Electronică

Medicală
Curs 01

PAGE 1
Ce vom invăța:
Conspectul
Ce este potențialul de acțiune
Electrozi
cursului
Etajul de protecție
Etajul tampon

PAGE 2
Sarcini specifice
 Electronica medicală reprezintă o parte a ingineriei biomedicale care aplică electronica în domeniul
medical, pentru diagnostic sau tratament.
 În diagnostic, aparatura electronică oferă informaţii despre pacient, cu ajutorul cărora se poate
evalua starea de sănătate sau de boală.
 Uneori aparatura este capabilă şi să evalueze informaţiile, furnizând direct diagnosticul.
 Informaţia poate fi de natură electrică (semnal bioelectric) (electrozi) sau poate fi de natură
neelectrică (traductoare, care convertesc semnalul neelectric în semnal electric).
 În tratament, aparatura electronică acţionează printr-un transfer de energie de diverse tipuri asupra
pacientului, sau contribuie la alte procese în scopuri terapeutice.

PAGE 3
Potențialul de acțiune
 Potențialul de acțiune este generat de depolarizarea și repolarizarea celulei
 Dacă mai multe celule sunt excitate simultan, potențialele de acțiune se însumează
 Exemplu: depolarizarea celulelor musculare din cord generează variaţii de potenţial electric,
detectabile la nivelul extremităţii membrelor
 Aceste tipuri de semnale se numesc biosemnale
 Astfel de semnale sunt „ușor” măsurabile prin diferite tehnici din domeniul electronicii medicale.
 Biosemnalele măsurate cel mai des sunt:
 ECG
 EMG
 EEG
 Parametrii măsurați sunt de obicei amplitudinea și frecvența.

PAGE 4
Potențialul bioelectric
 Anumite sisteme ale organismului își generează propriile semnale de monitorizare.
 Aceste semnale sunt potențialele bioelectrice asociate cu:
 activitatea creierului (EEG)
 bătăile inimii (ECG)
 activitatea musculară (EMG), etc.
 Anumite tipuri de celule din corp, cum ar fi celulele nervoase și musculare, sunt închise într-o membrană
semipermeabilă care permite unor substanțe să treacă prin membrană, în timp ce altele sunt ținute afară
 În jurul celulelor corpului se află fluidele corpului care conțin atomi încărcați de ioni (Na+), (K+) și (Cl-).

PAGE 5
Pompa de Sodiu
 Printr-un proces activ, numit pompă de sodiu ionii de sodiu sunt transportați rapid în exteriorul celulei.
 https://www.youtube.com/watch?v=_bPFKDdWlCg
 ionii de sodiu sunt transportați rapid în exteriorul celulei, iar celula devine din nou polarizată și își asumă
potențialul de repaus. Acest proces se numește repolarizare
 Viteza de pompare este direct proporțională cu concentrația de sodiu din celulă
 Figura alăturată prezintă o formă de undă tipică a potențialului de acțiune, începând de la potențialul de repaus,
depolarizându-se și revenind la potențialul de repaus după repolarizare
 În celulele nervoase și musculare, repolarizarea are loc atât de rapid
după depolarizare încât potențialul de acțiune apare ca un vârf cu o
durată totală de doar 1 msec
 potențialul de acțiune pentru mușchiul inimii durează de obicei
între 150 și 300 msec

PAGE 6
Biosemnale
 Potențialul de acțiune este generat de depolarizarea și repolarizarea celulei
 Dacă mai multe celule sunt excitate simultan, potențialele de acțiune se însumează
 Exemplu: depolarizarea celulelor musculare din cord generează variaţii de potenţial electric,
detectabile la nivelul extremităţii membrelor
 Aceste tipuri de semnale se numesc biosemnale
 Astfel de semnale sunt „ușor” măsurabile prin diferite tehnici din domeniul electronicii medicale.
 Biosemnalele măsurate cel mai des sunt:
 ECG
 EMG
 EEG
 Parametrii măsurați sunt de obicei amplitudinea și frecvența.

PAGE 7
Caracteristicile biosemnalelor
Caracterisica de frecvenţă
Parametru fiziologic Variabila măsurată Traductorul utilizat Valoarea vârf la vârf
Fundamentală [Hz] Spectrul [Hz]

Electrocardiograma ECG 2 mV 1,3 0,05-100

Sistemul circulator Electrod de suprafaţă
Vectorcardiograma VCG 2 mV 1,3 0,05-60
Electrod de scalp 50 μV 10 0,5-100
Electroencefalograma EEG
Sistemul nervos Electrod intracranieni 500 μV 10 0,5-100
Electroretinograma ERG Electrod cu lentilă de contact 100 μV - 0,05-20

Electrod de suprafaţă 1 mV - 10-5000

Sistemul muscular Electromiograma EMG
Electrod de suprafaţă stimulat 10 mV - 10-5000

 Aparatele electromedicale aduse în contact cu corpul omenesc se clasifică în două categorii

funcţionale:
 aparate receptoare de informaţii biomedicale
 aparate care transferă prin legăturile făcute o anumită formă de energie către corp

PAGE 8
Semnale bioelectrice. Exemplu 1
 Inima, având rolul de pompare a sângelui prin circuitul sanguin, are o activitate electrică şi una
mecanică. Inima este astfel o sursă de semnal electric, caracterizat prin amplitudini de 100 μV … 4
mV şi spectru de frecvenţe de 0,1Hz … 100 Hz.
 Tehnica medicală de prelevare, prelucrare şi reprezentare a acestui tip de semnale se numeşte
electrocardiografie (ecg, ekg).

PAGE 9
Semnale bioelectrice. Exemplu 2
 Creierul, datorită depolarizărilor şi repolarizărilor neuronilor componenţi, este o sursă de semnal
electric de ansamblu, caracterizat prin amplitudini de 10 μV … 100 μV şi spectru de frecvenţe de 0,1
Hz … 100 Hz.
 Tehnica medicală de prelevare, prelucrare şi reprezentare a acestui tip de semnale se numeşte
electroencefalografie (eeg).

PAGE 10
Semnale bioelectrice. Exemplu 3
 Sistemul neuromuscular, prin depolarizările ce preced contracţiile musculare, este o sursă de semnal
electric, caracterizat prin amplitudini de 100 μV … 4 mV şi spectru de frecvenţe de 5 Hz … 2 kHz.
 tehnica medicală de prelevare, prelucrare şi reprezentare a acestui tip de semnale se numeşte
electromiografie (EMG).

PAGE 11
Semnale în general
• Semnal analogic • semnal eșantionat

• Semnal cuantizat • semnal digital

PAGE 12
Semnale periodice
 expresia general
2𝜋
 𝑓 𝑡 = 𝐴 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝜔0 𝑡 + 𝜙0 unde 𝜔0 = 2𝜋𝑓0 = 𝑇0

 valoarea efectivă
𝑇0
1 +2 2 𝐴
 𝑎𝑒𝑓 = 𝑓 𝑡 𝑑𝑡 =
𝑇0 −𝑇0 2
2

 valoarea medie liniară (componenta continuă)

𝑇 0
1 +2
 𝑓 𝑡 = 𝑓 𝑡 𝑑𝑡
𝑇0 −𝑇0
2

PAGE 13
Spectrul Semnalelor periodice
 Seria Fourier

 Cu coeficienții

PAGE 14
Corpul uman ca rezistență electrică
 Valoarea de 1.000.000 de ohmi este considerată rezistența electrică maximă a corpului uman în
condiții ideale de cuplare la o sursă de tensiune electrică.
 Totuși, corpul uman nu are aproape niciodată această rezistență idealizată.

 Indiferent însa de rezistență, din momentul în care curentul ajunge sa treacă prin corp, discutam de
intensitatea care îl face periculos pentru organism.
 tensiunea are doar rolul de a declansa (ca factor de presiune, de forțare a izolatiei) intrarea curentului in
corp.
 odată ce curentul a reusit sa treacă de stratul izolator al pielii, ceea ce ne interesează este doar
intensitatea, aceasta fiind cea care ne omoară sau doar ne gadilă.

PAGE 15
Efectele curentului prin corp
 efectele curentului de 50 Hz (şocul de curent) aplicat între cele două braţe timp de 1 s, funcţie
de intensitatea acestuia:
 1mA - pragul senzaţiei;
 5 mA - pragul acceptat ca intensitate de curent maximă, nedăunătoare;
 10 mA … 20 mA - pragul contracţiei permanente;
 50 mA - durere, eventual leşin, vătămare mecanică; activităţile cardiacă şi respiratorie
continuă;
 100 mA … 300 mA - fibrilaţie ventriculară; respiraţia continuă;
 6 A - paralizie respiratorie temporară; contracţie miocardică persistentă, urmată de un ritm
normal; arsuri dacă densitatea de curent este mare.
 Valoarea limită maximă a unui curent cu frecvenţa între 0 hz … 1 khz aplicat musculaturii
cardiace este de doar 10 μa.

PAGE 16
Efectele curentului prin corp

PAGE 17
Efectele curentului prin corp
 Pragul senzaţiei este cel la care curentul este perceput.
 Pragul contracţiei persistente este cel la care încetează controlul voluntar al muşchilor.
 Efectele curentului sunt maxime în jurul frecvenţei de 50 Hz, frecvenţa reţelei;
 Pentru frecvenţe mai mari de 200 KHz, curentul electric nu mai are efect stimulator.

PAGE 18
Exemplu

 dacă prin corpul umed, având

rezistența 3kOhm, curg 6mA,
tensiunea pe carcasă ajunge la 18V,
iar curentul de scurtcircuit spre
pământ poate atinge 90A, prin
rezistența bornei de împământare
Rg=0.20 ohm.

PAGE 19
Arhitectura unui dispozitiv medical

PAGE 20
Electrozi de suprafață
 dacă se măsoară un semnal bioelectric, se folosesc electrozi plasaţi la suprafaţa corpului sau în
interiorul lui
 circuitul electric echivalent în măsurătorile cu electrozi la suprafaţa corpului

PAGE 21
Electrozi. Schema echivalentă
 canalul biologic
 reprezintă zonele din organism pe care biosemnalul (Et) le parcurge pentru a ajunge la suprafaţa corpului.
 în general există o bună conductibilitate electrică prin ţesuturile irigate de sânge (Rt, Ct).

PAGE 22
Electrozi. Schema echivalentă
 pielea
 o conductibilitate electrică redusă (Rp) şi, mai ales, variabilă sub influenţa a numeroşi factori (cantitatea
de lichid tisular, activitatea glandelor sudoripare, irigaţia sanguină, cornificarea stratului superficial). nu
este o rezistenţă pură, ci are şi o componentă capacitivă.

PAGE 23
Electrozi. Schema echivalentă
 interfaţa piele - electrod este cea mai restrictivă zonă de traversare,
 echivalată cu o sursă de tensiune, numită potenţial de jumătate de celulă, Ei, înseriată cu o grupare
paralel: Ci, Ri, în paralel cu o rezistenţă de fugă, Rfi.
 potenţialul de jumătate de celulă este o sursă de semnal perturbator şi trebuie redus cât mai mult.

PAGE 24
Electrozi. Schema echivalentă
 electrodul are o comportare rezistivă, Re.
 intrarea diferenţială în amplificator are o comportare rezistivă, Rd

PAGE 25
Electrozi uscați și umezi
 corpul uman este un cvasielectrolit, în care conducţia este ionică.
 electrodul este metalic, deci conducţia este electronică. La interfaţă au loc fenomene ce
transformă conducţia ionică în conducţie electronică şi invers.

 Electrod uscat
 electrodul metalic aplicat direct pe piele
 Electrod umed.
 Electrodul metalic aplicat pe piele prin intermediul unui electrolit
 Se preferă utilizarea electrozilor umezi.
 Electrod activ
 Au un modul de pre-amplificare imediat după materialul conductor dintre piele și electrod.

PAGE 26
Cerinţe impuse electrozilor
 neinfluenţarea procesului biologic,

 preluarea optimală a semnalului util şi rejecţia artefactelor din canalul biologic şi a

perturbaţiilor electrice externe,

 stabilitatea în timp a caracteristicilor la perturbaţii mecanice, fizice şi chimice,

 realizare robustă, uşoară, nederanjantă pentru pacient,

 manevrabilitate simplă, rapidă,

 cost redus.

PAGE 27
Recomandări generale
 se folosesc electrozi cu potenţial de 1/2 celulă cat mai redus,

 se aleg zone ale corpului cat mai imobile şi nesupuse la deformări,

 se realizează zone de contact cu pielea cat mai mari, se curăţă pielea inaintea aplicării
electrozilor,

 se foloseşte ca intermediar un tampon imbibat cu lichid conductor, gel sau pastă de electrod.

PAGE 28
Electrozi - exemple
 Senzorii sunt interfața dintre instrumentul electronic și sistemul biologic
 Senzorul poate afecta sistemul măsurat precum și sistemul poate afecta senzorul.
 Senzorii pot fi invazivi sau neinvazivi.
 La senzorii de suprafață se folosește un gel conductiv pentru a reduce impedanța piele – electrod.
 Electrozii de suprafață de unică folosință (cele care se lipesc pe piele) conțin deja gel conductor
 La un instrument medical, senzorii sunt de obicei acele componente care se deteriorează cel mai
rapid, ducănd la măsurăroti inexacte, „zgomotoase”

PAGE 29
Circuitul de protecție
 Pinii I/O (intrare/ ieșire) și de alimentare care conectează un dispozitiv electronic la lumea externă sunt o sursă
majoră de defecțiuni. Acest lucru se datorează:
 interferențelor magnetice electronice (EMI)
 descărcarea electrostatică (ESD)
 Standardul IEC/EN 60601-1-2 definește tipul de interferență pe care trebuie să suporte dispozitivele medicale.
 Conform standardului, interferențele nu trebuie să provoace:
 eșec în diagnostic sau tratament
 erori (artefacte, distorsiuni) care induc acțiuni greșite la diagnostic sau tratament (cum ar fi interpretarea
înșelătoare)
 alarme false
 încetarea operațiunilor preconizate sau activarea operațiunilor neintenționate
 modificări ale parametrilor sau ale memoriei interne urmate de alarme false
 modificări ale modurilor de funcționare
 defecțiuni la componente sau la plăci PCB, cum ar fi scurtcircuit sau întreruperea traseelor PCB

PAGE 30
Nivele de conformitate
Test Referință Descriere Nivel de conformitate
Descărcare electrostatică ESD EN 61000-4-2 Imunitatea produsului la ESD: contact, plan de cuplare, ±6 kV contact, cuplare
evacuare în aer ±8 kV aer

Imunitate radiată RF EN 61000-4-3 Imunitatea produsului la câmpurile electrice generate de 3 V/m

transmițătoarele intenționate (mobile etc.) De la 80MHz la 2.5 GHz.

Explozii electrice rapide, tranzitorii EN 61000-4-4 Imunitatea produsului la comutare și la zgomotul tranzitoriu, ±2 kV
testată pe intrarea AC și cablurile I/O situate în afara clădirii

Imunitate la supratensiune EN 61000-4-5 Imunitatea produsului la lovituri de trăsnet, testată pe intrarea ±1 kV mod diferențial
AC și cablarea I/O ±2 kV mod comun

Imunitate la RF EN 61000-4-6 Imunitatea produsului la câmpurile de joasă frecvență generate 3 Veff/m

de transmițătoarele intenționate prin cabluri (telefoane mobile, De la 150 kHz la 80MHz
radiouri, TV etc.) testată pe intrarea AC și cablurile I/O

Imunitate la câmp magnetic de EN 61000-4-8 Imunitatea produsului la câmpurile magnetice de joasă 3 A/m la 50/60 Hz
frecvență de putere frecvență

PAGE 31
Modulul de protecție
 Modulul de protecție a circuitului trebuie să protejeze componentele electronice conectate direct la liniile I/O de
interferențe de radiofrecvență (RF) și de supratensiune cauzată de evenimente tranzitorii și ESD.
𝑉𝐸𝑚𝑖 −𝑉𝑙𝑖𝑚
 . Curentul 𝐼𝑙𝑖𝑚 care circulă prin rezistențele 𝑅𝑙𝑖𝑚 este dat de: 𝐼𝑙𝑖𝑚 =
2∙𝑅𝑙𝑖𝑚
 Rezistoarele trebuie selectate astfel încât puterea maximă disipată 𝑃𝑀𝑎𝑥 pentru fiecare rezistor să fie:
2 (𝑉𝐸𝑚𝑖 −𝑉lim )2
𝑃𝑀𝑎𝑥 > 𝑅𝑙𝑖𝑚 ∙ 𝐼𝑙𝑖𝑚 = 4∙𝑅𝑙𝑖𝑚
 Limitatoarele de tensiune conduc curentul numai peste un anumit prag de tensiune

PAGE 32
Zgomotul Johnson
 Toți conductorii produc zgomot termal Johnson care este un zgomot datorită mișcării browniene a purtătorilor din
conductor (electroni).
 Valoarea medie pătratică (rms – root mean square) a tensiunii de zgomot este proporțională cu temperatura și
rezistența după cum urmează: 𝑉𝑟𝑚𝑠 = 4 ∙ 𝐾 ∙ 𝑅 ∙ 𝑇𝑘 ∙ ∆𝑓 ≅ 10−9 ∙ 0.13 𝑅 ∙ ∆𝑓
 De exemplu o rezistență de 100kΩ la temperatura camerei generează un zgomot 𝑉𝑟𝑚𝑠 = 0,5𝜇𝑉 considerând
lățimea benzii de 150Hz. Acesta este aproximativ egal cu 𝑉𝑝𝑝 = 3𝜇𝑉.
 Rezistoarele pot fi amplasate la intrarea unui dispozitiv de măsurare, cum ar fi un ECG. În acest caz, zgomotul (și,
prin urmare, valoarea rezistenței) trebuie limitată, deoarece poate genera zgomot care este comparabil cu semnalele
de nivel scăzut care trebuiesc măsurate.
 De exemplu conform standardului AAMI valoare maxima vârf-vârf a zgomotului nu poate fi mai mare de 𝑉𝑝𝑝 =
30𝜇𝑉.
 De exemplu două rezistențe de intrare de 100kΩ o să ne dea 𝑉𝑝𝑝 = 3𝜇𝑉 2 = 4.2𝜇𝑉 care este
acceptabil. Dacă folosim două rezistențe de 10MΩ, valoare zgomotului va urca la 𝑉𝑝𝑝 = 42𝜇𝑉. Această
valoare nu ar satisface cerințele AAMI și ar ascunde informații semnificative de semnal.
PAGE 33
Supresoare de tensiune tranzitorie
 Supratensiunea poate fi gestionată de diverse componente și de obicei sunt denumite ca supresoare de tensiune
tranzitorie (TVS – Transient Voltage Suppressors).
 Rolul lor constă în fixarea supratensiunii tranzitorii la un nivel de tensiune acceptabil
 Când tensiunea este sub valoarea de prag, o componentă TVS ideală ar trebui să fie într-o stare de circuit deschis.
 Când tensiunea este mai mare decât valoarea de prag, o componentă ideală va trece imediat în stare de
scurtcircuit, cu flux de curent nelimitat.
 Funcția de fixare a tensiunii poate fi realizată prin componentele indicate în Tabelul de mai jos, unde sunt
prezentate principalele caracteristici cu valori indicative ale tensiunii de prag
Tehnologii Timp de comutare Putere disipată Componenta Prag de tensiune
Semiconductoare Rapid Mic spre mediu Diodă simpă 0.7V siliciu
0.3V germaniu
Diodă zener 1.8 – 200V
Diodă Schottky 5 – 600V
Tranzistor 0.8V
Tiristor (SCR, Triac, etc.) 25 – 700V
MOV Mediu Mediu spre mare Varistor cu oxid de metal 5V – 1.8kV
GDT încet mare Tub de descărcare în gaz 60V – 5kV

 Alegerea componentei depinde de aplicația specifică și de mediul EMI (ElectroMagnetic Interference).

PAGE 34
Etajul tampon (Buffer stage)
 Semnalul bioelectric care trebuie măsurat de un instrument poate fi modelată ca o sursă ideală de tensiune cu o
impedanță în serie care este conectată la un instrument, așa cum se arată în Figura de mai jos

 O sursă de tensiune ideală poate furniza orice curent, iar instrumentul de tensiune ideal are o rezistență infinită
𝑍 𝐼 1
între pinii săi. Atunci avem: 𝑉𝑀 = 𝑉𝑆 𝑍 +𝑍 = 𝑉𝑆 ∙ 𝑍
𝐼 𝑆 1+ 𝑆
𝑍𝐼
 . În Figura de mai sus, sursa de tensiune poate fi un senzor care generează un semnal de tensiune. Pentru senzorii
de tensiune, poate fi necesară un etaj tampon pentru a oferi impedanță de intrare ridicată atunci când impedanța
senzorului sursă este semnificativă
 Etapa este numită „tampon” deoarece izolează impedanța sursei.
PAGE 35
Etajul tampon (Buffer stage)
 Etajul tampon este, de asemenea, prima etapă a instrumentării și, prin urmare, zgomotul și interferențele trebuie
luate în considerare cu grijă.
 Zgomotul introdus de această etapă trebuie să fie mult mai mic decât semnalul de intrare măsurat
 Impedanța de intrare trebuie să fie mult mai mare decât impedanța sursei.
 Supratensiunea maximă admisă depinde de caracteristicile circuitului de protecție și de dispozitivul de limitare
 Etajul tampon trebuie să suporte intervalul dinamic de intrare plus toate interferențele permise modificând
semnalul sursă în limitele prescrise. Acest etaj va adăuga, de asemenea, zgomot limitat cu privire la măsurand.
 Cerința principală finală este ca semnalul de intrare să nu fie modificat de performanța liniară sau neliniară a
etajului tampon
 Etajul tampon nu trebuie să introducă atenuare la frecvențe specifice unde semnalul sursă este semnificativ
 Dacă forma semnalului este semnificativă, ca în ECG, etapa tampon trebuie să aibă o proprietate de fază liniară,
adică toate componentele de frecvență din zona benzii de trecere trebuie să aibă aceeași întârziere în timp

PAGE 36
Etajul tampon (Buffer stage)
 Amplificatoarele operaționale (op-amp) pot fi o bază eficientă pentru etapele tampon

 După cum se arată în Figura de mai sus, amplificatoarele operaționale sunt componente electronice cu două
+ −
intrări diferențiale 𝑉𝑖𝑛 , 𝑉𝑖𝑛 , în mod ideal, cu impedanță de intrare infinită și cu o singură ieșire 𝑉𝑜𝑢𝑡 cu câștig infinit în
+ −
buclă deschisă (open loop gain) 𝐴𝑜𝑙 exprimat ca: 𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝐴𝑜𝑙 ∙ 𝑉𝑖𝑛 − 𝑉𝑖𝑛
 Sursele de alimentare sunt denumite „rails”. Semnalul de ieșire 𝑉𝑜𝑢𝑡 va avea o valoare inclusă în valorile pozitive și
negative: 𝑉− < 𝑉𝑜𝑢𝑡 < 𝑉+ . Unele amplificatoare operaționale specifice sunt „rail to rail”, adică pot ajunge la limitele
de alimentare și la curenți de ieșire scăzute: 𝑉− ≤ 𝑉𝑜𝑢𝑡 ≤ 𝑉+ .
 Amplificatoarele operaționale sunt utilizate pe scară largă în dispozitivele medicale, în special în interfața
analogică dintre dispozitiv și senzorii externi (electrozi, fotodiode, etc.).

PAGE 37
Etajul tampon (Buffer stage)
 Iată câteva exemple de amplificatoare operaționale folosite în echipamente electrice medicale:
 Monitorizare ECG, EEG și ritm cardiac:
 Aplicații cu fotodiode, inclusiv glucometre:
 Aplicații pentru tensiunea arterială:
 Ca și pentru orice design, trebuie să luăm în considerare mai întâi comportamentul ideal al amplificatorului
operațional și apoi să analizăm modul în care comportamentul real afectează circuitul implementat. Tabelul de mai
jos ne arată comportamentul ideal al ampl.op.
Comportament ideal de performanță Amplificatorul Operațional
+ −
Tensiune 𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝐴𝑜𝑙 ∙ 𝑉𝑖𝑛 − 𝑉𝑖𝑛 ,
Amplificare în tensiune (voltage gain) 𝐴𝑜𝑙 = ∞
Curent 𝐼𝑖𝑛 = 0, 𝐼𝑜𝑢𝑡 = 𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒
Impedanță Imp. de intrare = 0, Imp. de ieșire = ∞
Răspunsul în frecvență Răspuns plat în magnitudine, cu deplasare zero a fazei
 Comportamentul ideal este rezumat de cele două reguli:
1. 𝐼𝑖𝑛 = 0 : pinii de intrare nu consumă deloc curent
+ −
2. 𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝐴𝑜𝑙 ∙ 𝑉𝑖𝑛 − 𝑉𝑖𝑛 , 𝐴𝑜𝑙 = ∞ : ieșirea amplifică la infinit diferența de intrări
+ −
 În condiții operaționale liniare, aceasta adaugă o regulă suplimentară: 𝑉𝑖𝑛 = 𝑉𝑖𝑛
PAGE 38
Etajul tampon (Buffer stage)
 Acest lucru este evidențiat în circuitul din Figura de mai jos, cunoscut și sub denumirea de configurație „voltage
+
follower” atunci când 𝐴𝑜𝑙 → ∞ avem 𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑉𝑖𝑛 .

 Circuitul satisface, de asemenea, cerințele ideale ale unei etaje tampon, deoarece impedanța ideală de intrare
este infinită, în timp ce impedanța de ieșire este zero. Acesta înseamnă că 𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑉𝑆 pentru orice valori al 𝑍𝑆 și 𝑍𝑜𝑢𝑡 .
 Amplificatoarele operaționale reale sunt, de asemenea, sensibile la variațiile sursei de alimentare. Sursele de
alimentare reale au de obicei oscilații care vor fi propagate la ieșirea amplificatorului operațional
 Raportul de respingere a sursei de alimentare (PSRR Power Supply Rejection Ratio) măsoară modificarea
semnalului de ieșire din cauza modificărilor sursei de alimentare. Pentru a reduce astfel de efecte, condensatoare
adecvate sunt conectate între pinii sursei de alimentare a amplificatorului operațional și masă.
 Acești condensatori sunt numiți și „by-pass” deoarece scurtează interferența de putere la masă.
 Valorile condensatoarelor de 100nF conectate între sursele de alimentare și masă abordează această problemă și
împiedică, de asemenea, amplificatoarele operaționale să oscileze.
PAGE 39