,tumori occipitale
Tratament:
I) Medicamentos: se iniţiază numai în momentul certitudinii diagnostice; terapia are o eficienţă slabă
şi multe efecte secundare (nu există o terapie ideală în acest sens).
A) În faza acută:
1. Analgetice simple:
- acid acetilsalicilic (Analgin)->mecanism central (talamic) şi periferic (blocare ireversibilă
a COX->inhibarea PG)->2 g/24 h
- paracetamol (Panadol)->1-2 g/24 h
- metamizol (Algocalmin,Novalgin)->1-2 g/24 h
2. AINS:
- indometacin
- diclofenac
- ibuprofen
- naproxen
3. Derivaţii ergotului: se cuplează cu receptori 5HT, care mediază inflamaţia neurogenică cu
efect vasoconstrictor la nivelul arteriolelor cerebrale şi cu acţiune serotoninergică. Utilizarea
cronică în doze mari duce la apariţia ergotismului şi poate transforma migrena într-o
cefalalgie medicamentoasă, zilnică. Sunt potenţaţi de cofeină, care le creşte absorbţia şi cu
care se amestecă în preparate: cofedol, tenopres etc.
4. Antagoniştii receptorilor selectivi 5HT1: sumatriptan (Imigran)
B) Profilactic: în prezenţa crizelor în peste 3 zile pe lună ce întrerup activitatea normală, când
atacurile sunt lungi (peste 72 de ore) sau de intensitate extremă şi terapiile de fază acută nu au
efect,au efect secundar sau sunt contraindicate). Se face cu:
1. Betablocante: propranolol etc.
2. Blocanţi ai canalelor de calciu: verapamil,nifedipină
3. Antagonişti 5HT2: pizotifen (Sandomigran), metisergid (Deseril), lisurid (Lisenil),
dimetotiazin (Migristen), oxetoron (Nocertone) etc.
4. Antidepresive: imipralină, doxepin, amitriptilină.
5. Tranchilizante: oxazepam, clorazepam (Tranxene), clordiazepoxid, diazepam.
6. Acid acetilsalicilic.
7. Preparate hormonale: estradiol.
8. Preparate de magneziu.
9. Preparate vitaminice.
10. Antiemetice.
II) Chirurgical: numai în cazurile invalidante şi refractare la tratament. Vizează întreruperea aferenţelor
trigeminale,ocluzii arteriale,întreruperea căilor vasodilatatorii,întreruperea căilor eferente ale durerii
III) Psihoterapie: combaterea panicii, anxietăţii.
Manifestări clinice:
1. Criză cu durata de 15-90 de minute
2. Durerea se localizează cu predilecţie în jurul şi înapoia globilor oculari
3. Durerea iradiază în tâmplă, nas, maxilar inferior, dinţi
4. Se asociază congestie conjunctivală şi nazală şi modificări pupilare (sindrom Claude Bernard-
Horner)
5. Nu prezintă aură
6. Nu prezintă semne vizuale (senzoriale), greaţă, vărsături
7. Crizele survin minimum o dată în 24 de ore, se succed pe un interval de 3-16 săptămâni, după
care urmează intervale libere de 6 luni până la 5 ani
8. Apar frecvent episoade dureroase bianuale ( primăvară, toamnă)
9. Crizele sunt de regulă nocturne, în aceaşi perioadă a zilei,survenind în medie 1-3 crize/zi
10. Pot fi provocate de stimuli externi, mai ales de ingestia de alcool, nitriţi, de curenţi de aer.
Tratament:
- uneori de urgenţă, datorită severităţii paroxismului:inhalare de oxigen, tartrat de ergotamină,
antialgice cu efect imediat injectabil
- profilactic: blocanţi ai canalelor de calciu, valcroat de sodiu (acid valcroic, cu efect
anticonvulsivant), carbamazepină, derivaţi de litiu (antidepresive), metisergid.